POVESTEA MEA ÎNCEPE ÎNTR-O ZI SFÂNTĂ DE

DUMINICĂ…08.05.2005 , în care a apărut „un pui

de om” vesel și energic – ROBERT GABRIEL

NU A FOST UȘOR…ÎNSĂ

ACHONDROPLAZIA ERA ULTIMA

NOASTRĂ PREOCUPARE

ÎNCREDEREA ÎN MINE ȘI NU ÎN

ULTIMUL RÂND ÎN DUMNEZEU…

M-A AJUTAT SĂ CRESC „MIC”

ÎNCREDEREA ÎN MINE ȘI NU ÎN

ULTIMUL RÂND ÎN DUMNEZEU…

M-A AJUTAT SĂ CRESC „MIC”

AM DESCOPERIT CĂ NU SUNT

SINGURUL COPIL SPECIAL…ȘI AM

DEVENIT MAI PUTERNIC, MAI

ÎNCREZĂTOR!

ACHONDROPLAZIA ESTE DE FAPT…

O ENCICLOPEDIE A APTITUDINILOR

ÎNOT PIAN KARATE

SUNT ROBERT GABRIEL…ȘI

SIGUR O SĂ MAI AUZI DE MINE…