ION BARBU

POE74TIDUPA MELCIJOC SECUND

ADDENDA

Prefald, fiSd biobibliograficd Si referinle criticede Lucian Pricop

EDITURA CARTEX 2OOO

Coperta: Mdddlina PricopTehnoredactor: Ecaterina Pisld

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomflnieiBARBU,IONPoezii / Ion Barbu; dosar critic: Lucian Pricop.- BucureEti : Cartex 2000,2017

rsBN 978-973- I 04-693-8

I. Pricop, Lucian (ed.qt.)

82 1.1 35.1

Pentru comenzi Ei informafii, vd rugdm sd ne contactali la:

o Tel/fax: 021 1323.41.301. 021 1323.00.7 6o Tel: 0745.069.898; 0729.951.763r wwwedituracartex.roo e-mail : comenzi@edituracartex.roo O.P.4, C.P. 184, Bucureqti

CUPRINS

Steaua imnului 66Suflet petrecutDioptrie .:................. 68Desen pentru cort ........... 69Edict .....,... 7O

Uvedenrode ................... 7lPdunul 72Paralel romantic :................... 73Riga Crypto qi lapona Enigel. Baladd 74Oul dogmatic ............... 79Ritmuri pentru nunlile necesare 82Paznicii ....!..............!..!.. 86infdligare ...................... 88Falduri 89Uvedenrode 9l

HERMETISMUL POETIC AL LUI ION BARBU

,,Hermetismul poetic al lui Ion Barbu" este deja un loc comun

in discursul critic romdnesc. $i G. Cdlinescu, gi Tudor Vianu, gi, mai

rccent, Marin Mincu au dat verdicte asupra formulei de generare a

poeticitdtii barbiene, cu aport semnificativ al esotericului.Spre deosebire de clasicii criticii nationale, Marin Mincu vede

in ,,cazulrarisim, iar la noi unic, care incearcd aprofundarea esen{ei

poeticitdlii prin qi in poezie." Astfel, are loc aprofundarea conceptului

poetic vehiculat, ajungdndu-se in imediata apropiere a axiomeil'oeziei. Iarprocesul de cdutare inddrjite a inefabilului, IErd indoiald,

eonduce spre transcenderea realului, translare a acestuia in alt spaliu,

tlc esen{d muzicalL, opera}ie complexd care are tendinla sd-gi refuze

r:uvdntul, optdnd psntru absent6.

in [Jvedenrode avemo astfel de revelaJie totalS qi cuprinzdtoare

n rnodului rapsodic Ai a clilor de accedere la acesta. Este aici, printr-o

rrxtensie sincreticd, o posibild metafrzicdmuzicald a actului poetic,

propundnd o hermeticd proprie, fondatoare qi nu ilustrativS, creatoare

;;i nu explicativi. in esenld, spaJiul-timp al Poeziei este o indetemi-nilre ce poate polariza in sensuri contrarii, o rdpd - Olimp, un

irbis-creastd, un sub-timp qi un peste-timp; in fond, spa{iul ,,meta-"rrl poeziei, o transcendere a contingenlei, atdt dincolo c6t qi dincoace,

spirliu caracteristic rostirii controlate, dar gi act de pur hazard.

Gasteropozii barbieni ce populeazi rdpa Uvedenrodei sunt inqigi

,,rapsozii", stirpea poelilor, ,,u;oara qi inaripata gintd", spre care

ircesta a privit cu o curiozitate condescendentd, intoarsd asupra unei

.,spe!e" respingitoare qi fascinante, care i se reveld exclamativ:

9

,,Gasteropozii / Mult * limpezi rapsozi, / Moduri de ode / Cerurieqarfi i Antene in harfd: // Uvedenrode / Peste mode gi timp / Olimp!

Viziunea e simultan pozitivd qi negativd, encomiastic-batjcoritoare gi maiestuos-obscenb. Aleasa stirpe e situatd in cea maiinaltl demnitate poeticd gi pe treapta cea mai joasd a ,,qtiin!ei".,,MultJimpezi rapsozl" e un dublu superlativ: de superioritate gi deinferioritate; evocd kansparenfa ca o culme a vidului ignoranleiincetineala gi orbirea antenelor melcului, nevederea, tatonarsamuzicald gi inversul acestora. maiestatea viziunii: simpld modalizareaedicd (,,moduri de ode"). Aceastd dubld polarizare a modului Odeie desfbqurati in avalul textului. Poezia e un peste-timp, d6ra uneitranscenderi boreale, un sunet august, comunicdndu-se spiralat,Marea SpiralS GalacticS: ,,Ceas ?n cristalin /Ungd fecioara Geraldine!1.,.1 Ordonatd Spird / Sunet / Fruct de lird,l Capdtparalogic lLeagdnmitologic". Sugestiile versurilor sunt polifonice, deschizdndevantai de sensuri: fecioara mallarmeeand, inabordabila Geraldicu podoabele-i metalice, un discurs tiiat cu rigurozitatea armuriRdzboinicei, evocdnd rdceala ,si strdlucirea maximd, arderea q

inghe{ul, sacralitatea qi neutralitatea afectivd, precum aceeaarhaicelor imnuri inchinate soarelui, postura abstractd a imniculpur, ,,para-logic"; toate acestea contrase la ,,sunet", la o anumit{acusticd,,foneticd", citre care tinde actul pentru Ion Barbu. Udiscurs ce presupune puritatea gi riceala ghelarului, rigurozitageometricd a gestului, detaqarea totald de afect, perfecliunea literaa unei geneze abstracte, ,,Cdnt" egal siegi, rezultantd puri a atitudinalului, a;ezarc in postura rapsodicd. Barbu este aici foarte moderndar, dincolo de modernism, el vrea sd intoarcd poezta la sunetuinterior, aprofundabil numai pe calea experimentdrii muzicadincolo de arlificiu sau de reflexivitate, de,,metod5" sau de,permutare", prin simplS translare graduald a semnului. Acest,,mod" s

este vizat Siin Ritmuri pentru ru.tnlile necesare:,,Uite, ia a treia chei/ vdr-o-n broasca / Astaftee, / $i intoarce-o de un grad / Unui timpRetrograd I Cd, intrdm / Sd ospdtdm I in cdman Soarelui / Marelui"etc. Erosul gi intelectul erau acolo trepte depigite: a treia treapt6,nunta, inspiralia, intrarea propriu-zisd in iniliere a aedului inspirat,consta, ca gi aici, inUvedenrodeinconjugarea a doud ordine: lunar

l0

pi solar, demonic Ai divin; suspendarea timpului prin regresie trans-

lirrmati in progresie (timp ,,retrograd" devenit timp increat).

Revenind la textul poemei (Jvedenrode, a doua modalitate (al

tloilea,,mod al Odei") este sub-timpul poetic, transcenderea inversd,

rtr:cl dincolo de contingen{a timpului lingvistic, abaterea in sens

ncgativ, in registrul rcfuzat al limbii, in obscenul qi carnalul ei, inscrnnul de dinainte de act, unde totul se reduce la aspira{ie obscur-sen-'r,ual6, la,,poftd" (,,incorporatd pofti / Uite o fatd" etc.) Aceastd a

rloua coardd a ,,Lyrei'., cea obscurd gi obscen6, ,,cobor6t6", frivold gi

llscivd, lunecltoare in registre impudice, este ,,inceatb" ca reflexie,situatd inainte de orice ldee. La fel de puternic5, prin amoralitate qi

prin carnalitatea lipsitd de afect, rdmasd parcd intr-un soi de

sucralitate ennetic-visceral5, aceast5,,modalitate" (in sens muzical),lt fel de seducltoare pentru Barbu, corespunde ,,cdntecului de

rupine", vorbei deocheate.

Poezia, vizatd de Ion Barbu, ar avea deci aceste doud supremel()nalitdti: un peste-timp al verbului, o trecere de nivelul ,,modei"

lxlctice cu care e contemporan, un ,,ecart" superior, de neaderenfd la

vrcuna dintre corzile ,,rapsozilor" veacului, prin ancorarea intr-un

,,Olimp translucid gi germanic", asemdndtor verbului revelat alinrnurilor sacre; iar, pe de altd pafte, un sub-timp poetic, o abatere

rcgresivd, cum spuneam, in tonalitatea,,sunetului'o confuz qi obscen,

ruluziv qi plin de ocoluri, de alunecuquri fiivole, a verbului intor-lrrcheat (,,tors") qi pitoresc, eufemistic-dezvdluitor, plin de seducfii

lrrimitive. O ,,majord" gi o ,,minorI" apoeziei sunt vizate aici gi puse

pc acelagi plan.

Melcul, simbol ambiguu, trimite el insugi la aceastd polarizaret:ontradictorie a posturii aedului: asexuat qi lasciv, limfatic Ai carnal,

,,incet" gi totodati aflat in relalie ne-mediati cu absolutul.Barbu aspira cltre contopirea celor doud ordine ale semnului,

t:iitre corporalitatea abstractd qi cdtre abstrac{ia incorporatd, cumlczultd din Uvedenrode. ,,Discursul" s5u intra-poetic (poezia in

lloezie) ar€ o componentd uqor-parodici, demonstrativd, meta-me-lirfbricd, de iniliere in poesis, prin aluzii intertextuale incorporatepcrfect intr-un limbaj ce-i este propriu, elemente care l-au indreptd{it

1l

pe Marin Mincu s5-l considere pe Barbu un textualizant, upost-modem prin dubla-i atitudine.

Dintre tofi poeJii romdni interbelici, Ion Barbu este unul dicei care exerciti o paradoxall influen{d asupra poeziei actuale, fiireceptat simultan drept model activ atdt in arta de expresie autohtond, c6t gi in afara acesteia; redescoperirea paradigmei barbieneavut loc aproape instinctiv prin adoptarea metodei sale poeticecdtre optzecigti.

Nu este deloc intdmpldtor ci poetul interbelic a polemizat cuanumit tip de tradi{ionalism ,,timid", pleddnd in diferite ocazi,,teoretice" pentru instituirea unui alt discurs mai complex, carerealizeze acea recuperare aternporald a tuturor filoanelor poeticuluide la oda pindaricd pdnd la purismul lui Mallarmd intr-o experide cunoagtere care sd reintegreze toate cdutirile fiinJei, din perspec

tiva ,,umanismului matematic". lon Barbu a intuit just cd realunu poate fi recuperat decdt ca semn, intrucdt actul poetic, ca gi

matematic, comprimi gi purificd viala concretd, tinzdnd. cdtrelirea acesteia.

Dincolo de unele speculafii intelectuale, obiectivul esenfial ademersului poetic barbian urmiregte instituirea uneiexhaustive a poetizdrli; se vizeazd, descoperirea acelor posibiliintrinseci Actului prin care realul si se purifice, auto-abolindupdnd la a nu mai oglindi decdt figura propriului eu: un act clarnarclsrsm, cum spune poetul. Actul de purificare propus de Ionindicd nu altceva decdt o textualizare a realului, adicd reduc{ia ina tridimensionalitd{ii acestuia prin infinite operatii derefracfie, eliminare etc. Se aspiri citre ob{inerea geometrieia acelui alfabet prin care sd- se marcheze perimetrul rextului: astfeeul poetic excedentar este retras definitiv ca modal posibil adiscursului, fiind substituit abstract cu o instanld textualice dicteazd doar acele permut[ri sintactice gi prozodice incluse ischemele imanente ale textualizdrii. Nimic nu este admis dincolooglinzile textului incastrate in auto-conqtientizareaacestuia, anuprin semnale interne, ascunse in propriile-i pliuri autoreferen{ialeDiscursul barbian aboleqte ,,nastratinesc.. orice urml a realuluinutrindu-se exclusiv cu ceea ce s-ar putea numi realitatea textualr.

l2

Auto-specularitatea, autoreflexivitatea gi auto-referengialitatea par sifie singurele opera{ii specif-rce care fundeazl qi intre{in procesulinevitabil de translare textuald, procedee ce manifestd, insd, prinfigurarea unei corporalit5{i ambigui, decodificabile numai de cdtre o

instan{S lectoriald avizatd, implicatd co-participativ in actul scriiturii.Obiectul poeziei va fi acum in mod exclusiv meta-poezia, iar pro-cedeele de realizare a discursului etaleazd practicile stricte ale uneiintertextualizdri ilimitate.

Metoda textualizantd, barbianl constituie punctul de maximdintensitate al cdutdrilor autohtone qi europene in domeniul poetic ladata publiclrli Jocului secund (1930), ceea ce ne poate sugera nivelulavansat al evolufiei poeziei romdneqti in ansamblul ei.

Lucian Pricop

Joc secund(Jvedenrode

Isarltk

: ri$l , i.

Din ceas, dedus adincul acestei calme creste,

Intrati prin oglindd in mdnfuit azur,Tiind,pe inecarea cirezilor agrs€t€, ,.i

tn grupurile apei, un joc secund mai pw'

NaAir fatent! Poetr,rl ridic,6l*r*ur""' ''

.

De harfe resfirate ce-in sbor invers le pierzi

$i cdntet,isfov€$tfl ,ascuns, cum eur@ii {narea,

Meduzele cdnd ptrimbE,sub clog,of;ele v.srzi:, '

5r

i1

ilil

TIMBRU

. ; , .1i,.: '.. I

Cimpoiul vdqted luncii sau fluierul in ilrum,Durereh divizat5' o suni-ncet, mai tare.,r.

Dar piatra-in rugdciune, a humei despuiare

$i unda loguditn subcer, vot,siiune -,curn?

Ar trebtli un edntec incdpdtor, precumFoqnirea.oaildsaiasd,a rn[rilor ct! sare; .

Ori lauda grddinii de ingeri, cflnd rdsareDin coasta bdrbiteascd al Evei trunchi de fum.

5? 5?

GRUP

Eterrulita in ars,,nedelnn pd1nQ4t, ; ; ,

De zirtd" fdnul razelor inqali;, , . ,r ,

Dar capetele noastre, dacd sgnt,Ovaluri.stau;,de vaq ca:g grq$aldi ,i,:

,Atdte4 c16ile de fire stdngi! , ,. i: . :: .

$dsfvof gest inchis, s5'1e rez-u-{ng, .

SE nege" dgeapt6;;,l.inia ca frdagi:, , , ,,,Ochi in virgin.triqnghi tdiat spre lume?,

iNnc^trur,

Fulger str[in, desparte aceasti piatrd-addnc5;

V[i agere, tdiali-mi o zi caun ochian'!

Atlanticei sunt robul vibrat spre un mdrgean,

incununat cu alge, clddit in praf de stdnc6,

Un trunchi cu prdpidite crdci vechi ce stau sd pice,

Din care alte ramuri, armate-n qerpi lemnogi,

Bat apele, din baia:albastf[ sI despicer

Limbi verzi, quierdtoare prin din{ii veninoqi.

54 55

ORBITE

Colo, dimineafa meao

Viu altar i[i miruia:

Ca Islande caste, noriiin, dorit6, harta orii,

Ageri, gerpii ce purtai,

$eryii rogii, scurqi din rai,

$i, cules, albastrul benfiiDe pe jerbele Juven{ii.

'.*,'"**

Llncile de iarbi miciLe pdzea cdfeaua Bitsh,

Inimi mari dormeau pe lard,Munti, cu sAngele afari...

Cunoscut acelor zoiiin fdntdni,

in gerpi,in nori.