PROIECT ADER 5.2.1. · a normelor tehnice de organizare a controlului performanţelor; ......

Post on 14-Feb-2020

14 views 0 download

Transcript of PROIECT ADER 5.2.1. · a normelor tehnice de organizare a controlului performanţelor; ......

PROIECT ADER 5.2.1.

RAPORT DE CERCETARE

Director proiect,Neacşa Emil

OBIECTIV GENERAL

Îmbunătăţirea eficienţei economice afermelor şi microfermelor de curci din ţară,prin popularea lor cu material geneticvaloros creat şi perfecţionat laI.N.C.D.C.S.Z. Braşov.

OBIECTIV SPECIFIC

Îmbunătăţirea performanţelor la curci,prin acţiunea coordonată şi constantăasupra elementelor care participă laexprimarea valorii fenotipice a unuicaracter: baza ereditară şi condiţiile demediu.

OBIECTIVE ALE PROGRAMULUI NAŢIONAL DE AMELIORARE:

• elaborarea unui program propriu de ameliorare şi a normelor tehnice de organizare a controlului performanţelor;

• crearea de material biologic cu valoare genetică ridicată şi difuzarea acestuia în ţară;

• elaborarea tehnologiilor de creştere şi exploatare specifice materialului biologic produs şi difuzat;

• practicarea unor metode biotehnologice moderne pentru reproducere, incubaţie şi prevenţia bolilor.

REZULTATE PRECONIZATE: - menţinerea raselor şi populaţiilor de curci în pericol de abandon;- menţinerea fondului genetic în cadrul patrimoniului naţional;- îmbunătăţirea parametrilor de producţie (reducerea conversiei furajelor, îmbunătăţirea producţiei de ouă, a sporului în greutate, fertilităţii, ecloziunii, a calităţii cărnii);- stabilirea strategiei de creştere a curcilor în sistem tradiţional (ferme de tip familial).

Materialul biologic pe care se lucrează pentrurealizarea obiectivului general al prezentului proiect,obţinut pe baza lucrărilor efectuate în ultimii ani, estereprezentat de 3 populaţii de curci, ce pot ficonsiderate ca autohtone, dacă se are în vederenumărul de peste 25 de ani (generaţii) de când suntprezente la I.N.C.D.C.S.Z. Braşov şi se lucreazăpentru menţinerea lor:

• populaţiile Albă mare şi Diana, provenite din rasaAlbă mare cu pieptul larg;• populaţia Bronzată provenită din rasa Bronzatăcanadiană.

Aceste populaţii reprezintă patrimoniul geneticnaţional, fiind monitorizate de Agenţia Naţională deAmeliorare şi Selecţie în Zootehnie „G.K.Constantinescu” şi se caracterizează prin:• adaptabilitate la condiţiile de mediu specifice zonei;• rezistenţă la factorii de stress, climatici şi tehnologici mai puţin favorabili;• capacitate de creştere şi înmulţire în condiţii gospodăreşti;• rezistenţă la boli şi grad ridicat de supravieţuire;• calitate deosebită a cărnii, ca rezultat al creşterii şi exploatării în sistem gospodăresc.

Populaţia Albă mare aparţine rasei de curciAlbă mare cu pieptul larg (Broad Breasted White),rasă creată în anii 1950 la Centrul de Cercetări alUniversităţii Cornell – S.U.A. prin încrucişarea raseiBronzate cu pieptul larg cu rasa Albă de Olanda(Virginia) şi urmată de selecţia pe parcursul maimultor generaţii pentru penajul alb, talia mare şipieptul larg. A rezultat un curcan cu pieptuldezvoltat, precocitate şi viteză de creştere şi ofertilitate mai bună decât rasa Bronzată.

Masculi din linia Albă mare

În România a fost importată în anul 1970 subformă de pui de o zi, părinţi-sexaţi la Institutul deCercetare pentru Creşterea Păsărilor şi AnimalelorMici – Baloteşti (Complexul Tâncăbeşti) în vedereautilizării la împerechere cu părinţii din tipurileouătoare pentru producerea broilerului de curcă. Înurmătorii ani s-a procedat la refacerea populaţiei detip greu aparţinând rasei Albă mare cu piept larg pebaza erorilor de sexare ale materialului importat.

A fost transferată în Braşov în anul 1972 subformă de pui de o zi, fiind supusă selecţiei pentrugreutate, precocitate, lărgimea pieptului şi conversiafurajelor.

Din anul 1991, din populaţia Albă mare s-aizolat un grup reproductiv numit Diana pe bazaproducţiei de ouă a femelelor şi a producţiei despermă a masculilor cu păstrarea criteriilor deselecţie pentru greutate, precocitate, dimensiunilepieptului.

Linia Diana este utilizată ca formă paternă laîmperecherea cu femele din linia Bronzată, sau caformă maternă la împerecherea cu masculii Albămare, pentru producerea broilerului bilinear.

Masculi din linia Diana

Populaţia de curci Bronzată a fost creată laI.N.C.D.C.S.Z. Braşov în perioada 1976 – 1985 şimenţinută în condiţii de stoc genetic. Aparţine tipuluimediu-mare de curcă, specializată pentru producţiade carne, crescută în sistem gospodăresc cureproducerea şi obţinerea anuală a unei noigeneraţii.

Populaţia face parte din populaţia BronzatăCanadiană, considerată ca fiind una dintre cele maivechi rase de curci, formată prin împerechereacurcilor sălbatice din zona vestică şi meridională aStatelor Unite cu populaţia locală de curciNarragansett. Ulterior a fost selecţionată pentrumărirea taliei şi pieptului.

Masculi din linia Bronzată

Reproducerea liniilor de curci laI.N.C.D.C.S.Z. Braşov se face sezonier, acoperindcalendaristic lunile martie – iulie ale fiecărui an, înfuncţie de capacitatea şi posibilităţile unităţii decazare şi întreţinere a efectivelor, cât şi desolicitările de material biologic ale crescătorilor.Reproducerea sezonieră a curcilor îmbină biologiaspeciei cu ciclicitatea anotimpurilor, astfel că, peparcursul unui an se obţine o generaţie, carebeneficiază în mare măsură de aportul luminiinaturale şi în general, de factorii de mediu naturali.

Pentru reproducerea curcilor se practicăînsămânţarea artificială cu material seminal diluat.Pentru diluţia materialului seminal recoltat seutilizează un mediu lichid preparat în preziuaînsămânţării, în cadrul unităţii, după o reţetă proprie.

Prima însămânţare a femelelor se efectuează,de regulă, la realizarea unei intensităţi a ouatului deminimum 5 % în efectiv, fapt care se întâmplă la 16– 18 zile după stimularea luminoasă a femelelor;intervalul de timp dintre 2 însămânţări succesiveeste de 7 – 8 zile.

În perioada premergătoare efectuării primeiînsămânţări artificiale a femelelor se practicăverificarea şi ierarhizarea masculilor din punctul devedere al capacităţii reproductive (reflexul de cedarea spermei, volumul şi calitatea acesteia), de acestecaractere depinzând numărul de masculi utilizaţipentru recoltare.

Deoarece au un grad relativ mare deheritabilitate, insuficienţa caracterelor de reproducţieale masculilor sunt criterii eliminatorii, după cumagresivitatea acestora, fiind corelată pozitiv cuînsuşirile reproductive, este acceptată.

Efectivul de curci – tineret – generaţiaanului 2015, reţinut pentru reproducere

în anul 2016:

Linia Masculi Femele Total

(cap.) (% reţineri) (cap.) (% reţineri) (cap.) (% reţineri)

Albă mare 118 27,8 354 63,6 472 48,1

Diana 112 31,4 326 67,2 438 52,0

Bronzată 106 35,3 318 69,4 424 55,9

Procentul de reţineri este mai scăzut în cazulmasculilor, raportul de sexe necesar pentrureproducţie fiind de 1:3, fapt care asigură creştereaintensităţii de selecţie.

Dacă intensitatea de selecţie este scăzută,şansele teoretice pentru câştigul genetic, realizatde generaţia viitoare, vor fi mici.

Cât priveşte greutatea corporală realizată la vârsta de20 săptămâni de generaţia obţinută în anul 2015 şi carereprezintă punctul de plecare pentru realizareaproiectului, aceasta se prezintă astfel:

LiniaMasculi Femele Media

(g) (g) (g)

Albă mare 10448 7683 9066

Diana 10276 7428 8852

Bronzată 8992 7044 8018

Toată descendenţa anului 2015, se află înstare sanitar-veterinară bună, se încadrează înparametrii de creştere şi dezvoltare corespunzătorişi va fi urmărită conform cu obiectivele specifice, iarrezultatele se vor prezenta în etapa următoare aprezentului proiect.

Vă mulţumesc!