Post on 02-Feb-2017
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII
ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI
SPORT DIN BUCUREŞTI
ŞCOALA DOCTORALĂ
SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE
SOCIALIZARE ŞI PROMOVARE ACTIVĂ A
SĂNĂTĂŢII
REZUMAT
TEZĂ DE DOCTORAT
Conducător ştiinţific:
Prof.univ.dr. Grigore Vasilica
Doctorand:
Ganciu Oana - Maria
BUCUREȘTI – 2016
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT DIN
BUCUREŞTI
SECRETARIAT DOCTORANZI
Nr…….din………
D-lui/D-nei
...........................................................................................................
Vă facem cunoscut că, în data de .............................................., orele………..,
în sala .............. a Universității Naționale de Educație Fizică și Sport din București,
va avea loc susținerea publică a tezei de doctorat de către: Ganciu Oana - Maria
Cu titlul:
SPORTUL RECREATIV CA FACTOR DE SOCIALIZARE ŞI PROMOVARE
ACTIVĂ A SĂNĂTĂŢII
în vederea obținerii titlului de Doctor în Științele Motricității Umane.
În conformitate cu H.G. nr. 681/2011, art. 39 (3) privind conferirea titlurilor
științifice în România, vă trimitem rezumatul tezei de doctorat, cu rugămintea de a
comunica în scris observațiile dumneavoastră pe adresa:
Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport, strada Constantin Noica,
numărul 140, sector 6, București și de a participa la susținerea publică a tezei.
RECTOR,
Prof.univ.dr. Florin PELIN
SECRETAR ȘEF UNEFS,
Ing. Silviea CONSTANTINESCU
CUPRINS
Introducere .............................................................................................................................. 1
PARTEA I - CADRUL TEORETIC PRIVIND TEMATICA CERCETATĂ ............... 3
CAPITOLUL 1. ACTUALITATEA TEMEI ŞI IMPORTANŢA ACESTEIA .................... 3
1.1. Importanţa şi actualitatea temei ........................................................................................ 3
1.2. Motivarea alegerii temei ................................................................................................... 6
CAPITOLUL 2. ASPECTE CARACTERISTICE ŞI CONCEPTUALE PRIVIND
SPORTUL RECREATIV ...................................................................................................... 10
2.1 Definirea conceptului de sport recreativ ......................................................................... 10
2.2 Evoluţia activităţilor fizice de-a lungul timpului ............................................................ 13
2.3 Importanta practicării sportului în timpul liber ............................................................... 18
2.4 Tipuri de activităţi sportiv-recreative, practicate în timpul liber ..................................... 21
2.5. Repere privind conceperea programelor sportive de timp liber ...................................... 27
2.6 Recomandări privind practicarea activităţilor sportive în timpul liber ............................ 29
CAPITOLUL 3. CONSIDERAŢII TEORETICE PRIVIND SPORTUL RECREATIV
CA FACTOR DE SĂNĂTATE ŞI DE SOCIALIZARE ........................................................ 32
3.1. Efectele practicării sportului recreativ asupra sănătăţii ................................................... 32
3.2. Rolul sportului recreativ, ca factor de socializare şi integrare socială ............................. 37
CAPITOLUL 4. REFLECTAREA SPORTULUI RECREATIV ÎN LITERATURA DE
SPECIALITATE ..................................................................................................................... 42
4.1. Studii care evidenţiază efectele activităţilor sportiv-recreative ....................................... 42
4.2. Teorii şi cercetări anterioare asupra loisirului sportiv ...................................................... 44
4.3. Opiniile specialiştilor din domeniul ştiinţelor socioumane privind tematica cercetării ... 47
CAPITOLUL 5 : CONCLUZII REFERITOARE LA PRIMA PARTE ................................ 56
5.1. Concluzii cu caracter teoretic ........................................................................................... 56
PARTEA a II-a – STUDII PRELIMINARE ASUPRA MOTIVAŢIEI
STUDENŢILOR UNIVERSITĂŢII BUCUREŞTI A NIVELULUI SĂNĂTĂŢII ŞI
A STILULUI LOR DE VIAŢĂ ............................................................................................ 58
CAPITOLUL 6. Studiul preliminar nr. 1 – Cunoaşterea motivaţiei şi a interesului
studenţilor Universităţii din Bucureşti pentru sportul recreativ ............................................ 58
6.1. Cadrul metodologic operaţional al studiului preliminar nr. 1 .......................................... 58
6.1.1. Premisele studiului preliminar nr.1 ...................................................................... 58
6.1.2. Scopul studiului preliminar nr.1 ............................................................................ 59
6.1.3. Obiectivele şi sarcinile studiului preliminar nr.1 ................................................ 59
6.1.4. Metodele de cercetare ........................................................................................... 60
6.2. Organizarea şi desfăşurarea studiului preliminar nr.1 ...................................................... 61
6.2.1. Subiecţii participanţi la studiului preliminar nr.1 ................................................ 61
6.2.2. Perioadă şi locul de desfăşurare ........................................................................... 62
6.2.3. Etapele studiului preliminar nr.1 .......................................................................... 62
6.2.4. Chestionarul utilizat şi metodologia de aplicare ................................................. 62
6.3. Prelucrarea şi analiza datelor „Chestionarului privind motivaţia şi interesul
studenţilor Universităţii din Bucureşti pentru activităţile ”sportiv-recreative” .............. 63
6.4. Concluziile studiului preliminar nr. 1 .............................................................................. 73
CAPITOLUL 7. STUDIUL PRELIMINAR NR. 2 PRIVIND EVALUAREA
SĂNĂTĂŢII, A FACTORILOR DE RISC ŞI A STILULUI DE VIAŢA A
STUDENŢILOR UNIVERSITĂŢII DIN BUCUREŞTI ........................................................ 75
7.1. Cadrul metodologic operaţional al studiului preliminar nr. 2 .......................................... 75
7.1.1. Premisele cercetării studiului preliminar nr. 2 .................................................... 76
7.1.2. Scopul cercetării studiului preliminar nr. 2 .......................................................... 76
7.1.3. Obiectivele şi sarcinile studiului preliminar nr. 2 ................................................ 76
7.1.4. Metode de cercetare ........................................................................................... 77
7.2. Organizarea şi desfăşurarea studiului preliminar nr. 2 ..................................................... 78
7.2.1. Subiecţii participanţi la studiului preliminar nr. 2 ............................................. 78
7.2.2. Perioadă şi locul de desfăşurare ........................................................................... 78
7.2.3. Etapele studiului preliminar nr. 2 ......................................................................... 78
7.2.4. Ancheta utilizată şi metodologia de aplicare ........................................................ 79
7.3. Prelucrarea şi analiza datelor studiului preliminar nr. 2 .................................................. 79
7.4. Concluzii desprinse din studiului preliminar nr. 2 ........................................................... 92
CAPITOLUL 8. STUDIUL PRELIMINAR NR. 3 CU PRIVIRE LA EVALUAREA
CAPACITĂŢII DE EFORT A STUDENŢILOR UNIVERSITĂŢII DIN BUCUREŞTI ..... 93
8.1. Cadrul metodologic operaţional al studiului preliminar nr. 3 .......................................... 94
8.1.1. Premisele studiului preliminar nr. 3 .................................................................. 94
8.1.2. Scopul studiului preliminar nr. 3 ....................................................................... 95
8.1.3. Obiectivele şi sarcinile studiului preliminar nr. 3 ............................................. 95
8.1.4. Ipotezele studiului preliminar nr.3 .................................................................... 96
8.1.5. Metodele şi tehnicile studiului preliminar nr. 3 ............................................... 96
8.2. Organizarea şi desfăşurarea studiului preliminar nr. 3 ..................................................... 98
8.2.1. Subiecţii studiului preliminar nr. 3 ................................................................... 98
8.2.2. Perioadă şi locul de desfăşurare ........................................................................ 98
8.2.3. Etapele studiului preliminar nr. 3 ...................................................................... 98
8.2.4. Probele utilizate şi metodologia de aplicare ...................................................... 99
8.2.5. Planul de intervenţie .......................................................................................... 100
8.3. Prelucrarea şi analiza datelor ........................................................................................... 101
8.4. Concluziile studiului preliminar nr. 3 ............................................................................. 103
PARTEA a III-a - CERCETARE PRIVIND SPORTUL RECREATIV – FACTOR
DE SOCIALIZARE ŞI PROMOVARE ACTIVĂ A SĂNĂTĂŢII
CAPITOLUL 9. CADRUL METODOLOGIC OPERAŢIONAL AL CERCETĂRII
EXPERIMENTALE PSIHOPEDAGOGICE .......................................................................... 105
9.1 Premisele cercetării experimentale psihopedagogice ........................................................ 105
9.2. Scopul cercetării experimentale ....................................................................................... 106
9.3. Obiectivele şi sarcinile cercetării experimentale ............................................................... 106
9.3.1. Obiectivele cercetării ........................................................................................ 106
9.3.2. Sarcinile cercetării ............................................................................................. 107
9.4. Ipotezele cercetării experimentale .................................................................................... 108
9.5. Metodele şi tehnicile cercetării experimentale ................................................................. 109
9.5.1. Documentarea pedagogică ............................................................................................ 109
9.5.2. Metoda observaţiei pedagogice ......................................................................... 109
9.5.3. Metoda înregistrărilor ........................................................................................ 110
9.5.4. Metoda măsurării şi testării ............................................................................... 110
9.5.5 Metoda anchetei .................................................................................................. 110
9.5.6. Metoda experimentului psihopedagogic ............................................................ 111
9.5.7. Metoda statistico-matematică ............................................................................ 111
9.5.8. Metoda reprezentării grafice ............................................................................. 113
CAPITOLUL 10. ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII
EXPERIMENTALE ................................................................................................................ 114
10.1. Subiecţii participanţi la cercetare .................................................................................. 114
10.2. Durata şi locul desfăşurării cercetării experimentale .................................................... 115
10.3. Etapele cercetării experimentale .................................................................................... 115
10.4. Probele şi testele utilizate în cercetare ........................................................................... 117
10.4.1. Testarea indicilor morfologici .......................................................................... 117
10.4.2. Testarea capacităţii funcţionale ....................................................................... 119
10.4.3. Teste pentru evaluarea nivelului de dezvoltare a calităţilor motrice.. ............. 120
10.4.4 Testul de auto-evaluare a stresului “Cohen Williamson” ................................. 125
10.4.5. Evaluarea capacităţii de integrare socială ...................................................... 126
10.4.6. Ancheta pe baza convorbirii dirijate ................................................................ 127
10.5 Aplicarea probelor şi testelor de evaluare a parametrilor biomotrici-testarea iniţială .... 128
10.5.1. Aplicarea testelor de evaluare a indicilor antropometrici ................................ 128
10.5.2. Aplicarea testelor de evaluare funcţională ....................................................... 134
10.5.3. Aplicarea probelor de evaluare a indicilor motrici ........................................... 137
CAPITOLUL 11. PROIECTAREA ŞI APLICAREA PROGRAMELOR ŞI
STRATEGIILOR DE PREGĂTIRE ....................................................................................... 143
11.1. Programe de gimnastică aerobică ................................................................................... 145
11.2. Programe de înot ............................................................................................................ 145
11.3. Programe dans de societate ............................................................................................ 145
11.4. Programe de alergare ...................................................................................................... 145
11.5. Forme de organizare folosite în aplicarea programelor pentru experimentul
psihopedagogic ............................................................................................................. 146
11.5.1. Lecţia de educaţie fizică - gimnastică aerobică ................................................ 146
11.5.2. Lecţia de educaţie fizică - dansul de societate ................................................. 151
11.5.3. Lecţia de educaţie fizică - înot ......................................................................... 154
11.5.4. Programul de activitate fizică independentă .................................................... 156
11.5.5. Activităţile sportiv-recreative ........................................................................... 157
CAPITOLUL 12. EFECTELE APLICĂRII PROGRAMELOR SPORTIV-
RECREATIVE ASUPRA ÎMBUNATĂŢIRII SĂNĂTĂŢII STUDENŢILOR
UNIVERSITĂŢII DIN BUCURESTI-- TESTAREA FINALĂ ............................................. 159
12.1. Rezultatele testării finale a parametrilor somatici .......................................................... 159
12.2. Rezultatele testării finale a parametrilor funcţionali ...................................................... 162
12.3. Rezultatele testării finale a parametrilor motrici ............................................................ 163
12.4. Rezultatele „convorbirii dirijate” .................................................................................. 166
CAPITOLUL 13. PRELUCRAREA, ANALIZA ŞI INTERPRETAREA
REZULTATELOR CERCETĂRII EXPERIMENTALE ....................................................... 168
13.1. Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute la evaluarea indicilor somatici (grupa
experimentală T1-T2) .................................................................................................. 168
13.2. Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute la evaluarea indicilor somatici (grupa
control T1-T2) ............................................................................................................. 177
13.3. Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute la evaluarea funcţională (grupa
experimentală T1- T2 ................................................................................................... 186
13.4. Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute la evaluarea funcţională (grupa control
T1- T2) ......................................................................................................................... 187
13.5. Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute la evaluarea motrică (grupa
experimentală T1-T2) ................................................................................................... 188
13.6. Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute la evaluarea motrică (grupa control
T1-T2) .......................................................................................................................... 199
13.7. Analiză comparativă a indicilor somatici grupa experimentală – grupa de control,
testarea finală ................................................................................................................ 210
13.8. Analiză comparativă a rezultatelor obţinute la evaluarea funcţională, grupa
experimentală – grupa de control, testarea finală ......................................................... 218
13.9. Analiză comparativă a rezultatelor înregistrate la evaluarea indicilor motrici, grupa
experimentală – grupa de control, testarea finală ......................................................... 219
CAPITOLUL 14. EVALUAREA NIVELULUI DE INTEGRARE SOCIALĂ ŞI A
NIVELULUI DE STRES ........................................................................................................ 230
14.1. Analiză comparativă a rezultatelor înregistrate la chestionarul de integrare socială,
grupa experimentală - grupa de control ....................................................................... 230
14.2. Analiză comparativă a rezultatelor înregistrate la chestionarul de autoevaluare a
stresului Cohen-Williamson grupa experimentală-grupa de control ........................... 235
CAPITOLUL 15. CONCLUZIILE CERCETĂRII ............................................................... 236
15.1. Concluzii desprinse din cercetarea experimentală ......................................................... 236
15.1.1. Concluzii privind „Testarea indicilor somatici” ............................................. 236
15.1.2. Concluzii privind „Testarea capacităţii funcţionale” ..................................... 237
15.1.3. Concluzii privind „Evaluarea nivelului de fitness” ..................................... 238
15.1.4. Concluzii privind „Testarea nivelului de stress” ............................................ 238
15.1.5. Concluzii privind „Testul de integrare socială” ........................................... 239
15.1.6. Concluzii privind “Convorbirea dirijată” ....................................................... 240
15.2. Concluzii generale .......................................................................................................... 241
15.3. Elemente de noutate privind tematica tezei .................................................................... 244
15.4. Valorificarea şi implementarea cercetării ...................................................................... 247
15.4.1. Diseminarea rezultatelor ................................................................................. 247
Limitele cercetării ...................................................................................................................
BIBLIOGRAFIE ..................................................................................................................... 253
Introducere
Activitatea sportiv-recreativă constituie o necesitate care condiţionează, în mare
măsură randamentul solicitat individului, indiferent de vârsta şi profesie. Prin rolul pe care îl
are în societate, activităţile sportive recreative depăşesc dimensiunile unor activităţi de
agrement, înscriindu-se în amplul program de pregătire şi formare a cetăţeanului pentru
munca şi pentru viaţa socială.
Întrega paletă a activităţilor sportiv-recreative, organizate în scop de fortificare,
compensare, destindere şi agrement, cunoaşte o extindere din ce în ce mai mare. Integrate în
viaţa omului contemporan, ele constituie preocupări constante pentru toţi factorii ce se ocupa
de pregătirea sportivă, de crearea cadrului adecvat asigurării şi păstrării unui echilibru în
dezvoltarea fiinţei umane.
Prin formarea unei noi viziuni asupra sportului recreativ şi a aspectelor exclusiv
pozitive pe care le implică, încercăm asigurarea unei profilaxii primordiale, atât de puţin
exploatată şi totuşi de o importanţă majoră în menţinerea stării de sănătate a populaţiei.
Importanţa şi actualitatea temei
Valoarea mişcării pentru organismul uman, necesitatea practicării acesteia în mod
sistematic şi consecvent atât de către bărbaţi, cât şi de femei, sunt unanim recunoscute în
timpurile noastre.
Problema menţinerii sau îmbunatăţirii sănătăţii prin sport reprezintă o temă de
permanentă actualitate, care continuă să preocupe specialiştii din domeniul educaţiei tinerilor,
precum şi de determinare a potenţialului somato-funcţional şi motric al populaţiei din
învăţământul universitar. În acelaşi timp abordarea fizice şi sportului, din medicina sportivă şi
din alte domenii.
Actualitatea temei este dată de faptul că în ultimii ani au existat preocupări de evaluare
a sănătăţii la acest segment de populaţie, pe de o parte, iar, pe de altă parte o evaluare
interdisciplinară din perspectiva sănătăţii a permis creionarea unor concepţii privind rolul
practicării exerciţiilor fizice asupra stării de sănătate.
Studiile efectuate până în prezent au evidenţiat faptul că lipsa spaţiilor şi a condiţiilor
necesare pentru desfăşurarea activităţiilor sportiv-recreative induce o stare de comoditate care
împiedică găsirea de soluţii pentru a face din exerciţiul fizic un mijloc de recreere, de
petrecere a timpului liber.
Motivarea alegerii temei
Am abordat această temă intucat indiferent de poziţia socială pe care o ocupăm sau de
locul de muncă, exista factori de risc care ne pot afecta starea de sănătate şi implicit calitatea
vieţii. În aceste condiţii practicarea activităţilor sportive în timpul liber, devine din ce în ce
mai necesară, ele trebuind să devină un mod de viaţă.
Tema aleasă s-a născut dintr-o dublă nevoie: pe de o parte a fost implicat interesul
meu particular faţă de aria sportului (ca şi cadru didactic şi colaborator în cadrul centrului de
proiecte şi programe educaţionale pentru copii şi tineret din cadrul Primăriei Municipiului.
Bucureşti), pe de altă parte preocuparea tradusă prin îngrijorare firească, cu privire la rata
totuşi redusă de participare a tinerilor la activităţile sportive, începând cu perioada copilăriei
mici, şi până la cea a liceului, facultăţii şi angajării în muncă şi viaţa de familie.
Cercetarea, una cu profil integrativ, va urmări relaţia dintre practicarea sportului ca
loisir, prin investigaţii aplicate unui lot de studenţi (practicanţi de sporturi în mod
organizat/regulat).
Lucrarea urmăreşte să prezinte rolul şi importanţa sportului recreativ în menţinerea
sănătăţii, în optimizarea condiţiei fizice şi creşterea capacităţii de muncă a omului
contemporan care şi-a creat un mod de viaţă tot mai artificial, desprinzându-se din ce în ce
mai mult de factorii naturali de mediu.
Scopul cercetării reiese din titlul lucrării noastre; constă în scoaterea în evidenţă a
eficienţei practicării sportului recreativ în promovarea activă a sănătăţii şi în îmbunătăţirea
integrării sociale, prin conceperea unor programe sportive, de timp liber, astfel încât acestea
să conducă la obţinerea unor efecte pozitive în planul parametrilor somatici, funcţionali şi
motrici.
Obiectivele sunt fixate în aşa fel încât să conducă la îndeplinirea scopului acestei
lucrări.
Obiective derivate ale cercetării, obiective specifice, care conduc prin realizarea lor la
îndeplinirea obiectivelor generale sunt:
a- Studierea modului în care problematica este abordată în literatura de specialitate.
b- Stabilirea chestionarelor, prin prisma căruia se apreciază eficienţa cercetării.
1. Identificarea modului în care studenţii preferă să îşi petreacă timpul liber şi locul
practicării sportului în cadrul acestor preocupări ;
2. Identificarea principalelor motive care îi determină pe studenţi să practice activităţi
3. Sportive
4. Identificarea principalelor lucruri care i-ar putea motiva pe studenţi să practice mai des
activităţi sportive;(cu regularitate)
5. Determinarea gradului de satisfacţie a studenţilor faţă de condiţiile în care practică
sport şi privind modul în care se desfăşoară orele de educaţie fizică;
6. Identificarea tipurilor de activităţi sportive practicate şi preferate;
7. identificarea frecvenţei de participare la orele de educaţie fizică şi sport ;
8. Determinarea frecvenţei cu care studenţii practică activităţi sportive, în timpul liber;
9. Identificarea unor modalităţi de stimulare a studenţilor pentru a se implica conştient în
activităţile de educaţie fizică şi sport
10. Cunoaşterea impactului practicării exerciţiilor fizice şi sportului asupra procesului de
socializare a studentului, dezvoltării personalităţii sale în ansamblu şi stimularea
interesului acestora pentru practicarea continuă şi sistematică a activităţilor sportive;
11. Evaluarea sănătăţii subiecţilor prin înregistrarea şi prelucrarea răspunsurilor la
chestionarul privind stilul de viaţă şi factorii de risc.
12. Desfăşurarea procesului de cercetare asupra a două grupe după cum urmează:
- lotul supus analizei – supusă unui program regulat de activităţi sportiv-recreative, de
tip aerob, de peste 40 de minute, de 3-5 ori pe săptămână, în cadrul căruia se combină mai
multe metode şi mijloace de antrenament;
- lotul de control –participanta doar la cursul de educaţie fizică, o lecţie pe săptămână în
care s-a folosit instruirea frontală, tradiţională;
13. Prelucrarea şi compararea datelor obţinute în cele două etape ale cercetării iniţială şi
finală pentru a constata modificările produse de-a lungul perioadei de lucru;
14. Verificarea ipotezelor de lucru şi ameliorarea programului de pregătire experimentală;
c- Identificarea particularităţilor anatomo-foziologice şi eventualelor deficienţe fizice întâlnite
în vederea tratării diferenţiate a cursanţilor şi individualizării conţinutului lecţiilor, în regim
formal şi informal,cu tematică din gimnastică aerobică, dans de societate, înot.
d- Elaborarea unor programe de instruire cu caracter experimental în variante diferite, în
vederea validării ipotezelor cercetării;
e- Aplicarea la grupa experimentală a variabilei independente; Adaptarea şi aplicarea planului
de intervenţie, pe lângă mijloacele clasice respectând în acelaşi timp programa de studiu.
f- Alcătuirea de programe modulare diferenţiate, având ca prioritate modelarea corporală şi
îmbunătăţirea condiţiei fizice, în funcţie de particularităţile individuale.
g- identificarea efectelor pozitive ale aplicării programelor individualizate privind,
îmbunătăţirea sănătăţii fizice şi psihice;
h- Evidenţierea evoluţiei unor parametri somato-funcţionali şi motrici semnificativi.
i- Determinarea gradului de semnificaţie a diferenţelor pozitive sau negative, reieşite din
compararea rezultatelor.
Teza este stucturara în trei părţi, fiecare parte aducând contribuţii la realizarea
obiectivelor tezei.Măsurile orientate spre rezolvarea acestor obiective vor cuprinde o gamă
variată de metode şi mijloace din domeniul activităţilor fizice.
Partea I îşi propune prezentarea cadrului teoretic privind tematica cercetată.
Partea a II-a cuprinde 3 studii preliminare, în care au fost evidenţiate aspectele
importante în ceea ce priveşte:
- motivaţia studenţilor Universităţii din Bucureşti pentru sportul recreativ;
- evaluarea sănătăţii şi a stilului de viaţă a studenţilor Universităţii din Bucureşti;
- evaluarea nivelului capacităţii de efort a studenţilor;
Partea a III-a tratează cercetarea experimentală privind sportul recreativ ca factor
de socializare şi promovare activă a sănătăţii
Teza conţine de asemenea un capitol de” Concluzii”,o listă bibliografică ce cuprinde 235
titluri şi autori români şi străini, şi anexe.Lucrarea mai cuprinde 82 de tabele, 126 de
reprezentări grafice, precum şi 13 anexe care includ: chestionarele adresate studenţilor şi
proiectul formativ:” Programul de activitate independentă pentru sănătate şi recreere”
Capitolul I tratează „Importanţa şi actualitatea temei”
Problema menţinerii sau îmbunatăţirii sănătăţii prin sport reprezintă o temă de permanentă
actualitate, care continuă să preocupe specialiştii din domeniul educaţiei tinerilor.
Exerciţiile fizice şi respectiv sportul recreativ prezintă o importanţă deosebită şi sunt baza
stării de bine ce defineşte conceptul de sănătate. Mai mult efortul fizic prestat în grup are rol
de integrare socială.
Pentu ca tinerii să dorească extinderea practicării sistematice a exerciţiului fizic în afara orelor
de educaţie fizică şi sport oferite de facultate, este necesar să li se formeze o “educaţie
sportivă”, care presupune formarea unor atitudini pozitive şi a unor convingeri privind
practicarea sportului prin multiplele sale forme.
În cadrul capitolului a fost prezentată şi motivarea alegerii temei.
Aprofundând această temă, s-au identificat o multitudine de informaţii cu privire la
practicarea sportului recreativ în timpul liber de către studenţii Universităţii din Bucureşti, şi
prin programele care s-au aplicat sper că tinerii au înţeles necesitatea practicării activităţilor
sportive, nu doar în cadrul lecţiilor de educaţie fizică, ci pe tot parcursul vieţii.
S-au pus la dispoziţia studenţilor interesaţi programe concrete de practicare a exerciţiilor
fizice în scop de întreţinere somatică, fiziologica şi motrica
Considerăm că trebuie făcut mai mult pentru popularizarea necesitaţii practicării exerciţiilor
fizice în cadrul regimului de viaţa raţional de către tineri.
Capitolul 2 îşi propune prezentarea unor „Aspecte caracteristice şi conceptuale
privind sportul recreativ”. Sunt prezentate pe larg:
-Conceptul de sport recreativ ce reprezintă un complex de activităţi bazate pe practicarea
liberă a exerciţiului fizic într-un mediu curat şi sigur, individual sau în grup, organizat ori
independent. Denumit şi „sport pentru toţi”, el este sprijinit de stat, de organizaţii
neguvernamentale şi de structuri ale administraţiei locale, în vederea menţinerii sănătăţii, a
recreării şi socializării cetăţenilor.În opinia lui Gagea A, sportul recreativ are atât nuanţări cât
şi sinonime. Sportul recreativ este constructiv distractiv, produce sănătate şi amuzament sau
plăcere, dar nu numai, este benefic pentru relaţiile sociale, este, în fine, un tonifiant psiho-
social. Mai mult decât atât, el se poate adresa şi spiritului uman ancestral, tendinţelor
instinctive de joacă, de întrecere, de simulare a unor situaţii extreme. -Evoluţia activităţilor
fizice de-a lungul timpului;
Primele mărturii privind originile aplicării exerciţiilor fizice au avut caracter profilactic,
curativ sau recuperator şi se află în Orientul Mijlociu, unde aceste practici au existat încă din
mileniul al IV-lea. Din cele mai vechi timpuri se relatează despre influenţa pozitivă a
exerciţiilor fizice asupra stării de echilibru, de homeostazie a omului. Eficienţa rezultatelor
obţinute a confirmat, tehnici consacrate de pregătire militară, de purificare fizică şi rezonanţă
spirituală, de păstrare sau recuperare a sănătăţii.
Parcurgând treptele de evoluţie ale societăţii, activităţile fizice a evoluat din timpurile
cele mai îndepărtate şi până în zilele noastre.
-Importanta practicării sportului în timpul liber;
Sportul recreativ rezolvă una dintre problemele actuale ale societăţii contemporane şi
anume, utilizarea timpului liber cu efecte care contravin spiritului de sănătate, de robusteţe
fizică şi psihică. Astfel, practicarea sportului recreativ în timpul pe care-l avem la dispoziţie
este una din soluţiile benefice ale societăţii actuale de a promova sănătatea prin intermediul
acestui tip de activitate; sportul recreativ se constituie astfel, ca mijloc de dirijare şi control al
fenomenului social.
-Tipuri de activităţi sportiv-recreative, practicate în timpul liber;
Exista o multitudine de forme şi modalităţi de mişcare pe care omul le poate practica în
timpul liber, fiecare având particularităţile proprii de desfăşurare. Atletismul sub toate
formele, fotbal, gimnastică, jogging, tennis de masă, tenis de câmp, înot, baschet, handbal,
arte marţiale, patinaj, turism, ciclism, popice, dansuri de societate, badminton, schi etc., sunt
doar câteva dintre sporturile ce pot fi practicate de oameni de toate vârstele şi în condiţii
variate.
-Repere privind conceperea programelor sportive de timp liber;
Indiferent de categoria de vârstă sau socio-profesională implicată în astfel de programe
sportive de timp liber, se impune respectarea câtorva repere metodologice , formulate de
Ruskin H.,(1981), şi completate de Bota A., (2006):
-programul trebuie să fie echilibrat şi variat;
-programul va accentua elementele care privesc recreerea pe parcursul întregii vieţi;
-programul trebuie să dea posibilitatea consilierii de către specialişti şi să contribuie la
educaţia pentru timpul liber al subiecţilor;
- programul va accentua trăsăturile pozitive de personalitate; activităţile de timp liber vor
promova în mod controlat elementul competiţional;
- programul trebuie să servească întregii comunităţi;
-este de dorit că programul să contribuie la solidaritatea familială, integrarea socială,
prevenirea loisirului nociv şi la cultura societăţii în ansamblu;
- volumul minim de lucru recomandat este de 30 minute efort moderat sau intens (pentru
avansaţi) şi se recomanda ca acesta să se exerseze zilnic;
- se recomandă ca 65-75 % din timpul destinat programelor de timp liber să fie direcţionat
spre activităţi de durată (de tip aerob) şi 25-30%, spre exerciţii de forţă;
- exerciţiile de tip aerob vor fi concepute astfel încât să angreneze marile grupe musculare;
- o condiţie esenţială pentru angrenarea în programele de timp liber este evaluarea stării de
sănătate,
-Recomandări privind practicarea activităţilor sportive în timpul liber;
Pentru practicarea activităţilor sportiv-recreative specialiştii recomandă :
- Control medical amănunţit şi avizul medicului.
- Înscrierea într-o grupă şi într-o ramură a sportului aerobic ce se găsesc în concordanţă
cu vârsta şi nivelul de pregătire al viitorilor practicanţi.
- Evaluarea iniţială şi apoi periodică a capacităţii de adaptare cardio-respiratorie la efort
prelungit.
-Efectuarea periodică a controlului frecvenţei cardiace în timpul programelor.
-. Aplicarea corectă a programelor şi a indicaţiilor specialiştilor.
- Corelaţia activităţii cu o alimentaţie raţională şi un sistem de refacere adecvat.
În capitolul 3 au fost prezentate „Consideraţii teoretice privind sportul recreativ
ca factor de sănătate şi de socializare”. În cadrul acestui capitol sunt tratate:
-Efectele practicării sportului recreativ asupra sănătăţii.
Practicarea sportului recreativ în timpul liber este una din soluţiile benefice de a
promova sănătatea prin intermediul acestui tip de activitate.
Practicarea sistematică şi metodică a sportului recreativ influenţează pozitiv: aparatul cardio-
vascular, aparatul respirator, aparatul locomotor, aparatul digestiv, metabolismul şi sistemul
nervos.
-Rolul sportului recreativ, ca factor de socializare şi integrare socială. .
Efectul socializator, de comunicare al activităţilor sportive, generează o multitudine de
efecte pozitive asupra mai multor categorii sociale. Activităţile sportiv-recreative devin un
prilej de a te deschide către celălalt, de a relaţiona, şi de a-l cunoaşte. Cu această ocazie se pot
descoperi afinităţi, se pot lega prietenii şi se pot închega grupuri , are loc o socializare în
interiorul grupului. Mai mult se observă că cei care practică un sport sunt mult mai sociabili şi
în afară domeniului sportiv. Este vorba de un transfer de sociabilitate, care se face din sport
către diverse domenii ale societăţii.
Practicarea exerciţiilor fizice, ca fenomen social, contribuie la integrarea socială a
individului chiar prin realizarea componentei biologice a acestuia, asigurând capacităţi ce
permit funcţionarea normală a individului în structura vieţii sociale.
Capitolul 4 este dedicat prezentării unor cercetări cu relevanță pentru domeniul
sportului recreativ, precum şi modul în care acesta este reflectat în literatura de
specialitate. Acest capitol cuprinde: -Studii care evidenţiază efectele activităţilor sportiv-recreative Există :
- studii şi observaţii asupra patologiei induse de sedentarism, făcute pe colectivităţi speciale care trăiesc în aceleaşi condiţii de mediu, au acelaşi fel de hrană, aceleaşi preocupări generale dar, în cadrul diviziunii muncii, unii au activităţi sedentare, alţii au munci fizice;
- studii pe mari grupuri populaţionale, cum ar fi diferite triburi africane de păstori, culegători, vânători etc. care depun activităţi fizice intense, dar au un mod de viaţă şi, mai ales, de alimentaţie diferit. Datele sunt corelate cu cele antropologice, ce se referă la incidenţa unor maladii şi evoluţia lor existenţe în trecutul istoric, şi chiar, indicaţii utile privind legătura dintre sedentarism, alimentaţie, bolile cardiovasculare, neuropsihice etc;
- studii în care accentul se pune pe profesii, scoţându-se în relief, de obicei, efectele practicării acelor profesii, care cer efort fizic. Se poate menţiona, ca de regulă, în cazul îmbolnăvirilor celor care desfăşoară activităţi fizice grele sau cu risc mare de stres, aceştia sunt îndrumaţi spre alte domenii sau sunt pensionaţi, în profesie rămânând doar cei sănătoşi fizic şi psihic.
- observaţii şi experimente făcute pe grupuri de voluntari, pe o durată mare de timp, care au acceptat să se supună unui regim de viaţa raţional, cu accent pe mişcare şi exerciţiu fizic, testaţi după criterii ştiinţifice. În acest caz, efectele pozitive au fost evidente, în special, determinate de o viaţă activă, dar şi, de ceilalţi factori, alimentaţie corectă, viaţa spirituală, odihna etc.
-Teorii şi cercetări anterioare asupra loisirului sportiv. Studiile confirmă, pentru statele dezvoltate, şi o asociere ridicată între practicarea activităţii fizice la nivel personal şi activitatea socială înaltă. În special în rândul tinerilor, s-a evidenţiat că, cu cât mai intensiv practică activităţi fizice, cu atât sunt ei mai activi în reţeaua socială (Kokko et al., 2009, citat de Săbău G. 2010). Statisticile arată că 17% din populaţia de adulţi a lumii este total inactiva din punct de vedere fizic, iar un procent de 41% din ea este reprezentat de adulţi care, deşi fac ceva mişcare, aceasta este insuficientă pentru ca ei să profite de efectele benefice ăla activităţii fizice (Martin, 2006, citat de Săbău G. 2010).
-Opiniile specialiştilor din domeniul ştiinţelor socioumane privind tematica cercetării . În sfera sportului recreativ observam apariţia a tot mai multor studii în reviste de specialitate şi ghiduri curriculare în statele dezvoltate, cu precădere în SUA, Canada, Marea Britanie, şi Australia. Se constată, de asemenea, o creştere a preocupărilor venite din domenii interdisciplinare: medicină sportivă, fiziologie şi terapie fizică, sociologia sportului, psihologie medicală şi sportivă. Apelând la date statistice naţionale şi europene (ASR, 2009, 2010; Eurostat, 2009, 2010)
aflăm că loisirul este mult diminuat cu cât societatea are o situaţie economică mai precară.
Principala cauză a acestei situaţii (frecvenţele mai mici de activism în general - inclusiv fizic -
în angrenajul general al stilului de viaţă) se dovedeşte a fi nivelul de trai / bunăstarea
materială, de unde şi o mai mică disponibilitate de loisir prin sport, iar aceasta nu apare doar
datorită unui nivel de trai scăzut propriu-zis, ci şi datorită stresului de zi cu zi generat de
asigurarea nevoilor concrete, de bază. (Ilut, 2004) Statistic, în economia timpului liber, „practicarea sporturilor” ocupă poziţii minore în comparaţie cu alte activităţi cotidiene în timpul liber, atât în Europa, cât şi în România, după cum arată un recentul sondaj efectuat în 2010 de HETUS (Harmonised European Time Use Survey,).
În cadrul capitolului 5 au fost prezentate „Concluziile cu caracter
teoretic”referitoare la prima parte:
a) Deşi exista studii privind efectele activităţilor fizice asupra sănătăţii, există încă o
lipsă de informaţii, care să delimiteze mai clar efectele pe termen mediu şi lung ale mişcării
fizice în îmbunătăţirea stării de sănătate şi în procesul de socializare a tinerilor.
b) La tineri,interesul faţă de sport şi activitatea fizică diferă în funcţie de mai mulţi
factori, cum ar fi: educaţia, cariera, statutul social, ocupaţia, timpul liber.
c) Cunoaşterea unor modalităţi simple de evaluare periodică a stării funcţionale a
organismului poate fi, pentru această categorie de vârstă, un mijloc eficient de autoinvestigare
şi urmărire a nivelului propriilor capacităţi somato-funcţionale transformând studenţii în
„actori ai propriei lor deveniri.”
d) Pe toate treptele învăţământului, principala finalitate o constituie motivarea şi
cultivarea dragostei pentru mişcare, formarea obişnuinţei de practicare sistematică a
diferitelor exerciţii fizice, a organizării şi petrecerii în mod util şi creativ a timpului liber.
Capitolul 6 este dedicat studiului preliminar nr.1, în care au fost evidenţiate aspecte
privind „Cunoaşterea motivaţiei şi a interesului studenţilor Universităţii din Bucureşti
pentru sportul recreativ.”
Scopul studiului este cunoaşterea profilului motivaţional al studenţilor noştri.Informaţi
asupra aspectelor de comportament şi atitudine ale studenţilor faţă de mişcare, putem
interveni prin intermediul unor programe special concepute, în modificarea disponibilităţii
acestora faţă de activităţile sportiv-recreative;.
Obiectivele acestui studiu preliminar sunt :
- determinarea nivelului motivaţional al studenţilor Universităţii din Bucureşti în legătură cu
exerciţiile fizice
- identificarea frecvenţei de participare la activităţile sportiv-recreative ;
- identificarea unor modalităţi de stimulare a studenţilor pentru a se implica conştient în
activităţile de educaţie fizică şi sport ;
- cunoaşterea impactului practicării exerciţiilor fizice şi sportului asupra procesului de
socializare a studentului şi dezvoltării personalităţii sale.
- cunoaşterea modalităţilor de petrecere a timpului liber şi locul practicării sportului în cadrul
acestor preocupări ;
- stabilirea motivelor pentru care studenţii, participă la activităţile sportiv-recreative;
- identificarea cauzelor care conduc la neparticipare la activităţile sportiv-recreative;
Metodele de cercetare utilizate au fost:
a) Metoda studiului bibliografic;
b) Metoda anchetei prin „Chestionarul privind motivaţia şi interesului studenţilor
privind opţiunea pentru practicare sportului recreativ”
c) Metoda de recoltere a datelor şi intabelare a răspunsurilor obţinute;
d) Metoda prelucrării şi interpretării rezultatelor;
e)Metoda reprezentării grafice.
Studiul preliminar s-a desfăşurat pe un număr de 250 subiecţi, din anul I ai
Universităţii din Bucureşti, Chestionarul, care cuprinde 18 itemi, a fost aplicat studentelor
înscrise la cursul de educaţie fizică şi sport, care practica gimnastică aerobică, dansul de
societate, înotul.
Concluziile studiului preliminar, nr. 1
Chestionarul de opinie a urmărit surprinderea acelor aspecte care au ajutat la alcătuirea
grupelor participante la cercetare şi la creionarea planului de intervenţie .
Activităţile sportiv-recreative care se bucură de cea mai mare atracţie în rândul
studenţilor sunt: gimnastică aerobică, fitnesul, dansul de societate, înotul, tenisul, turismul
montan-sporturile de iarnă.
Din ancheta efectuată reiese că generaţia tânără manifestă un interes evident pentru
îmbunătăţirea sănătăţii, pentru aspectul corporal, pentru relaxarea psihică. Trebuinţă de
sănătate se regăseşte pe primul loc în clasamentul motivelor pentru care studentele practica
activităţile sportive
Motivaţia de a practica activităţile motrice în perioada studenţiei are o strânsă legătura
şi cu dorinţa de îmbunătăţire a relaţiilor sociale, de a avea prieteni.
Dintre cauzele care îi împiedică pe tineri să practice o activitate sportivă în timpul
liber, lipsă de timp liber se situează pe primul loc, şi reprezintă aproape 50% din răspunsuri,
iar comoditatea pe locul al II-lea, cu un procent semnificativ,
Cunoaşterea profilului motivaţional al studentelor noastre constituie coordonate clare
pentru organizarea eficientă a procesului de educaţie fizică şi sport în Universitatea din
Bucureşti.
Capitolul 7 analizează Studiul Preliminar Nr. 2 privind „Evaluarea sănătăţii, a
factorilor de risc şi a stilului de viaţa a studenţilor Universităţii din Bucureşti”
Scopul studiului preliminar nr. 2 este subordonat scopului general al tezei şi constă în
analiza complexă a sănătăţii, a factorilor de risc şi a stilului de viaţa a studenţilor Universităţii
din Bucureşti în vederea stabilirii şi implementării unor programe de optimizare a sănătăţii.
Metode de cercetare utilizate au fost:
Metoda anchetei prin “Chestionarul de evaluare a sănătăţii”,cu 27 itemi
Studiul s-a desfăşurat în bază sportivă a Universităţii din Bucureşti. Ancheta s-a
desfăşurat în semestrul I, luna octombrie, a anului universitar 2014-2015, fiind cuprinşi în
studiul nostru studenţi de la diferite facultăţi,
Concluziile desprinse din studiul preliminar nr. 2 au fost:
Din datele recoltate prin chestionar, am aflat caracteristici personale şi
comportamentale care reprezintă factori favorizanţi ai îmbolnăvirilor de diverse tipuri.
Unii factori de risc sunt invariabili, indiferent de măsurile de prevenire: vârsta, sex,
ereditate. Alţii pot fi sensibili la măsurile de prevenire: obezitate, tabagism, sedentarism,
diabet, hipertensiune arterială, stres.
Răspunsurile la itemii chestionarului, oferă o multitudine de indicii cu privire la felul
în care ne putem păstra sănătatea.
Cunoscând nivelul factorilor de risc pentru sănătate al studenţilor, putem recurge la
activităţi de promovare a unor schimbări comportamentale şi de stil de viaţă, care să le
amelioreze starea de sănătate.
Studiul noastru, prin conţinutul şi modul de abordare, a scos în evidenţă informaţii
utile privind nivelul precar al sănătăţii studenţilor, cu referire în mod special la nivelul scăzut
al indicelui de activitate fizică.
Având în vedere rezultatele obţinute din acest studiu, considerăm imperios necesară
elaborarea şi implementarea unor programe concrete, adaptate particularităţilor de vârsta,
morfo-funcţionale şi psihice, în vederea îmbunătăţirii stării de sănătate a studenţilor prin
încorporarea şi formarea unui mod de viaţă echilibrat din care să nu lipsească activităţile
corporale practicate în mod regulat.
Capitolul 8 este dedicat Studiului Preliminar Nr. 3 cu privire la „Evaluarea
capacităţii de efort a studenţilor Universităţii din Bucureşti”.
Scopul studiului constă şi în evidenţierea eficienţei activităţilor sportiv-recreative,
prin identificarea efectelor benefice obţinute în urma aplicării unor programe de instruire,
efecte raportate la cantitatea şi calitatea modificărilor de ordin funcţional.
Studiul preliminar pleacă de la ipoteză conform căreia „aplicarea unor programe
sportive de gimnastică aerobică, dans de societate, înot şi jogging, desfăşurate în timpul liber,
ca sport recreativ, va duce la îmbunătăţirea unor parametri funcţionali (capacitatea aerobă de
efort), a subiecţilor”;
Metodele şi tehnicile studiului preliminar nr.3 au fost:
a) Metoda studiului bibliografic;
b) Metoda experimentului; Pentru evaluarea capacităţii de efort s-a utilizat testul
Ruffier.
c) Metoda prelucrării şi interpretării rezultatelor;
d)Metoda reprezentării grafice.
La studiu au participat , pe bază de voluntariat, 60 studenţi, din anul I , la diferite
facultăţi, din cadrul Universităţii din Bucureşti, în semestrul I, anul universitar 2014-2015,
astfel : grupa experimentală a participat la o lecţie pe săptămână, în cadrul cursului de
educaţie fizică şi 3-5 antrenamente, în limpul liber. Pentru a determina eficienta activităţii
desfăşurate cu grupul experimental am folosit un grup de control, de 30 subiecţi care a
preferat activitatea în cadrul cursului de bază, participând doar la o lecţie pe săptămână.
Programul de intervenţie a cuprins: programele de gimnastică aerobică, dans de societate, înot
şi jogging, care s-au derulat pe durata a 4 luni, intre 3-5 şedinţe pe săptămâna.
Concluziile studiului preliminar nr. 3 au fost:
-Programul de instruire individualizat , aplicat grupei experimentale a produs efecte
substanţial mai mari asupra capacităţii de efort.
-Concluziile anterioare sunt întărite de parametrii capacităţii de efort ambele grupe realizează
ameliorări ale capacităţii de efort, însă grupa experimentală cu un procentaj mai mare decât
grupa de control.
-Pentru ambele grupe se respinge ipoteza de nul, însă diferenţa dintre medii este mai
semnificativă pentru grupa experimentală. Se poate aprecia aşadar că ipoteza în spiritul căreia
a fost desfăşurată cercetarea s-a confirmat
-În urma aplicării planului de intervenţie, respectând indicaţiile metodice privind modul de
combinare a exerciţiilor şi creştere progresivă a complexităţii acestora, putem evidenţia:
-Sportul recreativ are efecte benefice asupra unor aparate şi sisteme vitale ale
organismului reglând funcţiile şi optimizând capacitatea de funcţionare a acestora.
-Elaborarea şi aplicarea corectă a programelor de pregătire, în funcţie de particularităţile
individuale şi de vârstă, conduce la o creştere semnificativă a indicilor studiaţi.
-În urma experimentului s-a putut determina un sistem de mijloace de acţionare eficient în
îmbunătăţirea capacităţii de efort, ceea ce a reprezentat unul din obiectivele acestei lucrări.
-Rezultatele cercetării preliminare ne-a permis şi stabilirea direcţiilor principale de acţiune şi
îndrumare, în vederea eficientizării procesului de instruire.
-Considerăm că programele elaborate şi supuse experimentării, prin exerciţiile specifice care
au vizat îmbunătăţirea capocitatii de efort, au fost eficiente.
Partea a III se referă la „Cercetarea experimentală privind sportul recreativ ca
factor de socializare şi promovare activă a sănătăţii”
Capitolul 9 prezintă “Cadrul metodologic operaţional al cercetării experimentale”
Scopul cercetării reiese din titlul lucrării noastre; constă în scoaterea în evidenţă a
eficienţei practicării sportului recreativ în promovarea activă a sănătăţii şi în îmbunătăţirea
integrării sociale, prin conceperea unor programe sportive, de timp liber, astfel încât acestea
să conducă la obţinerea unor efecte pozitive în planul parametrilor somatici, funcţionali şi
motrici.
Sarcinile cercetării
Pentru realizarea obiectivelor propuse am avut în vedere îndeplinirea
următoarelor sarcini:
- documentarea ştiinţifică, prin studiul informaţiilor oferite de literatura de
specialitate existentă ;
- stabilirea obiectivelor instrucţionale;
- stabilirea celor două eşantioane, de control şi cel experimental;
- stabilirea etapelor de organizare şi realizarea experimentului;
- stabilirea măsurătorilor, probelor şi testelor adecvate pentru punerea în
evidenţă a ipotezelor experimentale;
- aplicarea, testelor iniţiale, ca teste de comparaţie;
- selecţia şi alegerea chestionarelor psiho-sociale;
-- aplicarea la grupa experimentală a variabilei independente - a planului de
intervenţie, pe lângă mijloacele clasice respectând în acelaşi timp programa de studiu.
- alcătuirea programelor de intervenţie, corelate cu scopul propus şi supus
cercetării;
- planificarea şi aplicarea programelor sportive, cu grupa experimentala ;
- aplicarea testărilor finale;
- recoltarea şi centralizarea datelor obţinute în urma măsurătorilor şi testărilor
efectuate pe eşantionul experimental;
- verificarea eficienţei programelor de instruire prin exprimarea datelor
obţinute în urma testărilor finale, prelucrarea şi interpretarea lor;
- elaborarea şi redactarea concluziilor desprinse în urma cercetării
experimentale;
- finalizarea cercetării şi redactarea lucrării.
În vederea realizării cercetării s-au emis următoarele ipoteze:
1) Programul regulat de activităţi sportiv-recreative, de tip aerob, de peste 40 de
minute, de 3-5 ori pe săptămână, va determina efecte pozitive la nivel morfologic, funcţional
şi motric şi va îmbunătăţirii starea de sănătate a subiecţilor angrenaţi în cercetare.
2) Parcurgerea programelor individualizate de gimnastică aerobică, dans și înot în
funcţie de particularităţile morfo-funcţionale şi motrice ale acestora, va conduce la formarea
deprinderilor de practicare independentă a sporturilor recreative.
3) Practicarea de către studente a unui program de activităţi sportiv-recreative, în mod
sistematic şi organizat, contribuie la integrarea socială a acestora şi la îmbunătăţirea relaţiilor
interpersonale şi a comunicării.
Criterii şi indicatori de validare/invalidare a ipotezelor
Una dintre problemele centrale ale experimentului este aceea de a stabili acele
variabile pe care prin manevrare, să indice cu acurateţe relaţia cauzală pe care ipoteza o
formulează.
Variabilă independentă - reprezintă structurarea diferită a conţinutului de mijloace din
programele sportiv-recreative, ale căror efecte sunt evaluate;
Variabilă dependentă – se referă la particularităţi de manifestare în plan somatic,
funcţional, motric şi psihologic pentru subiecţii celor două grupe (experimentală – de control).
Experimentul a urmărit stabilirea tipului de relaţie dintre variantele de exerciţii şi
efectele presupuse în ipoteză.
Păstrând constante toate elementele care ar putea influenţa variabila dependentă, se
poate estima că progresul înregistrat în perioada experimentală este rodul exclusiv al
variabilei independente.
Pentru investigaţia de faţă verificarea ipotezei s-a realizat prin „ipoteza nulă” care
presupune că rezultatele cercetării nu provin din acţiunea variabilei independente, ci din cauze
întâmplătoare. Respingerea ipotezei nule conduce la afirmarea justeţei ipotezei de cercetare.
Acest lucru s-a realizat cu ajutorul testului de semnificaţie „t” care verifică faptul că
diferenţele nu sunt întâmplătoare
Metodele şi tehnicile cercetării experimentale utilizate au fost:
Documentarea pedagogică;
Metoda înregistrărilor;
Metoda măsurării şi testării;
Metoda anchetei;
Metoda experimentului psihopedagogic;
Metoda statistico-matematică;
Metoda reprezentării grafice;
În capitolul 10 a fost prezentată „Organizarea şi desfăşurarea cercetării experimentale”
Cercetarea experimentală a început în luna octombrie 2014 şi s-a finalizat în luna
mai 2015, deci s-a derulat pe parcursul unui an universitar.
Cercetarea s-a desfăşurat în bază sportivă a Universităţii din Bucureşti şi bazinul
„Steaua”.
Eşantionul supus investigaţiei a cuprins un număr de 240 studente, cu vârste cuprinse
între 18–20 ani, ale Universităţii Bucureşti, din anul I, cuprinse într-un sistem organizat de
participare la cursul de educaţie fizică.
Precizări privind modalităţile de lucru pentru fiecare grupă :
- Grupa experimentală , de 120 subiecţi a participat atât la cele două ore de educaţie fizică pe
săptămână, cât şi la un program de activitate fizică independentă, de 3-5 ori pe săptămână, cu
o durată de 40-60 minute, practicând un sport recreativ.
Grupa experimentală , va participa la programe individualizate folosind mijloace din:
gimnastică aerobică, dans de societate, înot, jogging, executate ca activitate independenta,
precum şi programe sportive, recreative, din care pot enumera: „Programul Aleargă pentru
Sănătate”, „Relaxează-te dansând”, „Săptămâna Sportului pentru Toţi în Universitate”,
„Condiţie fizică mai bună prin mersul pe bicicleta”, “Prevenirea obezităţii prin înot”,
“Gimnastică pentru un corp frumos”, „Excursii şi drumeţii în weekend”.
- Grupa de control, alcătuită din 120 subiecţi, se va limita la o singură lecţie pe
săptămână, de 2 ore, în cadrul cursului de educaţie fizică.
- Atât grupa de control cât şi cea experimentală vor lucra, la cursul de educaţie fizică, după o
programă comună
Tabel nr. 1 Planificarea desfăşurării experimentului psihopedagogic
Perioada Activitatea Grupa
7–15 oct. 2014 Aplicarea probelor de evaluare somatică,
funcţională şi motrica Testarea iniţială
Grupa experimentală
15–20 oct. 2014 Aplicarea probelor de evaluare somatică,
funcţională şi motrică Testarea iniţială
Grupa de control
20 oct. 2014– 20 mai 2015 Aplicarea programului ,,Sport pentru
sănătate şi recreere”
Grupa experimentală
20–25 mai 2015 Aplicarea probelor de evaluare somatică,
funcţională şi motrica;
Testarea finală
Grupa experimentală
25–30 mai 2015 Aplicarea probelor de evaluare somatică,
funcţională şi motrică Testarea finală
Grupa de control
15–20 mai 2015
Aplicarea chestionarelor de evaluare a
stresului şi de integrare socială
Grupa experimentală
15–20 mai 2015
Aplicarea chestionarelor de evaluare a
stresului si de integrare sociala
Grupa de control
1–30 iunie 2015 Prelucrarea şi interpretarea datelor
Grupa experimentală
Grupa de control
1iulie - 30 august 2015 Redactarea raportului final de
cercetare
iunie 2015 - iunie 2016 Diseminarea rezultatelor
Probele şi testele aplicate au fost:
a) Testarea indicilor morfologici:
Am efectuat următoarele măsurători antropometrice: înălţimea; greutatea corporală;
toracic (repaus, inspiraţie şi expiraţie forţată); perimetrul abdominal; perimetrul şoldului;
perimetrul coapsei; indicele de masă corporală IMC; Indicele Lorentz;Indicele de Adipozitate.
b) Testarea capacităţii funcţionale (testul Ruffier de explorare a capacităţii de efort)
c) Teste pentru evaluarea nivelului de dezvoltare a calităţilor motrice Evaluarea fitness-ului prin„SISTEMUL HETTINGER”(Sbenghe,T., 2005),ce testează aparatul mioartrokinetic si care cuprinde: testarea mobilităţii articulare, testarea echilibrului si testarea forţei musculare, (cele zece probe ale sistemului Hettinger.)
d) Evaluarea nivelului de stress s-a realizat printr-o anchetă sociologica pe baza de
chestionar „Testul de auto-evaluare a stresului “Cohen Williamson”(Derevenco,P.,1992)
e)Evaluarea capacităţii de integrare socială s-a realizat printr-o anchetă pe baza de
chestionar “Cunoaşte-te pe tine însuţi”,(Pavelescu V., 1982)
f) Ancheta pe baza convorbirii dirijate a urmărit să obţină informaţii legate de motivaţia
faţă de practicarea sportului recreativ.
Capitolul 11 se refera la “Proiectarea şi aplicarea programelor şi strategiilor de
pregătire”
Programul aplicat grupei experimentale a fost elaborat după evaluarea rezultatelor
obţinute în studiul preliminar.
Aplicarea programelor pentru experimentul psihopedagogic s-a facut în:
- lecţia de educaţie fizică, pe discipline sportive;
- programul de activitate independentă;
- activităţile sportive-recreative;
Planul de intervenţie constituie etapa formativă a experimentului s-a desfăşurat după
un proiect didactic realizat prin participarea studenţilor la programele Federaţiei Sportul
pentru Toţi („Săptămâna Sportului pentru toţi în universitate” „Aleargă pentru sănătate” „Ziua
mersului pe jos”)cât şi în cadrul proiectului “Sport pentru sănătate şi recreere” , care să
ducă la formarea competenţelor sportive şi a competenţelor de viaţă; ceea ce este învăţat în
domeniul sportiv să fie transferat şi în alte contexte, care nu ţin de sport. Programul se
derulează timp de 12 săptămâni, o dată pe săptămână; studentul este pe post de antrenor,
conduce părţi din lecţie, demonstrează , corectează, da indicaţii metodice. Participarea la
aceste programe sportive îi ajută pe studenţii noştri, în obţinerea diplomei de animator sau
instructor sportiv în sporturi recreative, cu eliberarea de atestate de către Federaţia Sportul
pentru Toţi. . Printre aceste activităţi de loisir pot enumera: „Relaxează-te dansând”,
„Condiţie fizică mai bună prin mersul pe bicicleta”, „Excursii şi drumeţii în weekend”.
Aceste programe pe care le desfăşor în Universitatea Bucureşti, încurajează studenţii
la incorporarea activităţii fizice în viaţa lor cotidiana, deci la formarea unui mod de viaţa
echilibrat, din care să nu lipsească exerciţiul fizic.
Strategiile folosite se referă şi la metode, mijloace şi forme de organizare folosite în
pregătirea studenţilor.
Programele de exerciţii executate ca activitate independentă au cuprins:
-12 programe de gimnastică aerobică;
- 12 programe de înot;
- 12 programe dans de societate;
- 12 programe de alergare;
Tabel nr. 2 Planificarea programului „Sport pentru Sănătate şi Recreere”
Nr.
crt.
Denumirea activităţii Luna/anul
Locul desfasurariii
01.
Lansarea proiectului „‚ SPORT PENTRU
SĂNĂTATE ŞI RECREERE” în cadrul
Conferinţei „Sănătate, sport, succes”
Octombrie 2014
Universitatea din
Bucureşti
02. Ziua internaţională a mersului pe jos
Octombrie 2014 Parcul Herăstrău
Bucureşti
03. „Săptămâna Sportului pentru Toţi în
Universitate” Octombrie 2014
Universitatea din
Bucureşti
04. Condiţie fizică mai bună prin mersul pe Octombrie 2014 Parcul Izvor
bicicletă
05. “Previne obezitatea prin înot” Noiembrie 2014 Bucureşti
06. „Gimnastică pentru un corp frumos” Decembrie 2014 Bazinul „Steaua”
08. „Relaxează-te dansând” Ianuarie 2015 Bucureşti
09. „Excursie în weekend”
Februarie 2015 Universitatea din
Bucureşti
10 Gimnastică aerobică pentru condiţie
fizică Martie 2015
Universitatea din
Bucureşti
11 Relaxare prin drumeţii montane Aprilie 2015 Azuga
12. „Aleargă pentru Sănătate”
Mai 2015 Facultatea de Drept Cora
Lujerului
Capitolul 12 se refera la “Efectele aplicării programelor sportiv-recreative asupra
îmbunatăţirii sănătăţii studenţilor Universităţii din Bucuresti”. Sunt prezentate:
- Rezultatele testării finale a parametrilor somatici;
INDICE MASĂ CORPORALĂ
Tabel nr. 3
TESTARE Media Mediana Abatere
standard Minimum Maximum Amplitudine
Coeficient
variaţie
Iniţială 21.28 20 3.69 16 36 21 17.4%
Finală 20.28 19 3.13 16 33 18 15.4%
Fig. 1 Indice masă corporală -Valori medii
Tabelul. 4. ELASTICITATE TORACICĂ
TESTARE Media Mediana Abatere
standard Minimum Maximum Amplitudine
Coeficient
variaţie
Iniţială 4.12 4.0 1.78 1 8 7 43.2%
Finală 7.11 7.0 1.84 4 13 9 25.8%
Fig. 2. Elasticitate toracică -Valori medii
Tabelul 5. INDICE ADIPOZITATE
TESTARE Media Mediana Abatere
standard Minimum Maximum Amplitudine
Coeficient
variaţie
Iniţială 25.1% 25.0% 3.5% 17.0% 35.0% 18.0% 14.0%
Finală 23.2% 23.0% 2.3% 18.0% 28.0% 10.0% 9.9%
Fig. 3. Indice adipozitate-Valori medii
- Rezultatele testării finale a parametrilor funcţionali;
Tabelul 6. INDICE RUFFIER
TESTARE Media Mediana Abatere
standard Minimum Maximum Amplitudine
Coeficient
variaţie
Iniţială 12.52 12 3.50 6 22 16 28.0%
Finală 9.53 9 3.86 3 20 17 40.5%
Fig. 4. Indice Ruffier - Valori medii
- Rezultatele testării finale a parametrilor motrici;
Tabelul 7. PUNCTAJ TOTAL INDICE FITNESS
TESTARE Media Mediana Abatere
standard Minimum Maximum Amplitudine
Coeficient
variaţie
Iniţială 70.86 70 5.68 55 81 26 8.0%
Finală 92.37 93 5.68 72 100 28 6.1%
Fig. 5. Testare fitness – punctaj total indice fitness-Valori medii
- Rezultatele „convorbirii dirijate”;
În urma convorbirilor purtate cu un număr de 20 de cursante, am constatat
că gimnastică aerobică practicată sistematic contribuie eficient la crearea unei
stări de optimism şi a unei gândiri pozitive. Afirmaţia aparţine câtorva tinere
care frecventează cu regularitate lecţiile de gimnastică de întreţinere.
În planul afectivităţii gimnastică aerobică îşi aduce din plin contribuţia
prin producerea endorfinelor în creier; exerciţiul aerobic ajută, de asemenea, la
învingerea stress-ului, se instalează în organism o stare de calm care face că în
condiţii de stress să nu crească ritmul cardiac, reducând astfel efectele
adrenalinei asupra organismului.
Gimnastică aerobică îmbunătăţeşte relaţiile cu ceilalţi; o frumoasă
imagine despre sine duce la alegerea partenerilor potriviţi, dezvoltându-se astfel
legături sănătoase, pozitive
In Capitolele 13 si 14 sunt prezentate “Prelucrarea, analiza şi interpretarea
rezultatelor cercetării experimentale”
În urma prelucrării statistico-matematice a rezultatelor obţinute de studentele celor
două grupe constatam urmatoarele:
a) la evaluarea indicilor somatici
Ambele grupe supuse observaţiei realizează ameliorări în urma programului aplicat;
totuşi la grupa experimentală se constată îmbunătăţiri semnificative la aproape toţi
indicatori folosiţi, comparativ cu grupa de control,
Măsurătorile somatice efectuate au demonstrat o scădere a greutăţii, o ameliorare a
IMC-ului şi a circumferinţei abdomenului, ceea ce dovedeşte eficienţa programului
aplicat grupei experimentale.
Indicele mediu de masă corporală este egal cu 20.28 kg/m2 la grupa de experiment,
respectiv 20.74 la grupa de control. Mediile indică pentru ambele grupe o greutate
normală. Media grupei de experiment este mai mică cu 0.46 kg/m2 (2.2%).
Testul t independent cu p=0.273>0.05 şi df=238 indică în acest caz o diferenţă
nesemnificativă statistic între cele două grupe referitor la indicele mediu de masă
corporală. Se acceptă ipoteza de nul.
Tabelul 8. INDICE MASĂ CORPORALĂ
GRUPE Media Dif. medii
(E-C) Mediana
Ab.
standard Minim Maxim
Amplitu-
dine
Coef.
variaţie
Experiment 20.28 -0.46 19.4 3.13 15.6 33.4 17.8 15.4%
Control 20.74 (2.2%) 19.9 3.41 16.4 35.8 19.4 16.4%
Fig. 6. Indice masă corporală
O imbunatatire în ceea ce priveşte „indicele de adipozitate” îl realizează grupa
experimentală. (media fiind egala cu 23.2% ). Subiecţii acestei grupe reuşesc să se
plaseze în limitele categoriei de subiecţi cu adipozitate optimă (15-25%);
Media grupei de experiment este mai mică cu 1.0 % (4.3%), indicele de adipozitate
mediu fiind egal cu 23.2% la grupa de experiment respectiv 24.2% la grupa de
control, valori medii ce indică o adipozitate optimă. Mărimea efectului (0.38) arată o
diferenţă mică spre mijlocie între mediile ale celor două grupe.
Testul t independent cu p=0.004<0.05 şi df=216 indică în acest caz o
diferenţă semnificativă statistic între cele două grupe referitor la
coeficientul de adipozitate mediu. Se acceptă ipoteza cercetării.
Tabelul 9. INDICE ADIPOZITATE
GRUPE Media Dif. medii
(E-C) Mediana
Ab.
standard Minim Maxim
Amplitu-
dine
Coef.
variaţie
Experiment 23.2% -1.0% 23.0% 2.3% 18% 28% 10% 9.9%
Control 24.2% (4.3%) 24.0% 3.2% 17% 33% 16% 13.2%
Fig.7. Indice adipozitate
Grupa experimentală realizează ameliorări superioare pentru „elasticitatea toracica”.
Media grupei de experiment este mai mare cu 2.36 cm (49.6%). Mărimea efectului
(1.52) arată o diferenţă mare între mediile ale celor două grupe. Testul t independent
cu p<0.001<0.05 şi df=204 indică în acest caz o diferenţă semnificativă statistic
între cele două grupe.
Tabelul 10. ELASTICITATE TORACICĂ
GRUPE Medi
a
Dif. medii
(E-C)
Median
a
Ab.
standar
d
Mini
m
Maxi
m
Amplitu
-dine
Coef.
variaţi
e
Experimen
t 7.11 2.36 7.0 1.84 4 13 9 25.8%
Control 4.75 (49.6%) 5.0 1.19 2 8 6 25.1%
Fig. 8. Elasticitate toracică
Privind I. Lorentz, la testarea finală greutatea este mai mare decât greutatea ideală în
medie cu 0.97 kg (1.7%), diferenţa fiind nesemnificativă statistic, pragul de
semnificaţie p = 0.2678 > 0.05
Din această consemnare a valorilor reiese că proiectul didactic experimentat are o
mai mare eficienţă instrucţională decât proiectarea tradiţională
b) la evaluarea indicilor functionali:
La ambele loturi rezultatele finale sunt mai bune decât cele iniţiale înregistrate la
începutul experimentului; La testul Ruffier indicele mediu este egal cu 9.53 indicând o
capacitate de efort medie la grupa de experiment respectiv 12.25 la grupa de control,
capacitate de efort satisfăcătoare. Media grupei de experiment este mai mică cu 2.72
(22.2%).
Testul t independent cu p<0.001<0.05 şi df=238 indică în acest caz o diferenţă
semnificativă statistic între cele două grupe referitor la indicele mediu al testului
Ruffier. Se acceptă ipoteza cercetării.
Autocontrolul sistematic al pulsului (în fiecare lecţie) a constituit un criteriu de
evaluare obiectivă a efectelor eforturilor depuse.
Tabelul. 11. INDICE FUNCŢIONAL
TESTUL RUFFIER
GRUPE Medi
a
Dif. medii
(E-C)
Median
a
Ab.
standar
d
Mini
m
Maxi
m
Amplitu
-dine
Coef.
variaţi
e
Experimen
t 9.53 -2.72 9.1 3.86 2.7 19.8 17.1 40.5%
Control 12.25 (22.2%) 12.0 3.84 3.0 21.0 18.0 31.4%
Fig. 9. Testul Ruffier
c) la evaluarea nivelului de fitness
Valoarea medie a punctajului fitness total este egală cu 92.37 la grupa de
experiment si 79.31 la cea de control. Media grupei de experiment este mai
mare cu 16.5%. Acest lucru arată un nivel fitness foarte bun în timp ce media
grupei de control indică un nivel fitness bun. Mărimea efectului (2.09) arată
o diferenţă mare între mediile celor două grupe.
. Testul t independent cu p<0.001<0.05 şi df=231 indică în acest caz o
diferenţă semnificativă statistic între cele două grupe. Se acceptă ipoteza
cercetării.
programele propuse au reprezentat un bun mijloc pentru îmbunătăţirea
mobilităţii articulare, echilibrului si forţei musculare;
creşterile semnificative obţinute de grupa experimentală, confirmă ipoteza
formulată la începutul experimentului.
Tabelul 12. TESTARE FITNESS
PUNCTAJ TOTAL INDICE FITNESS
GRUPE Media Dif. medii
(E-C) Mediana
Ab.
standard Minim Maxim
Amplitu-
dine
Coef.
variaţie
Experiment 92.37 13.06 93.0 5.68 72 100 28 6.1%
Control 79.31 (16.5%) 80.0 6.80 57 93 36 8.6%
Fig.10 Fitness – Indice punctaj total
d)la evaluarea nivelului de stress
La testarea iniţiala, subiecţii ambelor grupe au avut un nivel mai ridicat al stresului, iar in
urma aplicării programului de interventie, la grupa experimentală, constatam, la testarea
finala, o scadere mai mare a scorului, (E=25,30, fata de C=36,37), ceea ce demonstrează
oportunitatea acestui tip de intervenţie în scop profilactic.
Scorul mediu pentru autoevaluarea stresului este egal cu 25.3 la grupa de experiment
respectiv 36.37 la grupa de control. Media grupei de experiment este mai mică cu 11.07
(30.4%) şi arată un nivel de stres scăzut. Nivelul de stres pentru grupa de control este
mediu. Mărimea efectului (1.35) arată o diferenţă foarte mare între mediile ale celor două
grupe.
Testul t independent cu p<0.001<0.05 şi df=173 indică o diferenţă semnificativă statistic
între cele două grupe. Se acceptă ipoteza cercetării.
Atât la nivelul grupului de subiecţi ai grupei experimentale, cat si a grupei de control, s-a
constatat o ameliorare a nivelului de stres şi o importantă detensionare la nivelul
pricipalilor factori de risc.
Pacticarea activităţilor sportiv-recreative, de către grupa experimentală, determină
scăderea semnificativa a scorului (p<0,001), la testarea finală
Tabelul 13. AUTOEVALUARE STRES
GRUPE Media Dif. medii
(E-C) Mediana
Ab.
standard Minim Maxim
Amplitu-
dine
Coef.
variaţie
Experiment 25.30 -11.07 24.0 5.10 20 42 22 20.1%
Control 36.37 (30.4%) 38.0 10.43 21 53 32 28.7%
Fig. 11. Scoruri autoevaluare stres
e) la evaluarea nivelului de integrare socială
grupa experimentală realizează în mod cert o integrare socială mult mai semnificativă
decât grupa martor. Acest aspect se constată mai ales din mediile de puncte obţinute la
variante ,,a” de răspunsuri, din media rezultatelor totale şi din notele de integrare socială
E= 8,37 faţă de C=7,25, in care p<0,001
Valoarea medie a notelor pentru integrare socială este egală cu 8.37 la grupa de
experiment respectiv 7.24 la grupa de control. Media grupei de experiment este mai mare
cu 1.13 (15.6%). Mărimea efectului (1.37) arată o diferenţă mare spre foarte mare între
mediile ale celor două grupe.
Testul t independent cu p<0.001<0.05 şi df=238 indică în acest caz o diferenţă
semnificativă statistic între cele două grupe referitor la media notelor pentru integrare
socială. Se acceptă ipoteza cercetării.În mod efectiv în marea lor majoritate subiecţii
grupei experimentale realizează o integrare socială meritorie.
Tabelul 14. INTEGRARE SOCIALĂ
NOTE
GRUPE Media Dif. medii
(E-C) Mediana
Ab.
standard Minim Maxim
Amplitu-
dine
Coef.
variaţie
Experiment 8.37 1.13 8.5 0.77 6 10 3 9.1%
Control 7.24 (15.6%) 7.3 0.88 4 9 5 12.1%
Fig. nr. 12. Note
In Capitolul 15 sunt prezentate “Concluziile cercetarii experimentale”
În urma aplicării planului de intervenţie din cercetarea experimentală se desprind
următoarele concluzii:
Concluzii privind „Testarea indicilor somatici”
În urma aplicării programului de intervenţie se desprind următoarele concluzii:
-Interpretarea datelor statistice atestă constatarea că ambele grupe supuse observaţiei
realizează ameliorări notabile în urma procesului de instruire desfăşurat. Totuşi pentru a
scoate în evidenţă modificările pregnante ale indicatorilor somatici prezentăm parametrii de
ameliorare pentru indicatorii cu cele mai semnificative rezultate.
-Observăm la gr. Experimentală că indicele masei corporale a scăzut în medie cu
4.7%,. Această scădere este semnificativă statistic, pragul de semnificaţie p<0.001 < 0.05 Se
respinge ipoteza de nul şi se acceptă ipoteza cercetării conform căreia scăderea medie a
indicelui masei corporale este semnificativă statistic.
-Grupa experimentală realizează ameliorări superioare pentru „elasticitatea toracica”
şi „indicele de adipozitate” . Din această consemnare a valorilor reiese că proiectul didactic
experimentat are o mai mare eficienţă instrucţională decât proiectarea tradiţională.
-Indicele de adipozitate a scăzut , la grupa experimentala de la o medie egală cu 25.1%
la testarea iniţială la 23.2% la testarea finală. Valoarea mediilor arată o trecere de la o
adipozitate moderat crescută la o adipozitate optimă. Această scădere este semnificativă
statistic, pragul de semnificaţie p < 0.001 < 0.05.
-Strategiile instrucţionale aplicate (mai ales acelea care au solicitat funcţiile cardio-
respiratorii) au condus la creşterea elasticităţii toracice, deci şi la ameliorarea aparatului
respirator respirator etc.).
-Grupa experimentală realizează ameliorări superioare pentru „elasticitatea toracica”.
Media grupei de experiment este mai mare cu 2.36 cm (49.6%). Mărimea efectului (1.52)
arată o diferenţă mare între mediile ale celor două grupe. Testul t independent cu
p<0.001<0.05 şi df=204 indică în acest caz o diferenţă semnificativă statistic între cele două
grupe.
-Privind I. Lorentz, la testarea finală greutatea este mai mare decât greutatea ideală în
medie cu 0.97 kg (1.7%), diferenţa fiind nesemnificativă statistic, pragul de semnificaţie p =
0.2678 > 0.05
-Sistemul complex de indicatori somatici amelioratori au produs efecte favorabile atât
asupra stării de sănătate, cât şi asupra supleţei corpului în mişcare. Aceste efecte benefice
constatate sau autoconstatate de studente au atras după sine transformarea motivelor extrinseci
(aspiraţia de a arăta frumos pentru a atrage) în motivaţii intrinseci (dorinţa de a arăta frumos şi
sănătos – mens sana in corpore sano) precum şi schimbarea radicală a opiniilor şi trăsăturilor
atitudinale (părerile despre importanţa educaţiei corporale, încrederea în sine, interesul pentru
înţelegerea şi conştientizarea efectelor pe care le produc exerciţiile fizice etc.)
Concluzii privind Testarea capacităţii funcţionale
În urma prelucrării statistico-matematice a rezultatelor obţinute de studentele celor
două grupe se desprind următoarele concluzii:
-Studentele au reuşit, să-şi îmbunătăţească condiţia fizică, ameliorare ce se observă
prin prisma rezultatelor obţinute la testarea finală
-La ambele loturi rezultatele finale sunt mai bune decât cele iniţiale înregistrate la
începutul experimentului; La testul Ruffier indicele mediu este egal cu 9.53 indicând o
capacitate de efort medie la grupa de experiment respectiv 12.25 la grupa de control,
capacitate de efort satisfăcătoare. Media grupei de experiment este mai mică cu 2.72 (22.2%).
-Testul t independent cu p<0.001<0.05 şi df=238 indică în acest caz o diferenţă
semnificativă statistic între cele două grupe referitor la indicele mediu al testului Ruffier. Se
acceptă ipoteza cercetării.
-Autocontrolul sistematic al pulsului (în fiecare lecţie) a constituit un criteriu de
evaluare obiectivă a efectelor eforturilor depuse.
-Considerăm că programele elaborate şi supuse experimentării, prin exerciţiile
specifice care au vizat îmbunătăţirea condiţiei fizice, au fost eficiente.
-Practicarea activităţilor sportive-recreative, după un anumit program, riguros
elaborat, alături de un program individualizat de 3-5 ori pe săptămâna de activitate
independenta, a dus la dezvoltarea capacităţii aerobe la valori superioare. Se poate aprecia
aşadar că ipoteza în spiritul căreia a fost desfăşurată cercetarea s-a confirmat. .
-Pe baza concluziilor rezultate în urma prelucrării datelor obţinute, se proiectează
programe care să crească eficienţa lecţiilor de educaţie fizică la această grupă de vârstă.
-La aceasta categorie socială lucru pe obiective, cu conştientizarea efectelor acestui tip
de efort, precum şi crearea unui reper referenţial al propriei capacităţi aerobe şi indirect al
stări funcţionale favorizează creşterea motivaţiei pentru practicarea activităţilor corporale în
general, pentru practicarea lor independentă în special.
-Practicarea sistematică a activităţilor fizice de tip aerob, de către studentele
Universităţii Bucureşti a avut efecte benefice şi asupra capacităţii de efort sau o mai bună
adaptare a organismului la solicitări fizice de natură aerobă. De fapt testul Ruffier oferă
indicatori obiectivi pentru aprecierea capacităţii funcţionale cardiovasculare şi respiratorii.
Faptul că aparatul cardiovascular – de mare sensibilitate şi relativ uşor de măsurat -
îndeplineşte roluri importante în efortul fizic, are o mare labilitate funcţională şi reacţionează
rapid chiar la solicitări mici, îl recomandă ca instrument în cercetarea proceselor de reglare
cardiovasculară şi respiratorie. Se recomandă, ca să se ţină cont de impactul condiţiei fizice
asupra stării de sănătate a tinerilor, iar aceştia să exerseze în special pentru componentele
fitness-ului propriu-zis, mult mai accesibil practicării de lungă durată, chiar până la vârste
înaintate.
Concluzii privind evaluarea nivelului de fitness
Evaluarea nivelului de fitness s-a realizat prin testarea aparatului mioartrokinetic, care
cuprinde: testarea mobilităţii articulare, testarea echilibrului si testarea forţei musculare, (cele
zece probe ale sistemului Hettinger.)
In urma studiului realizat se desprind următoarele concluzii:
-Valoarea medie a punctajului fitness total este egală cu 92.37 la grupa de experiment
si 79.31 la cea de control. Media grupei de experiment este mai mare cu 16.5%. Acest lucru
arată un nivel fitness foarte bun în timp ce media grupei de control indică un nivel fitness bun.
Mărimea efectului (2.09) arată o diferenţă mare între mediile celor două grupe. Creşterile
semnificative obţinute de grupa experimentală, confirmă ipoteza formulată la începutul
experimentului
-Programele propuse au reprezentat un bun mijloc pentru îmbunătăţirea mobilităţii
articulare, echilibrului si forţei musculare şi un mijloc de creare a stării de fitness;
-Mijloacele alese, numărul de serii, numărul de repetări, pauzele între repetări şi între
serii, respectiv lucrul în fiecare săptămână, de cinci ori sau minim trei ori pe săptămână, sunt
foarte eficiente, rezultatele obţinute în urma studiului fiind relevante.
-Valorile medii înregistrate la testarea initiala nu prezinta diferente semnificative
între grupa martor si cea experimentala (p>0,05), dar la testarea finala prezinta diferente
semnificative statistic între grupa martor si cea experimentala (p<0,05).
-Datele investigaţiei experimentale efectuate pot constitui puncte de plecare în
elaborarea altor cercetări privind îmbunătăţirea nivelului de fitness..
-Creşterile semnificative obţinute de grupa experimentală, confirmă ipoteza formulată
la începutul experimentului.
-În urma experimentului s-a putut determina un sistem de mijloace de acţionare,
eficient în îmbunătăţirea aparatului mioartrokinetic, ceea ce a reprezentat unul din obiectivele
acestei lucrări.
-Cunoaşterea unor modalităţi de evaluare periodică a stării de fitness poate fi, pentru
această categorie de vârstă, un mijloc eficient de urmărire a nivelului propriilor capacităţi
motrice
Concluzii privind evaluarea nivelului de stress
Din convorbirile efectuate pe toată durata cercetării cu cursantele , precum şi din
ancheta efectuată rezultă următoarele concluzii:
- La testarea iniţiala, subiecţii ambelor grupe au avut un nivel mai ridicat al stresului,
iar in urma aplicării programului de interventie, la grupa experimentală, constatam, la
testarea finala, o scadere mai mare a scorului, (E=25,30, fata de C=36,37), ceea ce
demonstrează oportunitatea acestui tip de intervenţie în scop profilactic.
- Atât la nivelul grupului de subiecţi ai grupei experimentale, cat si a grupei de control,
s-a constatat o ameliorare a nivelului de stres şi o importantă detensionare la nivelul
pricipalilor factori de risc.
-Pacticarea activităţilor sportiv-recreative, de către grupa experimentală, determină
scăderea semnificativa a scorului (p<0,001), la testarea finală.
- Efectele psihice cele mai importante resimţite în urma practicării sportului recreativ
sunt: creşterea încrederii în forţele proprii, creşterea capacităţii de autocontrol, micşorarea
stării de anxietate.
- Practicarea sportului recreativ îmbunătăţeşte multe aspecte ale vieţii: sănătate,
încredere în sine, viaţă socială, relaxare, distracţie.
- Practicarea activităţilor sportiv-recreative, de către grupa experimentală, determină
scăderea scorului la testarea finală a chestionarului de auto-evaluare a stresului: Putem
concluziona că sportului recreativ este un mijloc eficient în profilaxia stresului.
- Sportul recreativ nu numai că modelează corpul, dar are o contribuţie importantă şi
pentru starea de spirit. Endorfinele (hormonii fericirii) eliberate în urma activităţilor sportive
îmbunătăţesc starea de spirit.
- Exerciţiul fizic efectuat zilnic are o mulţime de beneficii pe plan fizic şi psihic şi
poate ameliora starea de stres şi depresie. În plus faţă de exerciţii fizice, un număr de tehnici
de relaxare pot fi de ajutor în lupta cu stresul: controlul respiraţiei, meditaţia, tratamentul
autogen vizualizarea unor imagini liniştitoare, ascultarea muzicii de relaxare.
- Această activitate, cu profunde implicaţii formative, trebuie înţeleasă ca o soluţie
care prin conţinutul său realizează, întărirea stării de sănătate, recreerea şi relaxarea tinerilor.
Concluzii privind testul de integrare socială
Din convorbirile realizate, precum şi din ancheta efectuată rezultă următoarele concluzii:
-Grupa experimentală realizează în mod cert o integrare socială mult mai semnificativă decât
grupa martor. Acest aspect se constată mai ales din mediile de puncte obţinute la variante ,,a”
de răspunsuri, din media rezultatelor totale şi din notele de integrare socială E= 8,37 faţă de
C=7,25, in care p<0,001
-În mod efectiv în marea lor majoritate subiecţii grupei experimentale realizează o
integrare socială meritorie, valorile medii la testarea finala prezinta diferente semnificative
statistic între grupa martor si experimentala (p<0,05).
- Efectele practicării sportului recreativ, se răsfrâng formal şi asupra celorlalte laturi ale
educaţiei (intelectuală, morală, patriotică, profesională, estetică etc.). În acelaşi timp nu
trebuie să uităm că achiziţiile în planul personalităţii realizate prin practicarea activităţilor
sportive, de tip aerob se repercutează prin transfer pozitiv asupra unor activităţi profesionale
care necesită precizie şi concentrarea mişcărilor, mânuirea uneltelor de muncă, aparatelor şi
maşinilor ş.a. contribuind astfel la creşterea randamentului muncii (productivităţii) şi deci şi la
integrarea în activitatea profesională;
- Educaţia fizică şi sportul în general, şi sportul recreativ, în special, sunt activităţi care se
situează la zone de intersecţie a fizicului, psihologicului şi socialului. Din această cauză
activitatea noastră are numeroase efecte formative, cum ar fi: spiritul de echipă, cooperarea,
necesitatea de a deveni sociabil, comportare civilizată, fair play etc.
- Lucru în grup presupune o comunicare dintre indivizi prin mişcare. Din aceasta se disting o
serie de cum ar fi: cooperarea pentru organizarea acţiunilor, ajutorarea partenerilor,
respectarea regulilor (normelor) primirea sau acceptarea responsabilităţilor, evaluarea
partenerului, evaluarea adversarului, părţilor slabe şi puternice ale adversarului
(partenerului)spiritul de echipă, sacrificiul pentru echipă etc. Apare evident faptul că în cadrul
grupului se instalează o serie de relaţii afective şi mai ales se învaţă o serie de comportări
psiho-motrice cu mare rezonanţă în activitatea profesională şi viaţa socială.
- Consecinţele psihopedagogice şi motrice ale analizei activităţii sociomotrice (nu
sociometrice) se referă la: procese de instruire propriu-zise, deprinderi în condiţii spaţiale date
(sală), la modul de stabilire a relaţiei de comunicare profesor-student, student-student, şi toate
acestea independent de normele de organizare a grupelor de studenţi.
Concluzii privind structura Convorbirii dirijate
Motivele cele mai importante pentru care tinerele practică educaţia fizică şi sportul
sunt aspectul fizic plăcut, relaxarea, destinderea.
Importanţa relaţiei dintre exerciţiul fizic şi menţinerea sănătăţii este cunoscută de către
cursantele chestionate, evidenţiindu-se principalele motive pentru care tinerele fac mişcare:
menţinerea greutăţii corporale in limite normale, descărcarea psihică precum şi creşterea
încrederii în forţele proprii.
Motivele mai puţin importante preluate din răspunsurile date de tinerele chestionate
sunt cele referitoare la ameliorarea activităţii cardio-vasculare, depăşirea stărilor de tristeţe,
melancolie.
Motivele importante prezentate de cursante pentru practicarea gimnasticii aerobice, a
dansului si fitness-ului sunt cele legate de aspectul fizic (controlul greutăţii corporale,
modelare corporala), desfăşurarea exerciţiilor pe muzică precum şi dorinţa de iniţiere şi
învăţare a paşilor specifici
Majoritatea tinerelor practică sportul, de plăcere, dorind să arate bine din punct de
vedere fizic, considerând că prin practicarea exerciţiilor fizice se pot relaxa, destinde,
socializa, distra.
Un număr mare de tinere ar dori să practice gimnastica aerobică pentru rezistenta la
efort si stress, aceasta fiind uşor de practicat şi se desfăşoară pe muzică.
Foarte multe tinere cunosc legătura sau relaţia dintre mişcare şi menţinerea sănătăţii,
cel mai important lucru fiind menţinerea greutăţii corporale în limite normale.
Convorbirile si anchetele efectuate au demonstrat dezvoltarea interesului pentru
practicarea sportului de recreere, cu efecte benefice pentru sănătate, şi recâştigarea condiţiei
fizice precum şi de îmbunătăţire a relaţiilor sociale şi a încrederii în sine.
Concluziile desprinse din experiment sunt strâns legate de ipotezele sau prezumţiile
supuse verificărilor practice
Concluzii generale
Sportul recreativ este practicat astăzi cu deosebire de intelectuali – deşi puţin numeroşi,
ei formează marea majoritate a iubitorilor sportului de întreţinere, a sportului pentru sănătate.
Intelectualul are însă nevoie, mai mult decât alţii, de sport, de mişcare, tocmai pentru a
satisface o cerinţă biologică, pentru a combate efectele sedentarismului.
- Cercetarea efectuata, a scos în evidenţă informaţii utile privind nivelul indicilor
somatici, functionali si motrici ai studenţilor, Având în vedere rezultatele obţinute am
considerat necesară elaborarea şi implementarea unor programe concrete, adaptate
particularităţilor de vârsta, morfo-funcţionale, în vederea optimizării acestor indici la studenţii
universitatii.
- Prin implementarea acestor programe, atât în activitatea de educaţie fizică şi sport cât
şi în activitatea independentă a studenţilor s-au obţinut efecte benefice asupra condiţiei fizice
cu rezonanţă asupra stării de sănătate a studenţilor.
- Remarcăm modificări ale indicatorilor care ne sesizează transformări notabile în
constituţia şi ţinuta corporală : greutatea, indicele indicele de masă corporală, indicele adipos,
ceea ce înseamnă că, conştientizarea scopurilor şi preocupările autotelice care au suplimentat
timpul real de instruire (prin practicarea activităţilor sportiv-recreative ) au condus la
finalităţile mult mai relevante , confirmăndu-se ipoteza formulată la începutul
experimentului.
- Cercetarea şi-a propuns, de asemenea, identificarea factorilor de risc pentru sănătate.
Unii factori de risc sunt invariabili indiferent de măsurile de prevenire: vârsta, sex, ereditate.
Alţii insa pot fi sensibili la măsurile de prevenire: sedentarism, obezitate, tabagism, diabet,
stress. hipertensiune arterială. Combaterea acestora se poate face prin promovarea unui stil
de viaţă echilibrat din care să nu lipsească activităţile sportiv-recreative, practicate în mod
regulat.
- Activitatile sportiv-recreatve, adaptate nevoilor studentilor, pot influenţa
considerabil interesul şi motivarea acestora pentru practicarea sportului în timpul liber, dar şi
a atingerii obiectivelor educaţionale ale unei societăţi în permanentă schimbare.
- Fenomenul motivaţional are la nivelul grupei de studente un caracter dinamic –
evolutiv. Caracterul complex al factorilor motivaţionali poate schimba la un moment dat
profilul relaţiilor sociale dintre studente şi fenomenele studiate, motivaţia socială şi motivaţia
concretă, invocată pentru practicarea gimnasticii aerobice.
-Motivaţiile practicării sportului recreativ sunt complexe multidiversificate şi exprimă
unilateral şi diversificat personalitatea fiecărei studente în parte. În general dinamica
motivaţiilor este provocată de următoarele porniri interioare: nevoia de mişcare, nevoia de a
demonstra că poţi (încrederea în sine), nevoia de întrecere şi de comparare valorică (a
priceperilor), siguranţă şi ambianţa care se realizează în relaţiile de grup, valoarea socială şi
mulţumirea de sine.
- Diversificarea activităţilor sportiv- recreative va determina o atitudine pozitivă şi un
interes crescut pentru practicarea într-o formă sau alta a exerciţiului fizic.
- Realizarea unui potenţial biologic crescut va conduce la o stare optimă de sănătate,
întreţinută permanent prin efort fizic sistematic si continuu.
- Activităţile sportiv-recreative constituie un stimul direct, aproape exclusiv al
dezvoltării somato-funcţionale şi motrice, ca premisă a realizării stării optime de sănătate.
- „Programul pentru sănătate şi recreere” practicat de către tineri în timpul liber,
reprezintă o mare sursă de avantaje biologice, psiho-sociale şi economice, un izvor de soluţii
pentru imbunatatirea starii de sănătate.
- In ceea ce priveşte îmbunătăţirea stării de sănătate, sunt necesare acţiuni pe termen
lung, care să includă obligatoriu creşterea volumului de timp destinat activităţilor sportive
pentru studenţi.
- Solicitările adecvate din punct de vedere cantitativ şi calitativ, atât în lecţii, cat şi în
antrenamentele din timpul liber, conduc la modificări pozitive semnificative cum ar fi:
tonifierea musculaturii, creşterea volumului sistolic şi respirator, scăderea frecvenţei cardiace
în repaus şi efort, atitudine corporală corectă, îmbunătăţirea condiţiei fizice.
- Desi ambele grupe realizează o ameliorare la toate probele administrate, pentru grupa
experimentală diferenţele dintre valorile medii sunt mai mari decât la grupa martor, deci se
resping ipotezele de nul şi se acceptă ipotezele experimentale. Testele de semnificaţie au
indicat ca rezultatele nu se datorezeă erorii de eşantionare Pragul minim acceptat a fost de
0,05, pentru un nivel de încredere de 95%. Valorile pragului de semnificaţie ale testului „t”,
pentru eşantioanele corelate, ne oferă suportul obiectiv pentru a afirma că rezultatele obţinute
prin cercetare diferă semnificativ statistic.
-. Concluziile anterioare sunt întărite şi de parametrii care prezintă mărimea
ameliorării şi “t” dependent. După cum se observă din rezultatele cercetarii, ambele grupe
realizează ameliorări notabile ale indicatorilor evaluati însă grupa experimentală este
superioară şi la acest indicator.(marimea cresterii).
- În mediul universitar, practicarea sportului recreativ, sub diferitele lor aspecte,
asigură în mare parte realizarea procesului de socializare.
- Participarea la acţiuni sportive de masă, ar determina creşterea motivaţiei pentru
practicarea activităţilor fizice, şi implicit, ar creşte calitatea percepută a vieţii prin crearea unei
stări de bine şi de performanţă socială.
- Sportul recreativ, ca mijloc de întărire a sănătăţii, conduce în timp la perfecţionarea
funcţională şi mărirea randamentului psiho-fizic.
- Cunoaşterea unor modalităţi simple de evaluare periodică a stării de sănătate a
organismului poate fi, pentru această categorie de vârstă, un mijloc eficient de autoinvestigare
a potentialului somato-functional şi va oferi posibilitatea concretă de a monitoriza progresul
realizat.
- Toate caracteristicile fitness-ului fizic sunt în interdependenţă cu nivelul stării de
sănătate, cu forma fizică şi se pot îmbunătăţi la orice persoană, chiar dacă aceasta nu are
aptitudini sportive.
-In ceea ce priveste evaluarea fitnesu-lui, valorile medii înregistrate la testarea initiala
nu prezinta diferente semnificative între grupa martor si cea experimentala (p>0,05), dar la
testarea finala prezinta diferente semnificative statistic între grupa martor si cea experimentala
(p<0,05), confirmăndu-se ipoteza formulată la începutul experimentului.
- Educaţia pentru fitness este o componenta formativă a educaţiei fizice, pe care dorim
s-o implementam si care induce o stare de bine si o creştere a calităţii vieţii.
- Cunoaşterea nivelului de fitness al studenţilor va face posibilă reorganizarea
mijloacelor pe fiecare disciplină sportivă astfel încât studenţii să fie evaluaţi în funcţie de
interesul manifestat fata de orele de educaţie fizica şi de progresul realizat şi mai puţin pe cea
de performanţă .
-Activităţile cotidiene generează tot mai mult suprasolicitare nervoasă, iar cheltuielile
energetice ale organismului devin tot mai reduse. Solicitarea psihică din ce în ce mai mare, în
detrimentul celei fizice, determină mutaţii în sfera biologică şi psihică, cu efecte (atât pozitive
cât şi negative) directe asupra stării de sănătate. Cele negative sunt, de cele mai multe ori,
tulburări ale funcţiilor somatice, şi psihice, care duc la deteriorarea calităţii vieţii. În aceste
condiţii, valoarea profilactică şi sanogenică a exerciţiului fizic creşte.
-Activităţile sportiv-recreative reprezintă modalităţi de detensionare şi echilibrare
psihică şi au un rol important în lupta împotriva stresului.
-Gimnastică aerobică şi dansul, sub toate aspectele lor, oferă căi prin care se poate
ajunge la o detensionare şi o armonie a vieţii psihice. Mai ales în cazul tinerelor, calitatea
vieţii psihice şi calitatea relaţiilor sociale sunt puternic influenţate de imaginea pe care o au
despre propriul corp.
- Sportul recreativ are o contribuţie importantă în creşterea rezistenţei organismului la
efortul fizic şi intelectual, la destindere şi relaxare, constituind o componentă însemnată a
odihnei căreia îi imprimă un caracter activ.
- Profesorul de educaţie fizică din învăţământul superior are un rol formativ mult mai
important decât i se atribuie (suntem înclinaţi să-i atribuim). El este acela care stimulează
interesul viitorului intelectual pentru practicarea independentă a exerciţiului fizic, în scop
igienic şi reconfortant; el este cel care asigură în cadrul lecţiei atragerea studentelor în
practicarea sistematică a exerciţiilor fizice pentru contracararea suprasolicitării intelectuale şi
a sedentarismului şi nu în ultimul rând pentru asigurarea unui echilibru psihomotric, de bună
dispoziţie prin mişcare.
- In final putem concluziona ca demersul ştiinţific a fost îndreptat spre verificarea
ipotezelor propuse in lucrare şi anume:
a) Programul regulat de activităţi sportiv-recreative, de tip aerob, de peste 40 de
minute, de 3-5 ori pe săptămână, a determinat efecte pozitive la nivel morfologic, funcţional şi
motric îmbunătăţind starea de sănătate a subiecţilor angrenaţi în cercetare. Se poate aprecia
aşadar că ipoteza în spiritul căreia a fost desfăşurată cercetarea s-a confirmat. b) Parcurgerea programelor individualizate de gimnastică aerobică, dans și înot în
funcţie de particularităţile morfo-funcţionale şi motrice ale acestora, a condus la formarea
deprinderilor de practicare independentă a sporturilor recreative , deci ipoteza a fost validată. c) Practicarea de către studente a unui program de activităţi sportiv-recreative, în mod
sistematic şi organizat, a contribuit la integrarea socială a acestora şi la îmbunătăţirea
relaţiilor interpersonale şi a comunicării. Si în cazul acesta s-a confirmat ipoteza cercetării
experimentale.
-Confirmarea ipotezelor cercetarii reprezinta un argument, bazat pe date ştiinţifice,
care să susţină necesitatea introducerii disciplinei educaţie fizică, cu regim obligatoriu, în
planul de învăţământ al tuturor facultăţilor Universităţii din Bucureşti, date fiind influenţele
benefice, pe care practicarea disciplinelor sportive le induce asupra sănătaţii studenţilor. .
Elemente de noutate privind tematica tezei
Teza aduce o serie de elemente noi, ce merită a fi menţionate, Astfel, prin ancheta
efectuata s-a realizat o radiografie completă asupra stării de sănătate a studenţilor
Universităţii din Bucureşti. Rezultatele obţinute au avut caracter informativ, dar şi de
orientare din perspectiva conceperii şi implementării unor strategii eficiente de optimizare a
sănătăţii
Cercetarea întreprinsă constituie un demers original, prin programul ”Sport pentru
sănătate şi recreere”, propus şi realizat, precum şi prin mijloacele folosite.
Un alt element de noutate l-a reprezentat aplicarea pentru prima dată a Testului
Hettinger, compus din zece probe, ca modalitate de evaluare a nivelului motricităţii, la nivelul
studenţilor.
De asemenea, din studierea cercetărilor efectuate anterior, am sesizat că şi chestionarul
folosit pentru evaluarea stresului, reprezintă un element de noutate.
Preocuparea mea pentru promovarea sănătăţii în rândul studenţilor, s-a materializat
prin introducerea în programa de studii a unor discipline cu rol benefic în formarea unui
tineret sănătos, viguros, pregătit pentru cerinţele vieţii. Este vorba de înotul terapeutic,
disciplina introdusă de mine în programa de studii, pentru care am obţinut competenţe şi care
este foarte apreciat de studenţi
Am introdus, tot ca element de noutate, structuri de exerciţii pentru activitatea
independenta, prin care studenţii să conştientizeze beneficiile practicării acestora, asupra stării
de sănătate (exemplu: jurnalul cu monitorizarea frecventei cardiace)
Elementul de originalitate al cercetării pe care am întreprins-o consta şi în acela că
vin cu soluţii ca să-i determin pe cât mai mulţi studenţi ai Universităţii din Bucureşti, să
practice în mod sistematic, în timpul liber diverse activităţi sportiv-recreative. Am realizat
acest lucru prin desfăşurarea unor activităţi de consiliere a studenţilor, în domeniul
activităţilor motrice de timp liber, pentru obţinerea diplomei de animator şi instructor sportiv
în sporturi recreative. Cercetarea aduce aspecte de originalitate în ceea ce priveşte aplicarea
unei strategii, concretizată prin implicarea studenţilor şi asumarea unor responsabilităţi în
activităţi sportive, dar mai ales în activităţi de timp liber şi de voluntariat; Acest lucru s-a
realizat prin participarea studenţilor la programele Federaţiei Sportul pentru Toţi („Săptămâna
Sportului pentru toţi în universitate” „Aleargă pentru sănătate” „Ziua mersului pe jos”)cât şi
în cadrul proiectului “Sport pentru sănătate şi recreere”
Diverse abilităţi de viaţă pot fi învăţate prin participarea la activităţi sportive. Astfel,
pentru a stimula dezvoltarea tinerilor am conceput programe sportive, care să ducă atât la
formarea competenţelor sportive , cât şi a competenţelor de viaţă; ceea ce este învăţat în
domeniul sportiv să fie transferat şi în alte contexte, care nu ţin de sport. Programul se
derulează timp de 12 săptămâni, o dată pe săptămână.; studentul este pe post de antrenor,
conduce părţi din lecţie, demonstrează , corectează, da indicaţii metodice.
Participarea la aceste programe sportive îi ajută pe studenţii noştri, atât în rezolvarea
de probleme, în realizarea unor relaţii pozitive dintre profesor –student, în interacţiunile
pozitive cu colegii de echipă, cât şi în obţinerea diplomei de animator şi instructor sportiv în
sporturi recreative, cu eliberarea de atestate recunoscute de către Federaţia Sportul pentru Toţi
În calitate de colaborator al Centrului de proiecte şi programe educaţionale şi sportive
pentru copii şi tineret Bucureşti, din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti şi membru al
asociaţie sportive Sportul pentru Toţi, am organizat şi pentru studenţii Universităţii din
Bucureşti diferite acţiuni cu caracter sportiv recreativ, tabere la Costineşti şi Neptun, excursie
în Grecia. La aceste activităţi au fost recompensaţi studenţii care au participat şi s-au remarcat
pe linie sportiva la cât mai multe activităţi sportive de loisir. Printre aceste activităţi de loisir
pot enumera: „Programul Aleargă pentru Sănătate”, „Relaxează-te dansând”, „Săptămâna
Sportului pentru Toţi în Universitate”, „Condiţie fizică mai bună prin mersul pe bicicletă”,
„Excursii şi drumeţii în weekend”. La acestea se adauga şi câteva conferinţe care au ca
tematica stilul de viaţa sănătos, susţinute în parteneriat cu:
1) Evergreen Clinique- nutriţie, remodelare corporală, stil de viaţă sănătos;
2) Life Care, compania BIO numărul 1 din România, promotor al unui stil de viaţa
sănătos şi antreprenoriat.
Aceste conferinţe au contribuit la creşterea gradului de conştientizare în rândurile
populaţiei tinere, a beneficiilor sportului recreativ pentru sănătate.
Aceste programe pe care le desfăşor în Universitatea Bucureşti, încurajează studetii la
incorporarea activităţii fizice în viaţa lor cotidiana, deci formarea unui mod de viaţa echilibrat,
din care să nu lipsească exerciţiul fizic.
În condiţiile în care practicarea anumitor sporturi este deosebit de costisitoare, D.E.F.S
al Universităţii din Bucureşti, pune la dispoziţia studenţilor în afara procesului didactic,
terenurile şi sălile de sport pentru practicarea sportului recreativ şi în weekend în mod gratuit.
Prin toate aceste acţiuni am urmărit atragerea unui număr cât mai mare de studenţi în
practicarea sistematică pe toată perioada studenţiei (licenţa, masterat, doctorat), şi formarea
obişnuinţei de practicare a mişcării pe tot parcursul vieţii.
Prin cercetarea efectuată ne-am dorit să motivăm studenţii să înlocuiască acele
deprinderi şi obiceiuri de distrug sănătatea cu un mod de viaţa sănătos, ştiut fiind ca sănătatea
este cel mai mult primejduita de modul de viaţă.
Prin studiul pe care l-am întreprins, s-au putut cunoaşte modalităţile de maximă
eficienţă, în concordanţă cu preferinţele studenţilor, prin care aceştia să beneficieze de cadrul
organizatoric şi material optim, pentru conturarea unei concepţii bazată pe propria experienţă,
privind rolul exerciţiilor fizice în cadrul mijloacelor de consolidare a stării de sănătate.
Ne-am propus să realizăm un îndrumar metodic pentru studenţi, ce va cuprinde
structuri de exerciţii de optimizare a stării de sănătate, îndrumar ce va avea ataşat şi un CD.
Valorificarea şi implementarea cercetării
Valorificarea şi implementarea cercetării s-a realizat prin:
- formarea şi dezvoltarea în rândul studenţilor a unei atitudini prosanogenice în scopul
creşterii, sau menţinerii, stării de sănătate; , prin înţelegerea importaţei şi beneficiilor
pe care sportul îl are asupra lor;
- formarea unei opinii corecte, fundamentate ştiinţific, faţă de necesitatea combaterii
inactivităţii fizice. şi stimularea interesului acestora pentru practicarea continuă şi
sistematică a activităţilor sportive;
- conştientizarea necesităţii adoptării unui stil de viaţa sănătos prin intermediul
activităţilor fizice, în scopul creşterii calităţii vieţii;
- formarea obişnuinţei studenţilor cu practicarea unei forme de activitate fizică în
mod regulat şi organizat, pentru a-şi îmbunătăţii relaţiile sociale;
- identificarea efectelor pozitive obţinute, ca urmare a aplicării programelor de
instruire, în cadrul cercetării, efecte ce vizează cantitatea şi calitatea modificărilor
parametrilor somatici, funcţionali, motrici şi psihici;
- Programul „Sport pentru sanatate si recreere” şi-a dovedit utilitatea aplicării, prin
rezultatele obţinute în cadrul experimentului, precum şi în afara lui.
Diseminarea rezultatelor
Rezultatele cercetării au fost făcute publice prin participarea la diferite sesiuni
ştiinţifice, conferinţe şi congrese internaţionale, precum şi prin publicarea unor articole în
reviste prestigioase, ISI sau BDI . Printre acestea enumerăm:
- Articole in-extenso publicate în reviste cotate ISI cu factor de impact
1. Ganciu Oana Maria Articolul”The role of motivaţional factors în the practice of
physical education în higher education for deadlock”, a fost publicat în revista ”Paripex –
Indian Journal of Research”, Volume: 3, Issue: 10, Oct 2014, ISSN No. 2250 1991. –
Paripex oct 2014.docx ,Paripex\14.pdf
- Articole în reviste indexate ISI, fără factor de impact
2. Ganciu O. ”Improving aerobic fitnesst hrough nonformal physical education” lucrare
susţinută la ”Internaţional Multidisciplinary Scientific Conferences on Social sciences and
Arts ” din Bulgaria, în perioada 2-9 septembrie 2014;
3. Ganciu O., Ganciu M. Stretching, an effective method of improving the elastivity of
muscle at the team from University of Bucharest ” lucrare susţinută la ”Internaţional
Multidisciplinary Scientific Conferences on Social sciences and Arts ” din Bulgaria, în
perioada 2-9 sept 2014.
4. Ganciu O., Controlling or reducing stress through physical activity in formal and non-
formal activities” lucrare susţinută la SGEM, ”Internaţional Multidisciplinary Scientific
Conferences on Social sciences and Arts ” din Bulgaria, în perioada 26.08. – 01.09.2015
5. Ganciu O., Ganciu M. Comparative study regarding the improvement of physical
fitness of the students of the university of bucharest depending on the frequency of
participating ” lucrare susţinută la ”Internaţional Multidisciplinary Scientific Conferences
on Social sciences and Arts ” din Albena, Bulgaria, în perioada 26.08. – 01.09.2015;
6. M. Ganciu, D. Aducovchi, C. Mihaiu, O.M. Ganciu, F. Litoi- Sport activities – healthy
life style major components, ” lucrare susţinută la 2nd
Internaţional Scientific
Multidisciplinary Conferences on Social Sciences & Arts, 26.08. – 01.09.2015, Albena,
Bulgaria, SGEM, Conference Proceeding, Book I, vol I, pp. 887-894 Indexing by: ISI
Web of Knowledge, Web of Science, Thomson Reuters, ELSEVIER products, SCOPUS,
CrossRef, EBSCO, ProQuest,Google Scholar, Mendeley, CiteUlike, CrossRef Citedby
Linking, British Library www.sgemsocial.org
7. Ganciu M., Ganciu O”Monitoring body composition – efficient method of preventing
metabolic disorders and prevention of obesity” ” lucrare susţinută la coferinţa ”7 Annual
Internaţional Conference Physical Education, Sports and Health” din Piteşti, în perioada
14-15 noiembrie 2014, fost publicate fost publicate în volumul „proceedings” al
conferinţei internaţionale indexate BDI : ”Scientific report physical education and sport”,
Conferince Proceedings ISSN:1453-1194, volume 18 (1/2014), pag: 282-286, Piteşti,
2014.
Participare la conferinţe naţionale / internaţionale
A- Internaţionale:
1. M. Ganciu, A. Stoica, D. Aducovchi, C. Mihaiu, M Lestaru, M. Gulap, O. Ganciu
- Promotion, maintain or regain health through fitness” lucrare susţinută la Congres de la
Europea: Madrid, Spania, 8-11 iulie 2015 Proceedings of the 2015 AIESEP Internaţional
Conferince, - Universidad, Revista Espaniola de Educacion Fisica y Deportes 410 (Supl)
3er, trimestre, 2015, pp: 296-297
2. O.Ganciu - Study on the efficiency of swimming, as a leisure activity, improving
respiratory indices at the students of the University of Bucharest ” lucrare susţinută la
Congres de la Europea: Madrid, Spania, 8-11 iulie 2015 Proceedings of the 2015
AIESEP Internaţional Conferince, - Universidad, Revista Espaniola de Educacion
Fisica y Deportes 410 (Supl) 3er, trimestre, 2015, pp: 296-297
3. Ganciu M., Ganciu O. ”Îmbunătăţirea calităţii vieţii la studente cu deficienţe fizice
prin programe de gimnastică corectivă şi înot” ” lucrare susţinută la coferinţa
”Achievements and prospects în the field of physical education and sports within the
interdisciplinary European education system” din Bacău, în perioada 21-22 noiembrie
2014,
4. Ganciu O., „Strategii de instruire a studenţilor pentru formarea capacităţii de
practicare a sportului recreativ pe tot parcursul vieţii”, ” lucrare susţinută în cadrul
Conferinţei internaţională de comunicări ştiinţifice, organizată de Universitatea din
Bucureşti, în data de 20 martie 2015, Publicată în volumul conferinţei, Internaţional
Session Of Scientific Comunications, Bucharest, March 20th
, 2015 – ” Physical
Education And Sports, Part Of Lifelong Learning” ISSN1843-7079
5. Mihaela Ganciu, coord. – Alina Stoica, Daniela Aducovschi, Costinel Mihaiu,
Marius Leştaru, Oana Maria Ganciu, Determination of fitness level în University of
Bucharest students by application of Hattinger system, ” lucrare susţinută la Internaţional
Session Of Scientific Comunications, Bucharest, March 20th
, 2015 – ”Physical
Education And Sports, Part Of Lifelong Learning”ISSN 1843-7079, pp. 19- 27
6. Ganciu O., Ganciu M. „Independent physical activity – eficient means of
permanent education” în calitate de coautor, ” lucrare susţinută , în cadrul Sesiunii
Ştiinţifice Internaţionale„Physical education and sport, healthy lifestyle boost factors”,
organizată de Universitatea Ecologică din Bucureşti, în data de 3 aprilie 2015, Publicată
în volumul conferinţei, ISSN1843-7079
7. Ganciu O. „Realization of the fitness state though recreaţional sport”, în cadrul
conferinţei ” lucrare susţinută la „6th LUMEN Internaţional Scientific Conference –
Rethinking Social Action. Core Values„ , organizată la Iaşi, în perioada 16-19 aprilie
2015, ISBN 978-1-910129-05-0. Lucrarea este publicată în revistă;
8. Ganciu O. „Promotion, organization and development „sport for all, for
maintaining health and improving fitness” ” lucrare susţinută la Conferinţa Internaţională
„The role of phisical education and sport in improving quality of life organizată de
Universitatea Politehnică din Bucureşti, în data de 8 mai 2015
9. Ganciu O., The effects on the Body Morpho-plasticity of female students of the
University of Bucharest practicing recreaţional sport – lucrare (Poster) susţinută la
Congresul Internaţional De Educaţie Fizică, Sport Şi Kinetoterapie - Educaţia şi Ştiinţa
Sportului în Secolul 21 Congres UNEFS 10-13 iunie 2015
10. Ganciu O. Poster, „Study on the evolution of somatic parameters în female students
from the university of bucharest participating în the ”sport for health and recreation
program”,. lucrare susţinută la ECSS Congress, 24-27 iunie 2015, în Malmo-Suedia.
11. Ganciu O. Sportul recreativ - formă de educaţie pentru sănătate” lucrare susţinută
la Conferinţa ştiinţifică internaţională organizată de Universitatea Transilvania din
Braşov în 26-27 februarie 2016;
12. Ganciu M., Ganciu O. „Studiu privind capacitatea motrică a studentelor U.B, care
practica gimnastică aerobică” lucrare susţinută la Conferinţa ştiinţifică internaţională
organizată de Universitatea Transilvania din Braşov, în 26-27 februarie 2016;
13. Ganciu O. Gimnastica medicală şi înotul terapeutic, modalitaţi de ameliorare a
calităţii vieţii” -” lucrare susţinută la 9-a sesiune internaţională de comunicări ştiinţifice
“Rolul Educaţiei fizice şi sportive în promovarea unui stil de viaţă sănătos, Departamentul
de Educaţie Fizică şi Sport al Universităţii din Bucureşti : 25.03.2016,
14. Ganciu O.‚Motivation–the trigger factor in free time outdoor motor activities” lucrare
susţinută la al 13 th Internaţional Scientific Conference, organizată la Universitatea
Ovidius, din Constanta, în 24-25 mai 2013.
15. Ganciu O.‚Liţoi F. „ Differential treatment, ways to optimize their physical education
classes in higher education” lucrare susţinută la al 14 th Internaţional Scientific
Conference, organizată la Universitatea Ovidius din Constanta, în 23-24 mai 2014.
B- conferinţe naţionale
1. Ganciu M., Ganciu O. „Importanţa antrenamentului aerob în dezvoltarea rezistenţei
cardiorespiratorii la studenţii Universităţii din Bucureşti” în calitate de coautor, ” lucrare
susţinută , în cadrul Sesiunii Ştiinţifice Naţionale „A 3-a Conferinţă Naţională de
Medicină aplicată la Educaţia Fizică şi Sport -Iuliu Haţieganu –”, organizată la Cluj-
Napoca, în data de 21-23 mai 2015.
2. Ganciu O. Prezentare „Activităţile sportiv-recreative ca modalităţi de detensionare şi
echilibrare psihică” în calitate de autor, ” lucrare susţinută , în cadrul Sesiunii Ştiinţifice
Naţionale„A 3-a Conferinţă Naţională de Medicină aplicată la Educaţia Fizică şi Sport -
Iuliu Haţieganu –”, organizată la Cluj-Napoca, în data de 21-23 mai 2015.
3. Ganciu O. „Educaţia fizică de timp liber – componentă a educaţiei permanente”,
lucrare susţinută la Etapa finală a Forumului ştiinţific Naţional Universitar, Ediţia a VI-
a a finalei competiţiei ştiinţifice naţionale: ”Impactul finalităţilor sistemului educaţional şi
de cercetare ştiinţifică asupra performanţei sportive din România”,6 decembrie 2014,care
a apărut în Anuarul Ştiinţific, Editura Alma Mater, ISSN 2067-2934,Vol. VI Nr. 1/ 2014.
4. Ganciu O., Gulap M., „Studiu comparativ privind influentele practicării exerciţiilor
fizice asupra, capacităţii de efort, la studenţii Universităţii din Bucureşti” în calitate de
coautor, ” lucrare susţinută în cadrul Sesiunii de Comunicări „Pluri şi interdiscplinariate:
abordări actuale”, organizată în cadrul Conferinţei internaţionale „Quality of Life: a
Challenge for Social Policy”, organizată în Bucureşti, de Institutului de Cercetare a
Calităţii Vieţii, la Academia Română, în data de 22 aprilie 2015
Premii acordate la manifestări ştiinţifice
–Locul II , la Sesiune stiintifica internaţională organizată de DEFS-Universitatea din
Bucuresti , in 2016
– Locul I, la Conferinta ştiintifică internaţională – organizată de Universitatea
Transilvania din Braşov, in 2016;
-Premiu pentru activitatea de cercetare ştiinţifică, acordat in 2016, de Institutului de
Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV), în cadrul proiectului POSDRU „Programe doctorale
şi postdoctorale în sprijinul cercetării”.
-. Diploma de merit acordata la coferința ”Achievements and prospects in the field of
physical education and sports within the interdisciplinary European education system”
organizată la Universitatea din Bacău, in 2014
Această lucrare este elaborată şi publicată sub auspiciile Universitaţii Naţionale de
Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti, ca parte din proiectul co-finanţat de Uniunea
Europeană prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
în cadrul proiectului Pluri şi interdisciplinaritate în programe doctorale şi postdoctorale -
beneficiar Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii, Academia Română. Cod Proiect
POSDRU/159/1.5/S/141086
BIBLIOGRAFIE
1. ACADEMIA ROMÂNĂ, Institutul de lingvistică “Iorgu Iordan” (1998). Dicţionarul
explicativ al limbii române. Bucureşti: Editura Univers Enciclopedic.
2. Aducovschi, D., Mihaiu, C., (2014), Dansul sportiv pe înţelesul tuturor, vol. I, . Ed.
Universităţii din Bucureşti, Bucureşti;
3. Abele, A.E., Brehm, W. (1993). „Mood effects of exercise versus sport games: Findings
and implications for well-being and health”. International Review of Health
Psychology,
4. Allsen, P. (1989), Fitness for life- An individual approach, Lowa,
5. Allport, G.,(1991) Structura şi dezvoltarea personalităţii. Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti
6. Ardelean, T. (1990), Particularităţile dezvoltării calităţilor motrice în atletism, IEFS,
Bucureşti
7. Atanasiu L., Oprişan N. (2015), „Managementul Stresului”, Revista de comunicari
stiintifice a DEFS-UB, Ed. Universitatii din Bucureşti, Bucureşti
8. Baciu, M. (2009), Sportul şi calitatea vieţii, Edit. Napoca Star, Cluj-Napoca;
9. Balint, G. (2007), Activităţi sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain
bike, şi escaladă, Editura PIM, Iaşi.
10. Balint T., (2007). Evaluarea aparatului locomotor. Ed. Pim, Iaşi
11. Balint, N.T., Kinetoprofilaxie-curs studii de licenţă- Bacau Alma Mater, 2010 Barbu,
GH., Turismul si calitatea vieţii - Ed. Politica, Bucuresti, 1980.
12. Barna C., (2005), Revista de informare olimpica educatie fizica si sport, nr.3, Brasov
13. Barnes şi Farrell, 1992). Breathing when chest wall muscle are tonically contracted for
isometric, non-respiratory tasks. J Sports Sci. 1996;
14. Barrett, J., 2002, Teste de autocunoaştere, Editura All Beck, Bucureşti
15. Bălaşa, A. (2007), „Sănătatea, componentă esenţială a calităţii vieţii”, în Rev. Calitatea
Vieţii XVIII, nr. 2.
16. Băltăţescu, S. (2000), „Modele de percepţie a calităţii vieţii”, în Rev. Calitatea Vieţii
XVIII, nr.11.
17. Bănăţan, O. (1973), Educaţia fizică şi sportul în învăţământul superior, Edit. Stadion,
Bucureşti.
18. Bârzea, C. (1993), „Reforma învăţământului în România, condiţii şi perspective”,
Revista de pedagogie, nr. 1-2.
19. Bâtlan, I, (2002), Introducere în istoria şi filosofia culturii. Ed.Didactică şi pedagogică,
Bucureşti,
20. Becea L., Grigore V. (2012), ”Studiu privind nivelul implicaţiilor ariei educaţiei fizice
şi sportului în sfera calităţii vieţii” în Sesiunea de comunicări Politehnica Bucureşti.
21. Becea, L., (2011), „Practicarea activităţilor corporale din perspectiva studentului
politehnist”, Sesiune ştiinţifică, Univ. Politehnica Bucureşti
22. Bernard (1989), Encyclopedia Universalis
23. Biddle, S. J. H., Sallis, J. et al. 2001). Young people and health-enhancing physical
activity: Evidence and implications. London: Health Education Authority.
24. Biddle, S. J. H., Sallis, J., & Cavill, N. (1998) Young and active?, London
25. Bogdan, V. (2009), Atletism, Calităţile biomotrice. Edit. GMI, Cluj Napoca.
26. Bouet, M. ( 1968), Signification du sport. Université de Paris, Paris,
27. Bocu, T. ( 2007), Activitatea fizică în viaţa omului modern, Casa cărţii de ştiinţă, Clun-
Napoca,
28. Bota, A., (2006), Exerciţii fizice pentru viaţă activă – activităţi motrice de timp liber,
Editura Cartea Universitară, Bucureşti,
29. Bota, A., (2007), Kinesiologie. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
30. Bontaş, I. (1994), Pedagogie. Editura All, Bucureşti
31. Bottomer, P., ( 2006), Dance class. Editura Anness Publishing, U.K.
32. Buiac, D., (2007), Suciu, A., Sănătatea şi activităţile fizice de-a lungul timpului, Ed.
Afir, Bucureşti,
33. Bunescu A., (1994), Cunoaşte-te pe tine însuţi, Editura Paco, Bucureşti
34. Cârstea Gh., (2000), Sociologia sportului, Editura UNEFS, Bucureşti
35. Cerghit, I., (1997) Metode de învăţământ, Bucureşti: EDP-R.A.
36. Chelcea, S. (2004). Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi calitative.
Bucureşti: Ed. Economică;
37. Colectiv D.E.F.S(2014), Curs de Educatie Fizica pentru studentii Universitatii din
Bucuresti, . Ed. Universităţii din Bucureşti, Bucureşti,;
38. Colareza, A.C., (2011) Stilul de viaţă la elevul adolescvent. Elemente de managementul
calităţii şi selfmanagement, disertatie, UB FPSE, Bucureşti.
39. Cooper K. (1982),The Aerobics Program For Total Well-Being. M Envans and
Company. Inc.New-York,.
40. Cooper, KH., (1982), The new aerobics for women, New York: Bantam book.
41. Consiliul Europei, (1996), Comitetul pentru dezvoltarea sportului, Semnificaţia
Sportului pentru Societate, Vol. I , Ccps, Bucureşti
42. Cordun, M. (1999), Kinetologie medicală, Edit. Axxa, Bucureşti
43. Craig, R. (2012), Musculation renforce, Edit. Courrir du livre, Paris.
44. Creţu, T. (2001), Psihologia vârstelor, Edit. Didactică şi pedagogică, Bucureşti
45. Cordun M., (2009), Kinantropometrie. Ed. CD Press, Bucureşti
46. Coubertin, P., (2000), Olympism – Selected Writings, IOC, Lausanne
47. Comenius, Jan Amos, (1970), Didactica Magna, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti
48. Cucoş, C. , (1998), Pedagogie, Ed. Polirom, Iaşi.
49. Cucoş, C. (2008), Teoria şi metodologia evaluării, Edit. Polirom, Iaşi.
50. Cucoş, C. (2000), Educaţie. Dimensiuni culturale, Edit. Polirom, Iaşi.
51. Damian, M., (2005), Gimnastică aerobică pentru studenţi,,Editura „Ovidius” University
Press, Constanţa,
52. Dave, R. H. (1991), Fundamentele educaţiei permanente, Edit. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti
53. Derevenco, P., Anghel, I., (1992) Stresul in sănătate si boală. De la teorie la boală, Ed.
Dacia, Cluj-Napoca
54. Diaconu, M., Jinga, I., coordonatori (2004), Pedagogie, Ed. ASE, Bucureşti
55. Dragnea, A., (2002), coordonator – Teoria educaţiei fizice şi sportului, Ed. Fest,
Bucureşti
56. Dragnea A., (2002), Sociologia sportului, Ed. I.E.F.S., Bucureşti
57. Dragnea, A., Bota, A., (1999), Teoria activităţilor motrice, Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti
58. Dragnea, A., Stănescu, M., Patriksson, G., (2002), Educaţia fizică şi sportul, factori de
integrare socială. Note de curs, A.N.E.F.S., Bucureşti
59. Drăgan, I., Medicina sportivă aplicată, Editura, Edis, Bucureşti, 1994
60. Dobrescu T. (2008), Gimnastica aerobica. Strategii pentru optimizarea fitnessului, Ed.
Pim, Iasi,
61. Dobrescu, T., (2003), Dans sportiv şi folcloric , Bacău
62. Dragulin, I., (2004) Gimnastica şi stresul, Editura Printeh, Bucureşti
63. Drăgulin, I., Pelin, R., (2006) - Îndrumar de gimnastică pentru studente, Edit. Printech ,
Bucureşti
64. Dominteanu, T., (2008), Îndrumar înot terapeutic, Ed. Printech, Bucureşti
65. Dumitru, D., (1981), Ghid de reeducare funcţională. Ed. Sport-Turism, Bucureşti
66. Dumitru Gh., (2000), Fiziologia fitness-ului, Univ. Ovidius, FEFS, Constanţa
67. Dumitru, Gh., (2007), Sănătate prin sport pe înţelesul fiecăruia, Ed. Sportul pentru
toţi, Bucureşti
68. Dumitru, Gh,(2008), Ghid pentru sănătate şi condiţie fizică, FRSPT, Bucureşti
69. Dumitru, M. (2003) Educaţia fizică şi metodica predării, Ed. Ex Ponto, Constanţa,
70. Eilmore J, Costill D. Phisiology of sport and Exercise. Human Kinetics Champaign,
1994.
71. Epuran, M. (2005), Metodologia cercetării activităţilor corporale, Edit. Fest, Bucureşti
72. Epuran, M. (1999), Dezvoltarea fizică. Aspecte ale dezvoltării psihice în ontogeneză,
ANEFS, Bucureşti
73. Epuran, M., (2005), Despre ştiinţa activităţilor corporale - teoria şi filosofia lor -
Culegere de texte. Bucureşti, Edit. Renaissance,
74. Epuran, M.,( 2005), Exerciţii fizice, Sport, Fitness. Bucureşti, Edit. FEST,
75. Epuran M. (1999.) Dezvoltarea fizica. Aspecte ale dezvoltarii psihice in ontogeneza, Ed.
ANEFS, Bucuresti,
76. Epuran, M., Horghidan, V., (1994) Psihologia educaţiei fizice, ANEFS, Bucureşti,
77. Lăzărescu, M. (1999), Calitatea Vieţii, Edit. Info Medica, Bucureşti
78. Lesievici, P. (2002), Evaluarea în învăţământ. Teorie, practică, instrumente, Edit.
Aramis, Bucureşti
79. Freedman ,J.E.(2002) et al. Classification of body fatness by Body Mass Index- for-Age
among children. Arch Pediatr Adolesc Med, 2009;
80. Federţia Română Sportul pentru Toţi, (2001), Stil de viaţă sănătos, activ şi rolul
exerciţiilor fizice, Bucureşti
81. Federaţia Română Sportul Pentru Toţi, (2001), Modalităţi de atragere a copiilor şi
tinerilor în practicarea constantă şi independentă a exerciţiilor fizice, Bucureşti,.
82. Fărcaş, V., (1984), – Activitatea sportivă de masă, Editura Sport – Turism, Bucureşti,
83. Frunză, V. (2007), Evaluarea şi comunicarea în procesul de învăţământ, Edit. Ovidius,
Constanţa.
84. Gagea, A. (2000), Biomecanica teoretică, Edit. Scrisul Gorjean, Tg. Jiu.
85. Gagea, A. (2010), Tratat de cercetare ştiinţifică în educaţie fizică şi sport, Edit.
Discobolul, Bucureşti
86. Gagea, A. (1999), Metodologia cercetării ştiinţifice în educaţie fizică şi sport, Edit.
Fundaţia Romania de Mâine, Bucureşti
87. Gagea, A. (1996), Informatică şi Statistică, Curs Master, Edit. A.N.E.F.S, Bucureşti
88. Gagea, A. (2000), Statistica computerizată, Edit. Ecologică, Bucureşti
89. Gagea G.,Păunescu M.,C.,(2012), „Ways of spending leisure time in Romania and other
European contries”, Palestrica Millennium III, Vol. 13, No. 1,
90. Ganciu M. (2009) Gimnastică aerobică, Ed. Universităţii din Bucureşti, Bucureşti,
91. Georgescu F., (1998) Cultura fizică, fenomen social, Bucureşti, Editura Tritonic
92. Grigore, V., (2001), Bazele teoretice ale antrenamentului sportiv, Editura Semne,
Bucureşti,.
93. Grigore, V., (1999), Longevitatea în gimnastică, Editura Atlantis, Bucureşti
94. Grigore,V., (2001), Gimnastica artistică – bazele teoretice ale antrenamentului sportiv,
Editura Semne, Bucureşti
95. Grigore, V., ( 2003), Manual de gimnastică, Ed. Bren, Bucureşti,
96. Grigore, V., şi colab. (2007), Exerciţiul fizic, Factor activ pentru prevenirea îmbătrânirii
şi instalarea bolilor degenerative, Bucureşti
97. Dicţionarul explicativ al limbii române, (1998), Ediţia a II-a, Edit. Univers
Enciclopedic, Bucureşti
98. Dragnea, A., Teodorescu-Mate, S. (2002), Teoria Sportului, Edit. FEST, Bucureşti
99. Drăgan, A., (1994), Medicina sportivă aplicată, Edit. Editis, Bucureşti
100. Grosu EF., (2012), Gimnastica aerobica, Ed. GMI, Cluj Napoca,
101. Hantiu I. (2013), Educaţie fizică şi sport. Teorie şi metodică (Note de curs). Ed. Univ.
din Oradea,.
102. Hidi, I.L., (2008), Fitness – Bazele antrenamentului, Edit. Bren, Bucureşti
103. Hidi, I. L., (2007), Fitness-Programe pentru optimizarea condiţiei fizice, Bucureşti
104. Horghidan, V. (1998), Problematica psihomotricităţii – Note de curs, Edit. ANEFS,
Bucureşti
105. Horghidan, V. (1997), Metode de psihodiagnostic, Edit, Didactică şi Pedagogică RA,
Bucureşti
106. Hughes A.R., Reilly J.J., (2008), Disease management programs targeting obesity in
children: setting the scene for wellness in the future. Disease Management and Health
Outcomes
107. Iamandescu, I., Bradu,( 1993) Stresul psihic şi bolile interne, Ed. All, Bucureşti
108. INRA, (2000), Les europeéns et la qualité de la vie.
109. Iacob, I., (2005), Sportul ca loisir, Iaşi, Casa Demiurg,
110. Iluţ, P. (1997). Abordarea calitativă a socioumanului. Iaşi: Ed. Polirom
111. Iluţ, Petru, 2009, Psihologie socială şi sociopsihologie, Ed. Polirom, Bucureşti,
112. Ionescu, C.L.(2010). Educaţie fizică şi sport. Repere pentru formarea atitudinilor pro
mişcarea la studenţi, Bucureşti: Conspress.
113. Jivan I., (1999). Inot-Tratat metodic. Ed. Printech, Bucureşti,
114. Jinga, I, Istrate, E., (2001), Manual de pedagogie, Ed.ALL, Bucureşti,.
115. Jude J. (2002) Psihologie şcolară şi optim educational, .ED.P., Bucureşti
116. Katz J., (2003), Your water workout, Broadway Books, New York
117. Kisner C., Colby L. A., (2007), Therapeutic Exercise, Foundations and Techniques, F.
A. Davis Company, Philadelphia
118. Kiritescu, C., (1964), Palestrica, Editura Uniunii de Cultură Fiozică şi Sport,
119. Koury, J.M., (1996), Aquatic therapy programming, Human Kinetics, Champaign
120. Katz J. (1988), Fitness works-a blueprint for lifelong fitness. Human Kineties, Oraşul,
121. Kiss I.,(2007), Fizio-kinetoterapia şi recompensarea medicală. Ed. Medicală, Bucureşti,
122. Kulcsar, Ş., Gimnastica aerobică, Editura Clusium, Cluj- Napoca, 2000.
123. Lance K. Low impact aerobics. Crown Puublishers, New-York, 1988
124. Louvard, A. (2003), Gymnastique et bien – etre pour les seniors, Edit. Amphora.
125. Loret, A.( 1995), Generation glisse, Autrement, Paris,
126. Macovei, S. (1999), Supleţea, Edit. ANEFS, Bucureşti
127. Macovei, S. (2003), Gimnastică aerobică de întreţinere. Ed. FRSPT, Bucureşti
128. Manos, M, (2008) Gimnastica ritmică de performanţă, Editura BREN, Bucureşti;
129. Manos, M., (2007). Programme pentru optimizarea condiţiei fizice, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti
130. Marinescu, Gh., (1994), Nataţie-Note de curs pentru colegiu, ANEFS, Bucureşti
131. Marinescu, Gh., (1996), Încălzirea, o necunoscută?, Ed. Romfel, Bucureşti
132. Marinescu, Gh.,( 2002), Nataţie-tempo şi ritm, Ed. Dareco, Bucureşti,
133. Marinescu, Gh., Cordun, M., Bălan, V., Ţicală, L. (2008), „Adaptarea la efort la vârsta
adultă”, în Rev. Palestrica Mileniului III, Civilizaţie şi Sport, sept. vol. IX, nr.3.
134. Marcu, V. Maroti, (1995) Deontologie pedagogică, Ed. Universităţii Oradea
135. Mărgineanu, I. (2004), „Modelul social românesc din perspectiva calităţii vieţii
populaţiei”, în Rev. Calitatea Vieţii XV, nr. 34.
136. Maglischo E.( 1992), Swimming faster. Ed. Mayfield Publishing company, Mountain
137. Morrow, J. R., Jackson A., (2010) – Measurement and Evaluation în human
performance, Fourth Edition, Human Kinetics
138. Marcus, S., (1987), Empatia şi relaţia profesor-elev. Editura Academiei, Bucureşti
139. Marolicaru, M., (1986), Tratarea diferenţiată în educaţie fizică. Editura Sport –
Turism, Bucureşti
140. M.E.N. (1987), Sistemul unitar de apreciere a nivelului de pregătire fizică a studenţilor,
nr. 8473/1987.
141. Mot D.( 1998) Autoreglarea conduitei motrice la tinere supraponderale, Ed. Eurobit
,Bucureşti,
142. Mihaiu, C., (2010), Contribuţia dansului sportiv la creşterea motivaţiei de realizare şi
îmbunătăţire a imaginii de sine.Teză de doctorat,UNEFS,
143. Mitrache, G., Tudoş, Şt., (2004), Psihomotricitate şi limbaj. Editura Cartea Universitară,
Bucureşti, p. 88 - 99
144. Mitrofan, L. (2004), Elemente de psihologie socială, Editura SPER, Bucureşti
145. Năstase, D.V.,(2010), Dansul sportiv. Curs pentru specializare. Vol. I. Editura
Universităţii din Piteşti, p. 11-59
146. Năstase V.D. , (2002), Iniţiere în dansul sportiv, Ed. Paralela 45, Pitesti,
147. Neamţu M., (2002), Metodologia cercetării ştiinţifice şi statistică în educaţie fizică şi
sport, Ed. Omnia Uni S.A.S.T Brasov
148. Neacşu, I., 1978, Motivaţie şi învăţare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
149. Neacşu, I. (2006), Învăţarea academică independentă. Ghid metodologic, Edit.
Universităţii, Bucureşti
150. Neacşu, I. (2010), Introducere în psihologia educaţiei şi dezvoltării, Edit. Universităţii,
Bucureşti
151. Neveanu, P.,P., (1978) Dicţionar de psihologie, Editura Albatros, Bucureşti
152. Nicu, A., ( 1993), Antrenamentul sportiv modern, Ed. Editis, Bucureşti
153. Nicu, A, (2000), Istoria exerciţiilor fizice, Ed. Fundaţiei România de mâine, Bucureşti
154. Niculescu G. (2008), Gimnastica aerobică, Ed. Fundaţiei România de mâine, Bucureşti
155. Niculescu M., (2000), ”Personalitatea sportivului de performanţă. Factori de
personalitate condiţionali ai performanţei de vârf”, E.D.P., Bucureşti
156. Pavelcu, V., (1982) Cunoaşterea de sine şi cunoaşterea personalităţii, Editura Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti
157. Păun, E., Potolea, D., (2002) Pedagogie – Fundamentări teoretice şi demersuri
aplicative, Editura Polirom, Iaşi,
158. Păunescu M., Gherghel C.,Pascal A., Păunescu C.,(2010), „Findings on recreational
sport among young people in Romania”, Marathon, vol.II, No. 2
159. Pieron, M., (1992) Pedagogie des activites physiques et du sport, Edition Revue EPS,
Paris
160. Pizzorno, J. (1997), Total Wellness, Portland,
161. Pop, N.,H. şi colab. (2009), Educaţia fizică universitară în Europa – studiu comparativ,
Palestrica Mileniului III, Vol.X nr. 2 (36) iunie pg. 186
162. Popescu G.( 2005) Impact aerobic, Ed. Elisavaros, Bucureşti,
163. Popa, M., (2004), Statistică psihologică cu aplicaţii în SPSS. Editura Universităţii din
Bucureşti, Bucureşti
164. Popescu-Neveanu, P., (1969), Personalitatea şi cunoaşterea ei. Editura Militară,
Bucureşti
165. Postolache, N.,( 1995) – Istoria sportului în România, Ed. Profexim, Bucureşti
166. Potop V., (2008), Introducere în dansul sportiv. Bucureşti, Editura Bren, p. 65
167. Popescu, L. (2010), Stil de viaţă sănătos – un ghid de educaţie pentru sănătate, Edit.
Muntenia, Constanţa
168. Popescu, M. (1995), Educaţia fizică şi sportul în pregătirea studenţilor, Edit. Didactică
şi Pedagogică RA, Bucureşti
169. Precupeţu, I. (2008), Evaluări ale protecţiei sociale şi îngrijirii sănătăţii, Editura Expert
170. Radu, I. (2000), Evaluarea în activitatea didactică, Edit. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti
171. Raţă, G. şi Raţă, B. (1999), Aptitudinile motrice de bază, Edit. Plumb, Bacău.
172. Raţă G., (2007) „Strategii de gestionare a timpului liber”, Curs pentru masteranzi,
Editura PIM, Iaşi.
173. Roman, Gh., Rusu, F., (coord), (2008), Activităţi sportive pentru populaţia de vârstă
adultă, Ed. Napoca Star,
174. Rotariu, T., Iluţ, P. (1997). Ancheta sociologică şi sondajul de opinie. Iaşi: Ed. Polirom,
Bucureşti
175. Robinson, L.; Brien, C. (2013), La methode Pilates, Edit. Marabout, France.
176. Rotariu, T. şi Iluţ, P. (2001), Ancheta sociologică şi sondajul de opinie, Edit. Polirom,
Iaşi.
177. Ruskin, H., Shamir, B. (1981). “The Role of Sport Institutions in Broadening Sport for
All in Israel”, Physical Education Journal, Factors Related to Leisure .
178. Sabau, E. 2006, Refacere – recuperare – kinetoterapie în activitatea sportive, Ed.
Fundaţiei România de mâine, Bucureşti
179. Sabau, E. (2002), Fitness la copii. Ed. Arvin, Bucureşti,
180. Sabău, G., (2010), Efectele practicării mişcării fizice organizate asupra calităţii vieţii,
Teza de doctorat, Bucureşti
181. Scarlat, E. şi Scarlat, M. (2002), Educaţie fizică şi sport, Edit. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti
182. Sjöström M. et all „Affiliated with Unit for preventive nutrition”, Department of
Biosciences and Nutrition, Karolinska Institutet, Journal of Public Health October
2006, Volume 14
183. Sbenghe T. (1987) Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare. Ed. Medicală,
Bucureşti
184. Sbenghe, T. (2005), Kinesiologie ştiinţa mişcării, Ed. Medicală, Bucureşti,
185. Sjöström M. et all (2006) Affiliated with Unit for preventive nutrition, Department of
Biosciences and Nutrition, Karolinska Institut
186. Stanescu, M.,(2001), Managementul educaţional, Ed. Didactică şi pedagogică,
Bucureşti
187. Stoenescu G., (2000), Gimnastica aerobică şi sportul aerobic, Editura Ispe, Bucureşti
188. Stoenescu, G., (1982), Culturismul pentru femei. Bucureşti, Edit. Sport-Turism,
Bucureşti
189. Stoenescu, G.,(1997) Expresie corporală şi dans.Ed. Univ. Ecologică, Bucureşti
190. Stoica, A.,( 2004), Particularităţile predării educaţiei fizice în învăţământul superior de
neprofil. Editura Arvin P Ress, Bucureşti,.
191. Stoica A.(2009),Indrumar metodic de înot, Editura Universităţii din Bucureşti.
192. Stoica, A. (2011), Curs practic de gimnastică aerobică pentru studenţii din
Universitatea din Bucureşti. Editura Universităţii din Bucureşti.
193. Stoicoviciu, A. (2009), Probleme actuale ale activităţii de educaţie fizică şi sport în
învăţământul superior de neprofil, Edit. Universităţii Bucureşti
194. Şchiopu, U. şi Verzea, E. (1995), Psihologia vârstelor, Edit. Pro Humanitate, Bucureşti
195. Sheehy, K. (1993), Terapia prin Fitness, Editura Aquila, Bucureşti
196. Suciu, A., Dumitru, Gh.(2006), Un alt mod de viaţă, Ed. Afir, Bucureşti;
197. Şerban, D,(2003)Stretching, Grupul editorial CORINT, Bucureşti
198. Şchiopu U., (2008), Psihologia modernă, către o teorie a vârstelor, Ed. Romania Press
Bucureşti
199. Şerbănoiu S., (2002), Lecţia de educaţie fizică. Editura Afior, Bucureşti,.
200. Todan, I., Iancu, H., (1999) Istoria educaţiei fizice şi sportului, Bucureşti, Editura
Stadion, ANEFS
201. Todea SF. (2001), Exerciţiul fizic în educaţie fizică, sport şi kinetoterapie. Ed. Fundaţiei
România de mâine, Bucureşti,
202. Tudor V. (2005), Măsurare şi evaluare în cultură fizică şi sport. Ed. Alpha, Bucureşti,
203. Tudor, V. (1999), Capacităţile condiţionale, coordinative şi intermediare-componente
ale capacităţii motrice, Edit. RAI, Bucureşti
204. Tudos, Şt. (1993), Elemente de statistică aplicată, Edit. ANEFS, Buc.
205. Thomas R., Eclache J. P., Keller J., (1995.) Aptitudinile motrice Teste şi măsurători
pentru tinerii sportivi. SCJ 3-4 (100-101)
206. Thomas, R. (2002). Sociologie du sport. Paris: Presses Universitaires de France;
207. Ţifrea, C., (1999) Atletism – Prelegeri, Bucureşti,
208. Ţifrea, C., (2002) Teoria şi metodica atletismului – Editura Dareco, Bucureşti,
209. Ulrich S., (2000) The EU and Eastern enlargement: risk, rationality, and role-
compliance, Oxford University Press, Oxford, UK, 164-185.
210. Vasile L.( 2007), Înot pentru sănătate. Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti,
211. Vasile L, Grecu A. (2006) Hidrokinetoterapia aplicată. Ed. Technoplast Company,
Bucureşti,
212. Vasile, M., (2010), Stiluri de viaţă în România postcomunistă, Editura Lumen, Iaşi
213. Vinţanu, N. (2001), Educaţia universitară, Edit. Aramis, Bucureşti
214. Vinţanu, N. (1998), Prelegeri despre educaţia sportivă, Edit. ANEFS, Bucureşti
215. Vişan A., (2005), Dansul pentru educaţie corporală, Ed. Cartea Universitară, Bucureşti
216. Vlăsceanu, L. (1986). Metodologia cercetării sociale. Metode şi tehnici. Bucureşti: Ed.
Ştiinţifică şi Enciclopedică;
217. Zamfir, C. (1993), Dicţionar de sociologie, Edit. Babel, Bucureşti
218. Zamfir, C. şi colab. (1982), Calitatea vieţii şi modul de viaţă, Edit. Politică, Bucureşti
219. Weineck, J. (1993), Biologia Sportului, vol. II, CCPS, Bucureşti
220. Wilkinson, G. ( 2008), Să inţelegem stresul, Ed. Minerva, Bucuresti
221. Legea nr. 69 din 2000
222. Anuarul Statistic al României (2010, 2011). Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti
(www.insse.ro)
223. HOTARARE nr. 641 din 25 septembrie 1998 - privind aprobarea Programului naţional
"Sportul pentru toti - România 2000"
224. Recomandarea nr R (81) 8 a Comitetului Minstrilor statelor membre în legătură cu
sportul si activităţile fizice de petrecere a timpului liber, precum şi protejarea naturii în
zonele acvatice interioare (adoptată de către Comitetul Miniştrilor în data de 26 mai
1981, cu ocazia celei de-a 334-a reuniunii Delegaţilor Miniştrilor).
225. Carta Europeana a Sportului,site: http.//ec.europa.eu/sport/Index
Activitatea fizică, factor de promovare a sănătătii în Europa.
http://www.dsjtimis.ro/files/File/legislatie/Legea_Educatiei_Fizice_si%20Sportului.pdf,
accesat în 5.08.2013
http://www.isj.dj.edu.ro;
http://www.mountain bike.com
http://www.mountaingear.com
www.medicinasportiva.ro (accesat la data de 15.03.2013)
www.unesco.org/education/educprog/asp, 07. 16. 2003