UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE

Post on 16-Feb-2016

110 views 3 download

description

UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE. 24 IANUARIE 1859. - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE

După înfrângerea revoluţiei de la

1848-1849 s-a impus

tot mai mult ideea că unirea nu se putea realiza deodată, ci

treptat, pe etape, prima etapă

urmând a fi “Unirea cea Mică”,

a Moldovei şi a Ţării

Româneşti.

Marile puteri (Franţa, Anglia, Prusia, Rusia, Impriul Otoman, Austria, Sardinia) au hotărât alegerea Adunărilor ad-hoc care să exprime atitudinea românilor în privinţa unirii.

TRATATUL DE PACE de la Paris, 1856

Participanţii Tratatului de

la Paris

Adunările ad-hoc aveau caracter consultativ, şi erau alcătuite din reprezentanţi ai bisericii, marii boierimi, burgheziei, ţărănimii clăcaşe, cu scopul de a face propuneri referitoare la realizarea unirii Principatelor Române.

Bucureşti

Solemnitatea deschiderii Adunării Ad-hoc din Ţara Românească, 1857, litografie de Carol Popp de Szathmáry

În toamna anului 1857 se convoacă Divanurile ad-hoc la Iaşi şi Bucureşti.

ION ROATĂ (1806-1882) din cătunul Gura Văii, com. Câmpuri, jud. Vrancea este unul dintre ţăranii de frunte participanţi la Divanul ad-hoc din Moldova.

A murit sărac, din cauza persecutărilor din partea boierilor. Deşi la Unire avea doar 52 de ani, a rămas în istorie ca Moş Ion Roată, pentru că era sfătos şi îi înfrunta pe boieri cu dârzenie.

Casa memorială ION ROATĂ a fost inagurată la

24 Ianuarie 1959, cu prilejul Centenarului Unirii

Principatelor Române. Atunci a fost strămutată

la şosea în comuna Câmpuri.

Casa în care a locuit Casa

memorială

Casa memorială Ion Roată (interior)

MOŞ ION ROATĂ ŞI CUZA VODĂ

În 1859 s-au organizat alegeri în Ţările Române.

La 5 ianuarie, la Iaşi, a fost ales domn al Moldovei colonelul Alexandru Ioan Cuza.

La 24 ianuarie, la Bucureşti, a fost ales domn al Ţării Româneşti tot colonelul Alexandru Ioan Cuza.

Prin dubla alegere a lui Cuza ca domn la Iaşi şi Bucureşti, la 24 ianuarie 1859 românii au înfăptuit o unire adevărată şi nu una formală, aşa cum voiau marile puteri.

„Jur să păzesc cu sfinţenie drepturile şi interesele patriei, să fiu credincios Constituţiei, în textul şi spiritul ei, să priveghez la respectarea legilor pentru toţi şi în toate, uitând toată prigonirea şi ura, iubind deopotrivă pe cel ce m-a iubit şi pe cel ce m-a urât, neavând înaintea ochilor mei decât binele şi fericirea naţiei române." 

JURĂMÂNTUL DE CREDINŢĂ AL DOMNITORULUI PRINCIPATELOR UNITE,

ALEXANDRU IOAN CUZA

“Hora unirii la Craiova”, Theodor Aman, 1857(tablou inspirat din entuziasmul oamenilor într-o întâlnire publică pentru unire din Craiova la 12 octombrie 1857)

Evocarea evenimentului în unul din ziarele timpului

Borna de hotar, opera scluptorului Ion Jalea, înălţată la 13 septembrie 1931, la Focşani. Inscripţia de pe placa monumentală spune : „Cetăţenii Oraşului Unirii Principatelor au ridicat acest semn de amintire a unui trecut de credinţă biruitoare. În acest loc era odinioară Pichetul de graniţă nr. 47, la hotarul Milcovului, care despărţea cele două ţări surori Moldova şi Ţara Românească”.

Râul Milcov, graniţa dintre Moldova şi Ţara Românească stabilită de Ştefan cel Mare

Cuza, 1860 – portret de August Strixner

Primii doi ani ai domniei lui Cuza au fost dedicaţi obţinerii recunoaşterii din partea marilor puteri a dublei sale alegeri ca domnitor al Principatelor Unite şi a unificarii depline a acestora.

VASILE ALECSANDRI ION GHICA

MIHAIL KOGĂLNICEANU primul ministru

Sunt trimise misiuni

diplomatice în capitalele celor

şapte mari puteri cu scopul

recunoaşterii dublei alegeri şi,

apoi, a unirii depline a

Principatelor Unite.

În decembrie 1861 Turcia recunoaşte unirea deplină a Principatelor Române, pe timpul vieţii lui Cuza.

La 11 decembrie 1861, Cuza adresează naţiunii o proclamaţie, anunţând:“Unirea este îndeplinită, naţionalitatea română este întemeiată”.

BARBU CATARGIU

La 22 ianuarie 1862se formează primul guvern unic al Principatelor Unite, condus de Barbu Catargiu. Parlamentul unic îşi deschide lucrările la 24 ianuarie 1862, an în care Alexandru Ioan Cuza proclamă Unirea definitivă a Principatelor.Din 1862, Principatele Unite adoptă oficial numele deR O M Â N I A cu capitala la BUCUREŞTI

“Proclamarea Unirii” - Theodor Aman, 1861

Înlăturat odată cu intervenţia străină din toamna anului 1848, tricolorul va fi reintrodus ca “drapel civil oficial al Principatelor Unite” la 22 iunie 1861, de către Alexandru Ioan Cuza. Referindu-se la originea şi semnificaţia tricolorului românesc, în şedinţa Parlamentului din 26 martie 1867, Mihail Kogălniceanu arăta:

“Drapelul tricolor cum este astăzi nu este drapelul Unirii Principatelor. El este mai înalt, este însuşi drapelul naţiunii române din toate ţările locuite de români.”

TRICOLORUL ROMÂNESC

• REFORMA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI care prevedea:

– înfiinţarea învăţământului primar obligatoriu şi gratuit;– extinderea reţelei şcolare (se înfiinţează primele universităţi – Iaşi şi Bucureşti).• Reforma agrară prin care aproape 500

000 de ţărani au primit câte o bucată de pământ în proprietate.

• Legi care au condus la:– buna organizare a armatei;– buna gospodărire a finanţelor ţării;– modernizarea activităţii judecătoreşti.

Împreună cu Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza a iniţiat un larg program de reforme care au dus la

modernizarea statului român.

UNIVERSITATEA IAŞI (înfiiţată în anul

1860)

UNIVERSITATEA BUCUREŞTI (înfiiţată în anul

1864)

De-a lungul domniei, împotriva lui Cuza s-a format o opoziţie politică din

liberal-radicali şi conservatori.

În urma acţiunii organizate de gruparea anticuzistă, în dimineaţa zilei de 11 februarie 1866, Cuza a fost silit să semneze actul

de abdicare.

Actul de abdicare

La 13 februarie 1866, Cuza a părăsit Capitala, îndreptându-se spre Braşov. Rămân memorabile cuvintele sale rostite la Palatul Cotroceni, înaintea plecării:

“Să dea Dumnezeu să-i meargă ţării mai bine fără mine decât cu mine. Să trăiască România!”

La 15 mai 1873, s-a stins din viaţă la Heidelberg în Germania.

Potrivit unor mărturii, ultima dorinţă a domnitorului Alexandru Ioan Cuza a fost de a fi înmormântat la Ruginoasa, jud. Iaşi, acolo unde îşi regăsise pentru scurtă vreme, liniştea sufletească, alături de doamna Elena. Trupul neînsufleţit al domnitorului a fost adus şi înmormântat la Ruginoasa, lângă biserică.

La înmormântare, în faţa mormântului, Mihail Kogălniceanu spunea:

„Veşnica lui amintire nu se va stinge din inimile noastre şi ale fiilor noştri şi cât va avea ţara aceasta o istorie ... cea mai frumoasă pagină va fi aceea a lui Alexandru Ioan I ... Nu greşalele lui l-au răsturnat, ci faptele lui cele bune".

Locul unde a fost înmormântat domnitorul, în dreapta bisericii

În anul 1907, cu ocazia ultimei sale vizite la Ruginoasa, doamna Elena a mutat osemintele într-o criptă special amenajată în biserică. Piatra de mormânt originală, din marmură albă, a fost şi ea depusă în capelă.

Biserica voievodală „Adormirea Maicii Domnului“ Ruginoasa, jud. Iaşi

Mănăstirea Cozia

În timpul celui de-al doilea Război Mondial, Ruginoasa a avut neşansa de a se afla chiar pe linia frontului, fiind expusă la mari distrugeri. Pentru a evita o profa-nare a mormântului lui Cuza Vodă, osemintele sale au fost evacuate la Mănăstirea Cozia – Curtea de Argeş.

După război, deoarece biserica de la Ruginoasa a fost

grav avariată, osemintele domnitorului au fost depuse la

biserica Trei Ierarhi din Iaşi, unde se află şi astăzi.

Aici odihnesc rămăşiţele pământeşti ale primului domnitor

al României

        În anul 1862, Alexandru Ioan Cuza a cumpărat domeniul Ruginoasa. Cuza şi soţia sa, Elena Doamna, au găsit aici un loc liniştit de refugiu, iar domnitorul intenţiona ca, prin acest gest, să arate celor din Moldova că se simte în continuare legat de ei, deşi Bucureştiul devenise capitala României.         Distrus în timpul celui de-al doilea război mondial, palatul și-a recăpătat strălucirea arhitecturală și farmecul specific după anul 1978, când a fost restaurat. În anul 1982, aici s-a deschis Muzeul Memorial "Alexandru Ioan Cuza". 

Palatul Ruginoas

a

Palatul Ruginoasa

Alee din parcul domnesc

Palatul domnesc Ruginoasa(interior)

Biroul domnitorului

Tronurile în care stăteau Cuza Vodă şi Elena

Doamna

Alexandru Ioan Cuza sau Alexandru Ioan I s-a născut la 20 martie 1820 în această casă.

Casa Alexandru Ioan Cuza, Bârlad

Muzeul “Casa Cuza Vodă”, Galaţi

În această clădire a locuit Alexandru Ioan Cuza în perioada 1844 - 1859, cât a deţinut funcţia de preşedinte al Judecătoriei şi pârcălab

al jud. Covurlui.

În 1937 ia fiinţă Asociaţia Cuza Vodă, care avea ca scop, printre altele, să restaureze casa şi să o transforme într-un muzeu. La 24 ianuarie 1939 se deschide muzeul. Din anul 1995 este cunoscut drept Muzeul “Casa Cuza Vodă”.

Din 1859, această casă din Iaşi este reşedinţa domnitorului Alexandru Ioan Cuza. De aici, când nu era la Bucureşti, Cuza a condus Principatele, între 1859-1862.

PALATUL LUI CUZA VODĂ DIN IAŞI

Domnitorul ALEXANDRU IOAN CUZA şi ELENA CUZA

Pictură din Biserica Adormirea Maicii Domnului, Ruginoasa

DOAMNA ELENA DOMNUL CUZA

Poporul român cinsteşte memoria PRIMULUI DOMNITOR AL ROMÂNIEI

La baza soclului

STATUIA LUI ALEXANDRU IOAN CUZA - IAŞI

Deasupra soclului

I A Ş I BUCUREŞTI

Statuia lui Alexandru Ioan Cuza

Piaţa Unirii Focşani “Monumentul Unirii”

Obelisc cu basoreliefuri la baza Monumentului Unirii -

Focşani

Bârlad Galaţi

Document din timpul domniei lui Cuza

Imaginea lui Alexandru

Ioan Cuza pe o marcă poştală din Republica

Moldova

Plăci comemorative

MEDALIE ANIVERSARĂ

  În amintirea celui care a fost domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Secţia Braşov a Societăţii Numismatice Române, a bătut o medalie menită să cinstească

memoria acestuia.

MEDALION CE A

APARŢINUT DOMNITORULUI ALEXANDRU IOAN CUZA

Uniforma purtată de Alexandru Ioan Cuza

(tunica de colonel de lăncieri a viitorului domnitor)

• Cuza a rămas pentru totdeauna cel dintâi domn al ţărilor unite, domnul Unirii.

• El n-a fost numit, ci ales în

unanimitate de ambele ţări. • Pentru multe din faptele

sale a meritat recunoştinţa contemporanilor, dar şi a urmaşilor.

„Atâta timp cât ţara aceasta va avea istorie, cea mai

frumoasă pagină a ei va fi cea a lui Alexandru Ioan I !”

(Mihail Kogălniceanu)

“Cât or fi români pe lume Cât va fi pe cer un soare A lui Cuza mare nume Să fiţi siguri că nu moare.” (Vasile

Alecsandri)

“Nu-i an să nu sărbătorim Unirea Ce ne-a umplut poporul de podoabe. Poporul tot îţi cântă pomenirea Mărite, prea cinstite pârcălabe!” ”Alexandru Ioan Cuza” – Victor Eftimiu

“România modernă” Gheorghe

Tăttărescu: 11 februarie 1866

FIE CA  ROMÂNIA NOASTRĂ   SĂ TRĂIASCĂ ÎN

VECI !