Post on 26-Mar-2016
description
Grupul
Partidului Popular
European (PPE) este cel
mai numeros grup politic
din PE cu 265 de membri
(36,1% din 736). PPE
militează în mod constant
pentru o consolidare a
Uniunii Europene bazată
pe supremaţia legii şi
respectarea drepturilor
fundamentale, pe aplicarea
principiului subsidiarităţii si
partajarea eficientă a
puterii, precum şi pe
instituţii democratice si
independente.
www.eppgroup.eu
Cuprins:
Statele membre, obligate să-şi deschidă piaţa muncii nediscriminatoriu
Victimele inundaţiilor din România vor primi bani din Fondul de Solidaritate
Sancţiuni penale la nivel european, pentru a le apăra pe femei
Statutul juridic şi finanţarea partidelor politice la nivel european,
aprobate de Parlamentul European
Tendinţe în prezența delegației României în Parlamentul European
după ședința plenară din săptămâna 4-7 aprilie
Principalele propuneri votate în plenul Parlamentului European
în săptămâna 4-7 aprilie
Statele membre, obligate să-şi deschidă piaţa muncii nediscriminatoriu
Membrii Legislativului European au adoptat trei rapoarte, în vederea strategiei privind Piaţa Unică
Europeană, o iniţiativă deosebit de importantăpentru a revigora piaţa unică până la sfărşitul anului
2012. Guvernanţă şi Parteneriat pentru o Piaţă Unică, o Piaţă Unică pentru
europeni şi o Piaţă Unică pentru Companii şi Creştere economică(raportor
Cristian Buşoi, ALDE).
Parlamentul European a atras atenţia asupra importanței coordonării
iniţiativelor individuale ale statelor membre la nivelul Uniunii Europene.
Statele trebuie să fie solidare pentru ca modelul social şi economic european
să funcţioneze. Ele trebuie să implementeze acţiuni comune şi să se evite
măsurile protecţioniste naţionale de scurtă durată, au mai arătat
România în Parlamentul European Numărul 13/2011
Newsletter România în Parlamentul European
2
eurodeputații.
Principalele prevederi ale rapoartelor
Statele europene vor trebui să-şi deschidă piaţa muncii naţională nediscriminatoriu tuturor
muncitorilor europeni. Ar trebui susţinută o piaţă unică competitivă şi lipsită de bariere pentru a aduce
avantaje concrete pentru muncitori, studenţi, pensionari si cetăţeni în general şi pentru afaceri și IMM-
uri în particular.
Mobilitatea cetăţenilor europeni va fi mai mare, odată cu recunoaşterea calificărilor profesionale la
nivelul Uniunii.
Raportul eurodeputatului Cristian Buşoi (ALDE)
propune drept metode de inovare a Pieţei Unice:
susţinerea afacerilor creative şi protejarea datelor cu
caracter personal; digitalizarea Pieţii Unice, prin
standardizarea tehnologiei de comunicare şi
informare (EU Information and Communication
Technology), printr-o politică activă de susţinere a
comerţului digital interstatal (e-commerce) pentru
sporirea competivităţii, precum şi prin accentuarea luptei împotriva pirateriei online.
De asemenea, europarlamentarul român a cerut susţinerea IMM-urilor prin finanţarea
unor programe de schimb de experienţă între acestea şi marile companii.
Raportul a fost adoptat cu 570 de voturi, majoritatea europarlamentarilor români
urmând tendinţa generală. László Tőkés nu a votat, iar Renate Weber a fost absentă.
Vezi textul raportului şi distribuţia voturilor.
(Foto: www.adevarul.es, Serviciul Audiovizual-Parlamentul European)
Victimele inundaţiilor din România vor primi bani din Fondul de Solidaritate
Peste 182 de milioane de euro au fost mobilizate din Fondul de
Solidaritate pentru a-i ajuta pe sinistrații inundațiilor din 2010 din
România, Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria și Croația. Rezoluția care
prevede acest ajutor a fost adoptată miercuri de Parlamentul, cu 647
de voturi pentru, 17 împotrivă și cinci abțineri.
În pofida sprijinului larg, au persistat rezervele pe tema metodei de finanțare pe care statele membre o
vor alege.
Grupul Alianţei Progresive a Socialiştilor şi Democrţilor (S&D) este al doilea grup ca mărime din PE, cu 184 de membrii (24,9% din 736). Valorile promovate de S&D sunt direcţionate către o coordonare economică europeană mai eficientă, drepturi fundamentale de muncă pentru toţi lucrătorii, o economie eficientă din punct de vedere al resurselor, măsuri de consolidare a democraţiei UE, precum şi îmbunătăţirea reprezentării UE în G20 şi alte organizaţii mondiale. http://www.socialistsandde
mocrats.eu
Grupul Alianţei Progresive a Socialiştilor şi Democrţilor (S&D) este al doilea grup ca mărime din PE, cu 184 de membrii (24,9% din 736). Valorile promovate de S&D sunt direcţionate către o coordonare economică europeană mai eficientă, drepturi fundamentale de muncă pentru toţi lucrătorii, o economie eficientă din punct de vedere al resurselor, măsuri de consolidare a democraţiei UE, precum şi îmbunătăţirea reprezentării UE în G20 şi alte organizaţii mondiale. http://www.socialistsandde
mocrats.eu
VoteWatch Newsletter
3
Background-ul conflictului
După ce a refuzat să adauge credite de plată la Fondul de Solidaritate, Consiliul a sugerat, pe 15 martie,
introducerea unei "rezerve negative". La sfârșit de an, la această rezervp negative se pot adăuga bani
proveniți din alte linii bugetare. O rezervă negativă se poate ridica la 200 de milioane de euro, fiind o
soluție ce poate fi folosită doar "o singură dată".
Deputații nu au fost de acord cu o astfel de sursă de finanțare, dar au votat totuși în
favoarea propunerii Consiliului, deoarece, au declarat ei, victimele inundațiilor nu pot
deveni și victimele unei bătălii inter-instituționale între statele membre și Parlamentul
European.
(Foto: IGSU)
Siguranţa nucleară europeană post-Fukushima: eurodeputaţii români au votat
împotriva familiilor lor politice
Diviziunile din marile grupuri politice europene au
făcut ca rezoluția privind securizarea nucleară a
Europei să fie respinsă, cu 300 de voturi împotrivă,
264 pentru și 61 de abțineri (VEZI AICI DISTRIBUȚIA
VOTURILOR). Mai multe delegații naționale nu au mai
votat pe linia de partid, din cauza unor amendamente-
cheie ale raportului, elaborate de Verzi. Parlamentul a
căzut însă de acord asupra unui aspect al problemei
siguranței nucleare: centralele din statele membre
trebuie supuse unor simulări de criză.
Poziția deputaților europeni:
Majoritatea parlamentarilor din PPE au votat în favoarea rezoluției. La
polul opus s-au poziționat cei mai mulți deputați ai S&D. În cazul
Verzilor, direcția de vot a fost unitară, ei pronunțându-se împotriva
textului.
Comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, a explicat că instituția sa „redactează în
momentul de față o listă de criterii ce va fi trimisă Parlamentului European și făcută publică la sfârșitul
lunii mai”. Potrivit comisarului, testele vor fi realizate la nivel național, deoarece UE nu poate lua astfel
de decizii.
Grupul Alianţei
Liberalilor şi Democraţilor
pentru Europa (ALDE) este
reprezentat în PE de 85 de
membrii (11,3% din 736).
ALDE pledează pentru o
Europă politică pe care
oamenii o pot întelege şi
care răspunde nevoilor
acestora. Grupul caută să
creeze o Uniune Europeană
puternică şi sigură, cu
înalte standarde de
sănătate publică, protecţie
a consumatorului şi a
drepturilor omului. Scopul
lor este de a construi şi
proteja o societate liberă,
echitabilă şi deschisă.
www.alde.eu
Newsletter România în Parlamentul European
4
Poziția delegației române:
Deputații români au fost, alături de alte câteva delegații (franceză și poloneză, în cazul PPE și spaniolă,
slovacă, lituaniană și bulgară, în cazul S&D) principalii „rebeli”, ei abătându-se de la direcția de vot a
grupurilor lor politice (VEZI AICI CUM A VOTAT DELEGAȚIA ROMÂNIEI).
Unul dintre acești „rebeli” a fost și democrat-liberalul Marian Jean Marinescu
(PPE), care, marți, a primit votul majorității pentru raportul său pe tema finanțării
europene în vederea dezafectării centralelor nucleare din noile state membre.
„Trebuie să investim pentru a securiza noi surse de materii prime convenţionale şi
noi trasee de alimentare pentru Europa – coridorul sudic. Directiva pentru
securitate nucleară trebuie revizuită în sensul măririi exigenţei. Este nevoie de
testele de rezistenţă propuse de Comisie. Atrag atenţia asupra necesităţii unei
politici europene pentru tratarea şi depozitarea deşeurilor nucleare, precum şi
pentru dezafectarea centralelor”, a subliniat deputatul, care a îndemnat opinia
publică să-și menţină încrederea în energia atomică.
Și socialista Adriana Țicău s-a abătut de la direcția de vot a S&D și a sprijinit
rezoluția. Ea a amintit că în Uniune există 143 de reactoare nucleare, care dau
30 de procente din mixul energetic european. „Statele membre sunt
responsabile pentru propriul mix energetic, dar siguranţa nucleară este
responsabilitatea noastră, a tuturor. De aceea, este important să avem o
rezoluţie privind siguranţa nucleară în Uniunea Europeană. În urma testelor de
rezistenţă, standardele pentru viitoarele reactoare nucleare şi, implicit, costul
energiei nucleare vor creşte”, i-a asigurat pe colegii din Parlament Adriana
Țicău.
Surse de informare complementare pe acest subiect: Propunerea de rezoluție,
Profilul europarlamentarilor Marian Jean Marinescu și Adriana Țicău.
(Foto: Serviciul Audiovizual-Parlamentul European)
Statutul juridic şi finanţarea partidelor politice la nivel european, aprobate de
Parlamentul European
Membrii Legislativului european au trecut miercuri
un raport care cere ca familiile politice europene
să primească personalitate juridică. Același raport
prevede o mai mare flexibilitate în privința
finanțării acestor partide, inclusiv ridicarea
plafonului impus donațiilor. (VEZI DISTRIBUȚIA
VOTURILOR) Raportul este nelegislativ, însă
Grupul Verzilor/
Alianţa Liberă Europeană
reuneşte 55
europarlamentari (7,3% din
736) şi susţine dezvoltarea
durabilă, drepturi culturale,
democratice. Grupul
militează pentru un mediu
înconjurător bine întreţinut,
precum şi pentru
soluţionarea problemelor
prin mijloace paşnice. Verzii
doresc, de asemenea, să
construiască o Uniune
Europeană a unor popoare
libere bazată pe principiul
subsidiarităţii şi al
solidarităţii.
http://www.greens-efa.org
VoteWatch Newsletter
5
prevederile sale pot deveni amendamente la legislația europeană privind funcționarea
partidelor politice.
Principalul argument pentru acordarea de personalitate juridică a fost că aceste partide
nu pot funcționa ca niște organizații non-guvernamentale, cum sunt înregistrate în
prezent majoritatea grupurilor politice europene finanțate de UE.
Raportul cere coborârea plafonului de finanțare proprie, care este de 15%, UE
acoperind 85% din finanțarea acestor formațiuni. Deputații vor, în schimb, ca partidele
lor să trebuiască să găsească doar 10% din fondurile necesare funcționării. De
asemenea, ei au aprobat ca plafonul pentru donații să fie ridicat de la 12.000 de euro,
cât este în prezent, la 25.000 de euro.
Un alt amendament reformator al legislației în vigoare este participarea partidelor
europene în campanii pentru referendumuri, cu condiția ca ele să vizeze o problemă de
pe agenda UE.
Poziția europarlamentarilor români:
Elena Băsescu (PPE) a sprijinit majorarea sumei maxime pe
care partidele o pot primi sub formă de donații.
„Finanţarea transparentă a partidelor politice europene
este fundamentală în sprijinirea valorilor democratice.
Adoptarea statutului juridic european reprezintă un pas în
îmbunătăţirea cadrului de reglementare a partidelor
europene”.
Elena Băsescu a dat ca exemplu Legea nr. 334 din 2006 și
revizuită în 2010, care reglementează finanțarea activității
partidelor politice din România: „În spaţiul public, se
dezbate dacă nu ar fi mai oportun ca finanţarea pentru
candidaţii la primării şi parlament să fie suportată din
bugetul de stat. Plafonul propus este de aproximativ 11.600 de euro pentru fiecare
candidat. Prin asumarea acestor standarde de cost, s-ar elimina mita electorală şi
finanţările ilegale. Partidele ar avea în primul rând candidaţi competenţi, şi nu oameni
capabili să-şi promoveze propria campanie”, a mai declarat europarlamentara româncă.
Surse de informare complementare pe acest subiect: Textul raportului, Informații despre
partidele politice la nivel european și Profilul eurodeputatei Elena Băsescu.
(Foto: Serviciul Audiovizual-Parlamentul European)
Grupul
Conservatorilor şi
Reformiştilor Europeni
(ECR) conţine 54 de
membri în PE (7,6% din
736). Grupul susţine
reformarea UE, bazată pe
eurorealism, deschidere,
responsabilitate şi
democraţie într-o manieră
care să respecte
suveranitatea statelor
naţionale. ECR pune accent
pe redresarea economică,
creştere şi competitivitate,
precum şi o sănătoasă
relaţie transatlantică de
securitate.
www.ecrgroup.eu
Newsletter România în Parlamentul European
6
Principalele propuneri dezbătute în plenul Parlamentului European în săptămâna
4-7 aprilie
Sancţiuni penale la nivel european, pentru a le apăra pe femei
Europarlamentarii au cerut ca toate formele de violență aplicate femeilor pe motiv de gen să aibă
repercusiuni penale pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Mai mult, ei au cerut înființarea unor centre
care au expertiză în a consilia și ajuta victimele, solicitând și o directivă1 din partea Comisiei Europene
împotriva violenței bazate pe gen.
Poziția europarlamentarilor români:
Norica Nicolai (ALDE) a declarat că fenomenul violenței aplicate
femeilor este abordat numai la nivel formal în Uniunea Europeană
deoarece nu există ,, reglementări de incriminare coerente în
statele membre”. Eurodeputata a subliniat urgența unei directive
care să oblige statele membre să facă progrese în eliminarea
violenței împotriva femeilor. Norica Nicolai a criticat că raportul pe
această temă dezbătut în plenul de la Strasbourg ,,nu analizează
serios costurile economice” și mijloacele juridice necesare pentru
combaterea fenomenul violenței împotriva femeilor.
Pe de altă parte, Vasilica Viorica Dăncilă (S&D) consideră că violențele
aplicate femeilor sunt ,,cel mai puțin pedepsite” și că statele europene ar
trebui să aibă o evidență completă a cazurilor de violență pe motive de gen
pentru a putea ,,găsi cele mai adecvate soluții pentru pedepsirea vinovaților”.
În plus, eurodeputata susține crearea unui ,,observator al violenţelor
împotriva femeilor în cadrul Institutului European pentru Egalitate de Gen”.
Petru Luhan (PPE) a subliniat că efortul politic pe care îl vor întreprinde statele
membre și Comisia Europeană ,,trebuie dublat de sprijin financiar”. Luhan a vorbit
în favoarea Programului Daphne care prevede ca angajații din cadrul autorităților
de poliție ale Uniunii Europene să fie formați „pentru a avea anchete corecte, cu o
bună înţelegere a fenomenului şi a efectelor pe care violenţa le are asupra
femeilor”.
1 Directiva este un act normativ cu forță obligatorie în privința rezultatului de atins pentru statul membru, dar acesta își
poate alege formele și metodele de aplicare a ei
VoteWatch Newsletter
7
Cătălin Ivan cere ca fraudarea fondurilor europene să devină responsabilitatea miniştrilor
naţionali de resort
Europarlamentarii au criticat în această sesiune plenară lipsa transparenței și nerespectarea regulilor
privind utilizarea fondurilor europene. Autoritățile naționale din
statele membre, inclusiv din România sunt obligate să justifice
utilizarea fondurilor UE și să furnizeze date coerente care
referitoare la nereguli și fraude. Însă principala problemă este că
statisticile Uniunii referitoare la erorile și cazurile de fraudă sunt
bazate exclusiv pe raportările facute de către statele membre, care
de multe ori nu sunt conforme cu realitatea. Mai mult,
eurodeputații cer consolidarea sistemelor de supraveghere
vamală. România este un exemplu negativ în aces sens deoarece frauda reprezintă mai mult de
jumătate din totalul neregulilor la nivel administrativ.
Poziția europarlamentarilor români
Cătălin Sorin Ivan (S&D), raportorul rezoluției privind lupta împotriva fraudei,
a definit acest fenomen ca fiind un ,,comportament contravențional
voluntar” care nu poate fi tratat cu toleranță. Eurodeputatul a declarat că
recuperarea fondurilor alocate nejustificat este alarmant de mică : ,,de
exemplu numai 42% din fondurile pe agricultură sunt recuperate”. Pentru a
eficientiza măsurile de detectare și pedepsire a fraudei, acesta a propus ca
,,declaraţiile naţionale de management să fie semnate de responsabilul
politic la nivel naţional, ministrul de resort”.
Monica Macovei (PPE) a cerut Comisiei Europene să stabilească
un regulament la nivel European pentru achizițiile publice.
Eurodeputata a catalogat domeniul achizițiilor publice ca având
,,cel mai mare risc de fraudă și corupție”. Monica Macovei a cerut
transparență în alocarea fondurilor europene către beneficiari. În
acest sens, ar trebui să existe un singur site care să publice datele
tuturor beneficiarilor de fonduri europene într-o limbă de lucru a
instituțiilor Uniunii Europene.
Newsletter România în Parlamentul European
8
Alte luări de cuvânt ale delegației române
Comisia Europeană a lansat cadrul pentru coordonarea strategiilor de integrare romilor.
În acest sens, László Tőkés(PPE/UDMR), a declarat în plenul Parlamentului European că
responsabilitatea statelor membre este de a ,,asigura respectarea drepturilor omului”.
De aceea, ele au datoria de a oferi un conținut cadrului pentru strategia de integrare a
romilor formulată la nivel european. Sarcina statelor este de a consolida principiul
egalităţii, luându-se în considerare dimensiunea regională a excluziunii romilor. Pentru
ca acest program să reușească,
eurodeputatul susține că
,,Instituțiile UE, statele membre,
ONG-urile și comunitățile de romi
trebuie să facă eforturi comune
puternice pe termen lung”.
Rezolvarea problemei romilor este o
prioritate a președinției maghiare a
UE, conform aceluiași deputat
român, László Tőkés.
Ioan Mircea Paşcu (S&D/PSD) a intervenit în dezbaterea despre
produsele și tehnologiile cu dublă utilizare. El a explicat că Uniunea
Europeană dorește să împiedice utilizarea acestor bunuri ,,în scopuri
militare sau împotriva oamenilor”. Eurodeputatul a cerut un regulament
strict și transparent în privința acestui tip de produse. Este, de asemenea,
nevoie și de anumite măsuri preventive, de tipul cerinţelor de autorizare
a exporturilor şi înregistrare vamală a acestor produse și tehnologiilor cu
dublă utilizare, a mai declarat Ioan Mircea Pașcu.
Grupul Europa
Libertății și Democrației
(EFD) este reprezentat în
PE de 35 de membri (4,2%
din 736). EFD promovează
o cooperare democratică
între statele europene
suverane, respingând
crearea unui superstat
european, centralizat şi
unic. Grupul se opune
continuării integrării
europene, care ar accentua
structura politică
centralistă a UE,
considerând că nivelul
legitim pentru democraţie
revine Statelor Naţionale.
http://www.efdgroup.eu/
VoteWatch Newsletter
9
Tendinţe în prezența delegației României în Parlamentul European după ședința plenară din săptămâna 4-7 aprilie
George Sabin CUTAŞ 100.00% Daciana SÂRBU 87.88% Iosif MATULA 100.00 % Adrian SEVERIN 86.87% Cristian PREDA 100.00 % Traian UNGUREANU 85.29% Oana ANTONESCU 99,02% Ioan Mircea PASCU 82.35% Csaba SÓGOR 99.00% Sebastian BODU 82.83% Silvia Adriana ŢICĂU 96.06% Rareş NICULESCU 82.83% Monica MACOVEI 95.10% Viorica DANCILA 82.35% Marian-Jean 96.08% Ramona MĂNESCU 81.37% MARINESCU Theodor STOLOJAN 95.96% Adina VĂLEAN 82.11% Ioan ENCIU 95.10% Cătǎlin IVAN 79.80% Iuliu WINKLER 95.00% Norica NICOLAI 79.80% Victor BOŞTINARU 93.14% László TŐKÉS 77.78% Elena BĂSESCU 93.14% Cristian BUŞOI 75.49% Corina CREŢU 93.14% Corneliu VADIM-TUDOR 56.57% Claudiu Ciprian 91.18% George BECALI 31.31% TĂNĂSESCU Petru LUHAN 89.90% Renate WEBER 83.84% Rovana PLUMB 88.89%
Grupul Confederal
al Stângii Unite
Europene/Stânga Verde
Nordică (GUE/NGL) are
35 de membri în
Parlamentul European
(4,8% din 736). GUE/ NGL
pledează pentru o Uniune
Europeană mai
transparentă, pentru
democraţie directă şi
pentru participarea activă
a cetăţenilor. De
asemenea, luptă pentru
mai multe locuri de
muncă şi oportunităţi
educaţionale, pentru
securitate şi solidaritate
socială. www.guengl.eu
Newsletter România în Parlamentul European
10
Institutul European pentru Democrație Participativă - Qvorum este o organizație non-guvernamentală, fondată în anul 2008, care şi-a stabilit ca misiune stimularea participării cetăţenilor şi a partenerilor sociali în procesul de formulare a politicilor la nivel naţional şi european. Qvorum își desfășoară activitatea la Bruxelles, București și Cluj-Napoca, iar principalele arii de analiză sunt monitorizarea lucrărilor Parlamentului European și ale Parlamentului României. În vederea informării publicului, Qvorum emite regulat informări de presă, newsletter-uri , analize și rapoarte de monitorizare. Totodată, Qvorum desfășoară traininguri educativ-informative pentru promovarea valorilor
democratice şi a cetăţeniei europene active în special în rândul tinerilor din România.
Urmăriţi-ne în timp real pe: Facebook Citeşte numerele anterioare din newsletter pe portalul Qvorum
Contact:
Doru Franţescu: doru.frantescu@qvorum.ro
Rucsandra Filloreanu: rucsandra.filloreanu@qvorum.ro
Acest mesaj nu este SPAM. Contine datele de identificare ale expeditorului si instructiuni de
dezabonare. V-a fost oferit deoarece adresa dvs este publica si am considerat ca prin
continutul sau informativ ar putea face obiectul interesului dvs.
Daca nu mai doriti sa primiti acest newsletter, trimiteti un e-mail cu subiectul: Dezabonare