HĂRŢI ŞI

REPREZENTĂRI

MENTALE ALE

LUMII

• Harta mentală = percepţia unei persoane cu privire la lume; harta

proprie a individului descriind lumea pe care o cunoaşte;

convertirea unor simboluri în imagini şi apoi reprezentări ale lumii

• Lumea – privită ca realitate obiectivă (independentă de subiect)

sau realitate (inter)subiectivă (suprapunere a hărţilor mentale).

• la început preocuparea geografilor – aceştia se informau despre

hărţile mentale ale indivizilor şi modul în care acestea ordonau

spaţiul din jurul lor (ex. Herodot).

• geografia nu poate fi separată

net de societate şi cultură – vezi

expresiile „Herodot, părintele

istoriei”; „Homer, părintele

geografiei”

• spaţiul este modelat de elementul

uman (ex. din avion localităţile

par gravate în sol, iar terenurile

agricole par petece de diferite

culori, forme şi dimensiuni)

• Cel mai simplu mod:

• chestionând pe cineva în legătură cu direcţiile spre o anumită

destinaţie (acel cineva poate desena schiţa unei hărţi) sau

• cerând cuiva să numească cât mai multe locuri (ex. state) într-un

timp relativ scurt.

• s-a constatat că grupurile socioeconomice cu venituri inferioare

au „hărţi” care acoperă zone geografice mai mici decât hărţile

mentale ale grupurilor socioeconomice mai prospere.

• Ex. cei săraci ştiu că există cartiere ale bogaţilor, dar, de multe ori nu ştiu

cum să ajungă acolo.

• Inferenţă: prosperitatea sau puterea economico-politică mai

buna cunoaştere a locaţiei în spaţiu şi a modului în care acesta

poate fi manipulat (LEGĂTURA DINTRE GEOGRAFIE POLITICĂ

ŞI PUTERE!)

• hărţile mentale se întipăresc în mentalitatea oamenilor – cei mai mulţi preferă să locuiască în locurile în care au crescut şi s-au dezvoltat – aceasta explică relativa omogenitate a unui grup de oameni situat într-un anumit loc (limba, istorie, cultură comună) NAŢIUNEA – cea mai amplă formă de manifestare socială a omului.

• Memoria şi experienţa colectivă au un rol extrem de important în influenţarea hărţilor mentale ale grupurilor – crearea unor stereotipuri (ex. ostilitatea cu care anumite grupuri de oameni privesc anumite regiuni) – soluţie: turismul, călătoria în acele regiuni – experienţa personală poate valida sau invalida experienţa de grup.

• Hărţile mentale stereotipale – create prin schimbul de informaţii între indivizi (în trecut, naraţiunea unor călătorii legendare; în prezent, mass-media creează stereotipuri culturale, accentuând elementele accidentale, câmpurile negative ale anumitor popoare sau locuri).

• Reprezentările cartografice (hărţile) convertesc simboluri în

reprezentări ale spaţiului (lumii)

• Reprezentări telemetrice – distanţele între diferite obiecte

fizice

• Picturi rupestre reprezentând, probabil, cerul în

peşterile din Lascaux (Franţa) – cca. 16500 î.

Chr., cavernele din Monte Castillo (Spania) –

cca. 12000 î. Chr.

• Desenele rupestre de la Lascaux

• „Harta” murală din Çatalhöyük (Anatolia, Turcia - cca. 6500 î.

Chr.) – discutabilă – imposibilitatea vederii de sus

• hartă mentală reprezentând casele dintr-un presupus sat

aşezate în formă de ciorchini (planul unei aşezări umane

neolitice)

• Harta înfăţişează după unii autori un vulcan în erupţie în

planul secund, iar după alţii o piele de leopard (percepţii

diferite)

• anticii aveau hărţi orizontale sau oblice sau reprezentări

imaginare ale lumii – doar ei?

Jumătatea stângă

• Imaginea lumii în viziunea lui Homer

– un cerc plat, înconjurat de un inel

de ocean aflat în continuă mişcare;

Homer cunoştea bazinul Mării Egee;

poemele lui Hesiod (cca. sec. VIII

î.Chr.): introduce Nilul, Istrul

(Dunărea), Bosforul, Pontul Euxin,

coasta Galiei, Sicilia

• Anaximander din Milet (cc. 611–546 î. Chr.)- elevul lui Thales,

Anaximenes (sec. 6), Hecatæus (550–475 î. Chr.) din Milet

• Lume rectangulară

• Pythagoras din Samos (c. 560–480 î. Chr.) a speculat

pentru prima dată că Pământul este sferic şi are foc în

centrul său.

Descriere făcută în lucrarea Istorii (cca. 400 î. Chr.) – călătoria

fenicienilor în jurul Africii

Navigatorul Scylax a lăsat un set de instrucţiuni privitoare la navigaţia

în Mediterana, utilizate chiar şi în Evul Mediu (515 î. Chr.).

• A revoluţionat cartografia în lucrarea sa Geografia (8 volume!),

introducând proiecţia în perspectivă a lumii.

Nilul conform lui Ptolemeu

• Cea mai importantă eroare a lui Ptolemeu: calculul greşit al

circumferinţei Pământului – credea că Eurasia acoperă 180° din

Pământ Cristofor Columb a fost convins că dacă va traversa

Atlanticul va ajunge în India!

• Harta lumii în viziunea

cartografilor lui Marcus

Vipsanius Agrippa

Tabula Peutingeriana – cursus

publicus - sistemul de drumuri

publice în Imperiul Roman

(copie după harta lui

Agrippa)

• Hărţile medievale

şi renascentiste

europene

• Cosmas Indicopleustes (bizantin)

• Anonim din Ravenna

• Hartă franceză de secol

XII