Post on 03-Feb-2018
7/21/2019 proiect Jung
1/3
Arhetipurile sunt forma introspectiv-recognoscibila a unui psihism ordonator a
priori.
Forme fara continut solid, inconstiente. Se materializaeza doar cand
inuenteaza constiinta prin impactul cu fapte empirice.
Ele formeaza substratul comun tuturor care sta la baza constructului experiential
personal/individual. Arhetipurile in sine sunt niste forme vagi innascute tuturor,
din aceste ecare persoana dezvolta multiple imagini, comportamente si
simboluri. !maginile acestea sunt perceptible prin natura lor constienta pe cand
arhetipurile, provenind din inconstient, sunt perceptibile doar prin analiza
produselor acestora" imagini, vise, mituri, etc.. Arhetipurile sunt continuturi
mostenite actualizate de constiinta prin prisma multiplelor si variabilelor
experiente individuale.
Arhetipuri recurente" umbra, batranul intelept, copilul, mama # respectiv tatal,
fecioara, anima si animus.
$ele % cele mai comune arhetipuri"
&. E'(/sinele # unicitatea individuala intei umane. )rin Sine arhetipurile se
materializeaza si datorata lui, dincolo de ceea ce invatam din arhetipuri si
inconstientul colectiv, ecare materializare este unica. E'( este forma
ideala sper care tinde ecare.*. '+A # substratul de trasaturi specice inaparente, care pot
descoperite doar sub stratul comun, supercial.. A!+A # substratul feminin din ecare barbat, ideea de femeie.
0. A!+'S # substratul masculin din ecare femeie, ideea de barbat.%. )ES1A # masca protectiva a E21ului fata de imaginile negative,
structura dinamica a psihicului, cum ne infatisam celorlalti.
3espre statiul introductiv din cadrul terapiei. 'nele aspecte ale clientului sau
terapeutului sunt mai importante aici. Analiza este un proces ciclic, om care
inceputul vietii cuiva de multe ori continua sa se repete ca si problema clinica
centrala.
Stadiul introductivdemareaza cu visul initial# daca Freud vorbea, in psihanaliza,
despre descoperirea psihopatologiilor clientului in primele sedinte, aportul lui
4ung il reprezinta conturarea acestei descoperiri atat in ceea ce privestepsihopatologia cat si sanatatea interioara. !nteresele sunt diagnostic si
prognostic.
Analizabilitatea ca si variabila dependenta de client, denota importanta aliantei
terapeutice. !n cadrul polemicii vis a vis de criticile cum ca aceste concepte sunt
nesustinute empiric 4ung a subliniat * modalitati prin care visul initial reprezinta
o realitate observabila si empirica"
1. )rin experienta continutului si proceselor simbolice
2. $a necesitatea a analistului de a se centra pe comportamentul pacientuluifata de visele lui/ei
7/21/2019 proiect Jung
2/3
Visul Initial 5despre interviul initial6 element esential in masurarea predispozitiei
unui client pentru a parcurge procesul analitic. eprezinta ambiguitatea fata de
venirea la interviul initial.4ung vorbeste de posibilitatea ca un astfel de vis sa
contina intreaga procedura analitica.
Stadiul initial este posibil sa nu reprezinte doar interviul, exista implicatiiimportante transferentiale si contratransferentiale atunci cand discutam cu
pacientul despre vise.
$e este un VIS INITIA7
Este neaparat primul vis pe care il aduce clientul in interviu7 3aca nu, este mai
del termenul lui 8!((!A+S de vis de prezentare5presenting dream6.
9isul care precede contactul initial analiticpoate "
- 'n vis c!eie sau unul recurent # o varianta ind visele din copilarie
- !n contrast cu visele rutinare # daca anticipeaza sau nu problemele
centrale pe care le va dezvalui relatia analitica
- )ot uitate, reprimate ori retinute fata de analistdin motivatii constiente
sau inconstiente
- :oate variantele par sa reecte tematici din copilaria timpurie" relatia
dintre cel care viseaza si materiavisului 5mama6.
ecesara deosebirea dintre mica literatura daspre visele declarate spontan # in
care analistul apare ca pentru prima data si o persoana reala nedeghizata si la
ceea ce se refera adeptii lui 4ung prin vis initial. )entru cei din urma analistul
apare in vis pentru prima data # poate in orice sedinta a terapiei, ca si o
persoana reala nedeghizata si subliniaza procesele psihopatologice de natura
transferentiala si contratransferentiala, fara perspectiva relatiilor obiectul intern
;ungian. radlo< si $oen conchid, din date clinice, ca nu au valenta predictiva
pentru analizabilitate, diagnostic initial sau nal ori outcome terapeutic. 3in
acest punct de vedere visul initialnu exprima ce intentiona 4ung cum ca visul si
interviul initial nu sunt neaparat relationate aparentei imaginii realitatiianalistului. !n modelul de baza al lui 4ung, ele reecta bucati frante din realitatea
psihica neintegrata si nerealizata.
3esi visul initial se poate sa nu e relatat in interviul initialeste considerat ca
ind o sub-faza a stadiul initialal analizei, pastrand * criterii"
&. 9isul relatat cu un afect puternic din situatii de viata ale clientului,
prezente sau trecute, pun in evidenta un conict nuclear, o anxietate sau
fantezie primitiva sau infantila si organizare defensiva
7/21/2019 proiect Jung
3/3
*. 9isul indica rezolutii potentialeale un conict ce transcede constiinta in
lumea interna a realitatii psihice si in lumea exterioara a realitatilor socio-
culturale.