P ământul – bucură-te de el!

Post on 30-Dec-2015

31 views 0 download

description

P ământul – bucură-te de el!. Efectul de seră. În urma studiilor făcute, se aşteaptă la creşterea gazelor cu efect de seră care să cauzeze schimbări climatice. - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of P ământul – bucură-te de el!

În urma studiilor făcute, se aşteaptă la creşterea gazelor cu efect de seră care să cauzeze schimbări climatice.

Lumina solară străbate atmosfera şi ajunge pe Pământ. O parte a radiaţiilor este absorbită de sol, cealaltă fiind reemisă în atmosferă, unde este absorbită de gazele cu efect de seră (fapt ce conduce la o încălzire atât a solului cât şi a atmosferei). Efectul de seră terestru este un fenomen natural extrem de util vieţii pe Pământ. Fără prezenţa gazelor cu efect de seră temperatura medie a Pământului ar fi de aproximativ -20 grade C.

Oamenii de ştiinţă le-au dedicat nenumărate studii şi lucrări (Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climei, 2001).

Efectul de seră

Clima Pământului este condusă de un flux continuu de energie (de la Soare). Această energie este în principal sub forma unei lumini vizibile.

Aproximativ 30% este imediat împrăştiată înapoi în spaţiu, iar restul 70%, care este absorbită « trece in jos » prin atmosferă, pentru a încălzi suprafaţa Pământului.

Pământul trimite înapoi în spaţiu această energie sub forma radiaţiilor infraroşii.

După cum s-a amintit în partea introductivă, gazele cu efect de seră din atmosferă blochează radiaţiile infraroşii pentru a nu scăpa direct de pe suprafaţa în spaţiu.

Principalele gaze cu efect de seră sunt: dioxidul de carbon, ozonul, metanul, protoxidul de azot, cloroflorocarbonaţii (CFC - uri), vaporii de apă şi alte gaze.

În afară de CFC - uri, toate celelalte gaze apar în mod natural. În fig.1 este prezentată contribuţia principalelor gaze provenite din activităţile umane a efectul de seră.

Dioxidul de carbon, responsabil pentru mai mult de 60% din efectele gazelor cu efect de seră, este produs de carburanţii folosiţi pentru a genera energia, precum şi în urma tăierii şi arderii pădurilor.

Metanul reprezintă 15-20% din aportul total al acestor gaze şi acesta este chiar în creştere.

Oxizii de azot, sunt emişi din activităţile agricole, precum şi din alte surse şi au şi ei o contribuţie importantă.

Substanţele chimice artificiale numite halocarburi (CFC -urile, PFC - urile) şi alte gaze, cum ar fi hexafluorurile de sulf suntemanate prin procese industriale. În acest sens, se pot exemplifica freoni utilizaţi în principal in sistemele frigorifice (CFC-urile, HCFCurile şi HCF-urile).

Ozonul din atmosferă este generat indirect de către automobile prin gazele eşapate. Oxidul de natriu protoxid, cloroflorocarbonaţii şi ozonul contribuie la restul de 20% din efectele sporite ale gazelor cu efect de seră.

Efectele schimbărilor climatice în România în ultimii 100 de ani

În România a fost identificatã o încãlzire semnificativã cu aproximativ 0,8 grade C în unele zone extra-carpatine.

Raportat pe anotimpuri, cele mai importante schimbãri se înregistreazã iarna (ajungând la 1,9 grade C la statia Bucuresti - Filaret). Cantitatea anualã de precipitaţii este în general în scãdere.

În ultimii 10 ani a fost identificatã o extindere spaţialã a suprafeţelor afectate în diferite grade de secetã, iar în perioada 1980-2000 cantitatea medie de precipitaţii a fost sub limita inferioarã pe tot teritoriul. Aceasta este un fenomen frecvent în România, precum si în alte tãri din sud-estul Europei.

Exploatarea resurselor neraţional şi excesiv 1. Tăierea pădurilor şi

păşunatul excesiv cauzează: inundaţii:

Prut şi Siret

2. depozitarea necorespunzătoare a gunoaielor:

Peştera Câmpeni, judeţul Bihor

fostă mină de aur, judeţul Maramureş

• degradarera ecosistemului natural din Munţii Apuseni:

Filipeşti

b. furtuni:

Urmările unui taifun - Asia

Uragan – America de Nord

Nu vom salva tot ce ne-ar plăcea să salvăm, dar vom salva mai mult decât dacă

n-am fi încercat deloc. - Sir Peter Scott -