Post on 03-Feb-2017
Autoritatea Națională pentru
Persoanele cu Dizabilități
Calea Victoriei nr. 194, Sector 1, București
Tel.: +4 021 212 5442
registratura@anpd.gov.ro
www.anpd.gov.ro
AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI
1.Întrebare: Ce tip de programe poate finanţa sau, după caz, cofinanţa MMFPSPV?
Răspuns: În conformitate cu prevederile art. 96 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind
protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare, MMFPSPV prin ANPD poate finanţa sau, după caz, cofinanţa
programe de interes naţional.
2.Întrebare: Cum se aprobă Metodologia de selectare şi finanţare a programelor de interes
naţional?
Răspuns: Metodologia de selectare şi finanţare a programelor de interes naţional se aprobă
prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.
3.Întrebare: Cum este asigurată finanţarea sau, după caz, cofinanţarea programelor de interes
naţional?
Răspuns: În conformitate cu prevederile art. 97 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind
protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare, finanţarea sau, după caz, cofinanţarea programelor de interes
naţional se asigură din următoarele surse:
a) bugetul de stat;
b) fonduri externe rambursabile şi nerambursabile;
c) donaţii, sponsorizări şi alte surse, în condiţiile legii.
4.Întrebare: Care este modalitatea de finanţare a proiectelor?
Răspuns: MMFPSPV prin ANPD poate finanţa proiecte din cadrul programelor de interes
naţional ce urmează să fie realizate, pe bază de convenţie, în colaborare cu ministere, cu
alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi cu alte autorităţi
sau instituţii publice şi organisme private autorizate, potrivit legii.
5.Întrebare: Care sunt tipurile de proiecte pe care le poate finanţa MMFPSPV?
Răspuns: În conformitate cu prevederile art. 99 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind
protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare, MMFPSPV, prin ANPD finanţează proiecte proprii, proiecte ale
organizaţiilor neguvernamentale cu activitate în domeniul protecţiei persoanelor cu
handicap, precum şi proiecte ale unităţilor protejate autorizate.
6.Întrebare: Unde se depune cererea pentru plata prestațiilor sociale?
Răspuns: Cererea pentru plata prestațiilor sociale se depune și se înregistrează la
autoritatea administrației publice locale competente în a cărei raza teritoriala își are
domiciliul sau reședința persoana cu handicap.
7.Întrebare: Care este valoarea indemnizației pe care o primește adultul cu handicap vizual
grav pentru plata insoțitorului?
Răspuns: În acest caz se acordă o indemnizație echivalentă cu salariul net al asistentului
social debutant cu studii medii din unitățile de asistență socială din sectorul bugetar.
Astfel, începând cu 1 ianuarie 2016, salariul de bază pentru funcția de asistent social
debutant cu studii medii cu care se asimilează indemnizația însoțitorului adultului cu
handicap vizual grav poate avea următoarele valori:
- 1313 lei brut, respectiv 969 lei net, dacă nu beneficiază de prevederile OUG nr. 27/2015
anterior lunii octombrie 2015;
- 1470 lei brut, respectiv 1079 lei net, dacă beneficiază de prevederile OUG nr. 27/2015 în
perioada 1 iulie 2015 – 31 septembrie 2015.
Menționăm că procentul de majorare stabilit prin OUG nr. 27/2015 era de pana la 12%,
autoritățile locale putând acorda orice valoare până la 12%.
8.Întrebare: Ce indemnizație lunară primește adultul cu handicap accentuat?
Răspuns: Indiferent de venituri, adultul cu handicap accentuat beneficiază de o
indemnizație lunară în cuantum de 193 lei, la care se adaugă bugetul personal
complementar în cuantum de 79 lei. Valoarea totală este de 272 lei.
9.Întrebare: Familia sau reprezentantul legal al copilului cu handicap grav, accentuat sau
mediu beneficiază de indemnizație lunară?
Răspuns: Aceștia nu beneficiază de indemnizație lunară ci doar de buget personal
complementar lunar și numai pe perioada în care îl are în îngrijire, supraveghere și
întreținere.
10.Întrebare: Persoanele cu handicap care sunt arestate primesc în continuare indemnizația
lunară?
Răspuns: Nu primesc această indemnizație pe perioada arestării. De asemenea nici cele
reținute sau condamnate definitiv la o pedeapsă privativă de libertate nu beneficiază pe
perioada reținerii sau detenției.
11.Întrebare: Când începe și când încetează plata prestației sociale?
Răspuns: Plata prestației sociale începe cu luna următoare depunerii cererii și încetează cu
luna următoare expirării dreptului la prestația socială.
12.Întrebare: Ce indemnizație lunară primește adultul cu handicap grav?
Răspuns: Indiferent de venituri, adultul cu handicap grav beneficiază de o indemnizație
lunară în cuantum de 234 lei, la care se adaugă bugetul personal complementar în cuantum
de 106 lei. Valoarea totală este de 340 lei.
13.Întrebare: Ce indemnizație lunară primește adultul cu handicap mediu?
Răspuns: Beneficiază numai de buget personal complementar în cuantum de 39 lei.
14.Întrebare: Adulții cu handicap îngrijiți și protejați în centre rezidențiale publice beneficiază
de indemnizație lunară și buget personal complementar lunar?
Răspuns: Nu beneficiază, cu excepția celor din centrele de tip respiro.
15.Întrebare: Cine asigură plata prestațiilor sociale?
Răspuns: Plata prestațiilor sociale se realizează prin direcțiile generale de asistență socială
și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București.
16.Întrebare: Unde poate beneficia persoana cu handicap de servicii sociale?
Răspuns: Persoana cu handicap poate beneficia de servicii sociale acordate în centre de zi
şi centre rezidenţiale de diferite tipuri, publice, public-private sau private.
17.Întrebare: Ce sunt centrele rezidenţiale?
Răspuns: Centrele rezidenţiale reprezintă locaţii în care serviciile sociale sunt acordate de
personal calificat şi care dispun de infrastructură adecvată furnizării acestora. Centrele
rezidenţiale sunt locaţii în care persoana cu handicap este găzduită cel puţin 24 de ore.
18.Întrebare: Cine înfiinţează centrele publice?
Răspuns: Centrele publice pentru persoane cu handicap se înfiinţează şi funcţionează ca
structuri cu sau fără personalitate juridică, în subordinea consiliilor judeţene, respectiv a
consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în structura direcţiilor generale de
asistenţă socială şi protecţia copilului, cu avizul şi sub îndrumarea metodologică a
Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.
19.Întrebare: Când este admisă o persoană în centru rezidenţial?
Răspuns: Admiterea unei persoane în centru rezidenţial se face în cazul în care acesteia nu
i se pot asigura protecţia şi îngrijirea la domiciliu sau în cadrul altor servicii din
comunitate.
20.Întrebare: Care sunt drepturile persoanelor cu handicap grav?
Răspuns: Persoanele cu handicap grav au urmatoarele drepturi:
- indemnizaţie lunară, indiferent de venituri;
- buget personal complementar, indiferent de venituri;
- asistent personal, în baza evaluării sociopsihomedicale. În cazul în care angajatorul nu
poate asigura un asistent personal, persoana cu handicap poate opta pentru primirea
lunară a unei indemnizaţii. Opţiunea se depune în scris, la sediul direcţiei generale de
asistenţă socială şi protecţia copilului de pe raza teritorială de domiciliu;
- gratuitate la transportul urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţă şi cu
metroul;
- gratuitate la transportul interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren accelerat clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, pentru 12 călătorii dus-întors pe an; beneficiază de aceste drepturi și următoarele persoane: a) însoţitorii persoanelor cu handicap grav, numai în prezenţa acestora;
b) asistenţii personali ai persoanelor cu handicap grav.
- persoanele cu afecţiuni renale, care necesită hemodializă în alte localităţi decât în cele
de domiciliu, au gratuitate şi peste numărul de călătorii prevăzut, în funcţie de
recomandarea centrului de dializă;
- scutire de la impozitul pe veniturile din salarii şi indemnizaţii de natură salarială;
- scutire de impozitul pe clădire şi pe teren;
- scutire de la taxa asupra autoturismelor, motocicletelor cu ataş şi motociclurilor adaptate
handicapului;
- scutire de la taxa pentru eliberarea autorizaţiei de funcţionare pentru activităţi
economice şi viza anuală a acestora;
- scutire de la taxa hotelieră;
- scutire de la taxa de utilizare a drumurilor naţionale;
- asistenţă medicală gratuită, inclusiv medicamente gratuite, în limitele stabilite prin
Contractul-cadru;
- dispozitive medicale gratuite în ambulatoriu, în limitele stabilite prin Contractul-cadru;
- un bilet gratuit de tratament balnear pe an, pe baza recomandării medicului de familie
sau a medicului specialist;
- gratuitate la bilete (inclusiv pentru însoţitor) pentru intrarea la spectacole, muzee,
manifestări artistice şi sportive;
- subvenţionarea dobânzii pentru un credit în vederea achiziţionării unui autoturism şi
pentru adaptarea locuinţei la nevoile individuale de acces (condiţiile fiind de a plăti ratele
la scadenţă şi de a se încadra în maximum 10.000 de euro, respectiv maximum zece ani);
- protecţie juridică sub forma tutelei sau curatelei, în cazul persoanelor cu handicap care
sunt în imposibilitatea de a-şi administra bunurile personale.
21.Întrebare: Care sunt drepturile persoanelor cu handicap accentuat?
Răspuns: Persoanele cu handicap accentuat au urmatoarele drepturi:
- indemnizaţie lunară, indiferent de venituri;
- buget personal complementar, indiferent de venituri;
- gratuitate la transportul urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţă şi cu
metroul;
- gratuitate la transportul interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren interregio IR cu regim de rezervare clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, pentru şase călătorii dus-întors pe an calendaristic; Beneficiază de aceste prevederi şi însoţitorii copiilor cu handicap accentuat, numai în prezenţa acestora.
- scutire de la impozitul pe veniturile din salarii şi indemnizaţii de natură salarială;
- scutire de la impozitul pe clădire şi pe terenul aferent clădirii de domiciliu;
- scutire de la taxa asupra autoturismelor, motocicletelor cu ataş şi motociclurilor adaptate
handicapului;
- scutire de la taxa pentru eliberarea autorizaţiei de funcţionare pentru activităţi
economice şi viza anuală a acestora;
- scutire de la taxa hotelieră;
- scutire de la taxa de utilizare a drumurilor naţionale;
- asistenţă medicală gratuită, inclusiv medicamente gratuite, în limitele stabilite prin
Contractul-cadru;
- dispozitive medicale gratuite în ambulatoriu, în limitele stabilite prin Contractul-cadru;
- un bilet gratuit de tratament balnear pe an, pe baza recomandării medicului de familie
sau a medicului specialist;
- gratuitate la bilete (inclusiv pentru însoţitor) pentru intrarea la spectacole, muzee,
manifestări artistice şi sportive;
- protecţie juridică sub forma tutelei sau curatelei, în cazul persoanelor cu handicap care
sunt în imposibilitatea de a-şi administra bunurile personale.
23.Întrebare: Cine beneficiază de scutire de la plata rovinietei?
Răspuns: Persoanele cu handicap, precum şi însoţitorii sau, după caz, asistenţii personali ai acestora, deţinători de autoturisme, beneficiază de scutire de la plata tarifului de utilizare a reţelelor de drumuri naţionale, prevăzut în Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Scutirea se aplică pentru un singur autoturism deţinut de fiecare din persoanele îndreptăţite.
24.Întrebare: Cum intră în posesia rovinietei o persoană cu handicap?
Răspuns: Persoanele cu handicap vor depune fie la primăriile din localitatea de domiciliu
sau reşedinţă, fie la direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene,
respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, o cerere însoţită de următoarele
documente în copie: documentul care atestă încadrarea în grad de handicap, actul de
identitate, certificatul de înmatriculare sau cartea de identitate a autovehiculului.
25.Întrebare: Autovehiculele dotate cu cutie de viteze care poate funcţiona în regim automat
sunt considerate maşini adaptate handicapului?
Răspuns: Nu, potrivit prevederilor Regiei Autonome “Registrul Auto Român” simpla
existenţă a unei cutii de viteze automate nu constituie adaptare.
26.Întrebare: Cine beneficiază de scutire de taxa de primă înmatriculare?
Răspuns: Beneficiază de această scutire persoanele cu handicap grav sau accentuat care
deţin autovehicule special modificate în scopul conducerii sau preluării şi transportării
acestora.
27.Întrebare: În ce condiţii persoana cu handicap poate beneficia de scutire de la plata
impozitului pe autoturism?
Răspuns: Taxa asupra mijloacelor de transport nu se aplică pentru autoturismele,
motocicletele cu ataş şi mototriciclurile care aparţin persoanelor cu handicap locomotor şi
care sunt adaptate handicapului acestora.
28.Întrebare: În ce condiţii o persoană cu handicap este scutită de la plata impozitului pe
locuinţă?
Răspuns: Scutirea de la plata impozitului pe clădiri se aplică doar clădirii proprietate
personală folosită ca domiciliu de persoanele cu handicap grav sau accentuat şi a
persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, respectiv a reprezentaților legali ai
minorilor cu handicap grav sau accentuat și ai minorilor încadrați în gradul I de invaliditate
cât si terenului aferent.
29.Întrebare: În ce condiţii beneficiază de scutire pe veniturile salariale, persoanele cu
handicap grav şi accentuat?
Răspuns: Potrivit prevederilor Codului Fiscal, persoanele cu handicap grav şi accentuat
beneficiază de scutire de la plata impozitului pe salariu, cu condiţia depunerii către
angajator a unei cereri însoţită de copia certificatului de încadrare în grad de handicap.
30.Întrebare: În ce condiţii persoana cu handicap poate beneficia de scutire de la plata
impozitului pe autoturism?
Răspuns: Nu se datorează impozitul pe mijloacele de transport pentru: mijloacele de
transport aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap grav și
accentuat, cele pentru transportul persoanelor cu handicap sau invaliditate, aflate în
proprietatea sau coproprietatea reprezentanților legali ai minorilor cu handicap grav sau
accentuat și ai minorilor încadrați în gradul I de invaliditate, pentru un singur mijloc de
transport, la alegerea contribuabilului.
31.Întrebare: Cine beneficiază de scutire de impozit pe veniturile din pensii?
Răspuns: Persoanele cu handicap grav sau accentuat în urma depunerii cererii şi
documentaţiei la casa teritorială de pensii.
32.Întrebare: Care sunt persoanele care beneficiază de credit cu dobândă subvenţionată de
către stat potrivit Legii 448/2006?
Răspuns: Persoanele adulte cu handicap grav sau accentuat pot beneficia de credit a cărui
dobândă se suportă din bugetul de stat, precum şi familia sau persoana care are în îngrijire
cel puţin un copil cu handicap grav ori accentuat.
33.Întrebare: Pentru ce se acordă credit cu dobândă subvenţionată din bugetul de stat potrivit
Legii 448/2006?
Răspuns: Pentru achiziţionarea unui singur autovehicul şi pentru adaptarea unei locuinţe
conform nevoilor individuale de acces, cu condiţia plăţii la scadenţă a ratelor creditului.
34.Întrebare: Care este valoarea creditului şi perioada de rambursare?
Răspuns: Valoarea creditului să nu depăşească 10.000 de euro, iar returnarea creditului să
nu depăşească 10 ani.
35.Întrebare: Cine beneficiază de gratuitate la transportul urban?
Răspuns: Beneficiază de gratuitate pe toate liniile de transport urban, cu mijloacele de
transport în comun de suprafaţă şi cu metroul, următoarele categorii de persoane:
- persoanele cu handicap grav şi accentuat;
- însoţitorii persoanele cu handicap grav, în prezenţa acestora;
- însoţitorii copiilor cu handicap accentuat, în prezenţa acestora;
- însoţitorii adulţilor cu handicap auditiv şi mintal accentuat;
- asistenţii personali ai persoanelor cu handicap grav.
36.Întrebare: Ce facilităţi la transportul interurban au persoanele cu handicap grav?
Răspuns: Beneficiază de gratuitatea transportului interurban la alegere, cu orice tip de
tren, în limita costului unui bilet la tren interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a,
cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, pentru 12 călătorii dus-întors pe an
calendaristic, următoarele categorii de persoane:
i. persoanele cu handicap grav ;
ii. însoţitorii persoanele cu handicap grav, în prezenţa acestora;
iii. asistenţii personali ai persoanelor cu handicap grav.
37.Întrebare: Ce facilităţi la transportul interurban au persoanele cu handicap accentuat?
Răspuns: Beneficiază de gratuitatea transportului interurban la alegere, cu orice tip de
tren, în limita costului unui bilet la tren interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a,
cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, la alegere, cu orice tip de tren, în
limita costului unui bilet la tren interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a, cu
autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, pentru 6 călătorii dus-întors pe an
calendaristic, următoarele categorii de persoane :
i. persoanele cu handicap accentuat ;
ii. însoţitorii copiilor cu handicap accentuat, numai în prezenţa acestora;
38.Întrebare: Unde este valabilă legitimaţia pentru transportul urban?
Răspuns: Este valabilă pe întregul teritoriu al ţării, fiind recunoscută de toate regiile de
transport local şi este eliberată de direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia
copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
39.Întrebare: Care sunt facilităţile acordate persoanelor cu handicap referitoare la obţinerea
unei locuinţe?
Răspuns: Persoanele cu handicap grav şi accentuat au următoarele facilităţi:
i. Criteriu de prioritate pentru închirierea la nivelurile inferioare a locuinţelor care aparţin
domeniului public al statului ori unităţilor administrativ - teritoriale ale acestuia;
ii. Acordarea unei camere de locuit suplimentar faţă de normele minimale de locuit
prevăzute de lege, pe baza contractelor de închiriere pentru locuinţele care aparţin
domeniului public al statului ori unităţilor administrativ - teritoriale ale acestuia;
iii. Scutirea de la plata chiriei pentru suprafeţele locative cu destinaţie de locuinţe
deţinute de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale ale acestuia şi care sunt în
folosinţa acestor persoane;
iv. Beneficiază de aceste prevederi, şi familia care are în îngrijirea un copil ori un adult cu
handicap grav.
40.Întrebare: Care este documentul care cuprinde informaţii referitoare la reglementările
tehnice privind adaptarea clădirilor de utilitate publică şi spaţiului urban aferent la nevoile
individuale ale persoanelor cu handicap?
Răspuns: Ordinul nr. 189/2013 pentru aprobarea reglementărilor tehnice Normativ privind
adaptarea clădirilor civile şi spaţiului urban aferent la nevoile individuale ale persoanelor
cu handicap indicativ NP-051-2012, revizuire NP-051/2000 publicat în data de 7.05.2013 în
Monitorul Oficial nr. 121 Bis. Documentul poate fi consultat şi pe site-ul www.anpd.gov.ro ,
la secţiunea Legislaţie => Ordine.
41.Întrebare: Până la ce vârstă a copilului cu handicap beneficiază părintele de concediu
privind creşterea copilului?
Răspuns: Conform prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 111/2010 privind
concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, cu modificările şi completările
ulterioare, aprobată prin Legea nr. 132/2011, persoanele care, în ultimul an anterior datei
naşterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri supuse impozitului Legii nr. 571/2003
privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de concediu
pentru creşterea copilului în vârstă de până la 3 ani în cazul copilului cu handicap, precum
şi de o indemnizaţie lunară.
Art. 31 alin. (1) lit. a) din acelaşi act normativ, prevede că pentru copilul cu dizabilitate
care a împlinit vârsta de 3 ani, oricare dintre părinţii fireşti beneficiază de un concediu
pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 7 ani, în continuarea concediului prevăzut la
art. 2 alin. (1) lit. a).
42.Întrebare: În cazul în care copilul este încadrat în gradul de handicap grav cu asistent
personal, persoana care îndeplineşte calitatea de asistent personal primeşte indemnizaţia
echivalentă poate beneficia de un concediu pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 7 ani?
Răspuns: Conform prevederile art. 33 alin.(1), din O.U.G. nr. 111/2010 privind concediul şi
indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, cu modificările şi completările ulterioare,
aprobată prin Legea nr. 132/2011, de drepturile prevăzute la art. 31 alin. (1) lit. a) nu
poate beneficia părintele care, pentru acelaşi copil, are în acelaşi timp şi calitatea de
asistent personal ori care primeşte indemnizaţia acordată în condiţiile art. 42 alin. (4) şi
(5) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu
handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Având în vedere aceste aspecte, în situaţia în care unul dintre părinţi beneficiază de
concediu şi indemnizaţie lunară în baza O.U.G. nr. 111/2010, pentru celălalt părinte sunt
aplicabile dispoziţiile art. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006.
43.Întrebare: În cazul familiilor monoparentale, în care copilul încadrat în grad grav cu asistent
personal, persoana care îndeplineşte calitatea de asistent personal primeşte indemnizaţia
echivalentă poate beneficia de un concediu pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 7 ani?
Răspuns: Prevederile art. 33 alin (11), O.U.G. nr. 111/2010 privind concediul şi
indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, cu modificările şi completările ulterioare,
aprobată prin Legea nr. 132/2011, precizează faptul că fac excepţie de la prevederile
alin. (1) persoanele singure care au în întreţinere un copil cu dizabilitate gravă şi care pot
beneficia cumulat şi de indemnizaţia acordată în condiţiile art. 42 alin. (4) şi (5) din Legea
nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
44.Întrebare: În ce situaţii mi se refuză rezervarea unui bilet, conform Regulamentului nr.
1.107/2006?
Răspuns: Transportatorul aerian, agentul acestuia sau operatorul de turism nu are dreptul
să vă refuze rezervarea unui bilet sau îmbarcarea într-o aeronavă pe motivul handicapului
sau al mobilităţii reduse. Puteţi fi refuzat numai în situaţia respectării cerinţelor de
siguranţă stabilite şi dacă dimensiunile aeronavei sau ale uşilor acesteia fac îmbarcarea sau
transportul imposibile.
45.Întrebare: Cine are dreptul la asistentul personal?
Răspuns: Persoana cu handicap grav are dreptul, în baza evaluării sociopsihomedicale, la
un asistent personal. În cazul în care într-o familie există două sau mai multe persoane cu
handicap grav cu drept la asistent personal, fiecare dintre acestea beneficiază de asistent
personal. Copilul cu handicap pentru care s-a dispus o măsură de protecţie specială la
asistent maternal nu beneficiază de asistent personal.
46.Întrebare: Cine angajează asistentul personal al persoanei cu handicap grav?
Răspuns: Contractul individual de muncă al asistentului personal se încheie cu primăria
localităţii de domiciliu sau reşedinţă a persoanei cu handicap grav, după caz, în termen de
maximum 30 de zile de la data înregistrării cererii. Contractul individual de muncă se
întocmeşte în 3 exemplare, câte unul pentru fiecare parte contractantă, iar cel de-al
treilea exemplar se transmite direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului
judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în termen de 5 zile de la
încheierea acestuia. Modalităţile şi condiţiile de încheiere, modificare şi încetare a
contractului individual de muncă al asistentului personal se completează cu prevederile
Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare. Contractul
individual de muncă al asistentului personal încetează de drept în cazul decesului
persoanei cu handicap grav.
47.Întrebare: Se poate opta pentru asistent personal sau indemnizaţie de însoţitor?
Răspuns: Adultul cu handicap grav poate opta pentru asistent personal sau indemnizaţie de
însoţitor. Părinţii sau reprezentanţii legali ai copilului cu handicap grav, adulţii cu handicap
grav ori reprezentanţii legali ai acestora, cu excepţia celor cu handicap vizual grav, pot
opta între asistent personal şi primirea unei indemnizaţii lunare.
Persoanele cu handicap grav care au şi calitatea de pensionari de invaliditate gradul I pot
opta pentru indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută la art. 61 din Legea nr. 19/2000, cu
modificările şi completările ulterioare, sau pentru asistent personal. Dreptul de opţiune se
menţine şi în cazul trecerii pensionarilor de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă.
Dreptul de opţiune exprimat în temeiul prevederilor art. 42 alin. (4) din lege operează
numai în condiţiile în care documentul care atestă încadrarea în grad de handicap cuprinde
menţiunea: „cu asistent personal”.
48.Întrebare: Cum se poate face opţiunea pentru indemnizaţia de însoţitor ?
Răspuns: Opţiunea se exprimă prin cerere adresată în scris direcţiilor generale de asistenţă
socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi
devine valabilă numai pe baza acordului exprimat în scris al acestora. Direcţiile generale
de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului
Bucureşti, vor comunica angajatorului, în termen de 5 zile, acordul pentru opţiunea
exprimată în condiţiile prevăzute de lege.
49.Întrebare: Care este cuantumul indemnizaţiei de însoţitor?
Răspuns: Indemnizaţia lunară prevăzută la art. 42 alin. (4) din Legea 448/2006 este în
cuantum egal cu salariul net al asistentului social debutant cu studii medii din unităţile de
asistenţă socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi.
50.Întrebare: Cine asigură plata indemnizaţiei de însoţitor?
Răspuns: Plata indemnizaţiei lunare se asigură de primăriile în a căror rază teritorială îşi
are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap grav.
51.Întrebare: Când începe acordarea indemnizaţiei de însoţitor şi când încetează acest drept?
Răspuns: Indemnizaţia prevăzută la art. 43 alin. (3) din lege se acordă începând cu luna
următoare depunerii cererii şi încetează cu luna următoare celei în care persoana cu
handicap nu mai îndeplineşte condiţiile care au dus la stabilirea dreptului.
52.Întrebare: Care sunt drepturile de care beneficiază asistentul personal în ceea ce priveşte
transportul urban şi interurban?
Răspuns:
Urban: Persoanele cu handicap grav şi accentuat beneficiază de gratuitate pe toate
liniile la transportul urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţă şi cu
metroul.
* Beneficiază de prevederile alin. (1) şi următoarele persoane:
a) asistenţii personali ai persoanelor cu handicap grav;
Interurban: Persoanele cu handicap grav beneficiază de gratuitatea transportului
interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren
interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru
transport fluvial, pentru 12 călătorii dus-întors pe an calendaristic.
* Beneficiază de prevederile alin. (1) şi următoarele persoane:
b) asistenţii personali ai persoanelor cu handicap grav.
Persoanele cu afecţiuni renale care necesită hemodializă în alte localităţi decât cele de
domiciliu beneficiază de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice tip
de tren, în limita costului unui bilet la tren interregio IR cu regim de rezervare la clasa
a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial şi peste numărul de călătorii
prevăzut, în funcţie de recomandarea centrului de dializă. Beneficiază de prevederile
alin. (5) şi asistenţii personali sau însoţitorii persoanelor cu handicap care necesită
hemodializă.
53.Întrebare: Care sunt condiţiile în care o persoană poate fi autorizată ca interpret al
limbajului mimico-gestual?
Răspuns: În vederea autorizării ca interpret, solicitantul trebuie să îndeplinească
cumulativ următoarele condiţii:
a) să aibă vârsta minimă de 18 ani;
b) să fi absolvit cel puţin cursurile învăţământului liceal;
c) să aibă o stare de sănătate corespunzătoare, atestată pe baza unui examen medical de
specialitate;
d) să deţină un document din care reiese pregătirea în limbaj mimico-gestual efectuată
în România şi/sau ţările UE într-un stat membru al UE sau al SEE.
54.Întrebare: Ce acte trebuie să conţină dosarul depuse pentru obţinerea autorizaţiei de
interpret al limbajului mimico-gestual?
Răspuns: Dosarul va cuprinde următoarele documente:
a) cererea pentru eliberarea autorizaţiei;
b) actele de identitate, în copie;
c) documentul din care reiese pregătirea în limbaj mimico-gestual efectuată în România
şi/sau traducerea necertificată în limba română a documentului emis într-un stat
membru al UE sau al SEE.
55.Întrebare: Care este termenul de valabilitate al autorizaţiei de interpret al limbajului
mimico-gestual?
Răspuns: Autorizaţia are valabilitate 2 ani, excepţie făcând cazurile de retragere a
acesteia.
56.Întrebare: Care sunt documentele necesare desfăşurării procedurii de evaluare complexă
în vederea încadrării în grad de handicap?
Răspuns: Conform art. 7 alin. 1 din Ordinul nr. 2298/2012 privind aprobarea Procedurii-
cadru de evaluare a persoanelor adulte în vederea încadrării în grad şi tip de handicap,
“Documentele necesare în vederea evaluării complexe, prevăzute în Hotărârea Guvernului
nr. 430/2008 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea şi funcţionarea comisiei de
evaluare a persoanelor adulte cu handicap, sunt următoarele :
1. cerere-tip de evaluare complexă;
2. copie de pe documentele de identitate;
3. documente medicale :
4. referat privind situaţia medicală prezentă, întocmit de medicul specialist;
5. scrisoare medicală-tip de la medicul de familie, numai în situaţia primei prezentări la
SECPAH;
6. copii de pe biletele de externare, dacă este cazul;
7. investigaţii paraclinice solicitate de SECPAH;
8. ancheta socială efectuată de serviciul social specializat din cadrul primăriei în a cărei
rază are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap;
9. adeverinţă din care să rezulte calitatea de salariat, în cazul salariaţilor, copie a deciziei
de pensionare şi, respectiv, talon de pensie, în cazul pensionarilor, adeverinţă conform
căreia persoana nu are niciun venit, în cazul persoanelor fără venituri.“
57.Întrebare: Unde se depune cererea de evaluare în vederea încadrării în grad și tip de
handicap?
Răspuns: Conform art. 8 alin. 1 din Ordinul nr. 2298/2012 privind aprobarea Procedurii
cadru de evaluare a persoanelor adulte în vederea încadrării în grad şi tip de handicap:
“Dosarul se depune de către persoana solicitantă sau reprezentantul legal al acesteia la
registratura primăriei din localitatea de domiciliu/reşedinţă sau la registratura DGASPC”.
58.Întrebare: În cât timp se realizează evaluarea complexă?
Răspuns: Conf. art. 11 din Ordinul nr. 2298/2012 privind aprobarea Procedurii-cadru de
evaluare a persoanelor adulte în vederea încadrării în grad şi tip de handicap: “Evaluarea
complexă a persoanelor adulte se realizează în maximum 60 de zile de la data înregistrării
cererii şi a documentelor la SECPAH, cu respectarea criteriilor medico-psihosociale pe baza
cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap, în vigoare.”
59.Întrebare: În ce condiţii evaluarea complexă poate fi efectuată la domiciliu?
Răspuns: Conform art.12 alin. 1 din Ordinul nr. 2298/2012 privind aprobarea Procedurii-
cadru de evaluare a persoanelor adulte în vederea încadrării în grad şi tip de handicap, “În
cazul persoanelor nedeplasabile, evaluarea complexă se va efectua la domiciliul/reşedinţa
persoanei în cauză, în baza scrisorii medicale şi a anchetei sociale.”
60.Întrebare: În cazul transferului dosarului persoanei cu handicap dintr-o unitate
administrativ- teritorială în alta este recunoscut certificatul de încadrare în grad și tip de
handicap?
Răspuns: Certificatele de încadrare în grad şi tip de handicap şi certificatele de orientare
profesională eliberate de comisia de evaluare în condiţiile alin. (1) şi aflate în termen de
valabilitate sunt recunoscute în cazul transferului dosarului persoanei cu handicap dintr-o
unitate administrativ-teritorială în alta, respectiv dintr-o subdiviziune administrativ-
teritorială în alta.
61.Întrebare: Care este termenul de soluționare a dosarului de către comisia de evaluare?
Răspuns: Comisia de evaluare soluţionează cazul în termen de cel mult 15 zile lucrătoare
de la data referirii dosarului de către serviciul de evaluare complexă.
62.Întrebare: Care este modalitatea de luare la cunoștință a certificatului de încadrare în grad
și tip de handicap?
Răspuns: Certificatul de încadrare în grad de handicap şi programul individual de integrare
şi reabilitare socială, certificatul de orientare profesională, precum şi măsurile comisiei de
evaluare privind asistentul personal profesionist sau admiterea în centre rezidenţiale ori de
zi se comunică prin poştă, cu confirmare de primire, persoanei cu handicap sau, după caz,
părinţilor/reprezentanţilor legali, asistentului personal sau asistentului personal
profesionist, de către secretariatul comisiei de evaluare.
63.Întrebare: În subordinea cărei instituții se află comisia de evaluare?
Răspuns: Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, denumită în continuare
comisia de evaluare, se organizează şi funcţionează, potrivit prevederilor art. 85 din Legea
448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată,
ca organ de specialitate, fără personalitate juridică, al consiliului judeţean, respectiv al
consiliului local din cadrul fiecărui sector al municipiului Bucureşti.
64.Întrebare: De unde se poate obține cererea tip de evaluare complexă?
Răspuns: Cererea-tip de evaluare complexă poate fi obţinută de pe site-urile direcţiilor
generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor
municipiului Bucureşti, primăria de domiciliu sau din alte surse.
65.Întrebare: În ce termen se depun contestațiile la comisia superioară?
Răspuns: Contestaţiile împotriva certificatelor de încadrare în grad şi tip de handicap se
depun în termen de 30 zile de la comunicare.
66.Întrebare: Unde se depun contestațiile?
Răspuns: Contestaţiile împotriva certificatelor de încadrare în grad şi tip de handicap se
depun la secretariatul comisiei de evaluare care a eliberat documentul sau la registratura
Autorității Naționale pentru Persoanelor cu Dizabilităţi, cu sediul in București, Calea
Victoriei nr. 194, Sector 1. Aceasta se transmite Comisiei superioare şi se înregistrează în
Registrul de corespondenţă al Comisiei superioare.
67.Întrebare: Care este termenul legal de rezolvare a contestatiilor?
Răspuns: Comisia superioară soluţionează contestaţiile în termen de 45 de zile lucrătoare
de la data înregistrării dosarului în Registrul de corespondenţă al Comisiei superioare.
68.Întrebare: Cum intru în posesia deciziei emisă de către comisia superioară?
Răspuns: Decizia Comisiei superioare va cuprinde o justificare de specialitate şi va fi
transmisă comisiei de evaluare prin poştă.
69.Întrebare: Care este procedura de convocare a persoanelor adulte cu handicap supuse
procedurii de reevaluare?
Răspuns: Convocarea persoanele adulte cu handicap pentru care se solicită reevaluarea de
către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sau de către Comisia
superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, se va face cu confirmare de
primire, cu 20 de zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru reevaluare, urmând ca
persoana cu handicap să se prezinte la data şi locul menţionate în convocare, cu
documentele solicitate.
70.Întrebare: Cum se realizează procesul de reevaluare?
Răspuns: Procedura de reevaluarea se declanşează pentru persoanele adulte cu handicap
pentru care se solicită reevaluarea de către DGASPC sau de către Comisia superioară de
evaluare a persoanelor adulte cu handicap. Reevaluarea persoanei se va realiza de către
serviciul de evaluare complexă din cadrul direcţiei generale de asistenţă socială şi
protecţia copilului, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data înregistrării deciziei de
reevaluare la registratura acesteia.
71.Întrebare: Cine se poate prezenta la reevaluare?
Răspuns: Se pot prezenta la reevaluare numai acele persoane cu handicap, pentru care se
solicită reevaluarea de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului
sau de către Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, persoane
care au fost înştiinţate de serviciul de evaluare complexă în acest sens.
72.Întrebare: Ce documente sunt necesare pentru completare dosarului supus reevaluării?
Răspuns: Persoanele propuse pentru reevaluare se vor prezenta cu: a) actul de identitate;
b) comunicarea serviciului de evaluare complexă cu privire la reevaluare; c) documente
relevante în vederea stabilirii gradului şi tipului de handicap, altele decât cele existente la
dosar.
73.Întrebare: Ce se întâmplă în caz de neprezentare la comisie a persoanelor cu handicap
propuse pentru reevaluare?
Răspuns: În cazul în care persoanele pentru care s-a solicitat reevaluarea, nu se prezintă la
a doua convocare a Serviciului de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap,
directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului dispune, prin act
administrativ, suspendarea dreptului de asistenţă socială sub formă de prestaţii sociale.
Dacă persoana cu handicap se prezintă la reevaluare în intervalul de 3 luni de la
suspendarea dreptului de asistenţă socială sub formă de prestaţii sociale, prin dispoziţie a
directorului executiv al Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului va
primi drepturile aferente perioadei suspendării.
Dacă, în intervalul prevăzut de 3 luni, persoana cu handicap nu se prezintă la reevaluare,
Serviciul de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap va propune comisiei de
evaluare a persoanelor adulte cu handicap neîncadrarea în grad şi tip de handicap.
74.Întrebare: Care sunt documentele necesare pentru a solicita o nouă evaluare ca urmare a
agravării stării de sănătate?
Răspuns: Persoana sau reprezentantul legal al acesteia poate depune legal o cerere și un
dosar cu documente suplimentare care să ateste agravarea stării de sănătate la
registratura primăriei din localitatea de domiciliu / reședință sau la registratura DGASPC–
urilor județene sau ale sectoarelor Municipiului București.
Documente necesare in vederea evaluării complexe:
1. cerere tip de evaluare complexa
2. copie după documentele de identitate
3. documente medicale:
a) referat privind starea medicala prezenta, întocmit de medicul specialist;
b) scrisoare medicala tip de la medicul de familie, doar la prima prezentare;
c) copii bilete de externare din spital;
d) investigații paraclinice solicitate
4. ancheta sociala
5. adeverința din care sa rezulte calitatea de salariat/copie decizie de pensionare/talon de
pensie/ sau adeverința ca nu realizează nici un venit, după caz.
75.Întrebare: În ce condiții se eliberează un certificat de încadrare în grad și tip de handicap
permanent?
Răspuns: În conformitate cu prevederile art. 87 alin. 1 din Legea 136/2012, privind
aprobarea O.U.G. nr. 84/2010 pentru modificarea și completarea legii 448/2010 persoanele
cu handicap a căror afecțiune a generat deficiențe funcționale și/sau structural anatomice
într-un stadiu ireversibil și care nu pot urma programe de recuperare, Comisia de evaluare
va stabili un termen de evaluare permanent.
76.Întrebare: În ce condiții se acordă asistentul personal?
Răspuns: Conform art. 35 din Legea nr. 448/2006 persoana cu handicap grav are dreptul în
baza evaluării sociopsihomedicală la un asistent personal. Dacă persoana beneficiază de
indemnizaţie de însoţitor concomitent și de pensia de invaliditate poate opta fie pentru
angajarea unui asistent personal / plata indemnizaţiei de însoţitor, fie pentru plata
indemnizației de însoțitor de la Casa de pensii
77.Întrebare: Care sunt investigatiile medicale specifice necesare pentru evaluarea
afectiunilor oculare?
Răspuns: Referat oftalmologie (cu specificarea diagnosticului, acuității vizuale fără
corecție optica și cu corecție optică la ambii ochi, câmp vizual manual și computerizat la
ambii ochi și examen fund de ochi.
78.Întrebare: Care sunt investigațiile medicale specifice necesare pentru evaluarea bolilor
psihice (schizofrenia și alte psihoze majore)?
Răspuns: Referat psihiatrie (în original), însoțit de alte documente justificative în copie
(bilete ieșire din spital / fișa de dispensarizare) din care sa reiasă debutul bolii și Examen
psihologic în original (cu scorul GAFS - Scala Globală de Evaluare a Funcționalității).
79.Întrebare: Care sunt investigatiile medicale specifice necesare în evaluarea diabetului
zaharat?
Răspuns: Referat (în original) Diabet și Boli de nutriție (pentru Diabetul Zaharat tip I -
juvenil sau al adultului tânăr, unde se va preciza debutul bolii) şi în funcţie de
complicaţiile bolii, următoarele referate (in original):
i. Referat oftalmologie;
ii. Referat neurologie;
iii. Referat nefrologie;
iv. Oscilometrie;
- Analize de laborator specifice (in copie): HLG, Glicemie, glicozurie, uree, creatinină,
clearance creatinină, clearance uree.
80.Întrebare: Care sunt investigațiile medicale necesare specifice în evaluarea retardului
mental?
Răspuns: Referat psihiatre (in original) - întocmit de medicul specialist psihiatru și examen
psihologic cu specificarea Q.I. (coeficientul de inteligență) și scorul GAFS (Scala Globala de
Evaluare a Funcționalității), bilete ieşire din spital (în copie).
81.Întrebare: Care sunt investigațiile medicale necesare specifice pentru evaluarea
demențelor (alzheimer, vasculară, mixtă, senilă, pick, etc.)?
Răspuns:
a) Referat psihiatrie și/sau referat neurologie sau geriatrie (în original) - în funcție de
medicul specialist la care se află în evidență bolnavul,
b) Evaluare psihologica cu precizarea scorului MMSE (Mini Test pentru Examinarea Stării
Mentale) și scor GAFS (Scala Globală de Evaluare a Funcționalității), în original,
c) CT (Computer Tomografie) cerebrală cu interpretare, în copie.
82.Întrebare: Care sunt investigațiile medicale necesare specifice în afectarea funcțiilor inimii?
Răspuns: Referat cardiologie sau chirurgie cardio-vasculară întocmit de medicul specialist
în care se va specifica starea prezentă şi data de debut a afecțiunii cardiace; investigații
paraclinice specifice bolii ( EKG, ecocardiografie etc.) și fisa de dispensarizare (în copie).
83.Întrebare: Care sunt investigațiile medicale necesare specifice în evaluarea afecțiunilor
respiratorii?
Răspuns: Referat pneumofiziologie, alergologie sau medicină internă întocmit de medicul
specialist cu starea prezentă şi precizarea debutului bolii (in original);
i. Radiografie pulmonară (în original);
ii. Spirometrie cu interpretare de către medicul pneumolog (în original);
iii. Fișa de dispensarizare (în copie).
84.Întrebare: Care sunt investigațiile medicale necesare specifice în evaluarea neoplaziilor
(tumorile maligne) ?
Răspuns: Referat oncologie (în original) cu specificarea diagnosticului, stadiului bolii,
operat/neoperat, tratament specific preoperator și postoperator dar și tratamentul actual,
existenșa sau nu a recidivelor locale sau la distanță, cu/fără metastaze, cu complicații
definitive. Examene paraclinice (examen histopatologic, scintigrafie osoasa, examen
radiologic sau CT (computer tomograf), în copie.
85.Întrebare: În baza căror criterii se stabileşte evaluarea şi încadrarea în grad de handicap?
Răspuns: Comisia de evaluare stabileşte dacă o persoană poate fi, sau nu, încadrată în
grad de handicap, în baza Ordinului MMFES si al MSP nr.762/1992/2007 pentru aprobarea
criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap
cu modificările şi completările ulterioare (Ordinul nr.124/205/20 şi Ordinul comun nr.
692/982/2013 al MS şi al MMFPSPV).
86.Întrebare: Cum poate fi formulată o contestaţie la certificatul de încadrare în grad de
handicap în situaţia în care persoana este nemulţumită de rezultatul evaluării?
Răspuns: În cazul în care persoana solicitantă nu este mulţumită de rezultatul evaluării şi
încadrării într-un grad de handicap realizată de către comisia de evaluare judeţeană/de
sector, în termen de 30 zile de la comunicare, conform art. 8 alin 1 din Ordinul nr.
2299/2012, poate formula o contestaţie împotriva certificatul de încadrare în grad de
handicap, care se poate depune la secretariatul comisiei de evaluare care a eliberat
documentul sau la registratura Autorității Naționale pentru Persoanelor cu Dizabilităţi cu
sediul în Bucureşti, Calea Victoriei nr.194, Sector 1.
87.Întrebare: Care este procedura de soluționare a contestaţiilor la certificatele de încadrare
în grad de handicap, aşa cum este cuprinsă în ordinul 2299/2012 privind aprobarea
regulamentului de organizare şi funcţionare a comisiei superioare de evaluare a persoanelor
adulte cu handicap?
Răspuns: Art. 10, 11 si 12 din ordinul menţionat precizează că în situaţia înregistrării
contestaţiei la registratura Autorității Naționale pentru Persoanelor cu Dizabilităţi,
secretariatul Comisiei superioare solicită de îndată comisiilor de evaluare transmiterea
dosarului persoanei. Comisia de evaluare, prin secretariatul acesteia, are obligaţia de a
transmite documentele solicitate în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare. Termenul
de soluţionare a contestaţiilor curge de la data înregistrării dosarului în Registrul de
corespondenţă al Comisiei superioare.
Dosarul persoanei cuprinde obligatoriu, în copie, următoarele documente :
- certificatul de încadrare în grad şi tip de handicap contestat,
- documentele care au stat la baza evaluării sociale, medicale şi psihologice,
- raportul de evaluare complexă,
- orice alte documente care pot contribui la stabilirea corectă a încadrării în grad şi tip de
handicap.
Secretariatul Comisiei superioare verifică respectarea termenului legal de depunere de 30
de zile de la comunicarea certificatului de încadrare în grad şi tip de handicap.
88.Întrebare: Cum pot contesta decizia emisa de comisia superioara?
Răspuns: Decizia Comisiei Superioare poate fi atacata in instanța potrivit Legii
Contenciosului Administrativ nr. 554/2004, in termen de maxim 6 luni de la data
comunicării deciziei, cererea adresata instanței de pe raza teritoriala a persoanei cu
dizabilități fiind scutita de taxa judiciara de timbru.
89.Întrebare: Înainte de a contesta în instanță o decizie emisă de comisia superioară, mai
exista și altă cale de atac ?
Răspuns: Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente,
persoana care se considera vătămata într-un drept al său într-un interes legitim, printr-un
act administrativ unilateral, trebuie să solicite Comisiei Superioare, în termen de 30 de zile
de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.
90.Întrebare: În cât timp, în urma hotărârii judecătorești favorabilă reclamantului, comisia
superioară trebuie să emită o decizie corespunzatoare hotărârii instanței?
Răspuns: Dacă în urma admiterii acțiunii Comisia Superioara este obligată să încheie, să
înlocuiască sau să modifice sau să elibereze o decizie, executarea hotărârii definitive și
irevocabile se va face în termenul prevăzut în cuprinsul hotărârii judecătorești, iar în lipsă
unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii.
91.Întrebare: Hotărârile judecătorești sunt obligatorii pentru comisia superioară?
Răspuns: Hotărârile judecătorești definitive și irevocabile, prin care s-au admis acțiunile
formulate potrivit legii contenciosului administrativ, constituie titluri executorii.
92.Întrebare: În cât timp poate fi atacată cu recurs hotărârea primei instanțe?
Răspuns: Hotărârea pronunțată în prima instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de
15 zile de la pronunțare ori de la comunicare.
93.Întrebare: În cazul atacării în instanță a deciziei comisiei superioare, pot solicita
despăgubiri materiale și/sau morale?
Răspuns: Da, instanța poate obliga la plata unor despăgubiri pentru daunele materiale și
morale, dacă reclamantul a cerut acest lucru.
94.Întrebare: În situația în care comisia locală de evaluare a persoanelor adulte cu handicap
refuză punerea în aplicare a deciziei emisă de comisia superioară, cum pot proceda?
Răspuns: Procedura de urmat în acestă situație o reprezintă acționarea în instanță a
comisiei locale de evaluare a persoanelor adulte cu handicap.
95.Întrebare: Dacă în cadrul deciziei emisă de comisia superioară se constată erori în
redactare care aduc atingere drepturilor conferite prin aceasta, cum se poate reglementa
situația?
Răspuns: În această situație, persoana cu dizabilități, reprezentantul legal al acesteia sau
direcția generala de asistență sociala și protecția copilului trebuie să sesizeze comisia
superioară, care va proceda la emiterea unei decizii de îndreptare eroare materială, care
va corecta erorile constatate.
96.Întrebare: Cum pot beneficia de pensie pentru muncă depusă şi limită de vârstă, ca şi
persoană cu dizabilitati?
Răspuns: Puteţi beneficia, la cerere, de pensie pentru muncă depusă şi limită de vârstă, ca
şi persoană cu handicap preexistent calităţii de asigurat, dacă aţi realizat un stagiu de
cotizare, în funcţie de gradul de handicap, cu reducerea vârstelor standard de pensionare,
astfel:
1. cu 15 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap grav, dacă au realizat, în condiţiile
handicapului preexistent calităţii de asigurat, cel puţin o treime din stagiul complet de
cotizare;
2. cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţiile
handicapului preexistent calităţii de asigurat, cel puţin două treimi din stagiul complet
de cotizare;
3. cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţiile
handicapului preexistent calităţii de asigurat, stagiul complet de cotizare.
97.Întrebare: Cui trebuie să mă adresez în vederea beneficierii de pensie pentru munca
depusă și limită de vârstă, ca și persoană cu dizabilități?
Răspuns: Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap va emite, la cerere, un
certificat de încadrare în grad de handicap în condiţiile legii, destinat deschiderii
drepturilor de pensie. În acest sens, trebuie să anexaţi cererii dumneavoastră documentul
medical probator al afecţiunii, respectiv biletul de ieşire din spital sau copie după fişa de
dispensarizare, cu diagnosticul aferent.
98.Întrebare: Care este modalitatea de stabilire a procedurii de autorizare a unităţilor
protejate?
Răspuns: Procedura de autorizare a unităţilor protejate este stabilită prin ordinul
ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale nr. 1372/29.09.2010.
99.Întrebare: De către cine este eliberată autorizaţia de funcţionare ca unitate protejată?
Răspuns: Autorizaţia de funcţionare ca unitate protejată este eliberată de către Ministerul
Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prin ordin al ministrului, la
propunerea Autorității Naționale pentru Persoanelor cu Dizabilităţi.
100.Întrebare: Unde se depune dosarul cu documentele necesare în vederea obţinerii
autorizaţiei de funcţionare ca unitate protejată?
Răspuns: Dosarul cu documentele necesare obţinerii autorizaţiei se depune personal sau
prin poştă, cu confirmare, la sediul Autorității Naționale pentru Persoanelor cu Dizabilităţi
din Municipiul Bucureşti, Sectorul 1, Calea Victoriei nr. 194.
101.Întrebare: Care sunt condiţiile de autorizare ale entităţilor care solicită eliberarea
autorizaţiei de funcţionare ca unitate protejată?
Răspuns: Condiţiile de autorizare ale entităţilor solicitante sunt următoarele :
i. să aibă gestiune proprie;
ii. cel puţin 30% din numărul total de angajaţi să fie persoane cu handicap;
iii. produsele sau serviciile să fie realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap
angajate, cu excepţia celor oferite de unităţile protejate înfiinţate în cadrul organizaţiilor
persoanelor cu handicap;
iv. documentele depuse să fie în termen de valabilitate.
102.Întrebare: Care este termenul de valabilitate al autorizaţiei de funcţionare ca unitate
protejată?
Răspuns: Autorizaţia îşi păstrează valabilitatea pe perioada în care sunt îndeplinite
dispoziţiile legale referitoare la condiţiile de autorizare ale unităţilor protejate (să aibă
gestiune proprie, cel puţin 30% din numărul total de angajaţi să fie persoane cu handicap,
produsele sau serviciile să fie realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap
angajate, cu excepţia celor oferite de unităţile protejate înfiinţate în cadrul organizaţiilor
persoanelor cu handicap, documentele depuse să fie în termen de valabilitate).
103.Întrebare: Care este termenul limită până la care unitatea protejată autorizată are
obligaţia să prezinte MMFPSPV raportul de activitate?
Răspuns: Unitatea protejată autorizată are obligaţia ca până la data de 31 ianuarie a
anului în curs, pentru anul anterior, să prezinte ANPD raportul de activitate.
104.Întrebare: Care este termenul de analizare a dosarului depus în vederea eliberării
autorizaţiei de funcţionare ca unitate protejată?
Răspuns: Termenul de analizare a dosarului de către ANPD este de 20 de zile de la data
înregistrării.
În termen de 20 de zile de la înregistrarea dosarului depus, ANPD va întocmi o notă prin
care va propune ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,
eliberarea autorizaţiei de funcţionare ca unitate protejată.
În cazul în care din analiza dosarului se constată că nu sunt îndeplinite condiţiile de
autorizare ca unitate protejată (să aibă gestiune proprie, cel puţin 30% din numărul total
de angajaţi să fie persoane cu handicap, produsele sau serviciile să fie realizate prin
propria activitate a persoanelor cu handicap angajate, cu excepţia celor oferite de
unităţile protejate înfiinţate în cadrul organizaţiilor persoanelor cu handicap si
documentele depuse să fie în termen de valabilitate) ANPD va notifica solicitantul în acest
sens în termen de 10 zile lucrătoare şi va emite o notificare de respingere a cererii.
105.Întrebare: În ce situaţie se poate face suspendarea autorizaţiei de funcţionare ca unitate
protejată?
Răspuns: Suspendarea autorizaţiei de funcţionare ca unitate protejată se poate face în
următoarele situaţii:
i. în caz de neprezentare sau completare neconformă a raportului de activitate,
ii. la propunerea organelor competente să verifice respectarea condiţiilor de autorizare.
106.Întrebare: Care este documentul prin care se face suspendarea autorizaţiei de funcţionare
ca unitate protejată?
Răspuns: Suspendarea autorizaţiei de funcţionare ca unitate protejată se face prin ordin al
ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, în baza unei note
întocmite de către ANPD sau la propunerea organelor competente să verifice respectarea
condiţiile de autorizare.
107.Întrebare: Care este modalitatea de anulare a măsurii de suspendare a autorizaţiei de
funcţionare ca unitate protejată?
Răspuns: Unitatea protejată căreia i s-a suspendat autorizaţia va putea solicita, în termen
de 30 de zile de la data comunicării, anularea măsurii luate, prezentând în acest sens
raportul de activitate sau un raport cu privire la remedierea deficienţelor constatate de
către organele competente să verifice respectarea condiţiilor de autorizare.
108.Întrebare: În ce situaţii se poate face retragerea autorizaţiei de funcţionare ca unitate
protejată?
Răspuns: Retragerea autorizaţiei se poate face în următoarele situaţii:
i. unitatea protejată nu prezintă, în termen de 30 de zile de la data suspendării,
raportul de activitate conform prevederilor art.8 alin 1(numărul persoanelor cu handicap
angajate, raportat la numărul total de angajaţi, pentru fiecare lună calendaristică;
domeniile în care lucrează persoanele cu handicap angajate; modalitatea de respectare a
dispoziţiilor legale referitoare la funcţionarea unităţilor protejate; numărul de contracte
încheiate în sensul art. 78 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 448/2006; pentru luna decembrie,
se vor transmite în copie, cu ştampila şi semnătura în original a angajatorului, contractele
individuale de muncă ale persoanelor cu handicap încadrate şi salarizate, documentele
care atestă încadrarea în grad de handicap/invaliditate gradul III, în termen de valabilitate
şi fişele de post ale acestora) sau raportul cu privire la remedierea deficienţelor;
ii. la cerere.
109.Întrebare: Cum se poate verifica dacă o unitate protejată are autorizația valabilă?
Răspuns: Verificarea valabilității autorizației se poate face direct pe site-ul Autorității
Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități, accesând documentul “Lista unităților
protejate autorizate” de pe urmatorul link
http://anpd.gov.ro/web/informatii-publice/lista-unitati-protejate/
110.Întrebare: O unitate protejată autorizată are obligația sa aibă permanent angajate cel
puțin 30% persoane cu dizabilități și cum se face dovada acestui lucru?
Răspuns: Da, o unitate protejată autorizată trebuie să aibă permanent angajate cel putin
30% persoane cu dizabilități din totalul angajaților. Dovada se face prin copii conform cu
originalul după contractele de muncă, fișele de post, certificatele de încadrare în grad de
handicap sau invaliditate gradul III, în acord cu extras-ul actualizat din REVISAL semnat în
original.
111.Întrebare: Care sunt documentele pe care o unitate protejată autorizată trebuie să le
furnizeze unui client care face achiziție de produse și servicii în baza art. 78 din Legea
448/2006?
Răspuns: O unitate protejată autorizată trebuie să furnizeze următoarele documente:
O copie după autorizația de funcționare ca unitate protejată autorizată însoțită de o
copie după ordinul privind eliberarea autorizației de funcționare;
• Copii după fișele de post ale persoanelor cu dizabilități/invaliditate și contractele
individuale de muncă;
• Acordul de parteneriat;
• Alte documente comerciale și financiare.
112.Întrebare: Pentru deductibilitatea cheltuielii conform Legii 448/2006, clientul trebuie să
achiziționeze de la o unitate protejată autorizată doar servicii și produse care se regăsesc în
obiectul de activitate?
Răspuns: Pentru ca o cheltuială să fie deductibilă conform Legii 448/2006, clientul trebuie
să achiziționeze de la unitatea protejată produse sau servicii realizate prin propria
activitate a persoanelor cu handicap angajate și pentru care au fost autorizate. Acestea
pot fi găsite în ultima coloană din tabelul ”Lista unităților protejate autorizate”, publicată
pe site-ul autorității, la următorul link
http://anpd.gov.ro/web/informatii-publice/lista-unitati-protejate/
113.Întrebare: În cazul în care dorim să sesizăm anumite nereguli legate de activitatea unei
unități protejate și angajarea în muncă a persoanelor cu dizabilități unde trebuie să ne
adresăm?
Răspuns: Pentru nereguli legate de activitatea unei unități protejate sau legate de
angajarea în muncă a personelor cu dizabilități vă puteți adresa agențiilor județene pentru
plăți și inspecție socială sau la inspectoratele teritoriale de muncă unde își desfașoară
activitatea respectiva unitate protejată, respectiv Agenției Naționale de Plăți și Inspecție
Socială sau Inspecția Muncii, pentru cele de pe raza Municipiului București.