Post on 20-Jul-2020
Plan Sectorial – ADER 2020Contractor: Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru PomiculturăPiteşti MărăcineniObiectiv general: ADESC 1 Numărul/codul proiectului: 8/1.1.8Contract: 118/2011Act adiţional: 6Anul începerii: 2011Anul finalizării: 2014Durata: 37,5 luni Denumirea proiectului: Colectarea, menţinerea şi utilizareabiodiversităţii genetice autohtone pentru elaborarea de strategiiintegrate utile programelor de ameliorare a speciilor pomicoleDenumirea fazei: Evaluarea şi completarea fondului degermoplasmă autohtonPersoana de contact: Dr. biolog Adriana Mădălina MILITARUDate contact: 0248-278066 / 0248-278477; E-mail: madamilitaru77@yahoo.com
Obiectivul general al ADER 2020ADESC 1. Adaptarea tehnologiilor de cultură şi de creştere a animalelor în contextul diminuării efectelor schimbărilor climatice.
Obiectivul specific al ADER 20201.1. Metode de inventariere, monitorizare, protecţie, ameliorare şi utilizare durabilă a resurselor naturale ale agroecosistemelor (sol, apă, resurse genetice vegetale şi animale).
Obiectivul proiectuluiMenţinerea şi îmbogăţirea fondului naţional de germoplasmă pomicolă, ca sursă de adaptabilitate a speciilor pomicole la chimbările previzibile ale condiţiilor de mediu şi ale pieţei
Obiectivul fazei V/2013:Evaluarea şi completarea fondului de germoplamsă autohtonMenţinerea stării biologice şi culturale a câmpurilor experimentale, observaţii şi determinări
PARTENERI• COORDONATOR: Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti
Mărăcineni, ArgeşDirector proiect: Dr. biolog Adriana Mădălina MILITARU
• Partener 1: Universitatea din Craiova-Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Vâlcea
Responsabil P1: Prof. univ.dr. BOTU Mihai
• Partener 2: Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Voineşti, Dâmboviţa
Responsabil P2: Ing. Mihaiela ERCULESCU
• Partener 3: Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură ClujResponsabil P3: Dr. ing. Peter SOMSAI
• Partener 4: Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură IaşiResponsabil P4: Dr. ing. CÂRDEI Eugen
• Partener 5: Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură ConstanţaResponsabil P5: Dr. ing. Corina GAVAT
CPICDP Piteşti
P1SCDP Vâlcea
P2SCDP Voineşti
P3SCDP Cluj
P4SCDP Iaşi
P5SCDP Constanţa
DISTRIBUŢIA COLECŢIILOR POMOLOGICE ÎN ROMÂNIA
Rezultate obţinute
Coordonator proiect: Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti Mărăcineni, Argeş
• Îmbogăţirea genofondului cu 1 soi şi 4 selecţii de măr ('Zorka‘, 43/55, 46/5, 46/17), 4 de păr ('Smuglyanka', 'Bryanskaya krasavitca', 'Krasnaya grusha', 'Naryadnaya efimova‘), 3 de căpşun ('Lyubava', 'Klasica', 'Tcaritca‘), 3 de zmeur ('Balsam', 'Gerakl', 'Rubus Illecebrosus focke‘), 2 de soc ('Bagatce' şi 'Kladez‘) şi 4 de cătină ('Botanicheskaya', 'Gaspadar', 'Nivelena', 'Plamennaya', 'Trofimouskaya‘)
• Vigoarea de creştere a 12 soiuri locale de măr pe 2 portaltoi (MM106 şi M9)• Evaluarea caracteristicilor fizice ale fructelor (formă, culoare, aderenţa
sâmburelui), dar şi comportarea la PPV (pe frunză şi fruct) a 25 de soiuri locale de prun.
• Influenţa substratului de plantare asupra creşterii şi fructificării a 6 soiuri româneşti de afin cu tufa înaltă (Simultan, Delicia, Lax, Compact, Augusta, Azur)
• Comportarea la atacul ciupercii Mycosphaerella fragariae (pătarea albă a frunzelor de căpşun) a 5 soiuri autohtone de căpşun: 'Premial', 'Coral', 'Floral', 'Real' şi 'Magic'.
NEGRE DE SARU GRASE
Soiuri locale de prun, recolta 2013 (după M. Butac)
CIORĂŞTI DE MEHEDINŢI VÂNĂT DE VARĂALBE DE TISMANA
LUNGULEŢE
Genitori potenţiali pentru calitate fruct
TIMPURII DE ŢURLEŞTI
URIAŞE DE SIBIU(aromă plăcută puternică)
(mărime, aspect comercial)
Influenţa substratului de plantare asupra creşterii şi fructificării afinului(după Ancu I., 2013)
Indicatorii de creştere şi fructificare Substratul de plantare DL 5%b1 b2 b3
Nr. de lăstari/tufă 12,8 8,0 10,6 1,3Lungimea medie a unui lăstar anual (cm) 18,9 17,3 19,5 1,4Lungimea totală a lăstarilor pe tufă (m.l) 2,3 1,3 2,6 0,3Nr. de muguri floriferi/tufă 19,1 10,0 16,2 2,3Nr de muguri floriferi/m.l de lăstar anual 8,3 7,7 6,2Nr de inflorescenţe/tufă 21,4 12,3 21,4 1,9Nr. de flori/inflorescenţă 8,6 8,6 9,0 0,6Nr. de fructe / tufă 116 58 132 15Greutatea medie fruct (g) 1,77 1,34 1,79 0,27Producţia / tufă (g) 2,85 115 309 34b1= 5 kg turbă+ 5 kg mraniţă; b2=10 kg litieră de conifere ; b3= 5 kg turbă+5 kg mraniţă+40g sulf praf
Creşterea şi fructificarea soiurilor de afin studiate(după Ancu I., 2013)
Indicatorii de creştereşi fructificare
Soiuri studiate DL 5%Simultan Delicia Lax Compact Augusta Azur Blueray
Nr. lăstari / tufă 15,9 11,8 10,4 7,7 8,5 9,3 9,8 2,4
Lungimea medie lăstar anual (cm)
21,2 15,7 16,9 18,2 17,0 19,0 22,1 3,0
Lungimea totală lăstarii / tufă (m.l)
3,6 2,3 1,9 1,5 1,3 1,9 1,9 0,6
Nr muguri floriferi / tufă
23,5 14,5 13,8 13,8 11,2 14,7 14,2 4,1
Nr muguri floriferi /m.l de lăstar anual
6,5 6,3 7,3 9,2 8,6 7,7 7,5
Nr inflorescenţe / tufă 29,6 22,5 11,9 12,9 14,1 20,1 17,5 2,4
Nr. flori / inflorescenţă
6,9 7,8 8,0 12,5 7,6 9,1 9,3 1,0
Nr fructe / tufă 226 105 62 6,2 60 45 156 46
Greutate medie fruct (g)
1,20 2,01 1,66 1,23 1,60 2,08 1,65 0,37
Producţia/tufă (g) 377 264 139 173 142 342 219 69
0
5
10
15
20
25
30
35
8.05 14.05 21.05 30.05 17.06 25.09
PremialCoralFloralRealMagic
Momentul observaţiei
Frecvenţa atacului de Mycosphaerela fragariae la soiuri autohtone de căpşun(după Sturzeanu M., 2013)
Completarea fondului de germoplasmă la ICDP Piteşti
● soiul 'Zorka' şi selecţiile 43/55, 46/5, 46/17MĂR
CĂPŞUN ●'Lyubava', 'Klasica', 'Tcaritca'
PĂR ● 'Smuglyanka', 'Bryanskaya krasavitca', 'Krasnaya grusha', 'Naryadnaya efimova'
ZMEUR ●'Balsam', 'Gerakl', 'Rubus Illecebrosus focke'
CĂTINĂ ●'Botanicheskaya', 'Gaspadar', 'Nivelena', 'Plamennaya', 'Trofimouskaya'
SOC ● 'Bagatce' şi 'Kladez'
Partener 1: Universitatea din Craiova-Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Vâlcea
Au fost completate fişele tehnice şi de observaţii la un număr de 17accesiuni din genul Juglans şi 10 din genul Corylus cu date privindproducția medie de fructe obținută, maturarea fructelor precum șicomportarea față de patogeni pe durata perioadei de vegetație din anul2013.
S-au efectuat măsurători și determinări în laborator la probele defructe provenind de la un număr de 28 accesiuni de nuc (Juglans), 24 dealun (Corylus) și 13 de castan comestibil (Castanea).
Felul observaţiei Anul observaţiei - 2013
Daviana Grossal Imperial de Trebizonda
Impărăteasa Eugenia Cosford
Rezistenţa la ger trunchi 3 3 3 3 3
ramuri 3 3 3 3 3
muguri 3 3 3 3 3
Înflorit Început ♂/♀ 27 I 02 II 28 I 10 XII
12 I 16 XII
01 II 06 XII 04 II 12 I
Sfârşit ♂/♀ 26 II 03 III
26 II 05 III 05 III
10 III 12 III 12 III 11 III 14 III
Intensitate mare mare medie mare mare
Perioada înfloritului - - - - -
Tip dichogamie homogam protogin protogin protogin protogin
Maturitate de recoltare 07 IX 05 IX 04 IX 09 IX 08 IX
Perioada de maturare 25 VIII-10 IX
25 VIII-10 IX 25 VIII-10 IX 25 VIII-10 IX 25 VIII-10 IX
Susceptibitateala boli
Bacterioza alunului
redusă redusă medie medie redusă
Putregaiul brun redusă redusă redusă redusă redusă
Circumferinţă trunchi (cm) 15,3 22,3 25,0 16,2 13,4
Vigoarea pomului mare medie mare medie medie
Habitus erect erect erect semi-erect semi-erect
Producţia de fructe (kg/pom) 2,8 2,7 2,9 2,7 2,9
Productivitatea medie medie medie medie medie
Partener 2: Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Voineşti, Dâmboviţa
SoiulComportarea la atacul de: Productia de fructe
(kg/pom) ProductivitateRapăn Arsură bacteriană
Botane 3 9 2 mica
Călugăresc 3 8-9 - -
Citron de Şomcuţa 2 8 - -
Cormoşe 3 9 30 mare
Creţeşti 3 9 8 medie
Creţeşti de Breaza 3 9 30 mare
Creţeşti de Ciolacu M 9 4,5 mica-medie
Creţeşti de Simici 3 8 8,5 medie
Crăciuneşti de Baia Mare 3 9 7 medie
Dulci de Rădăşeni 3 8 - -
Fără nume 3 9 10 medie
Favoritul lui Palocsay 3 8-9 3 mica
Feleac 3 9 1 mica
Gustav durabil 3 9 1 mica
Măruţ alb 2-3 8 4 mica
16 Măr muntenesc 3-M 9 1,5 mica
17 Muntenesc cu coada scurtă 3 9 - -
18 Mere tari 3 9 75 medie
19 Măr Orbai 3 9 - medie
20 Mohorât 2 9 0,5 foarte-mica
21 Moţi M 9 25 mare
22 Mere dulci 3 9 8 medie
23 Măr din sămânţă 3 8 - -
24 Nistreţ 3 8 1,5 mica
25 Ouţe 3 8 10 medie
26 Poinic 3 9 20 medie-mare
SoiulComportarea la atacul de:
Productia de fructe(kg/pom) Productivitate
Rapăn Arsură bacteriană
● Din observatiile si notarile efectuate la arsura bacteriana (Erwinia amylovora) reiese ca gradul de atac la soiurile studiate a fost mai scazut fata de anul trecut.
● Cele mai sensibile soiuri la rapăn au fost: Moti, Urdoase, Seghese.
● Productia de fructe anul acesta la multe soiuri nu a fost reprezentativa, datorita secetei de anul trecut. Cele mai productive soiuri au fost: Cormose, Cretesc de Breaza, Moti.
● Greutatea fructelor (g) a fost variabila, cuprinsa intre 52 g la soiul Wachsman Amalie si 270 g la soiul Cretesc de Simici. Fructele au fost mari si datorita productiei scazute.
● Continutul in substanta uscata (%) este cuprins intre 11% la soiul Mere dulci si 19% la soiurile Calugaresc si Wachsman Amalie.
Partener 3: Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Cluj
Nr. Crt.Soiul/
Genotipul(Varianta)
Nr. Crt.Soiul/
Genotipul(Varianta)
1 Tămâioasă de Călineşti 17 P 6-16-222 Republica 18 P 6-16-963 Roşii 19 Pară de apă4 Untoasă de Tg. Mureş 20 Pară de mai5 Urechelniţe 21 Pară de vin6 Imperiale 22 Pere Mălăieţe7 Dulci 23 Pere Pergament8 Dulci de vară 24 Boiereşti I9 Falcă roşie 25 Busuioace
10 Fondată de Pădure 26 Cluj 20-11-2011 Furnicoase 27 Clopoţele12 Gutuieşti 28 Poştaţele13 Mariana 29 Crăiese14 Miez de pâine 30 Cu miez roşu15 Moldoveanca 31 Curcubete16 Orzatice
Materialul biologic luat în studiu, reprezentat de soiuri autohtone existentela SCDP Cluj
Materialul biologic luat în studiu, reprezentat de soiuri autohtone de par existente la SCDP Cluj
Indicatori pentru caracterele frunzelor
Caracterele limbului Lungimea pețioluluiLungimea Lăţimea
Limita minimă (cm) 5,1 3,1 1,8Limita maximă (cm) 9,1 6,4 6,1Amplitudinea variației (cm) 4,0 3,3 4,3Abaterea standard 0,88 0,71 0,95Coeficientul de variabilitate (%) 12,9 17,1 23,6
Principalii indicatori pentru caracterele frunzelor la soiurile de părautohtone studiate
Caracterele corelate Valoarea corelației (r)Lungimea limbului - Lăţimea limbului 0.215Lungimea limbului - Lungimea pețiolului 0.157Lăţimea limbului - Lungimea pețiolului -0.059
r5% = 0,3490,4490,554
r1% =r0,1% =
Corelaţiile fenotipice dintre caracteristicile frunzelor la soiurile de păr autohtone studiate
0,215
0,157
-0,059
-0,100
-0,050
0,000
0,050
0,100
0,150
0,200
0,250
Lăţimea limbului Lungimea pețiolului
Lungimea limbului
Lăţimea limbului
Corelaţiile fenotipice dintre principalele elemente morfologice ale frunzelor,la soiurile de păr autohtone studiate
Partener 4: Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi
Felul observaţiei saudeterminării / Soiul
Cătălina Ludovic Cociu BoambedeCotnaricl. 6
BoambedeCotnaricl. 7
Galata Maxut
Fenofaze devegetaţie şidefructificare
Umflaremugure
21.03 31.03 1.04 19.03 19.03 4.04 1.04
Sfârşitînflorit
29.04 29.04 30.04 29.04 29.04 30.04 29.04
Maturarefruct
25.05 11.06 12,06 22.06 22.06 22.06 14.06
Cădereafrunzelor
20.10 21.10 19.10 22.10 22.10 21.10 22.10
Perioada devegetaţie(zile)
214 205 202 218 218 201 205
Perioada devegetaţie(∑t°C)
3365,2 3352,5 3322,7 3393,2 3393,2 3324,3 3355,1
Caracteris-tici pom
Lăstarianuali (nr.)
155 84 123 126 135 120 118
Lăstarianuali mm
29,8 35 36,9 32,3 36,8 34,6 25,5
SST(cm2) 334,5 224,8 272,6 299,5 302,3 426,5 497,8
Fişa tehnică a observaţiilor şi determinărilor la specia cireş, SCDP Iasi
Felul observaţiei sau determinării / Soiul Pitic Selecţia Cotea De Botoşani IlvaFenofaze de vegetaţieşi de fructificare
Umflare mugure 30.03 29.03 27.03 29.03Sfârşit înflorit 2.05 28.04 29.04 2.05Grad fertilitate naturala (%) 31 0 4 34Maturare fruct 25.07 24.06 28.06 1.07Căderea frunzelor 24.10 20.10 20.10 22.10Perioada vegetaţie (zile) 209 206 208 208Perioada vegetaţie (∑t°C) 3346,8 3346,8 3346,8 3371,7
Caracteristici pom Lăstari anuali (nr.) 79 125 138 123Lăstari anuali (mm) 21 36 37 36SST (cm2) 54 244,6 232,2 101
Caracteristici fruct DimensiuniD/d/H (mm)
18/16/20 19/18/21 22/20/20 22/21/21
Greutate medie (g) 4,2 6,3 7,7 5SU% 13 12 15 12Culoare pieliţă Vişiniu închis Roşu purpuriu Roşu purpuriu
închisRoşu închis
Culoare suc Roşu închis roşu Roşu închis roşuCuloare pulpă roşie roşie Roşu vişiniu Roşu închis
Caracteristicisâmbure
DimensiuniD/d/H (mm)
9/6/10 9/7/10 10/8/10 9/7/10
Greutate medie (g) 0,37 0,38 0,39 0,32Destinaţie fruct Prelucrare Prelucrare Consum
proaspăt şi prelucrare
Prelucrare
Fişa tehnică a observaţiilor la specia vişin, SCDP Iasi
Partener 5: Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Constanţa
Date medii lunare ale principalelor elemente climatice înregistratela SCDP Constanţa, anul 2013
Valu lui TraianLuna Temperatura (°C) Umiditatea
relativă a aerului (%)
Precipitaţii(mm)Medie Media
maximelorMedia
Minimelor
Ianuarie 1,03 4,82 -2,77 81,48 28,60
Februarie 4,5 7,7 1,2 82,60 13,0
Martie 5,95 11,03 0,85 69,87 12,10
Aprilie 12,93 19,56 6,27 68,67 23,70
Mai 19,19 26,35 11,97 68,10 28,30
Iunie 22,81 29,89 15,67 61,73 35,50
Iulie 23,42 29,88 16,92 61,58 118,40
August 23,96 30,55 17,31 62,06 52,50
Septembrie 17,54 23,49 11,54 64,07 88,10
Octombrie 12,18 17,09 7,22 84,13 128,80
Date fenologice şi de producţie la câteva soiuri de piersic autohtone, 2013
Nr. crt.
Denumirea genotipului
Întărirea sâmburelui
Intrarea în pârgă
Maturitatea de recoltare
ProducţiaKg/pom t/ha*
1. Superbă de toamnă
08.06 13.08 20.08 12 9,99
2. Superbă de vară 06.06 17.07 23.07 17 14,16
3. Frumos de Băneasa
10.06 22.07 29.07 9 7,49
4. De Cândeşti 05.06 25.07 01.08 20 16,665. Mioriţa 08.06 19.07 25.07 32 26,656. De Voineşti 07.06 01.08 9.08 30 24,997. Bucureşti 08.06 03.08 10.08 9 7,49
* Producţia în t/ha a fost calculată pentru o densitate de 833 pomi/ha
Date fenologice şi de producţie la câteva soiuri de nectarin autohtone, 2013
Denumirea genotipului
Întărirea sâmbure
Intrarea în pârgă
Maturitatea de recoltare
Producţia
Kg/pom t/ha*
Nectarin superintensiv
10.06 01.07 07.07 23 19,15
Romamer 2 05.06 20.06 27.06 32 26,65
Băneasa 2 golaşe 9.06 12.07 19.07 18 14,99
* Producţia în t/ha a fost calculată pentru o densitate de 833 pomi/ha
Date fenologice şi de producţie la câteva soiuri de migdal autohtone, 2013
Nr. crt.
Denumirea genotipului
Maturitatea de recoltare
Greutatea medie a unui
fruct în coajă (g)
Greutatea medie a miezului
(g)
Producţia fructe în coajă
kg/pom t/ha*
1. Valea Scheii 05.09-12.09 2,8 1,4 14,0 8,75
2. Lovin 18 10.09-20.09 5 1,6 13,5 8,43
3. Mărculeşti 53/24 18.08-28.08 2,6 2 12,2 7,62
4. Olteni Văratice 19.08-29.08 2,3 1,2 8,0 5,0
5. Moldovenesc 23.08-03.09 2,0 0,8 7,5 4,68* Producţia în t/ha a fost calculată pentru o densitate de 625 pomi/ha
Soiul de migdal 'Moldovenesc' Soiul de migdal 'Tohani '
Coleţia de migdal, SCDP Constanţa Ramuri de migdal, recoltate în vederea altoirii
Soiul de migdal 'Lovin 18' Soiul de migdal 'Olteni văratice'
Lucrări ştiinţifice prezentate
• Botu M., Achim Gh., Baciu A., Alecu A. and Manthos I., Romval and Casval – One Cultivar and One Rootstock for Sweet Chestnut. IInd European Congress on Chestnut, Debrecen – Baia Mare – Modry Kamen, 9-12 october, 2013 (Lucrarea va apărea intr-un număr special al publicației Acta Horticulturae a ISHS).
• Botu M., Achim Gh., Botu I., Cosmulescu S. and Tsampas T., The Influence of Ecological Conditions and Genotype on Walnut Fruit Yield in North of Oltenia –Romania. 7th International Walnut Symposium (IWS), Fenyang City of Shanxi, China, 20 - 23 July, 2013 (Lucrarea va apărea intr-un număr special al publicației Acta Horticulturae a ISHS).
• Butac M., Militaru M., Budan S., Evaluarea si caracterizarea unor soiuri locale deprun pentru calitatea fructelor, Sesiune Ştiinţifică ,,Cercetarea pomicolă – o şansă pentruagricultura românească”, ICDP Piteşti Mărăcineni, Argeş, 4 octombrie 2013
• Sîrbu S., Iurea E., Corneanu M., Research concerning the influence of current climate changes over the phenological stages at sweet cherry tree (Prunus avium L.), Lucr. st. UŞAMV Iaşi, Seria Horticultură, vol. 56, nr. 2, p. 201-207.
• Iurea E., Grădinariu G., Morariu A., Corneanu G., Sîrbu S., Fertility, viability and the germination capacity of pollen to some sweet cherry cultivars, Lucr. st. UŞAMV Iaşi, Seria Horticultură, vol. 56, nr. 1, p. 201- 206.