Post on 17-Sep-2019
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismuluigi Memoria Exilului Romdnesc
Manuela Marin
NICOLAE CEAUSESCU
OMUL SI CULTUL,
f\f;Hfn*e\# nr SCAUN
CuprinsCuvdnt inainte ......................9
Mullumiri ........17
Listi de abrevieri ................18
lntroducere. .....19
PARTEA r: ApARTJTA 5r EVOLUTTA CULTULUT PERSONALffATil rUr NTCOTAE
CEAU9ESCU ............32
Capitolul l: Cultul personalitilii lui Nicolae Ceaugescu. Concept, istoriografie 9i
mecanisme constitutive. Canale de difuzare a cultului personalitilii.......................33
1. Definilia cultului personalitilii. Concept pi specific istoriografic........................ 34
2. Alegerea unui dictator ...... 38
3. Mecanisme constitutive ale cultului personalitdgii lui Nicolae Ceaugescu ......... 50
4. 21 august 1958-inceputul cultului personalitdlii lui Nicolae Ceaugescu............. 63
5. lnstitulionalizarea cultului personalit5lii................... .................... 56
6. Reprezentirile unui dictator si evolulia cultului personalitifii sale ...................75
7. Cultul personalitSliiintre sancliune personali gi practici politicS .....................79
8. Canale de difuzare a cultuluipersonalitSliiluiNicolae Ceau9escu.....................87
8.1". Volumele omagiale... ......................87
8.2. Discuri .......,.............. 115
8,3. Cinematografia......... .................... 116
8.4. Televiziunea gi radiou1..............................:..,.... ...............,.... 123
8.5. 23 August - de la demonstrafie politice la manifestare de cult ................ 129
8.6. Manifestdri omagiale organizate in !ard giin striinitate..........,............... 140
8.6.1. in Rom6nia ........ 140
8.6.2. in striinitate ..... 151
10. Concluzii .... 153
Capitolul ll: Rescrierea istoriei pentru uzul dictatorului: Nicolae Ceaugescu ca
,,t6nir revolulionar" ................ ................... rSS
1.25 ianuarie-de la aniversarea zileide na$tere la sirbdtoare nafiona|d.......... 156
2. O biografie de revolulionar 9i inceputurile sa1e....... .................... 150
3. Comitetul Nalional Antifascist Rom6n......... ............ L64
6 Manuela Marin
4. Prima arestare a lui Nicolae Ceaugescu gi procesul de la Craiova (1934) ......... 166
5. Noiarestdrigiactivitatea desfiguratd in cadrul UTC (1934-1936) ................... 169
6. Procesulde la Bragov ......110
7. Perioada detenliei Ia Doftana ............. L76
8.1. Mai 1939............ .......... 180
9. Contribulia lui Nicolae Ceau;escu la reorganizarea UTC-ului ...... 191
10. Perioada deten!iei la Jilava, Caransebeg giT6rgu -Jiu................................,... 195
l-l-. Perioada dupi 23 august 1944............ .................. 1-99
l-2. Concluzii .... 200
Capitolu! lll: Nicolae Ceaugescu. Arhitectul Romdniei moderne.......................203
1. Congresul al lX-lea al partidului sau momentul fondator al Rom6niei socialiste204
2. Socialism, dezvoltare gicultulpersonalitSlii. CazulluiNicolae Ceaugescu ....210
3. ,,C6rma !5rii e intre oameni, iar c6rmaciul e permanent 9i int6iul la datorie".
Vizitele de lucru gi cultul personalitSlii................... ............217
4. Paternalismul si cultul personalit5lii lui Nicolae Ceaugescu... ......229
4.1. Definifia paternalismului................ ..................229
4.2, Paternalism 9i umanism socialist ......................230
4.3. Repere paternaliste in discursul omagial ceaugist ................ 233
4.3.1. Redistribuire, resurse 9i cultul personalitSlii lui Nicolae Ceaugescu ... 233
4.3.L.1. Bundstare giumanism socialist ...............234
4.3.L.2. Urbanizare 9i bunistare socialS .............241,
4.3.1.3, Aprovizionare, bundstare si vizitele de lucru ale
lui Nicolae Ceaugescu .........244
4.3.1.4. Programulde alimentalie gtiinlificd ........252
4.3.2. Politica pronata1ist5.............,.... .................254
4.3.2.'1. Paternalism gi politici demografice ......... 255
4.3.2.2. Pronatalism-intre paternalism gimanifestare de cu|t.....................257
4.3.3. Calamit6!i naturale; cutremurul din martie 1977............................... 263
5. Pirinte sau fiu al naliunii ?.................. ....................271
6. Validarea 9i recunogtin!5: manifestiri omagiale, decoralii 9i distinclii ............212
7. Concluzii.. ....28L
Nicolae Ceaugescu. Omul 9i cultul' 7
capitolul lV: Nicolae ceaugescu - Eroul sau campionul pScii mondiale"""""'283
1. Redefinirea p6ciigiconstruclia cultuluipersonalitiliilui Nicolae ceaugescu"' 283
L.2. Forlele pdcii ..'........' """"""""""' 284
1.2. Cursa inarmirilor 9i dezarmarea""""""""" ""' 285
1.3. Binomuldezarmare-dezvoltare """""""""""'287
2. Principalele momente ale politicii romAnegti de pace """"""""' 289
2.1'.NeproliferareanuclearSgiaaltorarmededistrugereinmasi....'........,...2892.2. Problema dezarmiriiin cadrul ONU """""" ""'291
2.3. Reducerea cheltuielilor militare """""""""""' 295
2.4. Denuclearizarea Europei """"""" 299
2.5. Conferinla pentru Securitate giCooperarein Europa """""' 318
2.6. Reglementarea pe cale pagnici a diferendelor internaliona1e""""""""" 321
3. <Sunteli, d-le pregedinte, Eroul picii!>' Pacea 9i cultul personalitilii
luiNicolae Ceaugescu... """"""" 323
3.1'DoctrinaCeaugescu,doctrinapoliticiirom6negtidepace......................''.325
3.2.Contactelebilaterale,,,istoricesoliidepace,prieteniegicolaborare,,,,,..32T
3.3. in apirarea picii mondiale: iniliativele 9i documentele rom6ne9ti"""""' 330
3.4.,,Ceaugescu-Rom6nia-Pace"saudespremarilecampaniipentrupace"332
3.5. Discursurile 9i interviurile lui Nicolae CeauSescu """"""""" 338
3.G. Mirturii ale prestigiului ,,Marelui Erou al Picii": aprecieri elogioase, premii 9i
distincfii, volume 9i manifestiri omagiale"" """""""""' 339
4. Concluzii.' "" 356
Capitolul V: Nicolae Ceau;escu-garant al unitilii
9i independenlei na!iona1e......""""" """"" 358
1. Dezvoltare socialisti, nalionalism 9i independenla in politica
externi romAneasci """"""""" 359
2. Nalionalizarea imaginii PCR gi cultul personalitSlii lui Nicolae ceau9escu """' 355
3. lndependenla nalionali gidezvoltarea economici """"""""""' 368
4. RSzboiulintregului poporin apSrarea independenlei Romaniei """"""""""' 371
5. Unitatea nalionalS 9i cultul personalitalii lui Nicolae ceaugescu """"""""""'372
6. Concluzii'. "" 393
8 Manuela Marin
PARTEA A !t-A: RECEPTAREA CUTTULUT PERSONATTTATII
LUI NICOLAE CEAUSESCU. .........395
Capitolul Vl:,,Conducitorului iubit". Consens gi adeziune ?n corespondenla
adresati lui Nicolae Ceau9escu... .................396
1. T6ndrului revolufionar Nicolae Ceaugescu .............. 403
2. Arhitectului Rom6niei moderne .......... 406
3. Eroului pdcii mondiale, Nicolae Ceaugescu... ...........42L
4. Garantului independenlei 9i unitdlii nalionale ........425
5. Concluzii.. ....429
CapitolulVll: Acomodare gi opozilie. Rezistenla cotidiand fa!5 de cultulpersonaliti[ii lui Nicolae Ceaugescu... ..........430
1. Definilia ,,rezistenlei cotidiene" .......... 430
2. Forme ale rezistenfei cotidiene fali de cultul personalit5fii lui Nicolae Ceaugescu
2.1. Disculiile sau comentariile pe teme politice ................. ......434
2.2. Acliuni individuale sau colective indreptate impotriva unor imagini care-l
reprezentau pe Nicolae Ceaugescu... ..........441,
2.3. ,,inscrisurile cu conlinut dugm5nos".................. ...................443
2.3.1. Scrisori................... ................443
2.3.2 Filuici sau foi volante........ ......445
3. Bancuri de facturi politici ..................447
4. Concluzii.. .... 459
Concluzii ........460
Lista ilustratiilor............. ...465
Anexa 1: Tabele privind repartilia tematici 9i anualS a articolelor de presi ....467
Anexa 2: Numirul total al volumelor omagiale apirute in striinitate in anii 1970-
1980........... ..........474
Bibliografie ....475
434
Capitolul I:Cultul personalit[fii lui Nicolae Ceausescu.
Concept, istoriografie 9i mecanisme constitutive.Canale de difuzare a cultului personalititii.
Asa cum menfionam in Introducere, acest prim capitol identifici principalelecoordonate institulionale ;i temporale ale apariliei qi evolugiei cultului personalitiqii luiNicolae Ceaugescu, precum qi instrumentele pentru diseminarea sa in spatiul publicromtnesc gi uneori, striin. Pentru inceput, voi stabili principalele coordonate teoreticenecesare definirii sintagmei de cultul personalitd;ii, insistAnd asupra dublei sale
dimensiuni. Departe de a include doar diferitele manifestdri asociate omagierii publice a
liderului (cum ar fi, articole de pres5, expozilii, simpozioane), cultul personalitilii a fostgi consecinta unei structur5ri organizafionale informale. Ea a avut la bazl proliferarearelaliilor clientelare in interiorul aparatului de partid gi de stat, in cadrul clrora cultulpersonalitilii devenea un instrument al pragmatismului politic, semnalAnd,,supu;ilor"(membrilor de partid) personajul politic cu cea mai puternici bazl de putere gi a ciruisusfinere putea determina maximizarea beneficiilor politice obqinute.
Pe baza acestor considerente teoretice generale, voi analiza aparigia gi dezvoltareacultului personalit5lii conducltorului rom6n, insistAnd, mai degrab5, asupra schimbirilorinstitu;ionale care au favorizat o asemenea evolufie. Astfel, demonstrez ci alegerea luiNicolae Ceaugescu in funcfia supremi din partid a fost rezultatul pozifionirii sale in cadrulconducerii PMR qi a relatiei sale speciale cu Gheorghe Gheorghiu-Dej gi ci apari;ia cultuluipersonalitdgii sale, dupi momentul august 1968, s-a bazat, in principal, pe o serie de
manipulSri institufionale menite a consolida autoritatea sa personali in cadrul partidului.De asemenea, consider omagierea publici a liderului romAn ca fiind o tradi;ie inventatdir,accepfiunea dati sintagmei de Eric Hobsbawn, pentru ci a integrat, in mod selectiv,anumite elemente tradilionale privind statutul qi imaginea conducitorului politic.'
in ceea ce privegte examinarea manifestdrilor omagiale dedicate liderului romAn, amin vedere doui direcqii principale. Pe de o parte, plecAnd de la distincqia operatl de ErnstKantorowicz irrtre cele doud corpuri ale regelui,'voiidentifica principalele imagini inclusein corpul politic, simbolic al liderului, ca parte integrantl a cultului siu. Pe de altl parte,
voi stabili principalele csnale sau instrumente care au contribuit la difuzarea cultului siuin spaliul public nafional (;i uneori internafional).
Aga cum voi arita la momentul oportun, cultul personalitiqii lui Nicolae Ceauqescu
a debutat in contextul evenimentelor din august 1968, cunoscAnd o dezvoltare gradualS
'Eric Hobsbawn,,,lntroduction: InventingTraditions", in Eric Hobsbawn, Terence Ranger (eds.),ThelnventionofTradition, p. t. '
' Ernst Kantorowicz, King's Two Bodies. A Study in Mediaeval PoliticalTheology, pp.7-8,u-rz.
34 Manuela Marin
pAni in momentul in care a ajuns si domine discursul public incepAnd cu ianuarie 1978
;i continuAnd pe tot parcursul anilor r98o. Perioada de tranzilie, in care degi vizibile,elementele cultului personalitdlii nu s-au permanentizat, a corespuns consoliddrii
treptate a puterii liderului romAn, care a fXcut posibilS permanentizarea ulterioari a
manifestirilor destinate omagierii sale publice.
Analiza instrumentelor sau mijloacelor folosite de propaganda de partid pentru difu-zarea cultului personalitSlii va evidenlia implicarea autoritefilor romAne in organizarea si
suslinerea lor logistici gi financiari, dar gi legitura directi intre diversificarea lor tematicigi organizatorici Ei evolufia generali a omagierii publice a lui Nicolae Ceaugescu.
r. Definilia cultului personalitifii. Concept gi specific istoriografic
Definirea sintagmei de ,,cultul personalitSlii" presupune doul paliere de explicalie.
Primul este legat de partea publici, vizibili, mai exact de campania propagandistici, uneori
iniliati, planificatl gi controlatS, care are in centru pe conducitorul unui stat sau al unei for-
mafiuni politice. Campania este angajatS cu scopul de a demonstra caracterul excepfional,
unic al obiectului uman al cultului, justificAnd gi consolidAnd, totodat5, pozigia sa in cadrul
unitlqi politice pe care o conduce. Ea antreneazi toatd mass-media (televiziune, presa scrisS,
radio), dar presupune gi organizarea unor manifestalii, aduniri publice ca mijloace de
afirmare, de reconfumare a sprijinului popular pentru cel care face obiectul cultului.
Cel de-al doilea palier de explicafie vizeazi o structurl politici specifici, aferentiaparatului politic de conducere, de la nivel central, care constituie baza, punctul de
sprijin pentru intregul efort propagandistic. Astfel, el reflecti o realitate existentl lavArful conducerii politice de stat gi partid, gi anume, concentrarea puterii in mAinile uneisingure persoane, conducitorul statului sau/gi a partidului, realitate care are consecinfe
gi la nivelurile inferioare ale sistemului politic. Acesta este gi sensul pe care Hrugciov l-a
dat, in celebrul s5u Raport secret din fala Congresului al XX-lea al PCUS (25 februarie
1956), sintagmei de ,,cultul individului/ personalitlgii", discurs care a marcat gi
consacrarea sa oficiali. in opinia lui Robert C. Tucker, ,,cultul individului", condamnat
de Hrugciov, era un eufemism pentru a descrie starea de fapt de la virful conducerii
sovietice din timpul viefii lui Stalin, caracterizati prin diminuarea rolului conducitor al
partidului gi al organelor sale colective de conducere gi instaurarea puterii absolute a luiStalin. Ea s-a fundamentat pe un sistem de supra-conducere politici, bazat pe teroarea
institulionalizati, care i-a permis liderului sovietic si transforme intregul sistem politicsovietic intr-un mecanism de proiectare a puterii qi personalitSlii sale.3
Aparilia cultului personalitSlii in cadrul regimurilor de tip socialist a fost rezultatulunei structurSri organizafionale specifice partidului, din care fXcea parte subiectuluicultului. Ea a fost caracterizatl prin inexistenfa unor bariere institulionale care sI asigure
respectarea principiului conducerii colective in cadrul partidului,a dar gi facqionalismul
r Robert C.Tucker, ,,The Politics of Soviet De-Stalinization",in World Politics, Volume 9 [u1.r995),pp-557-562.a Graeme Gill, ,,Personality Cult, Political Culture and Party Structure", in Stu dies in Comparative Communism,Vol. XVII, No. z, Summer ry84,p.15.
Nicolae Ceaugescu. Omul gi cultul. 35
partidelor care a favorizat desfigurarea luptelor pentru putere gi care a permis liderului
facfiunii invingltoare s5-gi elimine rivalii politici direcfi Ei sI preia puterea politici
deplini.in procesul de consolidare gi extindere a puterii sale, dar gi pentru asigurarea
adoptirii ;i materializirii politicilor sale, de care depindea, in parte, legitimarea pozifiei
sale excepfionale, liderul a profitat de absenfa unor reguli formale privind gestionarea
decizionalS a activitigii in cadrul partidului. Astfel, el a incercat si substituie derularea
normal[ a procesului decizional cu asigurarea sprijinului necondilionat pentru toate
deciziile sale, prin construirea unui sprijin la toate nivelele inferioare cheie ale partidului,
folosind ceea ce Graeme Gill numea,puterea de a dispune de personal"5.
Construirea gi perpetuarea bazei personale de putere a liderului, in paralel cu
ierarhia formali a partidului, era determinatl de ceea ce Graeme Gill identifica ca
,,egoismul individual", atAt al subiectului cultului, care dorea menfinerea ;i consolidarea
poziqiei sale supreme din cadrul ierarhiei formale, cAt gi al susfin5torilor sii. Aceqtia
percepeau inserarea lor in cadrul structurilor informale de putere ca o condilie esenlal5
pentru conservarea poziqiei delinute qi pentru o eventual5 ascensiune pe scara ierarhici
oficiali.6Realitatea structurlrii neoficiale a puterii a determinat aparigia unei relafii de fip
clientar auto-reproducfivd, reciproc avantajoasl pentru ambele plrfi implicate. Aflali in
dubl; dependengi fa$ de centru, atAt la alegere,/numire, cAt gi pe parcursul indeplinirii
sarcinilor asociate funcfiei, membrii de partid de la nivelele inferioare ale partidului se
vedeau nevoigi sd caute protecfie in fap atacurilor potenqiale, fie prin crearea unei relele
locale auto-protectoare, fie prin gisirea unui protector/patron la nivelul superior. inacest ultim caz, apare ceea ce Grame Gill nume;te ,,dinamica circulari a puterii". Liderii
de la nivelul inferior al ierarhiei cauti sI oblin5 de la liderii regionali sprijin 9i protecfie
gi, in mod similar, ei doresc sI oblini acelagi lucru de la cei de la nivel nafional. O astfel
de realitate structurali informali a determinat proliferarealan;urilor de patroni-clien;i:
cei de la nivelele inferioare ofereau sprijin superiorilor in forurile importante de partid qi
in implementarea politicilor lor, iar in schimb, ei aqteptau protecfie, securitate 9i
promovare. in cadrul unui astfel de angajament, cultul personalit5lii dobAndea valoarea
unui semnal, mesaj pentru oficialii de rang inferior, aritAndule care personai politic este
cel mai potrivit pentru rolul de protector, ;i oferindu-le, totodati, qi instrumentul prin
intermediul ciruia ei igi puteau exprima, in mod oficial, propria alegere ;i obline
beneficiile asociate proliferirii sale.7
Multiplicarea lanlurilor clientelare a determinat crearea unui sistem politic
piramidal clientelar (cu varietS;i in literatura de specialitate de tip patrimonial sa:u
sulronistic). Acest sistem a dezvoltat forme extreme, secundare, ceea ce I(enneth Jowittnumea familiarizareq partidului,s un sistem de conducere dominat de un lider
atotputernic gi familia sa.
5lbidem, pp. rr5-u6.u lbid" ,pp. rl3, u5-u8.? lbidem, pp. u6-u8.8 Michael Shafir, Romani a: Politics, Economy and Society, p.79.
36 Manuela Marin
Termenul d,e patrimoniahsm a fost, iniflal, introdus de Max Weber, pentru a
desemna o formd specificl pentru una dintre cele trei tipuri de autoritate gi anumeautoritatea tradi;ionald.e Majoritatea autorilor, incepAnd cu Max Weber,'o care auabordat problema existenfei gi funclionirii patrimonialismului intr-un sistem politicconsiderS ci el era caracterizat de o birocrafie traversati de relafi personale de tipclientelar. La baza funcfionirii sale a stat modelul patron-client, in care patronul,manipula, de cele mai multe ori, patronajul pentru a accede la putere, dar gi pentru a oconserva. Aceasti pozigie asigura liderului-patron materializarea angaiamentului siuprogramatic, iar vasta colecqie de adepli personali acceptau situalia ca fiind o gansi inurcarea treptelor piramidei politice gi, implicit, sociale." in cadrul unui aranjament de tippatrimonial, accentul era pus pe relafia personal5 care se stabilea intre patron-client gi
care se baza pe schimbul de resurse (slujbe, promoviri, titluri, contracte, licenfe,imunitatea in fala legii) intre cele doul pir;i (liderul, respectiv indivizii localizagistrategic)." TotodatS, patrimonialismul era semnul persistenfei unor trdsituri, elementetradilionale, a ceea ce George M. Foster numea,,imaginea bunului limitat".'3
Imagineabunuluilimitaf, specifici societitilor rurale, percepea bunurile ca existAnd incantitate limitatd, care nu putea fi sporiti. Astfel, un individ putea s5-gi imbunitigeascisituafia doar pe seama celorlal$. Ca urmare, fiecare unitate socialS minimi (un nucleu de
familie sau un indMd) se vedea angajatl intr-o lupti perpetui, necrutitoare cu dugmaniisii pentru posesia a ceea ce considera a fi partea sa de valori. O asemenea evolufie a
influenfat dezvoltarea tiparelor de bazi ale rela;iilor sociale specifice societlqilor prdnegtigi care erau menite a neutraliza eventualele provoclri. Ele sunt comportamente de
reducere a anxietifii prin care l5ranul incerca si-gi construiascl securitatea personald sau
cel pu{in si-gi ugureze viafa in fala ameninlirilor percepute ca venind din mediul exterior.in consecinlS, angajamentele sociale reprezentau mijloace adaptive folosite pentrucregterea accesului firanului la ,,lucrurile bune" in viafl gi de care el avea nevoie in moddirect. Asemenea aranjamente s-au regdsit transfigurate in diferite sisteme de rudenie-familia de tip nucleu, familii extinse qi organiza;ii de clan sau trib. Aplicarea logicii imaginiibunului limitat la mediul politic a creat tipuri distincte de comportament politic:(nepotism, personalism sau favoritism, sau la structuri politice) clici, fraqiuni, grupuri de
patronai, adep$.'a
in opinia lui Michael Shafir, familiarizarea partidului poate fi vdzutd ca o repre-zentare a patronajului indusi in postura defensivS, intr-o societate in care sentimentul
e Max Weber, Economy and Society: An Outline of Interpretive Sociology, ed,. Guenther Roth and Claus Wittich,Berkely, University of California Press, t978, p. zz6." Ibidem,pp. zz6-234.
" Philip D. Stewart, R.L. Arnett, William T. Ebert, Raymond E. MaPhail, Terrence L. Rich, Graig E. Schopmeyer,,,Political Mobility and the Soviet Political Process: A Partial Test of Two Models", ir The American PoliticalScience Review,Vol. 66, No.4 (Dec., 1972),pp.tz69-rz7o." Robin Theobald, ,,Patrimonialism", in World Politics,Vol.34, No.4 [u1., r98z), p. 552.'r George M. Foster, ,,Peasant Society and the Image of Limited Good", in J.M. Porter, M.N. Diaz, G.M. Foster(eds.), Peosant So ciety: A Reader, Boston, Little Brown citat in Michael Shafir, op.cir., pp. 79-80.a
John Duncan Powell, ,,Peasant Society and Clientelist Politic s",inThe American Political Science Review,Yol.64, No. z (fun, r97o), pp.4tt-412.
Capitolul VI:,,Conducitorului iubit". Consens gi adeziune
in corespondenla adresati lui Nicolae Ceaugescu
Aqa cum am precizat in remarcile mele introductive, partea a doua a lucrlrii an alizeazimodul in care cultul personalitilii lui Nicolae Ceau;escu a fost receptat,,pozitiy'', respectiv
,,negatiy'' de cltre o parte a popula$ei. in consecinli, in cuprinsul capitol de fali voi analizaopiniile favorabile exprimate de o parte a cetSlenilor romAni cu privire la omagierealiderului romAn, pentru ca in urmitorul sd mi concentrez pe examinarea reacqiilor lornegative in legituri cu acelagi subiect.
Din punctul meu de vedere, regimul romAn a generat ceea ce Ian Kershaw numeaconsens subtnfeles.El se referS la existenla unor domenii de consens create la intersectareadintre aqteptirile populafiei legate de performangele regimului gi obiectivele sale pe termenlung, popularizate prin intermediul propagandei'. in ancheta sa de ,,comunismologieprospectivi" finalizati in anul 1987, Mihai Botez menfiona cAteva domenii de consens intrepopulafie gi regimul lui Nicolae Ceauqescu. Marile ,,ctitorii ale Epocii de Aur", cum erauapreciate de propaganda oficial5, construcfia metroului bucuregtean, lucririle deregularizare a DAmbovifei sau construirea noului centru civic din Capital5, au avut unputernic impact in rAndul marii mase a cetefenilor. Ele erau considerate de subieqiianchetei matematicianului romAn ca reprezentAnd embleme ale modernizirii socialiste gi
ale epocii in care trliau. TotodatS, ei atribuiau perioadei in care trliau o importanfideosebiti din perspectiva faptului cd prezentul lor socialist era cel care pregitea ipoteticulviitor comunist glorios. Mai mult, criza economici gi lipsurile in aprovizionarea populafieierau considerate ca fiind rezultatul alocirii fondurilor pentru terminarea marilor construc-
fii sau pentru achitarea datoriei externe a fdrii. Astfel ci, disconfortul personal Ei sirlciacare au marcat existenfa cotidiani in RomAnia lui Nicolae Ceausescu, erau oarecumtolerate cu o anumiti inlelegere din perspectiva responsabilititii morale pe care populafiaar fi alut-o pentru construirea in prezent a fundamentului viitorului comunist. TotodatS,Mihai Botez consemna cX un numSr relativ mic dintre respondenfi sii apreciau orientareaantisovietici a politicii lui Nicolae Ceaugescu, considerAnd ci el ar fi trebuit sI se implicegi mai mult in aplrarea independenlei gi integritdfii lirii in fap intenqiilor dugmdnoase ale
flrilor vecine RomAniei.'
De asemenea, acelasi autor al anchetei de ,,comunismologie prospectivi" menfiona ciasigurarea consensului popular fa15 de regimul romAn a.depins de respectarea termenilorcontractului social intre ceti{eanul de rAnd si statul socialist. Astfel, primul se angaja sI nu
' Ian Kershaw, ,,Consensus, Coercion and Popular Opinion in the Third Reich: Some Reflections", in PaulCorner (ed.), Popular OpinioninTotalitarianRegimes: Fascism, Nazbm, Communism, Oxford UniversityPress,NewYork, 2oog,p.37.'Mihai Botez, Romrinii despre ei ingigi. O cercetarc de comunismologie prospectivd, Editura Litera, Bucuresti,1992, pp.t7-r8,37.
Nicolae Ceausescu. Omul gi cultul. 397
incalce limitele social-politice impuse de puterea comunisti, iar, in schimb, ea ii oferea
condi$ile pentru o viafi normalS. Instrumentalizarea normalitSlii viefii in comunism
pentru asigurarea consensului populafiei fa15 de regimul lui Nicolae Ceaugescu se baza pe
o dublS valorizare a situaliei social-politice existente in far5. Pe de-o parte, pentru marea
majoritate a populafiei, viafa in socialism reprezenta unica lor experienfl socialS, iar
termenii de comparafie, favorabili prezentului, vizau realit5lile existente acum cAteva
decenii. Pe de alti parte, ascensiunea social5 gi accesul la bunistarea de tip socialist-urbani
reprezentau, cel pugin pentru cea mai mare parte a forfei de munci din sectorul industrial,
apogeul normalit5lii viefii lor in perioada de dupi i948. Mai mult, lipsurile cirora trebuie
sI le faci faqi muncitorul urbanizat erau compensate, la nivel simbolic, de satisfacfia
personalfl a mobilitagii sale ascendente pe scara social5, respectiv de interpretarea pozitivi
a rolului siu de ,,purtltor al progresului" socialist in realizarea marilor constructii ale
RomAniei contemporane.l
Aqa cum se poate observa din cele menfionate anterior, domeniile de consens
identificate de Mihai Botez se refereau la politicile interne ale regimului romAnesc. ins5,
dezvoltarea cultului personalitilii lui Nicolae Ceaugescu a determinat identificarea
activitlgii sale ca fiind unica sursi a tuturor deciziilor care afectau viafa de zi cu zi a
populafiei. Astfel c5, prin analogie qi avAnd in vedere conlinutul tematic al reprezentirilor
omagiale ale liderului romAn, putem afirma c5 domeniile de consens menfionate anterior
valorificau gi confirmau evalulrile frcute de cltre propaganda de partid rezultatelor
excepfionale ale activitilii de conducere a lui Ceaugescu.
Analiza scrisorilor, felicitirilor, dar gi a cirfilor pogtale gi a telegramelor din perioada
anilor r97o qi r98o indicl faptul cI cel pufin o parte a populafiei subscria confinutului
elogios al materialelor publicate pe marginea rezultatelor activitSlii conducltorului
romAn.aAm ales si mI concentrez asupra corespondenfei trimise lui Nicolae Ceaugescu in
anii r97o ;i r98o pentru ci intervalul corespunde dezvoltirii graduale a cultului
personalitifii sale. De asemenea, acolo unde va fi cazul, limita inferioari a acestui interval
cronologic va fi dep5giti pentru a putea analiza gi contextualiza modul de evolulie a
opiniilor favorabile exprimate in leglturl cu reprezentirile sale omagiale.
Scrisorile, felicitlrile, cirfile pogtale, telegramele, etc. care vor constitui obiectul
analizei au fost plstrate in arhiva CC al PCR, iar utilizarea lor pentru identificarea existenfei
unui anumit consens popular fa15 de cultul personalitSlii lui Nicolae Ceaugescu ar putea
ridica, la prima vedere, o serie de semne de intrebare. Ele sunt legate pe de-o parte de
veridicitatea confinutului unor asemenea opinii, iar pe de altl parte de intenlia creatorului
de arhivi de a selecgiona qi pistra doar acele documente care transmiteau un mesai agreat
din punct de vedere oficial.
Fa!5 de asemenea observalii, aduc mai multe argumente in favoarea utilizlrii acestui
tip de documente pentru confirmarea existenfei unor opinii pozitive privind confinutul
materialelor omagiale dedicate liderului romAn. in primul rAnd, din multitudinea de
3 lbidem,pp.5z-j7.a in cadrul arhivei fostului CC al PCR am identificat o singuri scrisoare a cirei confinut era extrem de critic Ia
adresa lui Nicolae Ceaugescu. A se vedea, in acest sens, ANIC,/ond CC aIPCR-Sec;iaCancelarie, dosar57lt977,
ff.7 f-v-8.
398 Manuela Marin
scrisori, felicitiri, telegrame plstrate in arhiva CC al PCR am ales doar pe cele redactate de
Persoane fizice gi in foarte putine cazuri, unele semnate de colective (cum ar fi, de exemplu,clase de elevi). in acest ultim caz, am ales doar acele scrisori sau efecte pogtale careconfineau opinii colective, dar care nu reprezentau punctul de vedere al institugiei cireia iiapa{inea colectivul respectiv. De asemenea, am refinut, cu precidere, corespondenfaredactatl de mAn5. Astfel de criterii selecfionare a documentelor au urmlrit eliminareaposibilelor texte care sd prezinte un punct de vedere oficial, respectiv contrafXcut, incondiliile in care diversele prilejuri festive erau marcate de trimiterea din parteaorganizaliilor de partid, de stat, de masi qi obqtegti din teritoriu a unor telegrame, felicitiriadresate conducitorului romAn. Totodat5, accesul limitat gi controlat al omului simplu lamijloacele de reproducere, cu referire la maginile de scris, m-a determinat si eliminim dinanalizi scrisorile sau telegramele, al clror text era dactilografiat. in ceea ce priveEtecompozi$ile lirice trimise lui Nicolae Ceaugescu, le-am selectat gi pe cele care aveau textuldactilografiat linAnd cont de douS criterii. Primul are in vedere faptul ci a existat o
Preocupare din partea aparatului CC pentru transcriere poeziilor cAnd scrisul autorului nuera, probabil, unul lizibil. Cel de-al doilea criteriu privegte nu doar modul de redare atextului (folosirea de regionalisme, exprimiri incorecte gramatical), dar gi calitateasemnatarului poeziei, care alegea si-i trimit5, in nume propriu, lui Nicolae Ceaugescu,
creafia sa.
Nu se poate contesta faptul ci in arhiva CC al PCR au fost selecfionate gi pistrate doaracele documente care confineau un mesaj agreat din punct de vedere oficial, cu atAt maimult cu cAt ele erau trimise, uneori frri timbru sau frri adresa exactS, prin intermediulsistemului nafional de poqt5, CC al PCR sau direct lui Nicolae Ceaugescu. De asemenea,scrisorile avAnd un confinut necorespunzitor ajungeau, aga cum voi arita in capitolulurmltor, in atenfia organelor de Securitate, ceea ce exclude posibilitatea identificirii lor inarhiva CC al PCR. Cu toate acestea, nu poate fi ignorat mesajul pozitiv pe care documenteleil transmiteau in legiturd cu confinutul reprezentirilor omagiale ale liderului romAn, doarpentru ci ele au fost pistrate in fondul arhivistic al unei institufii oficiale.
Totodati, consider cI documentele de arhivl analizate surprind o raportaretemporar5, conjuncturali a individului fa!5 de cultul personalitilii lui Nicolae Ceaugescuqi care poate si contrazici atitudinea sa ayuti pAni sau dupi momentul respectiv. De "
asemenea, nu pot exclude coexistenfa unor puncte de vedere ,pozitive" si ,,negative" faqlde cultul personalitilii liderului romAn, in condiliile in care confinutul aserfiunilorpropagandei de partid pe tema activit5lii sale era confirmat sau infirmat, dupi caz, derealitatea cotidian5, familiari celui sau celor in cauz5.
Nicolae Ceausescu. Omul;i cultul. 399
Y:!l:a.,.
,:l;:'r,ti.:.a:::,::,.:,:::l))::)))): ar,:ta:::::::::.::::..::::,,:
*:.lr::.,.
Foto zo -ANIC, Fond CC al PCR - Sec{ia Cancelarie, dosar 33411978'f. 49.
400
:)
,"fs:,qj*#Ht\.s #ffi S!ei-'r ,"X "l
^5..1t1t ,ibt tiffiwt\t-17_i / j,
\*q,1i!,
'wbuBr#
{L\!L,lt\ii5, :.'.ti**?
.,y
**, ,,'#