•'Ot.\ E N C I C L O P E D I C A L I T E R A R Ă , A P A R E IN F I E C A R E LUNĂ DE DOUE-ORl

$ m m tm m jw :n ;u ;>,t m *u m m m i», w . w . w m tu .-n m iu [|, jh m m_ m m_±<I. m sh. I* m MU* m ui m M M UI m m m :*i -f.

P P r e ţ u l a b o n a m e n t u l u i :

l'cnlru Austrd-Ungaria 4 corone Pentru România şi «triinătate . . ti franci

t PROPRIETAR SI REDACTOR:

[ 0 A N B A C I U p r e o t .

P r e ţ u l i n s e r ţ i u n i l o r :

l'entrtt pnbiica(iu)iile <lc prcxtc tot anul tde ¡4 ort) tot după ~>0 cuvinte eu litere (/armând se COWpută

1 cortină, er eu litere mai grase du piu.

ut ut uf uf uf Uf uf uf uf uf uf uf uf '•• uf uf u'f uf uf uf uf ut ut ut ut ut ut ut ut ut ut ut ut ut uf ut ut « te 0 Ut Ut Ut Uf Ut Uf Uf 1

t ALESANDRU SZILASI.

î n a i n t e a m e a stau d d u e hârtii t ipăr i te şi cu margi­nile cernite a j a l e , s u n i d d u e anunţuri funebrălî referi-tdre Iu u n a şi a c e e a ş i persană, de u n u l şi a c e l a ş i î n ţ e ­les , c u p r i n s j a l n i c întristător şi sdrobitor de d u r e r o s . Unul o de la familia S z i l a ş i . c e l a l a l t de la direcţiunea institutului de credit şi e c o n o m i i „Bistriţiana"

('.el familiar s u n a a s t f e l : lul ia Szilaşi n a s c . A l e x i . c a s o ţ i e : A u r e l i a ved . S o p o n e s e u ,

l l e l e n a m a r i i . Hosszu c a f i i c e : Pompei» H o s s z u şef la oficiul de ed i l e in Cluj, ca g i n e r e ; [osif Hosszu, ca nepot; precum şi n u m e r o ş i consângeni CU i n i m a f r â n t ă de durere a d u c la e u n o s -c i n t a . c l i n i c a iubi tul lor sot, tata, socru, moş şi consângen Alesandru Szilaşi paroch-protopop g r . - c a t . in Bistriţa, p r e ş e d i n t e al institutului de c red i t şi economii . . U i s l r i l i a n a " şi membru al mai multor instituţiunl c u l t u r a l i după o vieţă p l ina de a c t i v i t a t e , desvoltată cu mult zel şi l ă u d a b i l a ardore pe t e r e n u l bisericesc şi scolastic dupa un m o r b g r a v . împărtăşii Cu S S . S a e r a i n i n l e . şi-a dai nob i lu l suflel in manile Atotputernicului D-dSu Dumi­n e c a in Dl Maiu s t . n. la (>' -i ore dimineta iu al 67-lea an al etăţii s a l e . al 89-lea al preoţiei şi al f e r i c i t e i s a l e căsătorit

I i i b â r b a l meritai şi v r e d n i c , un su l le l nubil şi i ndu ra t . 0 i n i m a b u n a şi c a l d a fără de s e m ă n . Păstorind Cu c r e d i n ţ a t u r m a s a . m u n c i n d cu zel p e n t r u n a ţ i u n e şi f a m i l i a , iub ind pro loţl şi i e r t â n d Io te El ş i -a împl in i t m i s i u n e a c a o m >.\ c a preot.

O s e m i n t e l e s c u m p u l u i d e c e d a t s e vor a ş e d a s p r e v e e î i u e a n d i c b n â după ri tul bisericcl gr.-cat. Mar t i in i ' l Maiu s t . n. la 1 6 r â p. m . in cimiteriul evangelic-luteran din I nc .

E i c - I t e r i n a uşdră şi memoria e t e r n ă !

Celalalt al direcţiune! institutului de c r e d i t „ B i s l r i -ţiana*' e de următoriul c u p r i n s :

Anunţăm CU m u l t a d u r e r e c ă r e g r e t a t u l n o s t r u p r e ş e d i n t e şi z e l o s m e m b r u in d i r e c ţ i u n e a ins t i tu tu lu i „B i s t r i l i ana" " Ale­sandru Szilaşi p r o t o p o p gr,-cal al f i n e t u l u i .Bistr i ţa" etc. a t r ecu t la cele e t e r n e adi in 19 Maiu L901 la 7 <ire d i m i n e t a

liei terina uşoră şi amintirea Iul bineeiivfintată.

Direcţiunea institutului .. IHxl nţitt nu."

Cu ochii scăldaţi in lacrămî, cu i n i m a s f â ş i a t ă şi cu sufletul sdrobil de d u r e r e am privii la aceste d d u e anunţuri, l e -am cet i i le-am recetil şi mi s e p ă r e a că, nu pol c r e d e , in i -mi pol imagina, ca aşa pe neasceptate uşa de repehtin şi aşa fără de veste să s e d u c ă s e ne l e s e . <e nil ma i v n r h e s c a cu noi a c e l a pro c a r e l e h u n iubii şi ne -a i i iubii şi pro c a r e noi preoţimea tractuală ne obiclîiuisem şi ne ţineam de strictă datorinţă de al stima, de al respecta, de al asculta nu n u m a i ca pro şeful nostru tractual ci ca pre un tată bun şi adevărat părinte al nostru. cu c a r e l e totdeauna cu dragoste mare ne întâlneam şi cu greu ne despărţeam.

Vestea despre tndrtea sa.

D u m i n e c a dimineaţa s e respândi ca şi un fulger sfâşietoarea şi m u l t dureroşă veste p r in t r e l ocu i to r i i cetăţii Bistriţă ea p r o t o p o p u l S z i l a ş i a mur i t , şi lol î se

mirau şi se întrebau între sine, dreptui ce aju audi t? S e fie mort P ro topopu l? Unora nu le venea a crede şi alergau la casa parochială ca se afle adevărul.

E r a o ferbere plină de întristare j e l e şi obidare printre iubiţii sei poporenî. era. o lînguire generală , din tote părţile se audeau esc lamăr l ; „Mare d a u n ă ! . . . daună mare după cel c e ' l am perdut, aşa un părinte bun, nu in curund vom avea in mijlocul nostru.

La Şo imuş a sosit espresul Dumineca la .12 ore şi când mia s p u s : „A murit Domnii Protopop." Am rămas ca deprimat, voiam se plec momentan la Bistri ţă siinţindume inse slăbit de tristeţă nu ine-am încumetat de a porni pe drum până a doua di.

Am dispus se tragă clopolile şi se arboreze doue stoguri negre la sânta biserică apoi me-ain retras intro chilia laterală şi am plâns am plâns, ca şi un copil.

Poporul dupe răspândirea acestei vesti durerose numai de cât — ne sfătuit de nime s'au adunat înaintea, sfintei biserici şi. acolo sa consfătuit că jocu l tineretului se înceteze , comuna întrăgă se înbrace doliul şi la. inmormentare se mărgă toţi câţi numai vor putea şi nu vor fi împedeeaţt de alte împrejurăr i : Cea ce sa şi făcut.

Coronele.

Catafalcul fu ridicat in salonul caselor parochiaie pe care erau aranjate o mulţime de corone cari de cari mat frumose de cari atlrnau petele late de mătasă cu diverse inscripţiunî dintre cari me voiu înce rca de a cita câteva, ce mi le-am putut însemna.

/. Btinuluî şi, neuitatului meu soţ Tul/ia: 2. Scumpului nostru taică, — Elena Bubi, Pompeiu; 3. Scumpului şi neuitatului meu tată — Aurelia. 4. Neuitatului amic. — Familia, Kanta, ti. Neţ/reiatului seu preşedinte Alesandru Szilaşi • —

Comitetul bisericesc, 1901.

(>'. Mult re<i reiatul iu seu preşedinte. Alesandru Szi~ laşi, — ., Bistriţ iaua."

7. Bunului lor Protopop Alesandru Szilaşi — preo-timea t radu ala 1901. »

8. Neuitatului şi nobil ului amic Alesandru de la amicul seu Atit.ru (Demetriu Pop capelan inilit. Cluj.)

9. Bunului amic Alesandru Szilaşi Inteligenţa româna din, Bistriţa, 1901.

(Vii urma.)

Altariul Kriunosă e fiinţa umană pre păuieut In care Provedinţa S 'a îndurat s'aşedo Altariul cel mal sâni, Pre care arde focul cel mistic cu tă r i a ; Ca focul, ce s 'aprinse în Rugul din pustia, Pre care se jer t fesce al Ceriului cuven i : „Iubirea,, sau „Amorul," a inimeî făclia. Cu zel, devotament.

Aces ia — e Altariul, ce-n veci nu-l va putea Duşmanul sau Contrariul Se-1 sl'erme şi bombarde cu mâna s'a cea rea. Câştigul, pofta negră si cruda ambiţiune, Demoni ce asal leză cu multă repediune Altariul unei inimi, cum cad in luptă grea. Şi cum se-ncoronoză Altariul cu cunune, Dedal a nu c ă d e a !

Leşe r l ă este lumea şi omul murilor, Ce fac. deşer tă ţumea Şi fot ce , vedi sub sóre, fatal, amăgitor. Lugubra omonime, cercal 'a. nemur i rea : Cu aurul un Midaş, - un Xerxe cu oştirea, Un R a m s e cu orgoliul de mare domnitor ; Şi I lerostrat aprinse, un Templu — aşa-1 fu firea, Cu foc mistuitor.

Se rmană Omeninio, ce- 'nal t j capul la cer, Cu multă, agerime, Se-ml spunî, ceti mal remâne sub sóre-n adevé r? Nimic nu e mai dulce, nimic mal sânt în lume, Ca viu se fit în móiie , în morte se ai nume. Dar' vai, câte fiinţe în nascere şi per! Că-ci nu sciu se-şl ridice Mausolul de renume : Altariul lor de fer.

Oii unde se rotesee privirea nosiră deu! E a vede şi privesce A lumei sântă lege, vorbindu-ne m e r e u : ,,In sus în sus, spre ceri uri, ndică-te şi vină, „Pămentul şi ţoreua cu pul.vere-1 şi tină. „In sus, e clari tatea, cristalul Empireu' ,Aic ia locuesce Iubirea cea sorină, "Ş i scump Altariul t é u ! . . "

inimeî Putini se mai ridică spre ceriul col c u r a t . . . Şi câ ţ i din denşil pică Spre negrul bum, din care e omul frământat : Ca-cî sufletul lor greu e de patimi trecătore, Şi n'au putere denşil în sus spre ceriu se sbore. De-acolo se-şi aducă Iubirea — ce-au aflat, Din densa seşi formeze cu /e l şl cu ardorc Altariul luminat.

Al tari u sânt de iubire, nie-n chin 'fie, me-n chin, — Âltarin de fericire, Ce umpli de (Julcetâ. al meu suflet din sîn ! Când ved pre Generosul cu dragoste, cum vine, Şi varsă, mângâere la cel , ce e-n suspine, Mâncându-şl bucătura cu miserul străin : Pre cel , ce-şl dă veşlminlul orfanului, — şi-n line Cu toţt e de-un destin.

Când ved cu bucuria pre fii, ce-şi iubesc Părinţii din pruncia, Şl-apol la, bătreuete,cu denşil impârţesc Şi sorle şi vieţă, necaz şi dile grele. Fer ice de voi dară, Cărunţi, fără putere,

Voi suportaţi mai lesne finitul omenesc , Şi-n boia, bătrâneţii voi nu semtifî durere, Ca cei , ce s 'aniăresc.

A Ilari u sânt de iubire, n iencl i in tic cu dor, A D ari ii de fericire, Pre care arde focul fidelului Amor. Amor de pretiniă, Amor cast de j u n e ţ a : Damon şi cu l'ifhla Allarui de amiceţă ! . . . l lemon şi Anligone 'şl dan viata lor, (In pescera. obscură, niuriiid cuprinşi în b ra ţe : ) Altaruilul de-amor.

Eu încă din juneţâ doios nii-am ridicat Altariul de frumsetă Din Tine, o ! Române , poporu mult încercat . D'in Tin ' — şi din iubirea-ţt, ce-o am pentru-a ta sorte. Şi cred c ă el sus tava! — — Sustând până la morte, Va-n flacăra pre densul văpaia ne-n c e t a t : Inchitm-me deci r f i e Şi t e glorific forte . . . . . Altariu ne a t a c a t ! !

S. P. Simonu.

La ea. Tot lacrămi şi durere Astfel este traiul meu : X'am liuisce. viei plae.cn; ]'escedesc de. dorul teu.

l'eptu-mi i/cute iu, suspine De când drai/ii. tr-a-m ret/ut y a niai am dite senine Şi nu. pot ca, se, te uit.

()<liii tei, raze (le, sore Te mine m'a fermecat : Vocea ta 'ncântutôre l'ai-e'aud neîncetat.

Până draipi-afa iubire .Inima mea n'a învins y avem dor nice (/and in; Tdte-'viï ptiréu paradis.

Dar acum din. depărtare Tu nu scit ce sufer eu yn, pot afla alinare Lipsit de amorul teu.

lîiun. paseri, floricele, Tdte le întreb mereu : Dacă, sein se-mî spună ele Unde sborâ gândul teu ?

Di şi ndpte cu durere Eu privesc, în, calea ta: Vino inţ/er de plăcere Şi-mi alin: durerea, mea.

Căci când (pîu.dul me. muncesce Că de mine ti-ai nilul Inima-mi mi se topesce Şi simţesc că-aş ji tu, iad.

loan Anghel Câmpeanul.

C a p r i ţ i u Comedie înl.nm net de Al/ri'l de Manuel

I Irmarei

Matilda: Cred eă J.)-ta eşti bună şi eu deosebire» s inceră; dai' cu Iote aceste nu pofti acesta deda mine;.

Af. de, Lari/: Ah D-e.lenle ! Ani aflat ! I'iinguliţa cea. vemâtă! Am comis o mare prostie; că am adus in vorbă, pro M. de lilain-

Ţe.riiiiÎ drlu iìilìior lihii/à Tulţi'iiş.

villel. Când am mers de aici am eaigelal la asta. I)-I Chavigny doră-i e-urisezâ ? (Matilda. se scolă. Nu peilo respunde ; se1 înloreo în altă parte; şi 'şl rădică, batista la oebi). -

M. de, Lenj : S e lie cu put inţă? (Tăcere în delungală. Matilda umblă o bucată de limp în sus şi în j o s , după ace; : s e aşeijă în celalalt capei al chiliei. M. ele Lery : se cugelă după. a c e a se; ridică şi merge* la Matilda: aeesta-î întinde mâna) . Sci î dragă că medicii denlişlt când i c iorluiexâ cu sceitorea vre unul dinte, fol-deuna dic că se strigăm numai cal de t a r e ; aşa şi eu 'tî <Jic se plângi, pentrueă ori varsă cineva lacrăiuî de bucurie ori lacrămi amare, lot-deima se uşureză. -

Matilda : Oh D-deu! m e u !

AI. de, Lenj: Dar acesta o imposibil ; In M-ma de Blain-villef e imposibil ca. să se înamoreze cineva. Acea e o creatură de jimifeat( > perduta, cochetă , ca.re.a nu e nici l'rumosă nici ou-spirit. Nu-II ajunge; nici pană la de;getul D-lale ced m i c : cine se lase un inger pentru un eleinon?

Matilda: (plânge cu hohot) suin încredinţata că o iubesce, suin sigură.

M. de Lenj: Nu copila îneca, acea nu se .pole . Totul este un capriţul, ìnlipiiire. Mal bine; cunosc eu pre D-l Chavigny di' cum cugetă e;J. E un uşoraf<;c dacă nu e v&u. Acesta, nu e altceva decât o apucai ură capriţmsa. de1 la el. Ai plâns D-fa în vederea Iul Chavigny?

Matilda : Nu nici odaia. ¿1/. de LITI/: Aceea bine ai li făcute); nu ar fi su|irinc]etor

diteti. Chavigny sar bucurii vetjfinduîe plângoiid ! Aiatilda: Sase; bucure;? Se i causeze bucurie acea e-.ă mc

vcele pre mine plàngénel ? M. ile, Lenj: Oh l)-(Jeule, d;i ! Eri am împlinit 2 5 ani şi

în forte multe lucruri veel destul de; slab. Cum ai ajuns la tòte aces te ?

Matilda: I n s e . . . nu s e i n . . . M. de, Lenj: Vorhesce. Audi doră le; Ierni de m i n e ? Mo­

mentan le vel linisci : Dacă acea ca. cinevii-şi descopere D-liile tainele stile, 'ţi uşurezâ mări.urisirea. inoineiitan 'ţî de'scoper de; tot e;onlidenţ.iiil tainele inele, numai ca se-ţi ;ire;t <;ă. iim încredere in D-la şi prin ticésta se te constring c;i, şi l)-la se ai încredere în mine:. Doresci ? Eu o lac. Ce voesci se sci despre m i n e ?

Matilda : D-ta, ese-î e;ea mal bună a me;;i amică. Iţi voi» spune leite peiilrueâ ine încred în D-la. Lucrul nu o chiar aşa ele serios, inse mintea mea uşoratieâ m'a răpit prea dej)arte. In scerei am împletit o mica pungili iţă D-hil Chavigny. Pro iislâeji miitm fost propus că se-io predilli. De 2 scpiaméni inse abia "1 ved, tot timpul şi-1 petrece la D-ria de Hiainviilot. Acest mic presenI. au fost soi fie o imputare gingaşă pentru absenţia lui şi atragere de atenţiune că me n e g l i g a . . . in momenliil inse în care voiam st;i predau pimguliţa, in ace la scote din buzunariu pre cealal tă .

M. de Lenj : Acesta încă nu e causa de a plânge.

Matilda : Dar cum se nu fio când am comis un lucru nebun, am cerut déla el punguiiţa acea .

M. da Leru: Val procedura aces ta nu a fost de loc diplomatica. •-•

Matilda : Nu Ernestina şi el mia cienegal cererea - - Oh me ruşinez !

M. de- Lenj : Apoi V Mtilda : A 1 . o i ? i-am ecruto in genunchii. Miar (i plăcut

seini aducă aces ta jertfă şi eu apoi in schimb pentru a lut ia-şi li dat punguiiţa mea. lam ecruto, l'am r u g a t . . .

M. de lArij : Şi acesta. pre el mi la mişcai, se înţelge de sine. Së rmanâ uuliiieá, el nu e vrednic de D-ta.

Matilde: Oh, se sci ce s"ar întîmpla, acesta nici odată nu-o-voiu crede.

M. de 'Ler-ij : Ai drept ; ni'ain exprimat en ren. Contele e vredinc de D-la şi le iubesce. Inse e bărbat şi c îngâiifal, ceea ce e o mare daună. Şt unde e punguiiţa lut?

MatiUla: Colo pre masă. M. de Lari/ : (ia piuigulila în mâna) A c é s t a ? Nó draga,

mea, acesta pungitiva şi de palm oii o mai frumosă ca a lui. înainte de tôle nu e venala, asa dara. c admirabilă. Impru-tămi-o şi-ţi ga ra ido/, că Contelui-i va. place.

Mullida: Poflesee. I'rin acea mi-aï redă viaţa. M. de Lery: A ajunge pană acici după un au de căsătorie,

e de ncaudil. ! Tre ime se, fie ceva hoscóne în lucru. Pe aceste M-më de Hlainvillel cu indigo ei cu tot, o despropíese din crescet pană in tălpi. Ce ochi spălâiiîciţi mai a r e ! Matilda le învoescl ia, c e v a ? S e probam, nu costil, nimica. Bărbatul (eu se reîntocce în asta s a r ă ?

Matilda : Nu sein inse aşa a dis. M. de l'jerij : Când sa dus el de acasă emu v'aţl despărţi t? Matilda: Eu am fost forle supărată, el torte grăbea. .1 / . de Lenj: Va ven i ! Ai c u r a j ? Pentrucâ îţi spun îna­

inte, c ă mie când 'mi trâsnesoe câte o idea trebiie se stau de rcalisarea. ei ou Iotă căldura. Me cunosc pre mine însumi, va. succede .

Matilda: Kă cum voeseï. Eu me supun. M. île Leri/: Dute la toa lela, inbracâle repede şi te arunca

în trăsura, mea. Nu am de cuget se le trimit la bal, înse voesc ca pre când va veni se apară că. aculo ai mers. Toţi mâna unde voesc! : la Instituiţii invalidilor sau la Basti l la . Lucru nu c chiar plăcut dar in line nice acolo nu ai se dormi şi nice acasă nu ai putea dormi. Aşadară neam înţeles. Acum ie punguiiţa, în­voi ue-o în acesta, hârtie, eu voi scrie adresa, pre ea. Dine aşa ! L a un colţ. de si i acia o p u s e i l iăsura, dispui visifiulul se aducă aces t pachet aici şi sel. predee întiiilul servitor cu care se va. întâlni şi apoi să se depărteze repede fără de a da ceva esplicaţie. - -

Matilda : Spuneau cel puţin care-ţi e planul. M. de Lenj: Care tni-e planul copila mea, acea ' I U L esto

cu neputinţă ca seţl spun. Voi vedea, ptile-l voi réa l isa : odată pentru tot deatuia ai încredere in m i n e ?

Matilda : Da, şi pentru amorul lui me încred în Iotă lumea. -M. de Leri/: Înainte repede ! (Se aude sunet de trăsură). - —

••Matilda: Acesta e el. Ii aud vocea prin curte. M. de Leei/: Dispari. Este sca ră pre din d o s ? Muidda : Din fericire da. Inse nice pieptănată nu suin. Nu

va crede că, am fost la hal. M. de Leri/: (îşi ia de pre cap ghirlanda .şi-o dă Matilde!).

Poftesce. Acuş! pre drum iţi vel tognii-o. (Matilda ese). -

Scena VIL

Madame de Lenj (singurul

M. de Lery: Ingetmnchiată ! Ingenunchiată o atare femeia! Şi domnul ace la carele o respinge ! 0 femeia de 2 0 ani, ca rea

e frumosă ca un inger şi credineiosă ea un câne. Să rmană c o ­pilă ca rea pentru acea te rogi ca. bărbatul teu să se îndure aţi primi punguiiţa pregătită de tine în schunbu pentru presetul M-mei de Blainvillet ! Ce mai val-vèrtegiu e şi in ima bărbatului ! Pre sufletul meu, noi totuşi preţuim mai mult decât ei. (Şede şi ia o broşură de pe masă. Cu o minuta mai lardili se aude bătând în uşă) In t ră!

Seeuit 1 7 / / ,

Miniatile de Lerg. Chuvigmj.

M. de Levi/: ( c e î e s c e : cu fisonomia. d is t rasă) : bună séra D-le Cente ! Poftesei t e a ?

Chariyicy: Mulţemese. Nu beii nici odată. (Şede şi privesco în prejur).

M. de Leri/: Halul a. fost f rumos? Clvicu/ny : Printre ele. l)-ta nu ai fost a c o l o ? M. de Lery: Inlreharea D-tiile nu o chiar urbană. Nu, nu

am fost acolo, inse am trimis pre Matilda pre carea l)-la caşi când iii căiila-o cu ochi! !

Chanynij : Mise pare că glumesci ! M. de Levi/: Ce tise p a r e ? Pardonéza că chiar ce tesc un

trillai care «sie grozav de ìnleri 'sanl. (Tacere . Chavigny se pre­umblă agilul de colo pană colo).

Cliarigny: Şi Matilda. în adever acolo se fie la h a l ? M. de Leenj: In adevf'r aoolo-i ! poţi vedea ea o ascept. Cliari/ny: Curios! adineorî când i-ai l'acni D-la ofertul

se morgă, nu a voit. il/, de .Leri/: De atunci de bună sama şi'a schimbat pro­

pusul. Charignţ/: Şi pentru ce nu a mers cu D - l a ? JM. de Leri/: Pentru că mie mia trecut pofta de bal. Cliavigni/: Matilda aşa dară a mers cu trăsurii inel»iată ? J / . deLerij : Nu, iam împrumutau") pre ii mea. Cefitai D-la.

acesta, D-le Chavigny? ('•haviynu: Ce e a c e a ? .1/. Lei y : itevi ie des deu\ Mondes; im Iralaî minunat de

M. de Siimi despre orangulani. Cliarigny : Acea . . . M. de IJCTIJ : Despre orangutan!! Olt am greş i i ; nu ea l'a

s c r i s ; inso e forte distrâgăloriu. Cyariyny : Nu pot pricepe cum a. putut ea merge la bal

fără ca se ine încunoscinţeze mai nauite şi pre mine. Cel puţin ;iş fi însoţilo.

M. de Lery : Ţl plac D-lale romanele M-mei de S a n d ? Vdia.ciyiiij : Nu, de felin nu. Inse dacă e acolo, cum se

póle că nu am allato acolo ? AL de Lery : C e ? RevisUi? A fost aici deasupra. ('haciyruj: D-la, me bat jocorescl . M. de Leri/: Nu e cu neputinţă: a târnă numai de la acea

că. despre ce e vorba. Chariynij: Eu vorbesc despre nevasta mea. M. de Lery : Ai lăsato in grijii, m e a ? Cliarigny: Ai chepl ; suin Iorio ridiedi; merg îndată se-o

caut. M. de l'erg : B a h ! In învâhnăsala acea , sein că o vei afla?! Chavìgng : Drept; mai bine va fi se o ascept, o voiu as-

cepla-o. (Şede aprópe de cuptor). J l / . de Lery: (depune lec tura) : S c i ! D-le Chavigny, că D-ta

prin purtarea D-tale me aduci în u imire? Mie mise pare că aş fi atidit dela, D-la c ă Matilda se bucură de deplină libertate şi potè merge ori unde află de bine c à se morgă.

(Va urina)

G. N i s t o r .

Pyro-technică.

Aria. pyrotechnie;!, ca rea o voi descrie niai la vale ama­torilor nostri!, e ima dintre cele mai vechi, e uşoră şi frumosă.

Ţeranul nostru, când vrea se-şî însemne vasele de lemn, mai cu samă muntenii, înferbântă un cuiu mare de 1er, şi cu el ard în respectivul vas o literă, sau un semn. I acă primele urme a pyrotechniceî chiar în sinul poporului nostru. Pre valea someşului nu odată am védut însumi colile ornate cu ornamente arse, motive românesc!. K deci chiar potrivit ca. se ne ocupăm în câtva cu acesta, artă, uşor de esecutat şi admirabilă în efect.

Leagănul pyrotechniceî este T i ro id şi primul care a. dat renasceret aces ta artă casn ica fu profesorul delà, scóla, de in­dustrie din Innsbruck di. /. Tappar ridicânduo la un grad care adi în Tiro! forinéza o parte îsemnată a industriei adì latita aprópe în tôle tcriie.

A se ocupa cu pyroteehiiioa e un lucru uşor, atât mai vêrtos adi, când avem modele desemnate gata, aşa ne trebue numai simplaniinte se le decopiem pe lemn şi să ne apucăm de ars. —

Arderea (se numim astfel esecutarea pyrotechniceî) se face cu un aparat întocmit anume spre aces t scop. *) . Acesta constă din o sticlă sau mai bine un vas de metal în care së al fă o sponghiă pre c â r c a turnăm benzii). Acesta sticlă, e acoperi tă cu un capac din care conduc dóno levi de guini, una së (inesce în un foin, la capătul ceiealalte in un niâiuuiehiu e înţepenit un cuiu de platină. Aprindind flacăra mititică, apăsând pre fo­işor înferbântăm respective ţinem me:eu ferbinte cuiul de platină cu care apoi ardem figura desemnată pre lemn.

Cu mâna stingă apăsam mereu, în temporitmic regulat pe foişor, (sau sullător) iar cu mâna dreaptă facem cu cuiul de platină trăsurile prescrise de modelul desemnat. Cu cât facem ~ cii cuiul — o trăsură mai înce t ; cu atâta mai afundă u r i n a v a lăsa după sine arse ; cu cât apăsam mai puţin, cu atât va fi linia mai' fină şi mai subţirică. —

Dacă am gătat cu conturile desemnuluî, ştrafăm părţile cari trebue strafate iar dacă voim a-i da un aspect şi mal pompos, atunci colorim înterspaţiurile.

*) Se pöte procura dela redacpunea 'acestei foi sau dela flrma Bier et Schölt in Wien I. Bezirk, TegetthofMrassc nr. 9.

Lemnul cel mai bun de ars osie acela , care o tare, are colori; frumoşi; şi are puţine noduri.

Lemn de corn, de castaniu solbatic, de per, este forte acomodat pentru pyroteclinicâ, • Asemenea e forte acomodat lemnul de nuc, s tejar şi frasin, dar aieî se reeere paciinţă mai mare căci procedura merge mai înectincl. -

Lucrare:', arsă gata, se pöte - după cum am amintit împodobi şi cu color!.

Călărirea se e secu lă fie cu colori aipiarei, fie eu colori de olou nuansele corepundelore obiectului şi desemnuluî res­pectiv. -

Colorile trebui; obdtise lorfe subţirel, aşa, că slrafagiul pyrolochnic se dec unibrilul necesar şi numai acolo unde e ne apărat de lipsă, se mai obducem incă odată cu eolore spre a obţinea un ton mai expresiv. Altcum (tot la firma amintită jos ai.II se află color! inimile ..transparente" cu car! lucrul merge mult mai sigur şi mult. mai uşor.

Dacă voim ea obiectul ars şi colorat, se-l scutim do prav, murdărie ce l . 'I putem obduce ou firnis sau lustru.

Lustruirea o putem eseeiita. pre mai liniile căi . Sau le obducem cu un firnis de oleu (cu ajiiforiiil unei

cârpe de lână iniile), sau le obducem cu cutare lack gata sau în fine ou o solutiune de ceară albă îu terpeiitin.

La obiectele lucrate în lemn alb. îiitrăbiiintăni lack de aquarel ) la cele lucrate în lemn întunecat, (irnis de oleu simplu.

*

I acă pre scu11 descrierea pyrotechniceî, perfecţionate, a. cărei leagăn 'I păstreză şi acum apropo fiecare popor cult şi între dînsele şî poporul român.

Cornele plugului, jugurile, statevele de ţesut, colitele de lemn ne arată, că mai tot ţeranul isteţ ( 1 pyroteelnue in embrion.

Ar fi de recomandat ca nivelatori noştri! rurali să se Intereseze de acesta artă casnică , se adune motivele roinâneşlî ale acestei artă, casnică şi forând din ele un complex, o co -leţiune, se le adunăm la un loc, se punem basc unui tesaur bogat.

Cu puţină, cu torte puţină ostenelă, cu interesare faţă de ce e bun folositor şi instructiv, am putea, face mult ; dar numai toţi la olaltă, ca albinele în coşniţa lor.

M'aş bucura mult, dacă modesta mea notă ar afla resiinelul dorit, ar ajunge în cutare port sigur şi ar avea un resultat favorabil.

I. Niţu Pop.

DE ALE P O P O R U L U —o —

„Bradul." *) Cântec poporal comunicat de IK iS'. Ţigărcflii.

Bradule Brădu|.ule. Cine-ţi-a poruncit V De te-ai scoborî t Tot din munte 'n munte Cu veiTu 'nainte Şi din sat, în sat Cu verftil lăsat Cine-a pribegit L a mine a venit Doi băeţi din sat Cu capul legat. Cu perul lăsat. Cu barde la briu, Cu securi pe mână , Cu merindî de-o lună ; Ei mau înşelat P â n ă m ' au tăiat Că me vor lua De pe loc petros

Şi ei că m 'o r duce L a loc mlăş t inos . L a lina f ân tână ; Apa-să-i umbresc S e nu v e s c e d e s c : Dar eu nani sciut, Ca pe mine m 'or duce Iii mi j loc de câmp L a cap de voinic ; . . . Ventul se nu bată F r u n z a mea se cadă Ploia se me ploie F r u n z a să se moie Umbra se-i umbresc S e nuT v e s c e d e s c ! . .

*) Acest cântec se cântă de obicei la mortea bâcţilor şi fetelor tinere care mor înainte, de-a se căsători, ci se cântă când vin cu stogul din pădure.

Cântecul soldatului. Í Din Jiăiiat.

Rosmarin verde crengos, M'a făcut maica frumos Nemţuiui de bun folos. Când fusei maici mai dulce, M'a jurat nemţul sub cruce Când fusei maici mai drag M'a jurai, nemţul sub stég. Şi nimic nu m ' a lăsat, Până ce m 'a scos din sat, Căci că tauă m'a iuat Şi de tiner m 'a jurat . Ju rămentu l este greu, Asupra capului meu. Când d'a casă am plecat, p iua bună iniam luat, Delà frunzuce de fag, Delà taica meu cel drag, Delà firele de erbă, Delà maica mea cea dragă, Delà stele d'ângă luna, Delà maica mea cea bună, Dela nemuri dimpreună, Delà fir de bosioc ,

Delà feciorii din j o c , Delà tir de românită Delà dragile fetiţe. Ş i când din sat am eşit, Cu mândra u r a m divănit, - Mâiidruliţă draga mea, P u t e ţiam făcut ceva. Dar fă bine si ine iartă, Că ţiam fost eu bun odată, Că trei ani e vreme lungă, Fote focul se m a jungă ; Ér când napol vi veni, R ë u mândro oï bëlrâni , M m ë m ï n'oï trebui. Mândra din grai îmi grăia Şi cu drag ine 'n bră ţoşa : — - Oh! iubite dragul meu, Aducăte Duninedëu, S e liî negru ca résilia, Mi li drag ca inima, S e Iii negru ca pămentul , Mi fi drag ca sufletul.

P e t r u ţ .

CRONICA Concertul tinerimeî universitare din Cluj linul in 9 Maiu

1901 a reuşit presta aşteptare de bine. Toaletele unei balerine. Fruuiosa Otero, vestita balerină

spaniolă,* s'a încurcat (Jilele aces tea înlr'un proces picant, din causa că croitorul nu i-a. gătit la timp o toaletă nonă, cu care avea să se presintc in Paris la. o serată privată. Nefiindu-î gala toaleta comandată, sărăcuţa Otero a. fost silită se morgă, la serată într'o toaletă pe care o folosise odată. Aşa o nenorocire însă Otero nu pote ierta, nici chiar croitorului seu, şi când la plată, a denegat solvirea toaletei negătate la timp. De aici pro­cesul. De doue ori au fost fixai termin de pertractare, dar' balerina nu s'a presenta.t, şi astfel judele a pus un nou termin. Drept, că presenţa. pârâtului nu e tocmai de trebuinţă la per­t rac tarea aştorfel de procese, er' judele lotuşi a pus termin nou, pentru-că în asemenea caşuri de regulă ies Ia iveală de'.a-liurl 'picante din daraverile divelor, er' judele încă e om şi încă e f rancez! De altcum ca esemplu despre cât o costă pe Otero toaletele, dăm aci contul cu pr ic ina: 0 haină 1 de taliet rosa, pe câmp liberty cu broderie de llorî 1 4 0 0 franci ; o niantelă mare din satin negru, cu decoraţie gayat. 2 0 0 0 franci ; toaletă de serate, cu dantele albe 1 6 0 0 franci ; capişon de catifea ga-1

•bină eu decoraţie de rose 2 0 0 0 f ranci ; o haină de mătasă-mu-salin, văpsită, 1.000 f ranci ; o toaletă albastră-palid, cu decoraţie de dantele de mătasă. 1 0 0 0 franci ; o mantilă din stofă eeru, cu dantele de Veneţia 1 0 0 0 franci ; neglrjee rosa, cu dantele 4 5 0 franci; e le De tot 2 7 . 6 0 5 franci. Otero achitat a contul afară de 9 0 0 franci pentru toaleta negă lată la timp şi aceas tă sumă de 9 0 0 franci formeză obiectul procesului. (T. Pop.)

Faptă nobilă. D-l paroch gr. or. Constantin Cotişel din Certege şi-a asigurat viaţa la banca „The Mutuală" pe suma de 1 0 , 0 0 0 cor. în favorul bisericei gr. or. române din Certege. Fap ta aces ta nobilă se laudă de sine.

„Cronica" se va numi un nou diar politic cotidian, ce va

apare în R icu resc î la. 2 Maiu v., în editura tipografiei Thoma Basil ieseu. In politică „Cronica' ' va li sfătuită de d-l deputat Ueorge l 'anu.

Maialul. junime! stud. dela ginmasiul sup. fund. Din Năseud se va ţinea la 25 Maiu 1901 . st. n. în grădina gimnasiuluî, eventuel în sala de gimnastică. începutul la 10 ore a. m. preţul de intrare 1 coronă de personâ.

Femei alegători. Nu e vorba de America, ci de Norvegia. Adelslhingul din Crisliania a dat eu 6S voturi contra 17 dreptul de alegălorf comunali luluror femeilor, cari plătesc, dare după un venit propriu de cel pulin 3 0 0 corone. (T.)

Societetea acad. social-literarâ ..România Jună', îşi serbeză aniversarea de 3 0 de ani a Infim tarei sale. Din incidentul aces ta va line o şedimâ festivă. Duminecă, în 19 Maiu st. n. în sala dela restaurant „Zum gri'inen Daiun". VII Mariaihilferstrassc 5 6 . începutul la orele 8 sera.

Ordinea de d i : 1 Partea oficiosă: 1) Cuveni de deschidere 2) Discurs festiv, 3) Salutare ospeţilor. II Partea, socială .

Deslegări de gâcituri. Dcslei/ar<'({ ţ/iînt/iirci din rir. 8 « h'er. llustr.

Ochi dulci ce luciii tainic în rade de iubire Voi farmec al vieţii a mintii ră tăcire De-a fost prin voi so sufer de ce ve-ain întâlnit Tu inimă nebună o pentru ce ani iub i t?

Rine a deslegat aces ta gâc i tu ră : domnele şi d-şorele Pau-lina Precup, Gyo-Bekăs; Aurelia Pop, Budapesta; Veturia Constan-tinescu, BucurescI ; Laura Popovicî, Cernău ţ i ; Cornelia D. Pop, Tohanul-vechiu; Măria Peri înv. B â r n a ; precum şi domni i : Gavril Rărănaiu, Va leasacă - Bucovina.

Gâcitură de şach. de : „Sili"

Se deslcagă după săritura calului.

te

le,"

ia- că- dai : ta

Dar ,.1'u- fii

ţi- ne

ea" eu, c. •men-i

•me man- pro­

àie pir,. nu pi iu. doi.

plo- ni an­ •sc-{i pio­ mu- a- mai şi elicmi, li- tc-a- Cum se.

ta blă ta- , ,. mă- lar răşi Uni­ •pot Să cum Şi Mt- sub

ruşi Eu, pii, a- ia- 4i- fim taci dir blă se. că, 11- tot ităni

Jim- ca­ t'iiu Pres- t-au mi­ cum fruit­ •mc. jos, li­

eran'. crengi frun- te ma­ strìngi ile li- cu­ tre-

te te na prin. ai va - le Şi In- se ra,

al­ lu­ *în- Ce dă te-n- illu­ cei. cum muri prinşi

be- nni : ca-u e treb : pleci. ne Cum că '<• La- cum

dem ţi- ara­ In mi'u- pro- Gu- Se în- şi.

Dar iii Sc. mi fim plitin/i, ta na.

că­ eu l/OS- mai pot dai. piîu a- te-a- ra tr'n- cum

Se cr SC

POSTA REDACŢIUNEI. Domniî abonenţî ce sunt încă în restanţă cu preţul abonamentului la

Revista ilustrată sunt rugaţi de a lua în consideraţiune multele spese şi jertfe ce facem pentru susţinerea acestei foi şi a nu ne amâna cu plătirea abonamentului care şi aşa este numai un bogatei.

Hârtia, tipariul, posta, elişeurile cele scumpe tote costă bani. bani şi iară bani. L a plătirea şi înoirea abonamentului rugăm pe D-niî abonenţî de a ne

comunica şi numeral de pe făşie. T i p o g r a f i a A . B a c i u B i s t r i ţ a , S t r a d a L e m n e l o r n r . 44.