Post on 25-Dec-2019
MIRADOR
1
Icircn 12 septembrie am icircnceput şcoala La fiecare nou icircnceput de an şcolar fiecare dintre
noi indiferent dacă suntem elevi părinţi bunici sau profesori sperăm ca acesta să fie mai bun
decacirct precedenţii Filele icircntoarse din calendarul ajuns icircn luna septembrie ne fac să rememorăm
primele zile de şcoală din viaţa fiecăruia dintre noi cu emoţiile sfiala şi optimismul pe care cu
toţii le-am trăit an de an icircn acest anotimp Icircnceputul unui nou an şcolar dincolo de momentul
festiv şi al bucuriei că o nouă generaţie de şcolari păşeşte pentru prima dată pragul şcolii ne
reaminteşte că a sosit momentul să urcăm icircncă o treaptă spre maturitate spre cunoaştere
Icircnvăţătura este mijlocul prin care putem atinge cunoaşterea şi pentru a realiza acest lucru trebuie
depuse eforturi deopotrivă de elevi şi profesori Dar pe lacircngă icircnvăţătură noi mai avem şi alte
activităţi artistice recreative distractive
Ne vom referi icircn acest articol la ceea ce icircnseamnă activitate extraşcolară la rolul pe care
icircl are icircn dezvoltarea noastră şi la modul icircn care aceasta poate deveni un stimulent pentru noi
Activitatea noastră nu are poate nimic extraordinar dar faptul că s-a pus atacirct de mult suflet din
partea tuturor - copii cadre didactice părinţi ne icircndreptăţeşte să o considerăm o reuşită Acesta
este doar un mic pas la care suntem hotăracircţi să adăugăm alţi paşi care să ne conducă spre o lume
mai bună
Vă prezenzăm icircn continuare cacircteva din activităţile noastre
LETrsquoS DO IT ROMANIA
Sacircmbătă Dimineaţă Ora 830 Sunt icircn curtea şcolii Colegii mei vin pacirclcuri-pacirclcuri
Cine se trezeşte sacircmbăta dimineaţă la ora asta Ei bine noi Elevii Liceului George Moroianu
De ce A era să uit Nu v-am menţionat data 24 septembrie Acum nu cred că mai aveţi motive
să icircntrebaţi ce căutam icircntr-o zi de sacircmbătă dimineaţă icircn curtea şcolii şi icircn număr atacirct de mare
Cacircnd la nivel naţional s-a dat startul curăţeniei generale cum să stai deoparte Mă uit icircn jurul
meu şi văd bună-dispoziţie zacircmbete largi Semn că ziua de astăzi e de bun augur Ora 900
Profesorii ne icircnsoţesc la autobuz Odată ajunşi la Dacircmbul Morii zona repartizată nouă suntem
icircmpărţiti icircn grupuri mai mici primind tutela cacircte unui profesor Mănuşile şi sacii arsenalul
complet Icircncepem ecologizarea Lets do it Romania Lets do it George Moroianu
Acţiunea de ecologizare nu numai că icirci face pe oameni să-şi schimbe părerea generală cu
privire la problemele grave de poluare ale mediului icircnconjurator dar icirci şi determină să iasă din
starea de letargie icircn care viaţa de zi cu zi icirci aruncă
provocacircndu-i să răspundă concret şi activ
Impresionează mai ales marea de adolescenţi
care şi-au unit forţele pentru a realiza o curăţenie
generală icircn pădurile Săcelelor şi care au icircnţeles că
pentru a rezolva problemele societăţii este necesară o
implicare activă a fiecăruia dintre noi dar mai ales că
puterea exemplului funcţionează cel mai eficace Şi nu
aşa ne-o demonstrase şi Popa Tanda harismaticul preot
al Sărăcenilor icircn nuvela clasicului Slavici
MIRADOR
2
ldquoLETrsquoS DO IT ROMANIArdquo este un proiect solid şi este de dorit să fiinţeze pacircnă cacircnd
toţi oamenii vor icircnvăţa să păstreze spaţiile verzi curate nu doar pentru mediu ci pentru ei icircnşişi
şi să sperăm că această organizaţie va stracircnge cacirct mai mulţi voluntari care vor contura un model
pentru generaţiile viitoare
Bodros Carmen (clasa a X-a B) şi prof David Mirabela
Balul Bobocilor 2011
Cacircştigătoarea trofeului ne dezvăluie
ldquoBalul Bobocilor a fost un super bal foarte fain nu
mă aşteptam să fie aşa şi totodată nu mă aşteptam să ies
Miss Boboc 2011
A fost ceva unic am avut emoţii multe iar cacircnd am
auzit că eu am cacircştigat titlul de Miss am rămas blocată
chiar nu mă aşteptam dar am fost foarte fericită şi sunt icircn
continuare La icircnceput toţi participanţii au avut emoţii dar
ne-au trecut pe parcursul probelor ne-am distrat cu toţii şi
cred că asta a fost cel mai important
Muzica Dj-ul au fost de exceptie super atmosfera bravo
tuturor
Felicitări perechilor cacircştigătoare celorlalţi concurenţi şi nu icircn ultimul racircnd
organizatorilor care au reuşit să facă un bal de excepţie ) rdquo
Ancuţa Stoica ( clasa a IX-a B)
HALLOWEEN- 31 octombrie 2011
Elevii claselor a VI-a şi a VII-a au adoptat cu
mult entuziasm sărbătoarea Halloween-ului Ei s-au
mascat care mai de care mai horror şi mai
icircnspăimacircntător creacircnd o atmosferă specifică acestei
sărbători
Potrivit specialiştilor cuvacircntul Halloween icircşi are
originea icircn Biserica Catolică Pe 1 noiembrie catolicii
sărbătoresc Ziua Tuturor Sfinţilor All Saints Day sau All
Hollows Day Icircnsă sărbătoarea icircn sine 31 octombrie este
icircncă de pe vremea vechilor celţi a căror credinţă sărbătorea
Anul Nou la data respectivă Celţii credeau că la această
dată toate legile timpului şi ale spaţiului erau anulate
permiţacircnd icircn acest mod tuturor spiritelor să se icircntoarcă
printre cei vii Icircn data de 31 toţi celţii icircşi stingeau focurile
din casă pentru a deveni neprimitoare pentru orice spirit ce
ar fi dorit să intre acolo Se icircmbrăcau icircn costume
fantomatice şi se plimbau prin sat fiind cacirct mai
icircnspăimacircntători cu putinţă pentru a alunga spiritele celor
morţi care se reicircntorseseră printre ei Odată cuceriţi de
romani ei le-au transmis acestora obiceiurile lor
MIRADOR
3
Deghizarea icircn fantome şi vrăjitoare a devenit un adevărat
ritual pentru romanii ce credeau cu tărie icircn posedarea de
către spirite malefice Sărbătorirea Halloween-ului a fost
adusă icircn America de către mulţimea de imigranţi irlandezi
ce a poposit pe ţărmurile continentului icircn jurul anilor
1840 Tot din tradiţiile acestora a izvoracirct şi obiceiul
cioplirii dovlecilor precum capete de monştri şi plasarea
unei lumacircnări icircn interior pentru a căpăta o faţă demonică
Lavinia Varză clasa a VII-a B
1 Decembrie - Ziua Naţională a Romacircniei
Cu ocazia zilei de 1 Decembrie Liceul Teoretic George Moroianu a organizat un
concurs de desene cu tema laquo 1 Decembrie ndashArtă Identitate şi Unitate raquo Juriul a decis ca la acest
concurs să fie premiaţi următorii elevi
Locul I Fulop Eduard clasa a IX-a A
Locul II Dragomir Rares clasa a VII-a B
Nica Bianca clasa a VII-a B
Locul III Bobes Bogdan clasa a VII-a A
S-au acordat patru menţiuni speciale
Măgureanu Alexandra clasa I _
Grama Clara clasa a III-a
Buta Andreea clasa a VI-a A
Buzatu Mădălina clasa a VI-a B
Lucrările finaliste au putut fi admirate icircntr-o mică expoziţie organizată icircn holul Primăriei
Municipiului Săcele Prof Minodora Duru
De la 1 Decembrie 1918 ndash ziua icircn care s-a vestit
lumii prin hotăracircrea Adunării Naționale de la Alba Iulia
Unirea tuturor romacircnilor sub sceptrul Regelui dezrobitor
Ferdinand I ndash şi pacircnă icircn timpul de față fiecare cetățean al
Romacircniei icircntregite a avut prilej să asculte ori să citească
diferite lămuriri cu privire la felul cum s-a icircnfaptuit Unirea
aceasta şi la temeiurile care icirci garantează trăinicia
Icircn zilele noastre icircn Săcele de Ziua Naţională a
Romacircniei se organizează parade ale militarilor ale fanfarei
se depun coroane de flori icircn semn de omagiu pentru cei
răpuși pe front şi se organizează programe artistice cu
ansamblurile locale
Raluca Borcea clasa a VII-a A
MIRADOR
4
Concursul de chitarĂ Şi canto
Icircn 2 decembrie 2011 s-a desfăşurat Concursul de chitară şi canto organizat de
Consiliul Elevilor din Liceul Teoretic ldquoGeorge Moroianurdquo Ideea acestui concurs icirci aparţine lui
Farcas Eduard din clasa a VIII-a A care a fost şi sufletul icircntregii organizări concurent el icircnsuşi
Gazdele concursului au fost prietenii noştri de la
Centrul Ziurel fără de care nu am fi avut bucuria şi
atmosfera specială a acestor momente
SPONSORUL concursului a fost MampC Musical Instruments
care ne-a oferit cu titlu gratuit o chitară acustică cu accesorii
Ibanez V50NJP tricouri Ibanez Marshall Tama pachete cu
diverse cataloage stickere postere şi reviste
Tema concursului a fost FRUMUSEŢEA frumuseţea muzicii a poeziei a prieteniei
frumuseţea vieţii frumuseţe care poate fi icircmpărtăşită prin muzică
Misiunea juriului a fost una imposibilă ca icircntotdeauna pentru că frumuseţea este inefabilă nu
poate fi măsurată Au icircncercat totuşi Prof de muzică - Gyerko Andrei Prof Gabriela Ivan
Buna Iolanda- Clasa a XI-a A Preşedinta Consiliului Elevilor Teslaru Ştefan Alexandru- XIB
Pal Szilard-VIIC Concurenţii au evoluat icircn ordinea tragerii la sorţi
Marele premiu şi Premiul publicului chitara Ibanez şi inimile noastre au fost cacircştigate de
Corina Cojocaru din clasa a XII-a cu piesa Dă Doamne cacircntec
Premiul I la secţiunea chitară şi canto Andreea Hristea şi Mădălina Ţuţui
Premiul al II-lea Farkas Eduard
PremiulalIII-lea Emanuel Tăbăraş
Premiul I la secţiunea canto Carmen Bodros
Premiu special Cristi Munteanu
Şi iată cum gazde organizatori concurenţi şi un public entuziast au transformat un
concurs şcolar icircntr-o adevărată competiţie şi mai ales icircntr-o după-amiază de neuitat
Felicitări tuturor
Prof Tatiana Benga
MIRADOR
5
Canonizarea Sfacircntului Ierarh Andrei Şaguna
Canonizarea Sfacircntului Ierarh Andrei Şaguna momente de aleasă emoţie şi pentru elevii
Liceului Teoretic bdquoGeorge Moroianurdquo Săcele
Dacă icircn acest an icircn 28 octombrie Biserica
Ortodoxă Romacircnă a decis icircn icircnţelepciunea sa
canonizarea mitropolitului transilvănean Andrei Şaguna
icircn catedrala mitropolitană din Sibiu pentru noi - elevi şi
profesori - acest eveniment de icircnaltă trăire duhovnicească
s-a concretizat icircn participarea la simpozionul bdquoSfacircntul
Ierarh Andrei Şaguna- o viaţă icircn slujba Bisericiirdquo
Inspectoratul Şcolar Beaşovean Protopopiatul ortodox şi Mitropolia Transilvaniei au
lansat admirabila provocare tinerilor liceeni din icircntreg judeţul Braşov de a icircntoarce o filă a
istoriei şi de a poposi pentru cacircteva clipe icircn contextul cultural istoric şi religios al icircnceputului
secolului XIX din Transilvania
Lucrările liceenilor s-au concretizat icircn prezentări
PowerPoint ce au surprins aspecte din viaţa şi activitatea
eruditului ierarh transilvănean Apariţia bdquoStatutului Organic
al Bisericii Ortodoxe din Transilvaniardquo acea bdquoMagna carta
a romacircnilorrdquo cum o numea Octavian Goga Biblia din
1858 tipărirea neicircntreruptă a bdquoTelegrafului romacircnrdquo ca
luminător al vieţii credincioşilor transilvăneni sutele de
şcoli elementare şi gimnazii icircnfiinţate sunt doar cacircteva
aspecte surprinse de echipa elevilor desemnată de Liceul
Teoretic bdquoGeorge Moroianurdquo formată din Teodora
Georgea ndash clasa a X-a A Alexandru Ailoaei ndasha XII- a A şi Bogdan Avram ndash a XII- a A
icircndrumaţi de prof Ioana Teulea Eforturile le-au fost răsplătite icircnzecit căci s-au icircntors la şcoala
cu PREMIUL SPECIAL care le-a fost decernat icircn 04122011 de către Mitropolitul
Ardealului - Laurentiu la Biserica Sf Nicolae din Şcheii Braşovului
FELICITĂRI
Prof Ioana Teulea
MIRADOR
6
Veselie de Crăciun
Icircn perioada 9-16 decembrie 2011 s-a
desfăşurat concursul de decorare a claselor bdquoVeselie de
Crăciunrdquo organizat de Consiliul pe Şcoală al Elevilor la
iniţiativa şi sub icircndrumarea doamnei profesoare Gabriela
Goicea
Acest concurs s-a adresat tuturor claselor din
liceul nostru şi s-a bucurat de o largă participare şi
implicare din partea elevilor Toţi concurenţii au avut la dispoziţie două săptămacircni pentru a
decora clasele icircntr-un mod cacirct mai original aducacircnd icircn şcoală atmosfera sărbătorilor de iarnă
De la tradiţionalul brad de Crăciun pacircnă la cele mai inedite ornamente totul a tranformat şcoala
noastră icircntr-o adevărată poveste globuri fulgi de zăpadă desene personaje de basm şi chiar
apariţia lui Moş Crăciun
FELICITĂRI tuturor claselor care au participat la concurs Nu
ştim dacă şi-a imaginat cineva că acest concurs de decorare
va lua aşa o anvergură transformacircndu-se icircntr-o adevărată
regie implicacircnd muzică o anumită poveste o atmosferă
minunată de sărbătoare şi mai ales prietenie colaborare
plăcerea de a fi şi de a lucra icircmpreună
Cacircştigătorii de anul acesta
Clasa a II-a B ( la ciclul primar)
Clasa a VIII-a A (la ciclul gimnazial)
Clasa a XII-a A (la ciclul liceal)
Icircncă o dată FELICITĂRI pentru că reuşiţi să ne surprindeţi plăcut copii (mai mari sau mai
mici)
Prof Gabriela Goicea
Cea mai frumoasă clasă de Crăciun
Ultima săptămacircnă din anul 2011 petrecută
icircmpreună a fost cea mai frumoasă din cei patru ani de
liceu Odată cu startul concursului de amenajare a clasei
pentru sărbători am icircnceput să ne organizăm astfel icircncacirct
clasa noastră a XII-a A să fie pregătită pentru
icircntacircmpinarea sfintelor sărbători Deşi nu ne-a fost uşor să
ne icircmpărţim responsabilităţile am reuşit să luăm premiul
cel mare Acest lucru a fost posibil datorită implicării
fiecăruia dintre noi şi consider că cel mai important a fost
MIRADOR
7
faptul că a existat comunicare şi armonie
Icircmpodobirea bradului a dat startul momentelor
plăcute alături de colegi şi a fost urmat de forfota
icircmpodobirii icircntregii clase cu brad prospăt globuri si
desene semnificative care ilustrau sărbătoarea Pe
acordurile colindelor cacircntate icircmpreună s-au scuturat steluţe
şi paşii lăsaţi de bătracircnelul darnic s-au albit pe podea La
sfacircrşitul vizitei sale icircn sacircnul colectivului nostrum ne-a
lăsat o imensă scrisoare prin care icircşi exprima dorinţa de a
fi mai buni mai icircnţelegători şi icircnvăluiţi de lumină icircn anul nou care bătea la uşă Desigur pe
lacircngă aceasta au fost lăsate sub brad şi cadouri pentru fiecare Deschiderea acestora a reprezentat
punctul culminant al zilei icircn care zacircmbetele şi bucuria parcă s-au adunat icircn clasa noastră Am
icircmpărţit momentele de fericire cu doamna dirigintă care a completat familia unită icircn pragul
sărbătorilor de iarnă Răsplata muncii noastre a fost clipa icircn care am aflat că suntem icircnvingători
şi că a noastră clasă a impresionat comisia prin aspect şi primire
Icircn opinia clasei acest eveniment ne-a unit şi ne-a icircnvăţat cacirct de importantă este prietenia
şi comunicarea aspecte ale vieţii care ne vor presăra drumul cu bucurii şi reuşite
Dascălu Alexandra clasa a XII-a
Atelier de meşteşuguri
Icircn preajma sărbătorilor de iarnă clasele a X-a
A şi B au organizat o serie de activităţi sub
forma unor ateliere tematice continuacircnd tradiţia
icircncepută anii trecuţi cu ocazia sărbătorilor de
Crăciun sau de Paşti Elevii au fost antrenaţi icircn
activităţi diverse icircnvăţacircnd să realizeze
ornamente şi decoraţiuni de iarnă Au fost
invitaţi şi elevi din celelalte clase profesori
astfel că atmosfera a fost una degajată s-au
cacircntat colinde elevii au icircnvăţat să lucreze icircn
echipă şi să icircşi icircmpărtăşească experienţe
La finalul acestor ateliere clasele au organizat o expoziţie cu obiectele realizate fiind
apreciate pozitiv de către toată lumea Mulţumiri cadrelor didactice care s-au implicat icircn
realizarea unor astfel de acţiuni Aşteptăm următoarea icircntacirclnire
Teodora Georgea clasa a X-a
MIRADOR
8
Icircn memoriam Mihai Eminescu
Fără Eminescu am fi mai altfel şi mai săraci- Tudor Vianu
15 ianuarie O dată cu rezonanţe puternice icircn lumea
literară şi nu numaihellip - data icircn care s-a născut Mihai
Eminescu Niciunde numele poetului prozatorului şi
publicistului Mihai Eminescu nu răsună cu mai mare bucurie
decacirct la George Moroianu liceul nostru drag căci aici la
noi structura lexicală prin care George Călinescu icircl
supranumeşte pe Mihai Eminescu ldquopoet naţionalrdquo capătă cu
adevărat contur Ne-am creat deja o tradiţie ca atacirct icircn 15
ianuarie cacirct şi icircn 15 iunie să ne oprim paşii noştri repezi şi să-
l comemorăm pe cel care a influenţat icircntreaga literatură şi
cultură romacircnă Aşadar iată că s-au scurs 162 de ani de la naşterea poetului nepereche In ciuda
trecerii anilor opera lui Eminescu este tot atacirct de actuală şi de vie pe cacirct era şi icircn epoca
scriitorului Dovada ne-o aduc elevii noştri care citesc poeziile şi prozele eminesciene cu interes
şi savoare Un acord de parteneriat cu biblioteca municipală ne-a permis să ne desfăşurăm
activitatea extraşcolară intr-un cadru intim-literar icircn care a pătruns pe racircnd fiecare clasă
primară gimnazială şi liceală După o incursiune interactivă icircn viaţa şi opera lui Mihai
Eminescu au urmat momente pline de emoţie căci am trecut fără ezitări la lectura cacirctorva
poeme mai mult sau mai mai puţin cunoscute de către marea majoritate a elevilor de azi Opera
lui Eminescu păstrează icircncă surse nebănuite de mister şi aşteaptă să fie descoperită şihellip
redescoperită Empatizăm cu Nichita Stănescu şi strigăm la unison că bdquoTu [Mihai Eminescu]
n-ai murit pentru că eu sunt trupul tău care vorbeşte cu vorbele talerdquo La sfacircrşit am icircnţeles cu
toţii că fiecare icircn parte suntem responsabili de păstrarea patrimoniului cultural şi că prin lectură
participăm la consolidarea culturii romacircneşti
Prof David Mirabela
MIRADOR
9
24 IANUARIE 1859 - Moment de răscruce icircn istoria Romacircniei
Liceul Teoretic ldquoGeorge Moroianurdquo Săcele a sărbătorit
ziua de 24 ianuarie 1859 (Unirea Principatelor Romacircne) printr-
un simpozion realizat icircn parteneriat cu Muzeul Judeţean de
Istorie Braşov Şcoala noastră sndasha bucurat de participarea
doamnelor Măriuca Radu şi Cristina Tănase muzeografe la
instituţia mai sus amintită Elevul Bălan Robert din clasa a VIII-
a A a susţinut un referat pe această temă Momentul de icircnceput şi
de final al evenimentului a fost marcat prin intonarea HOREI
UNIRII de către toţi participanţii la acest simpozion
Prof Tănase Ionuţ
TRADIŢIE ŞI ISTORIE ndash 24 Ianuarie 1859 ndash 24 Ianuarie 2012
Reprezentacircnd municipiul Săcele şase membri ai cercului ldquoMocănaşul-cu-Fluieraşulrdquo de la
Clubul elevilor Săcele Iani Florin Mondoc Lucian Farkas Romus Suko - elevi la Liceul
Teoretic bdquoGeorge Moroianurdquo Giuliana Cara Ionela Voinea - eleve la Şcoala Generală nr 4
bdquoFraţii Popeeardquo şi Ştefania Crina Balent - elevă la Şcoala Generală nr 1 ndash Baciu ndash Săcele au
prezentat icircn cadrul unei şezători elemente importante legate de Unirea Principatelor Romacircne
prof Silvia Tatu ndash Clubul Elevilor Săcele cercul ldquoMocănaşul-cu-Fluieraşulrdquo
MIRADOR
10
Anul Caragiale - 160 de ani de la naştere 100 de ani de la moarte
Ion Luca Caragiale unul din marii scriitori romacircni se
naşte la 1 februarie 1852 icircn satul Haimanale care-i poartă astăzi
numele fiind primul născut al lui Luca Caragiale si al Ecaterinei
Atras de teatru Luca se căsătoreşte icircn 1839 cu actrița și
cacircntăreața Caloropoulos de care se desparte fără a divorța
vreodată icircntemeindu-și o familie statornică cu brașoveanca
Ecaterina fiica negustorului grec Luca Chiriac Caraboas
Primele studii le-a făcut icircn 1859 și 1860 cu părintele Marinache de la Biserica Sf
Gheorghe din Ploiești iar pacircnă icircn 1864 a urmat clasele primare II-V la Școala Domnească din
Ploiești unde l-a avut icircnvățător pe Bazil Drăgoșescu Pacircnă icircn 1867 a urmat trei clase la
Gimnaziul bdquoSfinții Petru și Pavelrdquo din Ploiești iar icircn 1868 a terminat clasa a V-a liceală
la București Caragiale a absolvit Gimnaziul bdquoSfinții Petru și Pavelrdquo din Ploiești pe care l-a
numit icircn Grand Hocirctel bdquoVictoria Romacircnărdquo orașul său natal
Icircnceputul activității jurnalistice a lui Caragiale poate fi datat cu probabilitate icircn luna
octombrie 1873 la ziarul Telegraful din București unde ar fi publicat rubrica de anecdote
intitulată Curiozități Dramaturg nuvelist pamfletar poet scriitor director de teatru
comentator politic şi ziarist romacircn este cel mai bun dramaturg romacircn prin faptul că a reflectat
cel mai bine realitățile limbajul și comportamentul romacircnilorLucrarea d-lui Caragiale este
originală comediile sale pun pe scenă cacircteva tipuri din viața noastră socială de astăzi și le
dezvoltă cu semnele lor caracteristice cu deprinderile lor cu expresiile lor cu tot aparatul
icircnfățișării lor icircn situațiile anume alese de autorrdquo după cum declara criticul literar Titu
Maiorescu Cele mai cunoscute piese ale sale O noapte furtunoasă 1879 Conul Leonida faţă
cu Reacţiunea 1880 O scrisoare pierdută 1885 Dale carnavalului 1885 Năpasta 1890
au fost publicate icircn revista Junimea la care au colaborat Ion Creangă și Mihai Eminescu Ion
Luca Caragiale și-a publicat primul volum intitulat Teatru icircn anul 1889 la Editura Socec
Se stinge din viaţă la 9 iunie 1912 icircn apartamentul său din Berlin bolnav fiind
de arterioscleroză Rămacircne icircncă icircn sufletul posterităţii prin opere sale extrem de actuale şi icircn
ziua de azi dovadă fiind faptul că anul 2012 numit anul Caragiale se icircnchină icircn faţa geniului
său comemoracircndu-l prin multiple evenimente
Mihaela Dariciuc cls a X-a A
MIRADOR
11
PAGES DES FRANCOPHONES
LE PARAPLUIE
Au vestiare dune salle de spectacle
louvreuse
- Monsieur il faut deacuteposer votre parapluie
- Je n en ai pas
- Celagrave m est eacutegal c est le rѐglement allez
en chercher un
AU CONCERT
Ce sont des snobs qui vont au concert
- Tu reconnais Beethoven dit l un d eux
- Attends qu il se retourne et je te le dirai
reacutepond l autre
DANS LA RUE
C est une historie qui se passe dans la rue
Une dame se retourne un jeune gar on l
interpelle et en suppliant lui demande
- Madame vous ne pourriez pas
me donner 15 francs pour me
permettre de retrouver mon papa
et ma mamam
La dame eacutemue se laisse apitoyeacutee et lui tend
trois piѐces de 5 francs
- Mais tu vas me dire o sont tes
parents agrave preacutesent mon petit
- Oh Oui madame je cours les
rejoindre ils sont au cinema repond
l enfant en se sauvant agrave toutes
jambes
LA VACHE QUI MACHE
Un enfant de Paris se promѐne agrave la
campagne avec son papa Quand tout agrave coup
il il voit une vache qui rumine dans un preacute
il s arrecircte et secrie
-Oh Papa c est s rement une vache
ameacutericane elle m che du chewing- gum
Prof Haşotti Cătălina
MIRADOR
12
Concursul de Limbă şi Civilizaţie rdquoCangurul Lingvistrdquo- secţiunea franceză-spaniolă
Ediţia din acest an şcolar a concursului de limbă şi civilizaţie ldquoCangurul lingvistrdquo s-a desfăşurat
icircn data de 18 noiembrie 2011 şi a reunit aproximativ 39 000 de elevi din 1 000 de şcoli şi licee dintre
care icircn judeţul Braşov un număr de 460 elevi Şcoala noastră a participat cu un număr de 11 elevi 4
elevi din clasa a VI-a A ( Buta Andreea Rus Ramona Bivol Ştefan Gacircndac Ionela) 3 elevi din clasa
a X-a A (Georgea Teodora Dariciuc Mihaela Mătasă Cristina) şi 4 elevi din clasa a XI-a A şi B
(Buna Iolanda Tăbăraş Emanuel Csere Mihai Turcuţ George)
Elevii au avut de răspuns la 50 de icircntrebări cu punctaje diferite icircntrebăile de la 1 la 10 au fost
notate cu 3 puncte fiecare cele de la 11 la 40 cu 4 puncte fiecare iar cele de la 41 la 50 cu 5 puncte
fiecare
Deşi ediţia din acest an şcolar a
fost mai dificilă decacirct icircn anii trecuţi
rezultatele au fost bune şi foarte bune
astfel că cele mai mari rezultate le-au
obţinut după cum urmează
La clasa a VI-a Buta Andreea Rus
Ramona Bivol Ştefan-
189 de puncte
La clasa a X-a Georgea Teodora -
19525 de puncte
La clasa a XI-a Csere Mihai-
16975 de puncte
Cei mai buni au primit diplome şi cărţi din partea organizatorilor ( MECT şi Fundaţia Pentru
Integrare Europeană Sigma )
Prof limba franceză Gabriela Goicea
MIRADOR
13
SCRISOARE DESCHISĂ
Dragii mei
De cacircteva luni sunt consilier școlar ( profesor psiholog) la Moroianu
Ce face un consilier Stă de vorbă cu elevii
Activitatea de consiliere se adresează oamenilor normali care au o problemă și vor
să o rezolve
Dar cine nu are probleme Viața icircnsăși reprezintă o problemă Din fericire
fiecare problemă are rezolvarea ei și fiecare rezolvare chiar mai multe soluții
Aceasta este munca consilierului să-și ajute ldquo cliențiirdquo (termen folosit icircn
consiliere) să-și construiască propria soluție
Vă aștept la CABINETUL DE ASISTENȚĂ PSIHOPEDAGOGICĂ (la etajul sălii
de sport)
Psiholog Cristina Varga
MIRADOR
14
PROIECT MULTILATERAL COMENIUS
2011 ndash 2013
ldquoTHE LANGUAGE OF ARTrdquo 11-PM-460-BV-LT
Icircn februarie 2011 şcoala noastră a aplicat cu succes pentru un proiect multilateral Comenius
bdquoThe language of artrdquo Sprijinul financiar asigurat şcolii noastre prin Programul sectorial Comenius al
Programului bdquoIcircnvăţare pe tot parcursul vieţiirdquo este de 24000 euro sumă ce va asigura mobilităţile a
18 elevi cu vacircrsta cuprinsă icircntre 12 ndash 14 ani icircnsoţiţi de cadre didactice din şcoală Aceste mobilităţi
vor fi realizate pe parcursul a doi ani şcolari respectiv 2011-2012 şi 2012-2013 De asemenea suma
primită prin acest proiect va fi utilizată şi pentru finanţarea produselor finale ale proiectului cd-uri
dvd-uri pliante e-cărţi dicţionare
Ideea proiectului The language of art se bazează pe descoperirea şi icircnţelegerea valorilor
noastre culturale a asemănărilor şi diferenţelor culturale specifice fiecărei ţări participante
Proiectul va implica 250 de elevi din şcoala noastră (cu vacircrsta cuprinsă icircntre 8 şi 14 ani) şi 15
cadre didactice
PARTENERI
Klaipėdos Gedminų pagrindinė mokykla ndash Lituania (coordonatorul proiectului)
Oumlzel Oumlzcan İlkoumlğretim Okulu ndash Turcia
Szkoła Podstawowa im Gustawa Morcinka ndash Polonia
Alsungas vidusskola ndash Letonia
Liceul Teoretic George Moroianu Sacele ndash Romacircnia
ECHIPA DE PROIECT pentru Romacircnia
Prof Gabriela Ivan ndash coordonator de proiect
Prof Cezarina Bacirclbicirce
MIRADOR
15
Prof Adriana Dragomir
Prof Gabriela Goicea
Prof Gheorghe Munteanu
Prof Ionuţ Tănase
Cristina Potacircrniche ndash contabil
Obiectivele principale ale proiectului
Să aprofundeze limba engleză
Să-şi icircmbunătăţească abilităţile IT
Să icircnveţe să comunice şi să colaboreze icircntr-o echipă internaţională
Să cacircştige icircncredere icircn sine
Elevii vor face schimb de informaţii colectate cu privire la patrimoniul cultural al ţării lor De
asemenea ei vor organiza o expoziţie de costume naţionale prezentate icircn fotografii şi desene
Participanţii vor face e-carti pliante dicţionare care prezintă tradiţii etnice obiceiurile şi macircncăruri
tradiţionale Proiectul va icircmpleti tradiţii festivaluri istorie dans muzică din ţară limbi străine şi
cetăţenie
Toţi elevii vor crea un blog şi un site web Ei vor comunica cu ajutorul MSN şi e-mail
Fiecare şcoală parteneră va avea un loc icircn şcoala ei pentru a afişa materiale legate de proiect
Icircn timpul vizitelor de studiu se va participa la lecţii deschise susţinute de către şcoala gazdă Vor fi
realizate spectacole şi şi reuniuni pentru introducerea icircn cultura şi tradiţiile locale şi naţionale
Elevii din fiecare şcoală parteneră cu ajutorul profesorilor lor vor pregăti un basm popular icircn
limba lor maternă Piesa va include tradiţiile pămacircntului natal cacircntecul şi dansul tradiţional
Participanţii vor emite un singur DVD titrat icircn limba engleză vor publica pe e-carte informaţii
despre obiceiurile şi tradiţiile naţionale dar vor realiza şi un glosar icircn limba engleză şi limbile
partenerilor de proiect Proiectul va dezvolta competenţele elevilor de a comunica icircn limba lor
maternă icircn limbi străine alfabetizarea lor digitală şi conştiinţa culturală
Prof Gabriela Ivan ndash coordonator proiect
MIRADOR
16
COMENIUS MULTILATERAL SCHOOL PARTNERSHIP
2011 ndash 2013
ldquoTHE LANGUAGE OF ARTrdquo 11-PM-460-BV-LT
In February 2011 our school successfully applied for a Comenius multilateral partnership
called bdquoThe language of artrdquo The financial support granted to our school by the Lifelong Learning
Programme is 24000 Euro money which will also cover the expenses for 18 students aged 12-14
who are going to take part in the activities organised in the partner schools abroad together with their
teachers These mobilities extend on a period of 2 school years namely 20112012 and 20122013
The grant also covers the materials and the final products of the project such as CDs DVDs leaflets
e-books dictionaries
The ideea of the project The language of art draws on the discovery and understanding of
our cultural values emphasising both the cultural differences and similarities among the participating
countries
The project aims at involving 250 students (aged 8-14) and 15 teachers in our school
PARTNERS
Klaipėdos Gedminų pagrindinė mokykla ndash Lithuania (project coordinator)
Oumlzel Oumlzcan İlkoumlğretim Okulu ndash Turkey
Szkoła Podstawowa im Gustawa Morcinka ndash Poland
Alsungas vidusskola ndash Latvia
Liceul Teoretic George Moroianu Sacele ndash Romania
The Romanian project team
Prof Gabriela Ivan ndash project coordinator
Prof Cezarina Bacirclbacirce Prof Adriana Dragomir Prof Gabriela Goicea Prof Gheorghe Munteanu
Prof Ionuţ Tănase Cristina Potacircrniche ndash accountant
MIRADOR
17
Project objectives
Students are given a chance to express their artistic talents
Students should improve their abilities of communicating in English
Students should improve their IT competences
Students should acquire team work abilities in a multi-national environment
Students should increase their self-confidence
Students from all partner countries exchange information related to their own cultural
heritage They will organise an exhibition of pictures and drawings of traditional costumes All the
participants work to create a series of e-books leaflets and traditions dictionaries The project focuses
on old traditions history dance music along with foreign language use and citizenship
A blog and a website are going to be part of the final products that this project envisages For
this purpose students communicate via the Internet
Every partner school dedicates a corner in their building to exhibit project-related materials
During the visits the host school performs demonstrative lessons for the guests They also organise
art workshops and entertaining events such as shows traditional parties and sightseeing tours
Finally students and teachers in each country work on a drama performance of a traditional folk tale
in their mother tongue including local traditions music and dance The performance is recorded and
subtitled in English
The project aims at improving studentsrsquo communicative abilities in their native language and
in English increasing computer literacy and raising cultural awareness
COMENIUS MULTILATERAL SCHOOL PARTNERSHIPS PROJECTlsquoS
bdquoTHE LANGUAGE OF ARTldquo
WORK MEETING IN
LICEUL TEORETIC bdquoGEORGE MOROIANUldquo SACELE
(ROMANIA) 20022012 ndash 24022012
MIRADOR
18
PROGRAMME
Projectlsquos coordinator in Romania prof Gabriela Ivan
Duminică
19 februarie
Arrival of participants taking from the airport accommodation
Luni
20 februarie
900 am - Welcoming guests
930 am - Presentation High School George Moroianu Săcele Introducing the
Romanian team
Meeting with the Mayor (the Mayor Sacele)
Lunch (Dogaru)
600 pm Folk Performance at Centrul Ziurel
Marţi
21 februarie
900 am - 1200 am Assist open lessons
Lunch (Angelescu) + Discussion
230 pm pm - Visit the historical center of Brasov The Black Church First
Romanian School
Miercuri
22 februarie
1015 to 1200 am - Workshops - theme Dragobete = Romanian Valentinersquos day
(quilling painting household plasticine fretwork etc) + Discussion feedback
Lunch (Ionescu)
200 pm Visit to Bran Castle (Dracularsquos Castle)
Joi
23 februarie
900 am ndash ldquoOur guests teach ushelliprdquo activities with the primary classes
1100 am ndash PowerPoint presentations about Valentinersquos Day traditional food or any
other representative holiday of the participant countries Lunch (Electroprecizia -
Pizza)
500 pm Romanian traditional meal
Vineri
sacircmbătă ndash
24 25
februarie
Plecarea din Săcele (Leaving Sacele)
MIRADOR
19
John Amos Comenius
Educational influence
The most permanent influence exerted by Comenius was in practical educational work Few
men since his day have had a greater influence though for the greater part of the eighteenth century
and the early part of the nineteenth there was little recognition of his relationship to the current
advance in educational thought and practice The practical educational influence of Comenius was
threefold He was first a teacher and an organizer of schools not only among his own people but
later in Sweden and to a slight extent in Holland In his Didactica Magna (Great Didactic) he
outlined a system of schools that is the exact counterpart of the existing American system of
kindergarten elementary school secondary school college and university
In the second place the influence of Comenius was in formulating the general theory of education In
this respect he is the forerunner of Rousseau Pestalozzi Froebel etc and is the first to formulate
that idea of ldquoeducation according to naturerdquo so influential during the latter part of the eighteenth and
early part of the nineteenth century The influence of Comenius on educational thought is comparable
with that of his contemporaries Bacon and Descartes on science and philosophy In fact he was
largely influenced by the thought of these two and his importance is largely due to the fact that he
first applied or attempted to apply in a systematic manner the principles of thought and of
investigation newly formulated by those philosophers to the organization of education in all its
Born 28 March 1592 in Moravia
Died 4 November 1670 (aged 78) at Amsterdam
Occupation Teacher educator and writer
MIRADOR
20
aspects The summary of this attempt is given in the Didactica Magna completed about 1631
though not published until several years later
The third aspect of his educational influence was that on the subject matter and method of education
exerted through a series of textbooks of an entirely new nature The first-published of these was the
Janua Linguarum Reserata (The Gate of Languages Unlocked) issued in 1631 This was followed
later by a more elementary text the Vestibulum and a more advanced one the Atrium and other
texts In 1657 was published the Orbis Sensualium Pictus probably the most renowned and most
widely circulated of school textbooks It was also the first successful application of illustrations to the
work of teaching though not as often stated the first illustrated book for children
These texts were all based on the same fundamental ideas (1) learning foreign languages through the
vernacular (2) obtaining ideas through objects rather than words (3) starting with objects most
familiar to the child to introduce him to both the new language and the more remote world of objects
(4) giving the child a comprehensive knowledge of his environment physical and social as well as
instruction in religious moral and classical subjects (5) making this acquisition of a compendium of
knowledge a pleasure rather than a task and (6) making instruction universal While the formulation
of many of these ideas is open to criticism from more recent points of view and while the naturalistic
conception of education is one based on crude analogies the importance of the Comenian influence
in education has now been recognized for half a century The educational writings of Comenius
comprise more than forty titles In 1892 the three-hundredth anniversary of Comenius was very
generally celebrated by educators and at that time the Comenian Society for the study and
publication of his works was formed
prof Gabriela Ivan
MIRADOR
21
PROGRAMUL ECO ndash ŞCOALA - 2011- 2012
ECO-CODUL
Dacă sănătos vrei să trăieşti Icircnvaţă mai icircntacirci natura să o preţuieşti
Icircn contextul dezvoltării actuale a societăţii umane una dintre preocupările icircnvăţămacircntului o
constituie educarea tinerelor generaţii icircn scopul păstrării şi conservării mediului icircnconjurător
Educarea elevilor şi implicit a altor persoane educabile trebuie să aibă la bază informaţia
conştientizarea problemelor apărute datorită acţiunilor umane şi dorinţa de a face ceva cu adevărat
important pentru a remedia impactul asupra mediului icircnconjurător Educatia ecologică icircn contextul
conceptului de dezvoltare durabilă are o importanţă deosebită Ea nu se realizează pe moment nu
implică un număr limitat de persoane nu se realizează doar icircn cadrul unor ore de curs precum
biologie geografie şi nu presupune doar obţinerea de avantaje materiale icircn urma valorificării unor
materiale reciclabile Educaţia ecologică presupune schimbarea unui mod de gacircndire şi de abordare
a conceptului de mediu conştientizarea faptului că omul determină prin amprenta sa dezechilibrele
care apar şi că icircn aceeaşi măsură el este cel care poate face ceva pentru diminuarea acestor efecte
Cunoscacircnd natura şi legile ei icircnţelegem necesitatea protejării acesteia icircn scopul
conservării tuturor componentelor abiotice şi biotice Icircncepacircnd de la reducerea consumului excesiv şi a
exploatării neraţionale a resurselor naturale controlul eliminării deşeurilor rezultate icircn urma activităţilor
umane cu consecinţe negative asupra stabilităţii mediului şi pacircnă la conservarea biodiversităţii naturale elevii
pot constitui un pilon de bază al strategiei pentru educaţia ecologică Ei trebuie să icircnţeleagă că natura nu are
preţ şi că datorită pagubelor ireparabile aduse Pămacircntului icircntr-un ritm rapid riscăm nu numai să distrugem
planeta plantelor şi animalelor dar ne sabotăm şi interesele proprii pe termen lung
Introducacircnd discipline de specialitate care au la bază educaţia ecologică icircncepacircnd cu clasele
primare se realizează formarea unei conştiinte ecologice precum şi a unor deprinderi şi
aptitudini necesare unui bun cetăţean
Valorificarea unor deşeuri aduce beneficii tuturor categoriilor de vacircrstă fără a implica costuri
majore dezvoltă creativitatea şi imaginaţia fiecăruia trezeşte spiritul practic şi creionează comportamente şi
mentalităţi viitoare Dezvoltarea iniţiativei la elevi şi responsabilizarea pentru acţiunile icircntreprinse de ei icirci
pregătesc pentru rolul decisiv pe care icircl vor avea icircn societate
Şcoala prin specificul ei are obligaţia morală de a forma deprinder i şi abilităţi icircn
scopul protejării factorilor de mediu şi icircn acest sens programul Eco -Şcoala se raliază perfect la
realizarea programului de educaţie ecologică icircn şcoli
Programul Eco-Şco reuneşte preocupările elevilor şcolii noastre elevi care au fost
implicaţi icircn acţiuni asemănătoare icircn fiecare an şi determină dezvoltarea unei strategii durabile
pentru educaţia ecologică
Coordonatorul programului ECO ndash ŞCOALA Prof Marcela Sicircrbu
MIRADOR
22
Din creaţiile noastre
Alida si cele cinci animale
Alida merge spre școală Pe drum se icircntacirclnește cu o pisică
-Miauhellip
-Ce spui tu acolo Eu nu te pot ajuta pentru că trebuie să merg la școală
Mai merge ea un pic şi icircntacirclnește un cățel
-HamHam
-Ce vrei Nu icircţi dau macircncare Pleacă Lasă-mă icircn pace Trebuie să merg la
școală
Mai merge ea ce merge şi icircntacirclnește un cocoș
-Cucuriguhellip
-Nu și tu Nu icircmi sta icircn drum Nu am grăunțe
Plecă Şi icirci apăru un lup
-Auhellip
-Să te doară Nu-mi pasă de un animal amăracirct ca tine Pleacă Ce mai aștepți
Alida era aproape de școală Lacircngă poartă era un urs
-MorhellipMorhellip
-Păi mori Ce mai aștepţi Of Aș vrea să moară toate animalele care mi-au
apărut icircn cale
Şi plecă Icircn sfacircrșit Alida ajunse icircn sala de clasă
-Bună dimineața spuse Alida
-Bună dimineața spuse doamna icircnvațătoare
Au trecut trei ore A patra oră a fost ora de Științe Alida a icircnvățat despre animale
şi despre cacirct de mult trebuie să le respecte A icircnvățat că nu este bine să le ignore sau să
icircși dorească să moară
Alida era speriată Ea se icircntrebă
-Oare ce s-o fi icircntacircmplat cu bietele animale
Se termină şi ultima oră La plecare Alida salută şi ieși prima din clasă Icircn drum
spre casă văzu cele cinci animale icircntinse pe pămacircnt Alida crezu că sunt moarte
-Vai spuse Alida așezacircndu-se icircn genunchi lacircngă animale de ce oare mi-am dorit
să moară Icircmi pare atacirct de rău Dacă m-aţi putea auzi
Ca prin miracol animalele s-au trezit Alida era uimită Le spunea animalelor că
icirci pare tare rău Animalele se icircnveseleau Alida le duse acasă le dădu de macircncare le
spălă şi le lăsă icircn curtea casei sale De atunci Alida şi cele cinci animale erau cele mai
bune prietene
Boriceanu Georgiana clasa a IV-a B
MIRADOR
23
Pe urmele lui Tolkienhellip Hobbitul
Gandalf intră icircn curte fără a saluta mormăind o vrajă
- Hipidi hopoda Nuliferus pădurosus castel Bum-bum
Şi dintr-o dată Bilbo şi Gandolf au ajuns lacircngă castelul din pădurea cea deasă
- Te-am adus aici Bilbo pentru că tu eşti singurul care poate să-mi salveze fata ţinută
prizonieră icircn acest castel
- Cum adică
- Tu eşti hobbitul ales care poate omoricirc bestia Pe Zalzar
- Dar
- Niciun dar Acum du-te
- Bine spuse resemnat şi nu foarte icircncrezător Bilbo
Mergacircnd icircncet spre castel Bilbo ajunse icircn faţa unei uşi
icircnsă teama icircl icircmpiedică să intre Isteţul Gandalf bănuind acest lucru icircl şi teleportase icircnăuntru
Neavacircnd icircncotro Bilbo icircnaintă Deschise uşă după uşă pacircnă cacircnd a dat cu ochii de Iubimumu
Dulcibubu Pe loc s-a icircndrăgostit de prea-frumoasa fată a lui Gandolf
Şi acum cititorule pune-te icircn locul bravului Bilbo care dorind să-şi ia frumoasa inimii acasă
numaidecacirct este nevoit să facă căţiva paşi icircn spate şi să-şi icircnfracircneze dorinţa atacirct de firească inimii Icirci
faţă icirci apăru Zalzar Lupta icircncepu Lipsit de armură şi arme Bilbo icircmprumută sabia de la un
ornament de soldat Pare că sabia nu-i este de mare folos lui Bilbo Dar stai Ce este acea strălucire
Este sabia lui Bilbo Străluceşte din ce icircn ce mai tare Lupta continuă Balanţa se icircnclină icircn favoarea
eroului nostru Puterea icirci este acum icircnzecită Zalzar este icircnvins cu uşurinţă şi dispare
Luacircnd fata de mijloc Bilbo se icircndreptă către Gandolf care văzacircndu-şi fata sănătoasă şi la
adăpost i-o dă de soţie salvatorului
Bilbo şi Iubimumu Dulcibubu au ţinut o nuntă mare Tot acum l-au sărbătorit pe Bilbo ca nou
locotenent al armatei E limpede deci că destinul lui Bilbo a fost s-o salveze pe frumoasa sa viitoare
soţie ca şi stră-stră-stră-stră- bunicul său care nu era altcineva decacirct nu nu vă spun Ghiciţi voi
Bafta
Kopecsiri Blaka (cls a VI-a C)
Din creaţiile noastre
MIRADOR
24
Din creaţiile noastre
Rătăcind spre nicăieri
Zi ploioasă de septembrie
zgomot asurzitor de paşi
miros de frunze moarte
culori din ce icircn ce mai gri
O bancă de lemn uscat şi un suflet rătăcit oftează
Era locul spre care icircmi icircntorceam mereu privirea Era locul nostru
Mi-e dor
Dar tu De ce taci Ţi-e frică de trecut sau poate de viitor De cine te ascunzi
Toate sunt icircntrebări de prisos rostite din faţa geamului alintat de lacrimile
ploii
Placircnge cerul sau cel care placircnge eşti tu
Iar tăcere
Aş vrea
să pot vorbi ca ploaia
să dansez ca vacircntul
să pot picta aceleaşi nuanţe de alb-murdar la fel ca şi timpul
Ecoul asurzitor
icircncetează
paşii
se aud acum icircndepărtacircndu-se
Am plecat lăsacircnd icircn spate doar urmele noroiului cu care erau plini bocancii
cu care mă icircndreptasem ultima oară spre banca noastră
Bezdadea Bianca (clasa a X-a B)
MIRADOR
25
POEZII
Lui Mihai Eminescu
O viaţă zbuciumată
Un trai neicircnţeles
O artă ţi-a fost dată
Cu care te-ai ales
Un sfacircnt poet al ţării
De dragoste-nsetat
Un creator al lumii
Cu suflet măcinat
Poeme dulci daruri iubite
Slove de aur magnifice cuvinte
Un suflet pur bogat icircn astă lume
Tu Eminescu poet scump cu renume
O zi icircndoliată tristă dar vie
Adevăraţii romacircni ţi-o păstrează ţie
Căci ca o floare tu te-ai stins
Icircnsă veşnic vei rămacircne luceafărul aprins
Bodros Carmen clasa a X-a B
Visul
Din ceru-ntunecat sclipeşte luna
Şi se-oglindeşte-n lacul fermecat
Ca o lumină albă de argint
Iar sufletul icircmi este părăsit
Icircn noaptea dulce liniştită
Cacircnd codrul este adormit
Ea stă şi-aşteaptă ca să vină
Din depărtări al ei iubit
Prundişul lunecos şi umed
Sub tălpi aluneca uşor
Şi parcă aude-n depărtare
Un foşnet lin tremurător
Doar vacircntul sună printre ramuri
Şi vine-ncet şi răcoros
Şi parcă spaima mă cuprinde
Privind icircn luciul apei jos
Palăcian Andra clasa a X-a A
MIRADOR
26
Scrisul - a doua memorie a omenirii
La icircnceput icircn urmă cu mii de ani niciun om de pe Pămacircnt nu ştia carte Icircntreaga omenire era
hellipanalfabetă Pentru noi oamenii de azi obişnuiţi cu prezenţa cărţilor a ziarelor şi revistelor la tot
pasul e greu să ne imaginăm acest lucru Oamenii totuşi comunicau icircntre ei prin viu grai cacircnd se
aflau faţă icircn faţă ori la o depărtare anume de unde vocea umană se putea auzi La depărtare nu exista
comunicare Astăzi noi putem comunica prin scris prin cărţi ziare reviste telefon televiziune
internet cu oameni care se află la mii de kilometri de noi ori cu oameni care au trăit icircnaintea noastră
Oamenii aveau nevoie să comunice icircntre ei şi doreau să cunoască gacircndurile icircnaintaşilor Acest lucru
ei icircl făceau prin povestire Omul este singura fiinţă de pe Pămacircnt care simte nevoia şi are capacitatea
să-şi povestească viaţa Icircntacircmplările reale sau imaginare călătoriile războaiele viata unor eroi
adevăraţi dar şi a celor icircnchipuiţi toate acestea erau ţinute minte pe dinafară Bătracircnii povesteau
tinerilor tinerii povesteau la racircndul lor celor mai tineri decacirct ei cacircnd deveneau ei icircnşişi oameni mari
şi astfel aproape nimic nu se pierdea din tot ceea ce se petrecea ori se petrecuse icircn istoria omenirii
Faptele vitejeşti ori cele religioase erau mai cu seamă povestite Icircn vremea aceea oamenii aveau se
pare o memorie colosală Unii dintre ei dovedeau o vocaţie specială icircn acest sens Ei se numeau
rapsozi adică ldquopovestaşirdquo povestitori
Ţineau minte pe dinafară mii de icircntacircmplări cu toate amănuntele lor Ca să fie reţinute mai
bine de memorie aceste icircntacircmplări erau spuse de multe ori icircn versuri şi uneori cacircntate
Marele poem antic ldquoILIADArdquo datorat lui Homer aşa s-a transmis la icircnceput pacircnă cacircnd icircn
sfacircrşit abia după secole a fost scris La fel poemele numite ldquoVEDELErdquo din India veche La fel s-au
transmis şi s-au păstrat basmele şi baladele noastre populare pacircnă la apariţia şi utilizarea scrisului
Istoricii au stabilit cu precizie că icircn Mesopotamia acolo unde s-a inventat şi roata s-a
descifrat şi cea mai veche scriere din lume scrierea sumeriană care a apărut acum mai bine de 5500
de ani Această scriere nu avea un alfabet ci era formată dintr-un şir de pictograme (litere pictate)
Pentru a putea icircnsemna o mulţime de date cacirct mai repede a fost nevoie să se scrie cacirct mai simplu
Atunci cu obiecte ascutite au icircnceput să imprime pe plăcuţe de argilă moale (lut galben) semne care
semănau cu nişte cuie ascuţite grupate să semene cu obiectele sau fiinţele pe care le denumeau
Icircnvăţaţii au studiat această scriere şi au denumit-o ldquoSCRIERE CUNEIFORMĂrdquo
Mărculescu Radu clasa a VII-a A
PAGINI DE ISTORIE
MIRADOR
27
De ce suflă vacircntul
Vacircntul este aer icircn mişcare
Deplasările se datorează diferenţelor de temperatură
ale aerului icircn diferite locuri Aerul cald este mai
puţin dens şi mai uşor decacirct cel rece Dar nu vă este
posibil de a simţi sau a vedea direct această
diferenţă Ea a fost descoperită de oamenii de ştiinţă
cu ajutorul unor aparate speciale Cacircnd aerul rece
care este mai greu icircntacirclneşte aerul cald care este
mai uşor se petrece un schimb de poziţii aerul rece
coboară spre suprafaţa pămacircntului iar cel cald urcă
spre cer Deci aerul icircncepe să se mişte şi simţim un
vacircnt uşor La suprafaţa pămacircntului aerul este pe
alocuri mai rece de exemplu deasupra lacurilor a
pădurilor icircn timp ce icircn alte părţi este mai cald ca de
pildă icircn oraşe iar icircn zonele de deşert este chiar
fierbinte Atunci cacircnd mase mari de aer cald
icircntacirclnesc aerul rece tot icircn cantităţi mari icircncep să
sufle vacircnturi puternice care uneori pot deveni
furtuni violente ce produc distrugeri mari de
culturi animale construcţii şi pun icircn pericol vieţile
oamenilor
De ce apa stinge focul
Aţi avut desigur prilejul să priviţi uneori
un foc de lemne Aţi văzut cum scoate flăcări
strălucitoare care se ridică icircn aer Dar poate nu
ştiţi că fără acest aer din jur focul nu ar putea
arde Aerul conţine un corp gazos invizibil numit
oxigen Oricare ar fi materia folosită pentru ars icircn
foc- lemn cărbune gaze petrol hacircrtie paie ndash este
nevoie de oxigen pentru a se aprinde şi a putea să
ardă
Cacircnd peste un foc aprins se toarnă apă se
alungă cea mai mare parte a aerului din jur Fără
oxigenul din aer focul moare se stinge Dar apa
mai are un rol icircn stingerea focului Ea răceşte
lemnele sau cărbunii aprinşi care nu pot arde
decacirct dacă sunt foarte fierbinţi
Aţi văzut vreodată ce se icircntacircmplă dacă se
pune icircn foc o bucată de lemn bine muiată icircn apă
Ea nu se aprinde ci elimină doar nişte aburi adică
vapori de apă Lemnul fumegă dar nu arde Icircnsă
după ce se usucă lemnul devine fierbinte se
uneşte cu oxigenul din aer şi se aprinde cu flacără
luminoasă scoţacircnd şi puţin fum
De ce se icircnalţă fumul icircn aer
Fumul care iese dintr-un foc de lemne
este un fel de nor format din firicele foarte
mici de cenuşă amestecate cu vapori de apă şi
alte substanţe gazoase (adică aşa cum este
aerul) Aerul amestecat cu fum de deasupra
flăcărilor este foarte fierbinte şi mai uşor
decacirct aerul rece aflat mai departe de foc
Aşadar sus la o anumită distanţă de foc
aerul este rece şi mai greu decacirct aerul cald Ca
urmare aerul rece şi greu se lasă icircn jos către
foc iar aerul cald amestecat cu fum se icircnalţă
sus tot mai sus şi se răspacircndeşte icircn jur pacircnă
cacircnd nu-l mai vedemUneori fumul e dus de
vacircnt pacircnă la mari depărtări
Nu staţi niciodată icircn imediata apropiere a
unui foc Fumul lui face să vă usture ochii să
lacrimaţi vă intră icircn nări şi icircn gură icircl respiraţi
şi vă face să tuşiţi să strănutaţi vă icircnăbuşă
Apoi din focul de lemne sar mereu scacircntei
care pot să vă cadă pe piele sau pe haine şi să
vă ardă foarte rău şi dureros
Tiron Daniel clasa a VII-a B
DIN LUMEA ŞTIINŢEI
MIRADOR
28
Pagina veselă
Dragă carte de matematică
Te rugăm mai maturizează-te şi tu şi icircnvaţă să icircţi rezolvi singură problemele Ne-
am săturat să-ţi le rezolvăm noi Icircnvaţă să te descurci şi singură Ştim viaţa e
greadartrebuie s-o faci
Cu drag
Colectivul clasei a VII-a B
MIRADOR
2
ldquoLETrsquoS DO IT ROMANIArdquo este un proiect solid şi este de dorit să fiinţeze pacircnă cacircnd
toţi oamenii vor icircnvăţa să păstreze spaţiile verzi curate nu doar pentru mediu ci pentru ei icircnşişi
şi să sperăm că această organizaţie va stracircnge cacirct mai mulţi voluntari care vor contura un model
pentru generaţiile viitoare
Bodros Carmen (clasa a X-a B) şi prof David Mirabela
Balul Bobocilor 2011
Cacircştigătoarea trofeului ne dezvăluie
ldquoBalul Bobocilor a fost un super bal foarte fain nu
mă aşteptam să fie aşa şi totodată nu mă aşteptam să ies
Miss Boboc 2011
A fost ceva unic am avut emoţii multe iar cacircnd am
auzit că eu am cacircştigat titlul de Miss am rămas blocată
chiar nu mă aşteptam dar am fost foarte fericită şi sunt icircn
continuare La icircnceput toţi participanţii au avut emoţii dar
ne-au trecut pe parcursul probelor ne-am distrat cu toţii şi
cred că asta a fost cel mai important
Muzica Dj-ul au fost de exceptie super atmosfera bravo
tuturor
Felicitări perechilor cacircştigătoare celorlalţi concurenţi şi nu icircn ultimul racircnd
organizatorilor care au reuşit să facă un bal de excepţie ) rdquo
Ancuţa Stoica ( clasa a IX-a B)
HALLOWEEN- 31 octombrie 2011
Elevii claselor a VI-a şi a VII-a au adoptat cu
mult entuziasm sărbătoarea Halloween-ului Ei s-au
mascat care mai de care mai horror şi mai
icircnspăimacircntător creacircnd o atmosferă specifică acestei
sărbători
Potrivit specialiştilor cuvacircntul Halloween icircşi are
originea icircn Biserica Catolică Pe 1 noiembrie catolicii
sărbătoresc Ziua Tuturor Sfinţilor All Saints Day sau All
Hollows Day Icircnsă sărbătoarea icircn sine 31 octombrie este
icircncă de pe vremea vechilor celţi a căror credinţă sărbătorea
Anul Nou la data respectivă Celţii credeau că la această
dată toate legile timpului şi ale spaţiului erau anulate
permiţacircnd icircn acest mod tuturor spiritelor să se icircntoarcă
printre cei vii Icircn data de 31 toţi celţii icircşi stingeau focurile
din casă pentru a deveni neprimitoare pentru orice spirit ce
ar fi dorit să intre acolo Se icircmbrăcau icircn costume
fantomatice şi se plimbau prin sat fiind cacirct mai
icircnspăimacircntători cu putinţă pentru a alunga spiritele celor
morţi care se reicircntorseseră printre ei Odată cuceriţi de
romani ei le-au transmis acestora obiceiurile lor
MIRADOR
3
Deghizarea icircn fantome şi vrăjitoare a devenit un adevărat
ritual pentru romanii ce credeau cu tărie icircn posedarea de
către spirite malefice Sărbătorirea Halloween-ului a fost
adusă icircn America de către mulţimea de imigranţi irlandezi
ce a poposit pe ţărmurile continentului icircn jurul anilor
1840 Tot din tradiţiile acestora a izvoracirct şi obiceiul
cioplirii dovlecilor precum capete de monştri şi plasarea
unei lumacircnări icircn interior pentru a căpăta o faţă demonică
Lavinia Varză clasa a VII-a B
1 Decembrie - Ziua Naţională a Romacircniei
Cu ocazia zilei de 1 Decembrie Liceul Teoretic George Moroianu a organizat un
concurs de desene cu tema laquo 1 Decembrie ndashArtă Identitate şi Unitate raquo Juriul a decis ca la acest
concurs să fie premiaţi următorii elevi
Locul I Fulop Eduard clasa a IX-a A
Locul II Dragomir Rares clasa a VII-a B
Nica Bianca clasa a VII-a B
Locul III Bobes Bogdan clasa a VII-a A
S-au acordat patru menţiuni speciale
Măgureanu Alexandra clasa I _
Grama Clara clasa a III-a
Buta Andreea clasa a VI-a A
Buzatu Mădălina clasa a VI-a B
Lucrările finaliste au putut fi admirate icircntr-o mică expoziţie organizată icircn holul Primăriei
Municipiului Săcele Prof Minodora Duru
De la 1 Decembrie 1918 ndash ziua icircn care s-a vestit
lumii prin hotăracircrea Adunării Naționale de la Alba Iulia
Unirea tuturor romacircnilor sub sceptrul Regelui dezrobitor
Ferdinand I ndash şi pacircnă icircn timpul de față fiecare cetățean al
Romacircniei icircntregite a avut prilej să asculte ori să citească
diferite lămuriri cu privire la felul cum s-a icircnfaptuit Unirea
aceasta şi la temeiurile care icirci garantează trăinicia
Icircn zilele noastre icircn Săcele de Ziua Naţională a
Romacircniei se organizează parade ale militarilor ale fanfarei
se depun coroane de flori icircn semn de omagiu pentru cei
răpuși pe front şi se organizează programe artistice cu
ansamblurile locale
Raluca Borcea clasa a VII-a A
MIRADOR
4
Concursul de chitarĂ Şi canto
Icircn 2 decembrie 2011 s-a desfăşurat Concursul de chitară şi canto organizat de
Consiliul Elevilor din Liceul Teoretic ldquoGeorge Moroianurdquo Ideea acestui concurs icirci aparţine lui
Farcas Eduard din clasa a VIII-a A care a fost şi sufletul icircntregii organizări concurent el icircnsuşi
Gazdele concursului au fost prietenii noştri de la
Centrul Ziurel fără de care nu am fi avut bucuria şi
atmosfera specială a acestor momente
SPONSORUL concursului a fost MampC Musical Instruments
care ne-a oferit cu titlu gratuit o chitară acustică cu accesorii
Ibanez V50NJP tricouri Ibanez Marshall Tama pachete cu
diverse cataloage stickere postere şi reviste
Tema concursului a fost FRUMUSEŢEA frumuseţea muzicii a poeziei a prieteniei
frumuseţea vieţii frumuseţe care poate fi icircmpărtăşită prin muzică
Misiunea juriului a fost una imposibilă ca icircntotdeauna pentru că frumuseţea este inefabilă nu
poate fi măsurată Au icircncercat totuşi Prof de muzică - Gyerko Andrei Prof Gabriela Ivan
Buna Iolanda- Clasa a XI-a A Preşedinta Consiliului Elevilor Teslaru Ştefan Alexandru- XIB
Pal Szilard-VIIC Concurenţii au evoluat icircn ordinea tragerii la sorţi
Marele premiu şi Premiul publicului chitara Ibanez şi inimile noastre au fost cacircştigate de
Corina Cojocaru din clasa a XII-a cu piesa Dă Doamne cacircntec
Premiul I la secţiunea chitară şi canto Andreea Hristea şi Mădălina Ţuţui
Premiul al II-lea Farkas Eduard
PremiulalIII-lea Emanuel Tăbăraş
Premiul I la secţiunea canto Carmen Bodros
Premiu special Cristi Munteanu
Şi iată cum gazde organizatori concurenţi şi un public entuziast au transformat un
concurs şcolar icircntr-o adevărată competiţie şi mai ales icircntr-o după-amiază de neuitat
Felicitări tuturor
Prof Tatiana Benga
MIRADOR
5
Canonizarea Sfacircntului Ierarh Andrei Şaguna
Canonizarea Sfacircntului Ierarh Andrei Şaguna momente de aleasă emoţie şi pentru elevii
Liceului Teoretic bdquoGeorge Moroianurdquo Săcele
Dacă icircn acest an icircn 28 octombrie Biserica
Ortodoxă Romacircnă a decis icircn icircnţelepciunea sa
canonizarea mitropolitului transilvănean Andrei Şaguna
icircn catedrala mitropolitană din Sibiu pentru noi - elevi şi
profesori - acest eveniment de icircnaltă trăire duhovnicească
s-a concretizat icircn participarea la simpozionul bdquoSfacircntul
Ierarh Andrei Şaguna- o viaţă icircn slujba Bisericiirdquo
Inspectoratul Şcolar Beaşovean Protopopiatul ortodox şi Mitropolia Transilvaniei au
lansat admirabila provocare tinerilor liceeni din icircntreg judeţul Braşov de a icircntoarce o filă a
istoriei şi de a poposi pentru cacircteva clipe icircn contextul cultural istoric şi religios al icircnceputului
secolului XIX din Transilvania
Lucrările liceenilor s-au concretizat icircn prezentări
PowerPoint ce au surprins aspecte din viaţa şi activitatea
eruditului ierarh transilvănean Apariţia bdquoStatutului Organic
al Bisericii Ortodoxe din Transilvaniardquo acea bdquoMagna carta
a romacircnilorrdquo cum o numea Octavian Goga Biblia din
1858 tipărirea neicircntreruptă a bdquoTelegrafului romacircnrdquo ca
luminător al vieţii credincioşilor transilvăneni sutele de
şcoli elementare şi gimnazii icircnfiinţate sunt doar cacircteva
aspecte surprinse de echipa elevilor desemnată de Liceul
Teoretic bdquoGeorge Moroianurdquo formată din Teodora
Georgea ndash clasa a X-a A Alexandru Ailoaei ndasha XII- a A şi Bogdan Avram ndash a XII- a A
icircndrumaţi de prof Ioana Teulea Eforturile le-au fost răsplătite icircnzecit căci s-au icircntors la şcoala
cu PREMIUL SPECIAL care le-a fost decernat icircn 04122011 de către Mitropolitul
Ardealului - Laurentiu la Biserica Sf Nicolae din Şcheii Braşovului
FELICITĂRI
Prof Ioana Teulea
MIRADOR
6
Veselie de Crăciun
Icircn perioada 9-16 decembrie 2011 s-a
desfăşurat concursul de decorare a claselor bdquoVeselie de
Crăciunrdquo organizat de Consiliul pe Şcoală al Elevilor la
iniţiativa şi sub icircndrumarea doamnei profesoare Gabriela
Goicea
Acest concurs s-a adresat tuturor claselor din
liceul nostru şi s-a bucurat de o largă participare şi
implicare din partea elevilor Toţi concurenţii au avut la dispoziţie două săptămacircni pentru a
decora clasele icircntr-un mod cacirct mai original aducacircnd icircn şcoală atmosfera sărbătorilor de iarnă
De la tradiţionalul brad de Crăciun pacircnă la cele mai inedite ornamente totul a tranformat şcoala
noastră icircntr-o adevărată poveste globuri fulgi de zăpadă desene personaje de basm şi chiar
apariţia lui Moş Crăciun
FELICITĂRI tuturor claselor care au participat la concurs Nu
ştim dacă şi-a imaginat cineva că acest concurs de decorare
va lua aşa o anvergură transformacircndu-se icircntr-o adevărată
regie implicacircnd muzică o anumită poveste o atmosferă
minunată de sărbătoare şi mai ales prietenie colaborare
plăcerea de a fi şi de a lucra icircmpreună
Cacircştigătorii de anul acesta
Clasa a II-a B ( la ciclul primar)
Clasa a VIII-a A (la ciclul gimnazial)
Clasa a XII-a A (la ciclul liceal)
Icircncă o dată FELICITĂRI pentru că reuşiţi să ne surprindeţi plăcut copii (mai mari sau mai
mici)
Prof Gabriela Goicea
Cea mai frumoasă clasă de Crăciun
Ultima săptămacircnă din anul 2011 petrecută
icircmpreună a fost cea mai frumoasă din cei patru ani de
liceu Odată cu startul concursului de amenajare a clasei
pentru sărbători am icircnceput să ne organizăm astfel icircncacirct
clasa noastră a XII-a A să fie pregătită pentru
icircntacircmpinarea sfintelor sărbători Deşi nu ne-a fost uşor să
ne icircmpărţim responsabilităţile am reuşit să luăm premiul
cel mare Acest lucru a fost posibil datorită implicării
fiecăruia dintre noi şi consider că cel mai important a fost
MIRADOR
7
faptul că a existat comunicare şi armonie
Icircmpodobirea bradului a dat startul momentelor
plăcute alături de colegi şi a fost urmat de forfota
icircmpodobirii icircntregii clase cu brad prospăt globuri si
desene semnificative care ilustrau sărbătoarea Pe
acordurile colindelor cacircntate icircmpreună s-au scuturat steluţe
şi paşii lăsaţi de bătracircnelul darnic s-au albit pe podea La
sfacircrşitul vizitei sale icircn sacircnul colectivului nostrum ne-a
lăsat o imensă scrisoare prin care icircşi exprima dorinţa de a
fi mai buni mai icircnţelegători şi icircnvăluiţi de lumină icircn anul nou care bătea la uşă Desigur pe
lacircngă aceasta au fost lăsate sub brad şi cadouri pentru fiecare Deschiderea acestora a reprezentat
punctul culminant al zilei icircn care zacircmbetele şi bucuria parcă s-au adunat icircn clasa noastră Am
icircmpărţit momentele de fericire cu doamna dirigintă care a completat familia unită icircn pragul
sărbătorilor de iarnă Răsplata muncii noastre a fost clipa icircn care am aflat că suntem icircnvingători
şi că a noastră clasă a impresionat comisia prin aspect şi primire
Icircn opinia clasei acest eveniment ne-a unit şi ne-a icircnvăţat cacirct de importantă este prietenia
şi comunicarea aspecte ale vieţii care ne vor presăra drumul cu bucurii şi reuşite
Dascălu Alexandra clasa a XII-a
Atelier de meşteşuguri
Icircn preajma sărbătorilor de iarnă clasele a X-a
A şi B au organizat o serie de activităţi sub
forma unor ateliere tematice continuacircnd tradiţia
icircncepută anii trecuţi cu ocazia sărbătorilor de
Crăciun sau de Paşti Elevii au fost antrenaţi icircn
activităţi diverse icircnvăţacircnd să realizeze
ornamente şi decoraţiuni de iarnă Au fost
invitaţi şi elevi din celelalte clase profesori
astfel că atmosfera a fost una degajată s-au
cacircntat colinde elevii au icircnvăţat să lucreze icircn
echipă şi să icircşi icircmpărtăşească experienţe
La finalul acestor ateliere clasele au organizat o expoziţie cu obiectele realizate fiind
apreciate pozitiv de către toată lumea Mulţumiri cadrelor didactice care s-au implicat icircn
realizarea unor astfel de acţiuni Aşteptăm următoarea icircntacirclnire
Teodora Georgea clasa a X-a
MIRADOR
8
Icircn memoriam Mihai Eminescu
Fără Eminescu am fi mai altfel şi mai săraci- Tudor Vianu
15 ianuarie O dată cu rezonanţe puternice icircn lumea
literară şi nu numaihellip - data icircn care s-a născut Mihai
Eminescu Niciunde numele poetului prozatorului şi
publicistului Mihai Eminescu nu răsună cu mai mare bucurie
decacirct la George Moroianu liceul nostru drag căci aici la
noi structura lexicală prin care George Călinescu icircl
supranumeşte pe Mihai Eminescu ldquopoet naţionalrdquo capătă cu
adevărat contur Ne-am creat deja o tradiţie ca atacirct icircn 15
ianuarie cacirct şi icircn 15 iunie să ne oprim paşii noştri repezi şi să-
l comemorăm pe cel care a influenţat icircntreaga literatură şi
cultură romacircnă Aşadar iată că s-au scurs 162 de ani de la naşterea poetului nepereche In ciuda
trecerii anilor opera lui Eminescu este tot atacirct de actuală şi de vie pe cacirct era şi icircn epoca
scriitorului Dovada ne-o aduc elevii noştri care citesc poeziile şi prozele eminesciene cu interes
şi savoare Un acord de parteneriat cu biblioteca municipală ne-a permis să ne desfăşurăm
activitatea extraşcolară intr-un cadru intim-literar icircn care a pătruns pe racircnd fiecare clasă
primară gimnazială şi liceală După o incursiune interactivă icircn viaţa şi opera lui Mihai
Eminescu au urmat momente pline de emoţie căci am trecut fără ezitări la lectura cacirctorva
poeme mai mult sau mai mai puţin cunoscute de către marea majoritate a elevilor de azi Opera
lui Eminescu păstrează icircncă surse nebănuite de mister şi aşteaptă să fie descoperită şihellip
redescoperită Empatizăm cu Nichita Stănescu şi strigăm la unison că bdquoTu [Mihai Eminescu]
n-ai murit pentru că eu sunt trupul tău care vorbeşte cu vorbele talerdquo La sfacircrşit am icircnţeles cu
toţii că fiecare icircn parte suntem responsabili de păstrarea patrimoniului cultural şi că prin lectură
participăm la consolidarea culturii romacircneşti
Prof David Mirabela
MIRADOR
9
24 IANUARIE 1859 - Moment de răscruce icircn istoria Romacircniei
Liceul Teoretic ldquoGeorge Moroianurdquo Săcele a sărbătorit
ziua de 24 ianuarie 1859 (Unirea Principatelor Romacircne) printr-
un simpozion realizat icircn parteneriat cu Muzeul Judeţean de
Istorie Braşov Şcoala noastră sndasha bucurat de participarea
doamnelor Măriuca Radu şi Cristina Tănase muzeografe la
instituţia mai sus amintită Elevul Bălan Robert din clasa a VIII-
a A a susţinut un referat pe această temă Momentul de icircnceput şi
de final al evenimentului a fost marcat prin intonarea HOREI
UNIRII de către toţi participanţii la acest simpozion
Prof Tănase Ionuţ
TRADIŢIE ŞI ISTORIE ndash 24 Ianuarie 1859 ndash 24 Ianuarie 2012
Reprezentacircnd municipiul Săcele şase membri ai cercului ldquoMocănaşul-cu-Fluieraşulrdquo de la
Clubul elevilor Săcele Iani Florin Mondoc Lucian Farkas Romus Suko - elevi la Liceul
Teoretic bdquoGeorge Moroianurdquo Giuliana Cara Ionela Voinea - eleve la Şcoala Generală nr 4
bdquoFraţii Popeeardquo şi Ştefania Crina Balent - elevă la Şcoala Generală nr 1 ndash Baciu ndash Săcele au
prezentat icircn cadrul unei şezători elemente importante legate de Unirea Principatelor Romacircne
prof Silvia Tatu ndash Clubul Elevilor Săcele cercul ldquoMocănaşul-cu-Fluieraşulrdquo
MIRADOR
10
Anul Caragiale - 160 de ani de la naştere 100 de ani de la moarte
Ion Luca Caragiale unul din marii scriitori romacircni se
naşte la 1 februarie 1852 icircn satul Haimanale care-i poartă astăzi
numele fiind primul născut al lui Luca Caragiale si al Ecaterinei
Atras de teatru Luca se căsătoreşte icircn 1839 cu actrița și
cacircntăreața Caloropoulos de care se desparte fără a divorța
vreodată icircntemeindu-și o familie statornică cu brașoveanca
Ecaterina fiica negustorului grec Luca Chiriac Caraboas
Primele studii le-a făcut icircn 1859 și 1860 cu părintele Marinache de la Biserica Sf
Gheorghe din Ploiești iar pacircnă icircn 1864 a urmat clasele primare II-V la Școala Domnească din
Ploiești unde l-a avut icircnvățător pe Bazil Drăgoșescu Pacircnă icircn 1867 a urmat trei clase la
Gimnaziul bdquoSfinții Petru și Pavelrdquo din Ploiești iar icircn 1868 a terminat clasa a V-a liceală
la București Caragiale a absolvit Gimnaziul bdquoSfinții Petru și Pavelrdquo din Ploiești pe care l-a
numit icircn Grand Hocirctel bdquoVictoria Romacircnărdquo orașul său natal
Icircnceputul activității jurnalistice a lui Caragiale poate fi datat cu probabilitate icircn luna
octombrie 1873 la ziarul Telegraful din București unde ar fi publicat rubrica de anecdote
intitulată Curiozități Dramaturg nuvelist pamfletar poet scriitor director de teatru
comentator politic şi ziarist romacircn este cel mai bun dramaturg romacircn prin faptul că a reflectat
cel mai bine realitățile limbajul și comportamentul romacircnilorLucrarea d-lui Caragiale este
originală comediile sale pun pe scenă cacircteva tipuri din viața noastră socială de astăzi și le
dezvoltă cu semnele lor caracteristice cu deprinderile lor cu expresiile lor cu tot aparatul
icircnfățișării lor icircn situațiile anume alese de autorrdquo după cum declara criticul literar Titu
Maiorescu Cele mai cunoscute piese ale sale O noapte furtunoasă 1879 Conul Leonida faţă
cu Reacţiunea 1880 O scrisoare pierdută 1885 Dale carnavalului 1885 Năpasta 1890
au fost publicate icircn revista Junimea la care au colaborat Ion Creangă și Mihai Eminescu Ion
Luca Caragiale și-a publicat primul volum intitulat Teatru icircn anul 1889 la Editura Socec
Se stinge din viaţă la 9 iunie 1912 icircn apartamentul său din Berlin bolnav fiind
de arterioscleroză Rămacircne icircncă icircn sufletul posterităţii prin opere sale extrem de actuale şi icircn
ziua de azi dovadă fiind faptul că anul 2012 numit anul Caragiale se icircnchină icircn faţa geniului
său comemoracircndu-l prin multiple evenimente
Mihaela Dariciuc cls a X-a A
MIRADOR
11
PAGES DES FRANCOPHONES
LE PARAPLUIE
Au vestiare dune salle de spectacle
louvreuse
- Monsieur il faut deacuteposer votre parapluie
- Je n en ai pas
- Celagrave m est eacutegal c est le rѐglement allez
en chercher un
AU CONCERT
Ce sont des snobs qui vont au concert
- Tu reconnais Beethoven dit l un d eux
- Attends qu il se retourne et je te le dirai
reacutepond l autre
DANS LA RUE
C est une historie qui se passe dans la rue
Une dame se retourne un jeune gar on l
interpelle et en suppliant lui demande
- Madame vous ne pourriez pas
me donner 15 francs pour me
permettre de retrouver mon papa
et ma mamam
La dame eacutemue se laisse apitoyeacutee et lui tend
trois piѐces de 5 francs
- Mais tu vas me dire o sont tes
parents agrave preacutesent mon petit
- Oh Oui madame je cours les
rejoindre ils sont au cinema repond
l enfant en se sauvant agrave toutes
jambes
LA VACHE QUI MACHE
Un enfant de Paris se promѐne agrave la
campagne avec son papa Quand tout agrave coup
il il voit une vache qui rumine dans un preacute
il s arrecircte et secrie
-Oh Papa c est s rement une vache
ameacutericane elle m che du chewing- gum
Prof Haşotti Cătălina
MIRADOR
12
Concursul de Limbă şi Civilizaţie rdquoCangurul Lingvistrdquo- secţiunea franceză-spaniolă
Ediţia din acest an şcolar a concursului de limbă şi civilizaţie ldquoCangurul lingvistrdquo s-a desfăşurat
icircn data de 18 noiembrie 2011 şi a reunit aproximativ 39 000 de elevi din 1 000 de şcoli şi licee dintre
care icircn judeţul Braşov un număr de 460 elevi Şcoala noastră a participat cu un număr de 11 elevi 4
elevi din clasa a VI-a A ( Buta Andreea Rus Ramona Bivol Ştefan Gacircndac Ionela) 3 elevi din clasa
a X-a A (Georgea Teodora Dariciuc Mihaela Mătasă Cristina) şi 4 elevi din clasa a XI-a A şi B
(Buna Iolanda Tăbăraş Emanuel Csere Mihai Turcuţ George)
Elevii au avut de răspuns la 50 de icircntrebări cu punctaje diferite icircntrebăile de la 1 la 10 au fost
notate cu 3 puncte fiecare cele de la 11 la 40 cu 4 puncte fiecare iar cele de la 41 la 50 cu 5 puncte
fiecare
Deşi ediţia din acest an şcolar a
fost mai dificilă decacirct icircn anii trecuţi
rezultatele au fost bune şi foarte bune
astfel că cele mai mari rezultate le-au
obţinut după cum urmează
La clasa a VI-a Buta Andreea Rus
Ramona Bivol Ştefan-
189 de puncte
La clasa a X-a Georgea Teodora -
19525 de puncte
La clasa a XI-a Csere Mihai-
16975 de puncte
Cei mai buni au primit diplome şi cărţi din partea organizatorilor ( MECT şi Fundaţia Pentru
Integrare Europeană Sigma )
Prof limba franceză Gabriela Goicea
MIRADOR
13
SCRISOARE DESCHISĂ
Dragii mei
De cacircteva luni sunt consilier școlar ( profesor psiholog) la Moroianu
Ce face un consilier Stă de vorbă cu elevii
Activitatea de consiliere se adresează oamenilor normali care au o problemă și vor
să o rezolve
Dar cine nu are probleme Viața icircnsăși reprezintă o problemă Din fericire
fiecare problemă are rezolvarea ei și fiecare rezolvare chiar mai multe soluții
Aceasta este munca consilierului să-și ajute ldquo cliențiirdquo (termen folosit icircn
consiliere) să-și construiască propria soluție
Vă aștept la CABINETUL DE ASISTENȚĂ PSIHOPEDAGOGICĂ (la etajul sălii
de sport)
Psiholog Cristina Varga
MIRADOR
14
PROIECT MULTILATERAL COMENIUS
2011 ndash 2013
ldquoTHE LANGUAGE OF ARTrdquo 11-PM-460-BV-LT
Icircn februarie 2011 şcoala noastră a aplicat cu succes pentru un proiect multilateral Comenius
bdquoThe language of artrdquo Sprijinul financiar asigurat şcolii noastre prin Programul sectorial Comenius al
Programului bdquoIcircnvăţare pe tot parcursul vieţiirdquo este de 24000 euro sumă ce va asigura mobilităţile a
18 elevi cu vacircrsta cuprinsă icircntre 12 ndash 14 ani icircnsoţiţi de cadre didactice din şcoală Aceste mobilităţi
vor fi realizate pe parcursul a doi ani şcolari respectiv 2011-2012 şi 2012-2013 De asemenea suma
primită prin acest proiect va fi utilizată şi pentru finanţarea produselor finale ale proiectului cd-uri
dvd-uri pliante e-cărţi dicţionare
Ideea proiectului The language of art se bazează pe descoperirea şi icircnţelegerea valorilor
noastre culturale a asemănărilor şi diferenţelor culturale specifice fiecărei ţări participante
Proiectul va implica 250 de elevi din şcoala noastră (cu vacircrsta cuprinsă icircntre 8 şi 14 ani) şi 15
cadre didactice
PARTENERI
Klaipėdos Gedminų pagrindinė mokykla ndash Lituania (coordonatorul proiectului)
Oumlzel Oumlzcan İlkoumlğretim Okulu ndash Turcia
Szkoła Podstawowa im Gustawa Morcinka ndash Polonia
Alsungas vidusskola ndash Letonia
Liceul Teoretic George Moroianu Sacele ndash Romacircnia
ECHIPA DE PROIECT pentru Romacircnia
Prof Gabriela Ivan ndash coordonator de proiect
Prof Cezarina Bacirclbicirce
MIRADOR
15
Prof Adriana Dragomir
Prof Gabriela Goicea
Prof Gheorghe Munteanu
Prof Ionuţ Tănase
Cristina Potacircrniche ndash contabil
Obiectivele principale ale proiectului
Să aprofundeze limba engleză
Să-şi icircmbunătăţească abilităţile IT
Să icircnveţe să comunice şi să colaboreze icircntr-o echipă internaţională
Să cacircştige icircncredere icircn sine
Elevii vor face schimb de informaţii colectate cu privire la patrimoniul cultural al ţării lor De
asemenea ei vor organiza o expoziţie de costume naţionale prezentate icircn fotografii şi desene
Participanţii vor face e-carti pliante dicţionare care prezintă tradiţii etnice obiceiurile şi macircncăruri
tradiţionale Proiectul va icircmpleti tradiţii festivaluri istorie dans muzică din ţară limbi străine şi
cetăţenie
Toţi elevii vor crea un blog şi un site web Ei vor comunica cu ajutorul MSN şi e-mail
Fiecare şcoală parteneră va avea un loc icircn şcoala ei pentru a afişa materiale legate de proiect
Icircn timpul vizitelor de studiu se va participa la lecţii deschise susţinute de către şcoala gazdă Vor fi
realizate spectacole şi şi reuniuni pentru introducerea icircn cultura şi tradiţiile locale şi naţionale
Elevii din fiecare şcoală parteneră cu ajutorul profesorilor lor vor pregăti un basm popular icircn
limba lor maternă Piesa va include tradiţiile pămacircntului natal cacircntecul şi dansul tradiţional
Participanţii vor emite un singur DVD titrat icircn limba engleză vor publica pe e-carte informaţii
despre obiceiurile şi tradiţiile naţionale dar vor realiza şi un glosar icircn limba engleză şi limbile
partenerilor de proiect Proiectul va dezvolta competenţele elevilor de a comunica icircn limba lor
maternă icircn limbi străine alfabetizarea lor digitală şi conştiinţa culturală
Prof Gabriela Ivan ndash coordonator proiect
MIRADOR
16
COMENIUS MULTILATERAL SCHOOL PARTNERSHIP
2011 ndash 2013
ldquoTHE LANGUAGE OF ARTrdquo 11-PM-460-BV-LT
In February 2011 our school successfully applied for a Comenius multilateral partnership
called bdquoThe language of artrdquo The financial support granted to our school by the Lifelong Learning
Programme is 24000 Euro money which will also cover the expenses for 18 students aged 12-14
who are going to take part in the activities organised in the partner schools abroad together with their
teachers These mobilities extend on a period of 2 school years namely 20112012 and 20122013
The grant also covers the materials and the final products of the project such as CDs DVDs leaflets
e-books dictionaries
The ideea of the project The language of art draws on the discovery and understanding of
our cultural values emphasising both the cultural differences and similarities among the participating
countries
The project aims at involving 250 students (aged 8-14) and 15 teachers in our school
PARTNERS
Klaipėdos Gedminų pagrindinė mokykla ndash Lithuania (project coordinator)
Oumlzel Oumlzcan İlkoumlğretim Okulu ndash Turkey
Szkoła Podstawowa im Gustawa Morcinka ndash Poland
Alsungas vidusskola ndash Latvia
Liceul Teoretic George Moroianu Sacele ndash Romania
The Romanian project team
Prof Gabriela Ivan ndash project coordinator
Prof Cezarina Bacirclbacirce Prof Adriana Dragomir Prof Gabriela Goicea Prof Gheorghe Munteanu
Prof Ionuţ Tănase Cristina Potacircrniche ndash accountant
MIRADOR
17
Project objectives
Students are given a chance to express their artistic talents
Students should improve their abilities of communicating in English
Students should improve their IT competences
Students should acquire team work abilities in a multi-national environment
Students should increase their self-confidence
Students from all partner countries exchange information related to their own cultural
heritage They will organise an exhibition of pictures and drawings of traditional costumes All the
participants work to create a series of e-books leaflets and traditions dictionaries The project focuses
on old traditions history dance music along with foreign language use and citizenship
A blog and a website are going to be part of the final products that this project envisages For
this purpose students communicate via the Internet
Every partner school dedicates a corner in their building to exhibit project-related materials
During the visits the host school performs demonstrative lessons for the guests They also organise
art workshops and entertaining events such as shows traditional parties and sightseeing tours
Finally students and teachers in each country work on a drama performance of a traditional folk tale
in their mother tongue including local traditions music and dance The performance is recorded and
subtitled in English
The project aims at improving studentsrsquo communicative abilities in their native language and
in English increasing computer literacy and raising cultural awareness
COMENIUS MULTILATERAL SCHOOL PARTNERSHIPS PROJECTlsquoS
bdquoTHE LANGUAGE OF ARTldquo
WORK MEETING IN
LICEUL TEORETIC bdquoGEORGE MOROIANUldquo SACELE
(ROMANIA) 20022012 ndash 24022012
MIRADOR
18
PROGRAMME
Projectlsquos coordinator in Romania prof Gabriela Ivan
Duminică
19 februarie
Arrival of participants taking from the airport accommodation
Luni
20 februarie
900 am - Welcoming guests
930 am - Presentation High School George Moroianu Săcele Introducing the
Romanian team
Meeting with the Mayor (the Mayor Sacele)
Lunch (Dogaru)
600 pm Folk Performance at Centrul Ziurel
Marţi
21 februarie
900 am - 1200 am Assist open lessons
Lunch (Angelescu) + Discussion
230 pm pm - Visit the historical center of Brasov The Black Church First
Romanian School
Miercuri
22 februarie
1015 to 1200 am - Workshops - theme Dragobete = Romanian Valentinersquos day
(quilling painting household plasticine fretwork etc) + Discussion feedback
Lunch (Ionescu)
200 pm Visit to Bran Castle (Dracularsquos Castle)
Joi
23 februarie
900 am ndash ldquoOur guests teach ushelliprdquo activities with the primary classes
1100 am ndash PowerPoint presentations about Valentinersquos Day traditional food or any
other representative holiday of the participant countries Lunch (Electroprecizia -
Pizza)
500 pm Romanian traditional meal
Vineri
sacircmbătă ndash
24 25
februarie
Plecarea din Săcele (Leaving Sacele)
MIRADOR
19
John Amos Comenius
Educational influence
The most permanent influence exerted by Comenius was in practical educational work Few
men since his day have had a greater influence though for the greater part of the eighteenth century
and the early part of the nineteenth there was little recognition of his relationship to the current
advance in educational thought and practice The practical educational influence of Comenius was
threefold He was first a teacher and an organizer of schools not only among his own people but
later in Sweden and to a slight extent in Holland In his Didactica Magna (Great Didactic) he
outlined a system of schools that is the exact counterpart of the existing American system of
kindergarten elementary school secondary school college and university
In the second place the influence of Comenius was in formulating the general theory of education In
this respect he is the forerunner of Rousseau Pestalozzi Froebel etc and is the first to formulate
that idea of ldquoeducation according to naturerdquo so influential during the latter part of the eighteenth and
early part of the nineteenth century The influence of Comenius on educational thought is comparable
with that of his contemporaries Bacon and Descartes on science and philosophy In fact he was
largely influenced by the thought of these two and his importance is largely due to the fact that he
first applied or attempted to apply in a systematic manner the principles of thought and of
investigation newly formulated by those philosophers to the organization of education in all its
Born 28 March 1592 in Moravia
Died 4 November 1670 (aged 78) at Amsterdam
Occupation Teacher educator and writer
MIRADOR
20
aspects The summary of this attempt is given in the Didactica Magna completed about 1631
though not published until several years later
The third aspect of his educational influence was that on the subject matter and method of education
exerted through a series of textbooks of an entirely new nature The first-published of these was the
Janua Linguarum Reserata (The Gate of Languages Unlocked) issued in 1631 This was followed
later by a more elementary text the Vestibulum and a more advanced one the Atrium and other
texts In 1657 was published the Orbis Sensualium Pictus probably the most renowned and most
widely circulated of school textbooks It was also the first successful application of illustrations to the
work of teaching though not as often stated the first illustrated book for children
These texts were all based on the same fundamental ideas (1) learning foreign languages through the
vernacular (2) obtaining ideas through objects rather than words (3) starting with objects most
familiar to the child to introduce him to both the new language and the more remote world of objects
(4) giving the child a comprehensive knowledge of his environment physical and social as well as
instruction in religious moral and classical subjects (5) making this acquisition of a compendium of
knowledge a pleasure rather than a task and (6) making instruction universal While the formulation
of many of these ideas is open to criticism from more recent points of view and while the naturalistic
conception of education is one based on crude analogies the importance of the Comenian influence
in education has now been recognized for half a century The educational writings of Comenius
comprise more than forty titles In 1892 the three-hundredth anniversary of Comenius was very
generally celebrated by educators and at that time the Comenian Society for the study and
publication of his works was formed
prof Gabriela Ivan
MIRADOR
21
PROGRAMUL ECO ndash ŞCOALA - 2011- 2012
ECO-CODUL
Dacă sănătos vrei să trăieşti Icircnvaţă mai icircntacirci natura să o preţuieşti
Icircn contextul dezvoltării actuale a societăţii umane una dintre preocupările icircnvăţămacircntului o
constituie educarea tinerelor generaţii icircn scopul păstrării şi conservării mediului icircnconjurător
Educarea elevilor şi implicit a altor persoane educabile trebuie să aibă la bază informaţia
conştientizarea problemelor apărute datorită acţiunilor umane şi dorinţa de a face ceva cu adevărat
important pentru a remedia impactul asupra mediului icircnconjurător Educatia ecologică icircn contextul
conceptului de dezvoltare durabilă are o importanţă deosebită Ea nu se realizează pe moment nu
implică un număr limitat de persoane nu se realizează doar icircn cadrul unor ore de curs precum
biologie geografie şi nu presupune doar obţinerea de avantaje materiale icircn urma valorificării unor
materiale reciclabile Educaţia ecologică presupune schimbarea unui mod de gacircndire şi de abordare
a conceptului de mediu conştientizarea faptului că omul determină prin amprenta sa dezechilibrele
care apar şi că icircn aceeaşi măsură el este cel care poate face ceva pentru diminuarea acestor efecte
Cunoscacircnd natura şi legile ei icircnţelegem necesitatea protejării acesteia icircn scopul
conservării tuturor componentelor abiotice şi biotice Icircncepacircnd de la reducerea consumului excesiv şi a
exploatării neraţionale a resurselor naturale controlul eliminării deşeurilor rezultate icircn urma activităţilor
umane cu consecinţe negative asupra stabilităţii mediului şi pacircnă la conservarea biodiversităţii naturale elevii
pot constitui un pilon de bază al strategiei pentru educaţia ecologică Ei trebuie să icircnţeleagă că natura nu are
preţ şi că datorită pagubelor ireparabile aduse Pămacircntului icircntr-un ritm rapid riscăm nu numai să distrugem
planeta plantelor şi animalelor dar ne sabotăm şi interesele proprii pe termen lung
Introducacircnd discipline de specialitate care au la bază educaţia ecologică icircncepacircnd cu clasele
primare se realizează formarea unei conştiinte ecologice precum şi a unor deprinderi şi
aptitudini necesare unui bun cetăţean
Valorificarea unor deşeuri aduce beneficii tuturor categoriilor de vacircrstă fără a implica costuri
majore dezvoltă creativitatea şi imaginaţia fiecăruia trezeşte spiritul practic şi creionează comportamente şi
mentalităţi viitoare Dezvoltarea iniţiativei la elevi şi responsabilizarea pentru acţiunile icircntreprinse de ei icirci
pregătesc pentru rolul decisiv pe care icircl vor avea icircn societate
Şcoala prin specificul ei are obligaţia morală de a forma deprinder i şi abilităţi icircn
scopul protejării factorilor de mediu şi icircn acest sens programul Eco -Şcoala se raliază perfect la
realizarea programului de educaţie ecologică icircn şcoli
Programul Eco-Şco reuneşte preocupările elevilor şcolii noastre elevi care au fost
implicaţi icircn acţiuni asemănătoare icircn fiecare an şi determină dezvoltarea unei strategii durabile
pentru educaţia ecologică
Coordonatorul programului ECO ndash ŞCOALA Prof Marcela Sicircrbu
MIRADOR
22
Din creaţiile noastre
Alida si cele cinci animale
Alida merge spre școală Pe drum se icircntacirclnește cu o pisică
-Miauhellip
-Ce spui tu acolo Eu nu te pot ajuta pentru că trebuie să merg la școală
Mai merge ea un pic şi icircntacirclnește un cățel
-HamHam
-Ce vrei Nu icircţi dau macircncare Pleacă Lasă-mă icircn pace Trebuie să merg la
școală
Mai merge ea ce merge şi icircntacirclnește un cocoș
-Cucuriguhellip
-Nu și tu Nu icircmi sta icircn drum Nu am grăunțe
Plecă Şi icirci apăru un lup
-Auhellip
-Să te doară Nu-mi pasă de un animal amăracirct ca tine Pleacă Ce mai aștepți
Alida era aproape de școală Lacircngă poartă era un urs
-MorhellipMorhellip
-Păi mori Ce mai aștepţi Of Aș vrea să moară toate animalele care mi-au
apărut icircn cale
Şi plecă Icircn sfacircrșit Alida ajunse icircn sala de clasă
-Bună dimineața spuse Alida
-Bună dimineața spuse doamna icircnvațătoare
Au trecut trei ore A patra oră a fost ora de Științe Alida a icircnvățat despre animale
şi despre cacirct de mult trebuie să le respecte A icircnvățat că nu este bine să le ignore sau să
icircși dorească să moară
Alida era speriată Ea se icircntrebă
-Oare ce s-o fi icircntacircmplat cu bietele animale
Se termină şi ultima oră La plecare Alida salută şi ieși prima din clasă Icircn drum
spre casă văzu cele cinci animale icircntinse pe pămacircnt Alida crezu că sunt moarte
-Vai spuse Alida așezacircndu-se icircn genunchi lacircngă animale de ce oare mi-am dorit
să moară Icircmi pare atacirct de rău Dacă m-aţi putea auzi
Ca prin miracol animalele s-au trezit Alida era uimită Le spunea animalelor că
icirci pare tare rău Animalele se icircnveseleau Alida le duse acasă le dădu de macircncare le
spălă şi le lăsă icircn curtea casei sale De atunci Alida şi cele cinci animale erau cele mai
bune prietene
Boriceanu Georgiana clasa a IV-a B
MIRADOR
23
Pe urmele lui Tolkienhellip Hobbitul
Gandalf intră icircn curte fără a saluta mormăind o vrajă
- Hipidi hopoda Nuliferus pădurosus castel Bum-bum
Şi dintr-o dată Bilbo şi Gandolf au ajuns lacircngă castelul din pădurea cea deasă
- Te-am adus aici Bilbo pentru că tu eşti singurul care poate să-mi salveze fata ţinută
prizonieră icircn acest castel
- Cum adică
- Tu eşti hobbitul ales care poate omoricirc bestia Pe Zalzar
- Dar
- Niciun dar Acum du-te
- Bine spuse resemnat şi nu foarte icircncrezător Bilbo
Mergacircnd icircncet spre castel Bilbo ajunse icircn faţa unei uşi
icircnsă teama icircl icircmpiedică să intre Isteţul Gandalf bănuind acest lucru icircl şi teleportase icircnăuntru
Neavacircnd icircncotro Bilbo icircnaintă Deschise uşă după uşă pacircnă cacircnd a dat cu ochii de Iubimumu
Dulcibubu Pe loc s-a icircndrăgostit de prea-frumoasa fată a lui Gandolf
Şi acum cititorule pune-te icircn locul bravului Bilbo care dorind să-şi ia frumoasa inimii acasă
numaidecacirct este nevoit să facă căţiva paşi icircn spate şi să-şi icircnfracircneze dorinţa atacirct de firească inimii Icirci
faţă icirci apăru Zalzar Lupta icircncepu Lipsit de armură şi arme Bilbo icircmprumută sabia de la un
ornament de soldat Pare că sabia nu-i este de mare folos lui Bilbo Dar stai Ce este acea strălucire
Este sabia lui Bilbo Străluceşte din ce icircn ce mai tare Lupta continuă Balanţa se icircnclină icircn favoarea
eroului nostru Puterea icirci este acum icircnzecită Zalzar este icircnvins cu uşurinţă şi dispare
Luacircnd fata de mijloc Bilbo se icircndreptă către Gandolf care văzacircndu-şi fata sănătoasă şi la
adăpost i-o dă de soţie salvatorului
Bilbo şi Iubimumu Dulcibubu au ţinut o nuntă mare Tot acum l-au sărbătorit pe Bilbo ca nou
locotenent al armatei E limpede deci că destinul lui Bilbo a fost s-o salveze pe frumoasa sa viitoare
soţie ca şi stră-stră-stră-stră- bunicul său care nu era altcineva decacirct nu nu vă spun Ghiciţi voi
Bafta
Kopecsiri Blaka (cls a VI-a C)
Din creaţiile noastre
MIRADOR
24
Din creaţiile noastre
Rătăcind spre nicăieri
Zi ploioasă de septembrie
zgomot asurzitor de paşi
miros de frunze moarte
culori din ce icircn ce mai gri
O bancă de lemn uscat şi un suflet rătăcit oftează
Era locul spre care icircmi icircntorceam mereu privirea Era locul nostru
Mi-e dor
Dar tu De ce taci Ţi-e frică de trecut sau poate de viitor De cine te ascunzi
Toate sunt icircntrebări de prisos rostite din faţa geamului alintat de lacrimile
ploii
Placircnge cerul sau cel care placircnge eşti tu
Iar tăcere
Aş vrea
să pot vorbi ca ploaia
să dansez ca vacircntul
să pot picta aceleaşi nuanţe de alb-murdar la fel ca şi timpul
Ecoul asurzitor
icircncetează
paşii
se aud acum icircndepărtacircndu-se
Am plecat lăsacircnd icircn spate doar urmele noroiului cu care erau plini bocancii
cu care mă icircndreptasem ultima oară spre banca noastră
Bezdadea Bianca (clasa a X-a B)
MIRADOR
25
POEZII
Lui Mihai Eminescu
O viaţă zbuciumată
Un trai neicircnţeles
O artă ţi-a fost dată
Cu care te-ai ales
Un sfacircnt poet al ţării
De dragoste-nsetat
Un creator al lumii
Cu suflet măcinat
Poeme dulci daruri iubite
Slove de aur magnifice cuvinte
Un suflet pur bogat icircn astă lume
Tu Eminescu poet scump cu renume
O zi icircndoliată tristă dar vie
Adevăraţii romacircni ţi-o păstrează ţie
Căci ca o floare tu te-ai stins
Icircnsă veşnic vei rămacircne luceafărul aprins
Bodros Carmen clasa a X-a B
Visul
Din ceru-ntunecat sclipeşte luna
Şi se-oglindeşte-n lacul fermecat
Ca o lumină albă de argint
Iar sufletul icircmi este părăsit
Icircn noaptea dulce liniştită
Cacircnd codrul este adormit
Ea stă şi-aşteaptă ca să vină
Din depărtări al ei iubit
Prundişul lunecos şi umed
Sub tălpi aluneca uşor
Şi parcă aude-n depărtare
Un foşnet lin tremurător
Doar vacircntul sună printre ramuri
Şi vine-ncet şi răcoros
Şi parcă spaima mă cuprinde
Privind icircn luciul apei jos
Palăcian Andra clasa a X-a A
MIRADOR
26
Scrisul - a doua memorie a omenirii
La icircnceput icircn urmă cu mii de ani niciun om de pe Pămacircnt nu ştia carte Icircntreaga omenire era
hellipanalfabetă Pentru noi oamenii de azi obişnuiţi cu prezenţa cărţilor a ziarelor şi revistelor la tot
pasul e greu să ne imaginăm acest lucru Oamenii totuşi comunicau icircntre ei prin viu grai cacircnd se
aflau faţă icircn faţă ori la o depărtare anume de unde vocea umană se putea auzi La depărtare nu exista
comunicare Astăzi noi putem comunica prin scris prin cărţi ziare reviste telefon televiziune
internet cu oameni care se află la mii de kilometri de noi ori cu oameni care au trăit icircnaintea noastră
Oamenii aveau nevoie să comunice icircntre ei şi doreau să cunoască gacircndurile icircnaintaşilor Acest lucru
ei icircl făceau prin povestire Omul este singura fiinţă de pe Pămacircnt care simte nevoia şi are capacitatea
să-şi povestească viaţa Icircntacircmplările reale sau imaginare călătoriile războaiele viata unor eroi
adevăraţi dar şi a celor icircnchipuiţi toate acestea erau ţinute minte pe dinafară Bătracircnii povesteau
tinerilor tinerii povesteau la racircndul lor celor mai tineri decacirct ei cacircnd deveneau ei icircnşişi oameni mari
şi astfel aproape nimic nu se pierdea din tot ceea ce se petrecea ori se petrecuse icircn istoria omenirii
Faptele vitejeşti ori cele religioase erau mai cu seamă povestite Icircn vremea aceea oamenii aveau se
pare o memorie colosală Unii dintre ei dovedeau o vocaţie specială icircn acest sens Ei se numeau
rapsozi adică ldquopovestaşirdquo povestitori
Ţineau minte pe dinafară mii de icircntacircmplări cu toate amănuntele lor Ca să fie reţinute mai
bine de memorie aceste icircntacircmplări erau spuse de multe ori icircn versuri şi uneori cacircntate
Marele poem antic ldquoILIADArdquo datorat lui Homer aşa s-a transmis la icircnceput pacircnă cacircnd icircn
sfacircrşit abia după secole a fost scris La fel poemele numite ldquoVEDELErdquo din India veche La fel s-au
transmis şi s-au păstrat basmele şi baladele noastre populare pacircnă la apariţia şi utilizarea scrisului
Istoricii au stabilit cu precizie că icircn Mesopotamia acolo unde s-a inventat şi roata s-a
descifrat şi cea mai veche scriere din lume scrierea sumeriană care a apărut acum mai bine de 5500
de ani Această scriere nu avea un alfabet ci era formată dintr-un şir de pictograme (litere pictate)
Pentru a putea icircnsemna o mulţime de date cacirct mai repede a fost nevoie să se scrie cacirct mai simplu
Atunci cu obiecte ascutite au icircnceput să imprime pe plăcuţe de argilă moale (lut galben) semne care
semănau cu nişte cuie ascuţite grupate să semene cu obiectele sau fiinţele pe care le denumeau
Icircnvăţaţii au studiat această scriere şi au denumit-o ldquoSCRIERE CUNEIFORMĂrdquo
Mărculescu Radu clasa a VII-a A
PAGINI DE ISTORIE
MIRADOR
27
De ce suflă vacircntul
Vacircntul este aer icircn mişcare
Deplasările se datorează diferenţelor de temperatură
ale aerului icircn diferite locuri Aerul cald este mai
puţin dens şi mai uşor decacirct cel rece Dar nu vă este
posibil de a simţi sau a vedea direct această
diferenţă Ea a fost descoperită de oamenii de ştiinţă
cu ajutorul unor aparate speciale Cacircnd aerul rece
care este mai greu icircntacirclneşte aerul cald care este
mai uşor se petrece un schimb de poziţii aerul rece
coboară spre suprafaţa pămacircntului iar cel cald urcă
spre cer Deci aerul icircncepe să se mişte şi simţim un
vacircnt uşor La suprafaţa pămacircntului aerul este pe
alocuri mai rece de exemplu deasupra lacurilor a
pădurilor icircn timp ce icircn alte părţi este mai cald ca de
pildă icircn oraşe iar icircn zonele de deşert este chiar
fierbinte Atunci cacircnd mase mari de aer cald
icircntacirclnesc aerul rece tot icircn cantităţi mari icircncep să
sufle vacircnturi puternice care uneori pot deveni
furtuni violente ce produc distrugeri mari de
culturi animale construcţii şi pun icircn pericol vieţile
oamenilor
De ce apa stinge focul
Aţi avut desigur prilejul să priviţi uneori
un foc de lemne Aţi văzut cum scoate flăcări
strălucitoare care se ridică icircn aer Dar poate nu
ştiţi că fără acest aer din jur focul nu ar putea
arde Aerul conţine un corp gazos invizibil numit
oxigen Oricare ar fi materia folosită pentru ars icircn
foc- lemn cărbune gaze petrol hacircrtie paie ndash este
nevoie de oxigen pentru a se aprinde şi a putea să
ardă
Cacircnd peste un foc aprins se toarnă apă se
alungă cea mai mare parte a aerului din jur Fără
oxigenul din aer focul moare se stinge Dar apa
mai are un rol icircn stingerea focului Ea răceşte
lemnele sau cărbunii aprinşi care nu pot arde
decacirct dacă sunt foarte fierbinţi
Aţi văzut vreodată ce se icircntacircmplă dacă se
pune icircn foc o bucată de lemn bine muiată icircn apă
Ea nu se aprinde ci elimină doar nişte aburi adică
vapori de apă Lemnul fumegă dar nu arde Icircnsă
după ce se usucă lemnul devine fierbinte se
uneşte cu oxigenul din aer şi se aprinde cu flacără
luminoasă scoţacircnd şi puţin fum
De ce se icircnalţă fumul icircn aer
Fumul care iese dintr-un foc de lemne
este un fel de nor format din firicele foarte
mici de cenuşă amestecate cu vapori de apă şi
alte substanţe gazoase (adică aşa cum este
aerul) Aerul amestecat cu fum de deasupra
flăcărilor este foarte fierbinte şi mai uşor
decacirct aerul rece aflat mai departe de foc
Aşadar sus la o anumită distanţă de foc
aerul este rece şi mai greu decacirct aerul cald Ca
urmare aerul rece şi greu se lasă icircn jos către
foc iar aerul cald amestecat cu fum se icircnalţă
sus tot mai sus şi se răspacircndeşte icircn jur pacircnă
cacircnd nu-l mai vedemUneori fumul e dus de
vacircnt pacircnă la mari depărtări
Nu staţi niciodată icircn imediata apropiere a
unui foc Fumul lui face să vă usture ochii să
lacrimaţi vă intră icircn nări şi icircn gură icircl respiraţi
şi vă face să tuşiţi să strănutaţi vă icircnăbuşă
Apoi din focul de lemne sar mereu scacircntei
care pot să vă cadă pe piele sau pe haine şi să
vă ardă foarte rău şi dureros
Tiron Daniel clasa a VII-a B
DIN LUMEA ŞTIINŢEI
MIRADOR
28
Pagina veselă
Dragă carte de matematică
Te rugăm mai maturizează-te şi tu şi icircnvaţă să icircţi rezolvi singură problemele Ne-
am săturat să-ţi le rezolvăm noi Icircnvaţă să te descurci şi singură Ştim viaţa e
greadartrebuie s-o faci
Cu drag
Colectivul clasei a VII-a B
MIRADOR
3
Deghizarea icircn fantome şi vrăjitoare a devenit un adevărat
ritual pentru romanii ce credeau cu tărie icircn posedarea de
către spirite malefice Sărbătorirea Halloween-ului a fost
adusă icircn America de către mulţimea de imigranţi irlandezi
ce a poposit pe ţărmurile continentului icircn jurul anilor
1840 Tot din tradiţiile acestora a izvoracirct şi obiceiul
cioplirii dovlecilor precum capete de monştri şi plasarea
unei lumacircnări icircn interior pentru a căpăta o faţă demonică
Lavinia Varză clasa a VII-a B
1 Decembrie - Ziua Naţională a Romacircniei
Cu ocazia zilei de 1 Decembrie Liceul Teoretic George Moroianu a organizat un
concurs de desene cu tema laquo 1 Decembrie ndashArtă Identitate şi Unitate raquo Juriul a decis ca la acest
concurs să fie premiaţi următorii elevi
Locul I Fulop Eduard clasa a IX-a A
Locul II Dragomir Rares clasa a VII-a B
Nica Bianca clasa a VII-a B
Locul III Bobes Bogdan clasa a VII-a A
S-au acordat patru menţiuni speciale
Măgureanu Alexandra clasa I _
Grama Clara clasa a III-a
Buta Andreea clasa a VI-a A
Buzatu Mădălina clasa a VI-a B
Lucrările finaliste au putut fi admirate icircntr-o mică expoziţie organizată icircn holul Primăriei
Municipiului Săcele Prof Minodora Duru
De la 1 Decembrie 1918 ndash ziua icircn care s-a vestit
lumii prin hotăracircrea Adunării Naționale de la Alba Iulia
Unirea tuturor romacircnilor sub sceptrul Regelui dezrobitor
Ferdinand I ndash şi pacircnă icircn timpul de față fiecare cetățean al
Romacircniei icircntregite a avut prilej să asculte ori să citească
diferite lămuriri cu privire la felul cum s-a icircnfaptuit Unirea
aceasta şi la temeiurile care icirci garantează trăinicia
Icircn zilele noastre icircn Săcele de Ziua Naţională a
Romacircniei se organizează parade ale militarilor ale fanfarei
se depun coroane de flori icircn semn de omagiu pentru cei
răpuși pe front şi se organizează programe artistice cu
ansamblurile locale
Raluca Borcea clasa a VII-a A
MIRADOR
4
Concursul de chitarĂ Şi canto
Icircn 2 decembrie 2011 s-a desfăşurat Concursul de chitară şi canto organizat de
Consiliul Elevilor din Liceul Teoretic ldquoGeorge Moroianurdquo Ideea acestui concurs icirci aparţine lui
Farcas Eduard din clasa a VIII-a A care a fost şi sufletul icircntregii organizări concurent el icircnsuşi
Gazdele concursului au fost prietenii noştri de la
Centrul Ziurel fără de care nu am fi avut bucuria şi
atmosfera specială a acestor momente
SPONSORUL concursului a fost MampC Musical Instruments
care ne-a oferit cu titlu gratuit o chitară acustică cu accesorii
Ibanez V50NJP tricouri Ibanez Marshall Tama pachete cu
diverse cataloage stickere postere şi reviste
Tema concursului a fost FRUMUSEŢEA frumuseţea muzicii a poeziei a prieteniei
frumuseţea vieţii frumuseţe care poate fi icircmpărtăşită prin muzică
Misiunea juriului a fost una imposibilă ca icircntotdeauna pentru că frumuseţea este inefabilă nu
poate fi măsurată Au icircncercat totuşi Prof de muzică - Gyerko Andrei Prof Gabriela Ivan
Buna Iolanda- Clasa a XI-a A Preşedinta Consiliului Elevilor Teslaru Ştefan Alexandru- XIB
Pal Szilard-VIIC Concurenţii au evoluat icircn ordinea tragerii la sorţi
Marele premiu şi Premiul publicului chitara Ibanez şi inimile noastre au fost cacircştigate de
Corina Cojocaru din clasa a XII-a cu piesa Dă Doamne cacircntec
Premiul I la secţiunea chitară şi canto Andreea Hristea şi Mădălina Ţuţui
Premiul al II-lea Farkas Eduard
PremiulalIII-lea Emanuel Tăbăraş
Premiul I la secţiunea canto Carmen Bodros
Premiu special Cristi Munteanu
Şi iată cum gazde organizatori concurenţi şi un public entuziast au transformat un
concurs şcolar icircntr-o adevărată competiţie şi mai ales icircntr-o după-amiază de neuitat
Felicitări tuturor
Prof Tatiana Benga
MIRADOR
5
Canonizarea Sfacircntului Ierarh Andrei Şaguna
Canonizarea Sfacircntului Ierarh Andrei Şaguna momente de aleasă emoţie şi pentru elevii
Liceului Teoretic bdquoGeorge Moroianurdquo Săcele
Dacă icircn acest an icircn 28 octombrie Biserica
Ortodoxă Romacircnă a decis icircn icircnţelepciunea sa
canonizarea mitropolitului transilvănean Andrei Şaguna
icircn catedrala mitropolitană din Sibiu pentru noi - elevi şi
profesori - acest eveniment de icircnaltă trăire duhovnicească
s-a concretizat icircn participarea la simpozionul bdquoSfacircntul
Ierarh Andrei Şaguna- o viaţă icircn slujba Bisericiirdquo
Inspectoratul Şcolar Beaşovean Protopopiatul ortodox şi Mitropolia Transilvaniei au
lansat admirabila provocare tinerilor liceeni din icircntreg judeţul Braşov de a icircntoarce o filă a
istoriei şi de a poposi pentru cacircteva clipe icircn contextul cultural istoric şi religios al icircnceputului
secolului XIX din Transilvania
Lucrările liceenilor s-au concretizat icircn prezentări
PowerPoint ce au surprins aspecte din viaţa şi activitatea
eruditului ierarh transilvănean Apariţia bdquoStatutului Organic
al Bisericii Ortodoxe din Transilvaniardquo acea bdquoMagna carta
a romacircnilorrdquo cum o numea Octavian Goga Biblia din
1858 tipărirea neicircntreruptă a bdquoTelegrafului romacircnrdquo ca
luminător al vieţii credincioşilor transilvăneni sutele de
şcoli elementare şi gimnazii icircnfiinţate sunt doar cacircteva
aspecte surprinse de echipa elevilor desemnată de Liceul
Teoretic bdquoGeorge Moroianurdquo formată din Teodora
Georgea ndash clasa a X-a A Alexandru Ailoaei ndasha XII- a A şi Bogdan Avram ndash a XII- a A
icircndrumaţi de prof Ioana Teulea Eforturile le-au fost răsplătite icircnzecit căci s-au icircntors la şcoala
cu PREMIUL SPECIAL care le-a fost decernat icircn 04122011 de către Mitropolitul
Ardealului - Laurentiu la Biserica Sf Nicolae din Şcheii Braşovului
FELICITĂRI
Prof Ioana Teulea
MIRADOR
6
Veselie de Crăciun
Icircn perioada 9-16 decembrie 2011 s-a
desfăşurat concursul de decorare a claselor bdquoVeselie de
Crăciunrdquo organizat de Consiliul pe Şcoală al Elevilor la
iniţiativa şi sub icircndrumarea doamnei profesoare Gabriela
Goicea
Acest concurs s-a adresat tuturor claselor din
liceul nostru şi s-a bucurat de o largă participare şi
implicare din partea elevilor Toţi concurenţii au avut la dispoziţie două săptămacircni pentru a
decora clasele icircntr-un mod cacirct mai original aducacircnd icircn şcoală atmosfera sărbătorilor de iarnă
De la tradiţionalul brad de Crăciun pacircnă la cele mai inedite ornamente totul a tranformat şcoala
noastră icircntr-o adevărată poveste globuri fulgi de zăpadă desene personaje de basm şi chiar
apariţia lui Moş Crăciun
FELICITĂRI tuturor claselor care au participat la concurs Nu
ştim dacă şi-a imaginat cineva că acest concurs de decorare
va lua aşa o anvergură transformacircndu-se icircntr-o adevărată
regie implicacircnd muzică o anumită poveste o atmosferă
minunată de sărbătoare şi mai ales prietenie colaborare
plăcerea de a fi şi de a lucra icircmpreună
Cacircştigătorii de anul acesta
Clasa a II-a B ( la ciclul primar)
Clasa a VIII-a A (la ciclul gimnazial)
Clasa a XII-a A (la ciclul liceal)
Icircncă o dată FELICITĂRI pentru că reuşiţi să ne surprindeţi plăcut copii (mai mari sau mai
mici)
Prof Gabriela Goicea
Cea mai frumoasă clasă de Crăciun
Ultima săptămacircnă din anul 2011 petrecută
icircmpreună a fost cea mai frumoasă din cei patru ani de
liceu Odată cu startul concursului de amenajare a clasei
pentru sărbători am icircnceput să ne organizăm astfel icircncacirct
clasa noastră a XII-a A să fie pregătită pentru
icircntacircmpinarea sfintelor sărbători Deşi nu ne-a fost uşor să
ne icircmpărţim responsabilităţile am reuşit să luăm premiul
cel mare Acest lucru a fost posibil datorită implicării
fiecăruia dintre noi şi consider că cel mai important a fost
MIRADOR
7
faptul că a existat comunicare şi armonie
Icircmpodobirea bradului a dat startul momentelor
plăcute alături de colegi şi a fost urmat de forfota
icircmpodobirii icircntregii clase cu brad prospăt globuri si
desene semnificative care ilustrau sărbătoarea Pe
acordurile colindelor cacircntate icircmpreună s-au scuturat steluţe
şi paşii lăsaţi de bătracircnelul darnic s-au albit pe podea La
sfacircrşitul vizitei sale icircn sacircnul colectivului nostrum ne-a
lăsat o imensă scrisoare prin care icircşi exprima dorinţa de a
fi mai buni mai icircnţelegători şi icircnvăluiţi de lumină icircn anul nou care bătea la uşă Desigur pe
lacircngă aceasta au fost lăsate sub brad şi cadouri pentru fiecare Deschiderea acestora a reprezentat
punctul culminant al zilei icircn care zacircmbetele şi bucuria parcă s-au adunat icircn clasa noastră Am
icircmpărţit momentele de fericire cu doamna dirigintă care a completat familia unită icircn pragul
sărbătorilor de iarnă Răsplata muncii noastre a fost clipa icircn care am aflat că suntem icircnvingători
şi că a noastră clasă a impresionat comisia prin aspect şi primire
Icircn opinia clasei acest eveniment ne-a unit şi ne-a icircnvăţat cacirct de importantă este prietenia
şi comunicarea aspecte ale vieţii care ne vor presăra drumul cu bucurii şi reuşite
Dascălu Alexandra clasa a XII-a
Atelier de meşteşuguri
Icircn preajma sărbătorilor de iarnă clasele a X-a
A şi B au organizat o serie de activităţi sub
forma unor ateliere tematice continuacircnd tradiţia
icircncepută anii trecuţi cu ocazia sărbătorilor de
Crăciun sau de Paşti Elevii au fost antrenaţi icircn
activităţi diverse icircnvăţacircnd să realizeze
ornamente şi decoraţiuni de iarnă Au fost
invitaţi şi elevi din celelalte clase profesori
astfel că atmosfera a fost una degajată s-au
cacircntat colinde elevii au icircnvăţat să lucreze icircn
echipă şi să icircşi icircmpărtăşească experienţe
La finalul acestor ateliere clasele au organizat o expoziţie cu obiectele realizate fiind
apreciate pozitiv de către toată lumea Mulţumiri cadrelor didactice care s-au implicat icircn
realizarea unor astfel de acţiuni Aşteptăm următoarea icircntacirclnire
Teodora Georgea clasa a X-a
MIRADOR
8
Icircn memoriam Mihai Eminescu
Fără Eminescu am fi mai altfel şi mai săraci- Tudor Vianu
15 ianuarie O dată cu rezonanţe puternice icircn lumea
literară şi nu numaihellip - data icircn care s-a născut Mihai
Eminescu Niciunde numele poetului prozatorului şi
publicistului Mihai Eminescu nu răsună cu mai mare bucurie
decacirct la George Moroianu liceul nostru drag căci aici la
noi structura lexicală prin care George Călinescu icircl
supranumeşte pe Mihai Eminescu ldquopoet naţionalrdquo capătă cu
adevărat contur Ne-am creat deja o tradiţie ca atacirct icircn 15
ianuarie cacirct şi icircn 15 iunie să ne oprim paşii noştri repezi şi să-
l comemorăm pe cel care a influenţat icircntreaga literatură şi
cultură romacircnă Aşadar iată că s-au scurs 162 de ani de la naşterea poetului nepereche In ciuda
trecerii anilor opera lui Eminescu este tot atacirct de actuală şi de vie pe cacirct era şi icircn epoca
scriitorului Dovada ne-o aduc elevii noştri care citesc poeziile şi prozele eminesciene cu interes
şi savoare Un acord de parteneriat cu biblioteca municipală ne-a permis să ne desfăşurăm
activitatea extraşcolară intr-un cadru intim-literar icircn care a pătruns pe racircnd fiecare clasă
primară gimnazială şi liceală După o incursiune interactivă icircn viaţa şi opera lui Mihai
Eminescu au urmat momente pline de emoţie căci am trecut fără ezitări la lectura cacirctorva
poeme mai mult sau mai mai puţin cunoscute de către marea majoritate a elevilor de azi Opera
lui Eminescu păstrează icircncă surse nebănuite de mister şi aşteaptă să fie descoperită şihellip
redescoperită Empatizăm cu Nichita Stănescu şi strigăm la unison că bdquoTu [Mihai Eminescu]
n-ai murit pentru că eu sunt trupul tău care vorbeşte cu vorbele talerdquo La sfacircrşit am icircnţeles cu
toţii că fiecare icircn parte suntem responsabili de păstrarea patrimoniului cultural şi că prin lectură
participăm la consolidarea culturii romacircneşti
Prof David Mirabela
MIRADOR
9
24 IANUARIE 1859 - Moment de răscruce icircn istoria Romacircniei
Liceul Teoretic ldquoGeorge Moroianurdquo Săcele a sărbătorit
ziua de 24 ianuarie 1859 (Unirea Principatelor Romacircne) printr-
un simpozion realizat icircn parteneriat cu Muzeul Judeţean de
Istorie Braşov Şcoala noastră sndasha bucurat de participarea
doamnelor Măriuca Radu şi Cristina Tănase muzeografe la
instituţia mai sus amintită Elevul Bălan Robert din clasa a VIII-
a A a susţinut un referat pe această temă Momentul de icircnceput şi
de final al evenimentului a fost marcat prin intonarea HOREI
UNIRII de către toţi participanţii la acest simpozion
Prof Tănase Ionuţ
TRADIŢIE ŞI ISTORIE ndash 24 Ianuarie 1859 ndash 24 Ianuarie 2012
Reprezentacircnd municipiul Săcele şase membri ai cercului ldquoMocănaşul-cu-Fluieraşulrdquo de la
Clubul elevilor Săcele Iani Florin Mondoc Lucian Farkas Romus Suko - elevi la Liceul
Teoretic bdquoGeorge Moroianurdquo Giuliana Cara Ionela Voinea - eleve la Şcoala Generală nr 4
bdquoFraţii Popeeardquo şi Ştefania Crina Balent - elevă la Şcoala Generală nr 1 ndash Baciu ndash Săcele au
prezentat icircn cadrul unei şezători elemente importante legate de Unirea Principatelor Romacircne
prof Silvia Tatu ndash Clubul Elevilor Săcele cercul ldquoMocănaşul-cu-Fluieraşulrdquo
MIRADOR
10
Anul Caragiale - 160 de ani de la naştere 100 de ani de la moarte
Ion Luca Caragiale unul din marii scriitori romacircni se
naşte la 1 februarie 1852 icircn satul Haimanale care-i poartă astăzi
numele fiind primul născut al lui Luca Caragiale si al Ecaterinei
Atras de teatru Luca se căsătoreşte icircn 1839 cu actrița și
cacircntăreața Caloropoulos de care se desparte fără a divorța
vreodată icircntemeindu-și o familie statornică cu brașoveanca
Ecaterina fiica negustorului grec Luca Chiriac Caraboas
Primele studii le-a făcut icircn 1859 și 1860 cu părintele Marinache de la Biserica Sf
Gheorghe din Ploiești iar pacircnă icircn 1864 a urmat clasele primare II-V la Școala Domnească din
Ploiești unde l-a avut icircnvățător pe Bazil Drăgoșescu Pacircnă icircn 1867 a urmat trei clase la
Gimnaziul bdquoSfinții Petru și Pavelrdquo din Ploiești iar icircn 1868 a terminat clasa a V-a liceală
la București Caragiale a absolvit Gimnaziul bdquoSfinții Petru și Pavelrdquo din Ploiești pe care l-a
numit icircn Grand Hocirctel bdquoVictoria Romacircnărdquo orașul său natal
Icircnceputul activității jurnalistice a lui Caragiale poate fi datat cu probabilitate icircn luna
octombrie 1873 la ziarul Telegraful din București unde ar fi publicat rubrica de anecdote
intitulată Curiozități Dramaturg nuvelist pamfletar poet scriitor director de teatru
comentator politic şi ziarist romacircn este cel mai bun dramaturg romacircn prin faptul că a reflectat
cel mai bine realitățile limbajul și comportamentul romacircnilorLucrarea d-lui Caragiale este
originală comediile sale pun pe scenă cacircteva tipuri din viața noastră socială de astăzi și le
dezvoltă cu semnele lor caracteristice cu deprinderile lor cu expresiile lor cu tot aparatul
icircnfățișării lor icircn situațiile anume alese de autorrdquo după cum declara criticul literar Titu
Maiorescu Cele mai cunoscute piese ale sale O noapte furtunoasă 1879 Conul Leonida faţă
cu Reacţiunea 1880 O scrisoare pierdută 1885 Dale carnavalului 1885 Năpasta 1890
au fost publicate icircn revista Junimea la care au colaborat Ion Creangă și Mihai Eminescu Ion
Luca Caragiale și-a publicat primul volum intitulat Teatru icircn anul 1889 la Editura Socec
Se stinge din viaţă la 9 iunie 1912 icircn apartamentul său din Berlin bolnav fiind
de arterioscleroză Rămacircne icircncă icircn sufletul posterităţii prin opere sale extrem de actuale şi icircn
ziua de azi dovadă fiind faptul că anul 2012 numit anul Caragiale se icircnchină icircn faţa geniului
său comemoracircndu-l prin multiple evenimente
Mihaela Dariciuc cls a X-a A
MIRADOR
11
PAGES DES FRANCOPHONES
LE PARAPLUIE
Au vestiare dune salle de spectacle
louvreuse
- Monsieur il faut deacuteposer votre parapluie
- Je n en ai pas
- Celagrave m est eacutegal c est le rѐglement allez
en chercher un
AU CONCERT
Ce sont des snobs qui vont au concert
- Tu reconnais Beethoven dit l un d eux
- Attends qu il se retourne et je te le dirai
reacutepond l autre
DANS LA RUE
C est une historie qui se passe dans la rue
Une dame se retourne un jeune gar on l
interpelle et en suppliant lui demande
- Madame vous ne pourriez pas
me donner 15 francs pour me
permettre de retrouver mon papa
et ma mamam
La dame eacutemue se laisse apitoyeacutee et lui tend
trois piѐces de 5 francs
- Mais tu vas me dire o sont tes
parents agrave preacutesent mon petit
- Oh Oui madame je cours les
rejoindre ils sont au cinema repond
l enfant en se sauvant agrave toutes
jambes
LA VACHE QUI MACHE
Un enfant de Paris se promѐne agrave la
campagne avec son papa Quand tout agrave coup
il il voit une vache qui rumine dans un preacute
il s arrecircte et secrie
-Oh Papa c est s rement une vache
ameacutericane elle m che du chewing- gum
Prof Haşotti Cătălina
MIRADOR
12
Concursul de Limbă şi Civilizaţie rdquoCangurul Lingvistrdquo- secţiunea franceză-spaniolă
Ediţia din acest an şcolar a concursului de limbă şi civilizaţie ldquoCangurul lingvistrdquo s-a desfăşurat
icircn data de 18 noiembrie 2011 şi a reunit aproximativ 39 000 de elevi din 1 000 de şcoli şi licee dintre
care icircn judeţul Braşov un număr de 460 elevi Şcoala noastră a participat cu un număr de 11 elevi 4
elevi din clasa a VI-a A ( Buta Andreea Rus Ramona Bivol Ştefan Gacircndac Ionela) 3 elevi din clasa
a X-a A (Georgea Teodora Dariciuc Mihaela Mătasă Cristina) şi 4 elevi din clasa a XI-a A şi B
(Buna Iolanda Tăbăraş Emanuel Csere Mihai Turcuţ George)
Elevii au avut de răspuns la 50 de icircntrebări cu punctaje diferite icircntrebăile de la 1 la 10 au fost
notate cu 3 puncte fiecare cele de la 11 la 40 cu 4 puncte fiecare iar cele de la 41 la 50 cu 5 puncte
fiecare
Deşi ediţia din acest an şcolar a
fost mai dificilă decacirct icircn anii trecuţi
rezultatele au fost bune şi foarte bune
astfel că cele mai mari rezultate le-au
obţinut după cum urmează
La clasa a VI-a Buta Andreea Rus
Ramona Bivol Ştefan-
189 de puncte
La clasa a X-a Georgea Teodora -
19525 de puncte
La clasa a XI-a Csere Mihai-
16975 de puncte
Cei mai buni au primit diplome şi cărţi din partea organizatorilor ( MECT şi Fundaţia Pentru
Integrare Europeană Sigma )
Prof limba franceză Gabriela Goicea
MIRADOR
13
SCRISOARE DESCHISĂ
Dragii mei
De cacircteva luni sunt consilier școlar ( profesor psiholog) la Moroianu
Ce face un consilier Stă de vorbă cu elevii
Activitatea de consiliere se adresează oamenilor normali care au o problemă și vor
să o rezolve
Dar cine nu are probleme Viața icircnsăși reprezintă o problemă Din fericire
fiecare problemă are rezolvarea ei și fiecare rezolvare chiar mai multe soluții
Aceasta este munca consilierului să-și ajute ldquo cliențiirdquo (termen folosit icircn
consiliere) să-și construiască propria soluție
Vă aștept la CABINETUL DE ASISTENȚĂ PSIHOPEDAGOGICĂ (la etajul sălii
de sport)
Psiholog Cristina Varga
MIRADOR
14
PROIECT MULTILATERAL COMENIUS
2011 ndash 2013
ldquoTHE LANGUAGE OF ARTrdquo 11-PM-460-BV-LT
Icircn februarie 2011 şcoala noastră a aplicat cu succes pentru un proiect multilateral Comenius
bdquoThe language of artrdquo Sprijinul financiar asigurat şcolii noastre prin Programul sectorial Comenius al
Programului bdquoIcircnvăţare pe tot parcursul vieţiirdquo este de 24000 euro sumă ce va asigura mobilităţile a
18 elevi cu vacircrsta cuprinsă icircntre 12 ndash 14 ani icircnsoţiţi de cadre didactice din şcoală Aceste mobilităţi
vor fi realizate pe parcursul a doi ani şcolari respectiv 2011-2012 şi 2012-2013 De asemenea suma
primită prin acest proiect va fi utilizată şi pentru finanţarea produselor finale ale proiectului cd-uri
dvd-uri pliante e-cărţi dicţionare
Ideea proiectului The language of art se bazează pe descoperirea şi icircnţelegerea valorilor
noastre culturale a asemănărilor şi diferenţelor culturale specifice fiecărei ţări participante
Proiectul va implica 250 de elevi din şcoala noastră (cu vacircrsta cuprinsă icircntre 8 şi 14 ani) şi 15
cadre didactice
PARTENERI
Klaipėdos Gedminų pagrindinė mokykla ndash Lituania (coordonatorul proiectului)
Oumlzel Oumlzcan İlkoumlğretim Okulu ndash Turcia
Szkoła Podstawowa im Gustawa Morcinka ndash Polonia
Alsungas vidusskola ndash Letonia
Liceul Teoretic George Moroianu Sacele ndash Romacircnia
ECHIPA DE PROIECT pentru Romacircnia
Prof Gabriela Ivan ndash coordonator de proiect
Prof Cezarina Bacirclbicirce
MIRADOR
15
Prof Adriana Dragomir
Prof Gabriela Goicea
Prof Gheorghe Munteanu
Prof Ionuţ Tănase
Cristina Potacircrniche ndash contabil
Obiectivele principale ale proiectului
Să aprofundeze limba engleză
Să-şi icircmbunătăţească abilităţile IT
Să icircnveţe să comunice şi să colaboreze icircntr-o echipă internaţională
Să cacircştige icircncredere icircn sine
Elevii vor face schimb de informaţii colectate cu privire la patrimoniul cultural al ţării lor De
asemenea ei vor organiza o expoziţie de costume naţionale prezentate icircn fotografii şi desene
Participanţii vor face e-carti pliante dicţionare care prezintă tradiţii etnice obiceiurile şi macircncăruri
tradiţionale Proiectul va icircmpleti tradiţii festivaluri istorie dans muzică din ţară limbi străine şi
cetăţenie
Toţi elevii vor crea un blog şi un site web Ei vor comunica cu ajutorul MSN şi e-mail
Fiecare şcoală parteneră va avea un loc icircn şcoala ei pentru a afişa materiale legate de proiect
Icircn timpul vizitelor de studiu se va participa la lecţii deschise susţinute de către şcoala gazdă Vor fi
realizate spectacole şi şi reuniuni pentru introducerea icircn cultura şi tradiţiile locale şi naţionale
Elevii din fiecare şcoală parteneră cu ajutorul profesorilor lor vor pregăti un basm popular icircn
limba lor maternă Piesa va include tradiţiile pămacircntului natal cacircntecul şi dansul tradiţional
Participanţii vor emite un singur DVD titrat icircn limba engleză vor publica pe e-carte informaţii
despre obiceiurile şi tradiţiile naţionale dar vor realiza şi un glosar icircn limba engleză şi limbile
partenerilor de proiect Proiectul va dezvolta competenţele elevilor de a comunica icircn limba lor
maternă icircn limbi străine alfabetizarea lor digitală şi conştiinţa culturală
Prof Gabriela Ivan ndash coordonator proiect
MIRADOR
16
COMENIUS MULTILATERAL SCHOOL PARTNERSHIP
2011 ndash 2013
ldquoTHE LANGUAGE OF ARTrdquo 11-PM-460-BV-LT
In February 2011 our school successfully applied for a Comenius multilateral partnership
called bdquoThe language of artrdquo The financial support granted to our school by the Lifelong Learning
Programme is 24000 Euro money which will also cover the expenses for 18 students aged 12-14
who are going to take part in the activities organised in the partner schools abroad together with their
teachers These mobilities extend on a period of 2 school years namely 20112012 and 20122013
The grant also covers the materials and the final products of the project such as CDs DVDs leaflets
e-books dictionaries
The ideea of the project The language of art draws on the discovery and understanding of
our cultural values emphasising both the cultural differences and similarities among the participating
countries
The project aims at involving 250 students (aged 8-14) and 15 teachers in our school
PARTNERS
Klaipėdos Gedminų pagrindinė mokykla ndash Lithuania (project coordinator)
Oumlzel Oumlzcan İlkoumlğretim Okulu ndash Turkey
Szkoła Podstawowa im Gustawa Morcinka ndash Poland
Alsungas vidusskola ndash Latvia
Liceul Teoretic George Moroianu Sacele ndash Romania
The Romanian project team
Prof Gabriela Ivan ndash project coordinator
Prof Cezarina Bacirclbacirce Prof Adriana Dragomir Prof Gabriela Goicea Prof Gheorghe Munteanu
Prof Ionuţ Tănase Cristina Potacircrniche ndash accountant
MIRADOR
17
Project objectives
Students are given a chance to express their artistic talents
Students should improve their abilities of communicating in English
Students should improve their IT competences
Students should acquire team work abilities in a multi-national environment
Students should increase their self-confidence
Students from all partner countries exchange information related to their own cultural
heritage They will organise an exhibition of pictures and drawings of traditional costumes All the
participants work to create a series of e-books leaflets and traditions dictionaries The project focuses
on old traditions history dance music along with foreign language use and citizenship
A blog and a website are going to be part of the final products that this project envisages For
this purpose students communicate via the Internet
Every partner school dedicates a corner in their building to exhibit project-related materials
During the visits the host school performs demonstrative lessons for the guests They also organise
art workshops and entertaining events such as shows traditional parties and sightseeing tours
Finally students and teachers in each country work on a drama performance of a traditional folk tale
in their mother tongue including local traditions music and dance The performance is recorded and
subtitled in English
The project aims at improving studentsrsquo communicative abilities in their native language and
in English increasing computer literacy and raising cultural awareness
COMENIUS MULTILATERAL SCHOOL PARTNERSHIPS PROJECTlsquoS
bdquoTHE LANGUAGE OF ARTldquo
WORK MEETING IN
LICEUL TEORETIC bdquoGEORGE MOROIANUldquo SACELE
(ROMANIA) 20022012 ndash 24022012
MIRADOR
18
PROGRAMME
Projectlsquos coordinator in Romania prof Gabriela Ivan
Duminică
19 februarie
Arrival of participants taking from the airport accommodation
Luni
20 februarie
900 am - Welcoming guests
930 am - Presentation High School George Moroianu Săcele Introducing the
Romanian team
Meeting with the Mayor (the Mayor Sacele)
Lunch (Dogaru)
600 pm Folk Performance at Centrul Ziurel
Marţi
21 februarie
900 am - 1200 am Assist open lessons
Lunch (Angelescu) + Discussion
230 pm pm - Visit the historical center of Brasov The Black Church First
Romanian School
Miercuri
22 februarie
1015 to 1200 am - Workshops - theme Dragobete = Romanian Valentinersquos day
(quilling painting household plasticine fretwork etc) + Discussion feedback
Lunch (Ionescu)
200 pm Visit to Bran Castle (Dracularsquos Castle)
Joi
23 februarie
900 am ndash ldquoOur guests teach ushelliprdquo activities with the primary classes
1100 am ndash PowerPoint presentations about Valentinersquos Day traditional food or any
other representative holiday of the participant countries Lunch (Electroprecizia -
Pizza)
500 pm Romanian traditional meal
Vineri
sacircmbătă ndash
24 25
februarie
Plecarea din Săcele (Leaving Sacele)
MIRADOR
19
John Amos Comenius
Educational influence
The most permanent influence exerted by Comenius was in practical educational work Few
men since his day have had a greater influence though for the greater part of the eighteenth century
and the early part of the nineteenth there was little recognition of his relationship to the current
advance in educational thought and practice The practical educational influence of Comenius was
threefold He was first a teacher and an organizer of schools not only among his own people but
later in Sweden and to a slight extent in Holland In his Didactica Magna (Great Didactic) he
outlined a system of schools that is the exact counterpart of the existing American system of
kindergarten elementary school secondary school college and university
In the second place the influence of Comenius was in formulating the general theory of education In
this respect he is the forerunner of Rousseau Pestalozzi Froebel etc and is the first to formulate
that idea of ldquoeducation according to naturerdquo so influential during the latter part of the eighteenth and
early part of the nineteenth century The influence of Comenius on educational thought is comparable
with that of his contemporaries Bacon and Descartes on science and philosophy In fact he was
largely influenced by the thought of these two and his importance is largely due to the fact that he
first applied or attempted to apply in a systematic manner the principles of thought and of
investigation newly formulated by those philosophers to the organization of education in all its
Born 28 March 1592 in Moravia
Died 4 November 1670 (aged 78) at Amsterdam
Occupation Teacher educator and writer
MIRADOR
20
aspects The summary of this attempt is given in the Didactica Magna completed about 1631
though not published until several years later
The third aspect of his educational influence was that on the subject matter and method of education
exerted through a series of textbooks of an entirely new nature The first-published of these was the
Janua Linguarum Reserata (The Gate of Languages Unlocked) issued in 1631 This was followed
later by a more elementary text the Vestibulum and a more advanced one the Atrium and other
texts In 1657 was published the Orbis Sensualium Pictus probably the most renowned and most
widely circulated of school textbooks It was also the first successful application of illustrations to the
work of teaching though not as often stated the first illustrated book for children
These texts were all based on the same fundamental ideas (1) learning foreign languages through the
vernacular (2) obtaining ideas through objects rather than words (3) starting with objects most
familiar to the child to introduce him to both the new language and the more remote world of objects
(4) giving the child a comprehensive knowledge of his environment physical and social as well as
instruction in religious moral and classical subjects (5) making this acquisition of a compendium of
knowledge a pleasure rather than a task and (6) making instruction universal While the formulation
of many of these ideas is open to criticism from more recent points of view and while the naturalistic
conception of education is one based on crude analogies the importance of the Comenian influence
in education has now been recognized for half a century The educational writings of Comenius
comprise more than forty titles In 1892 the three-hundredth anniversary of Comenius was very
generally celebrated by educators and at that time the Comenian Society for the study and
publication of his works was formed
prof Gabriela Ivan
MIRADOR
21
PROGRAMUL ECO ndash ŞCOALA - 2011- 2012
ECO-CODUL
Dacă sănătos vrei să trăieşti Icircnvaţă mai icircntacirci natura să o preţuieşti
Icircn contextul dezvoltării actuale a societăţii umane una dintre preocupările icircnvăţămacircntului o
constituie educarea tinerelor generaţii icircn scopul păstrării şi conservării mediului icircnconjurător
Educarea elevilor şi implicit a altor persoane educabile trebuie să aibă la bază informaţia
conştientizarea problemelor apărute datorită acţiunilor umane şi dorinţa de a face ceva cu adevărat
important pentru a remedia impactul asupra mediului icircnconjurător Educatia ecologică icircn contextul
conceptului de dezvoltare durabilă are o importanţă deosebită Ea nu se realizează pe moment nu
implică un număr limitat de persoane nu se realizează doar icircn cadrul unor ore de curs precum
biologie geografie şi nu presupune doar obţinerea de avantaje materiale icircn urma valorificării unor
materiale reciclabile Educaţia ecologică presupune schimbarea unui mod de gacircndire şi de abordare
a conceptului de mediu conştientizarea faptului că omul determină prin amprenta sa dezechilibrele
care apar şi că icircn aceeaşi măsură el este cel care poate face ceva pentru diminuarea acestor efecte
Cunoscacircnd natura şi legile ei icircnţelegem necesitatea protejării acesteia icircn scopul
conservării tuturor componentelor abiotice şi biotice Icircncepacircnd de la reducerea consumului excesiv şi a
exploatării neraţionale a resurselor naturale controlul eliminării deşeurilor rezultate icircn urma activităţilor
umane cu consecinţe negative asupra stabilităţii mediului şi pacircnă la conservarea biodiversităţii naturale elevii
pot constitui un pilon de bază al strategiei pentru educaţia ecologică Ei trebuie să icircnţeleagă că natura nu are
preţ şi că datorită pagubelor ireparabile aduse Pămacircntului icircntr-un ritm rapid riscăm nu numai să distrugem
planeta plantelor şi animalelor dar ne sabotăm şi interesele proprii pe termen lung
Introducacircnd discipline de specialitate care au la bază educaţia ecologică icircncepacircnd cu clasele
primare se realizează formarea unei conştiinte ecologice precum şi a unor deprinderi şi
aptitudini necesare unui bun cetăţean
Valorificarea unor deşeuri aduce beneficii tuturor categoriilor de vacircrstă fără a implica costuri
majore dezvoltă creativitatea şi imaginaţia fiecăruia trezeşte spiritul practic şi creionează comportamente şi
mentalităţi viitoare Dezvoltarea iniţiativei la elevi şi responsabilizarea pentru acţiunile icircntreprinse de ei icirci
pregătesc pentru rolul decisiv pe care icircl vor avea icircn societate
Şcoala prin specificul ei are obligaţia morală de a forma deprinder i şi abilităţi icircn
scopul protejării factorilor de mediu şi icircn acest sens programul Eco -Şcoala se raliază perfect la
realizarea programului de educaţie ecologică icircn şcoli
Programul Eco-Şco reuneşte preocupările elevilor şcolii noastre elevi care au fost
implicaţi icircn acţiuni asemănătoare icircn fiecare an şi determină dezvoltarea unei strategii durabile
pentru educaţia ecologică
Coordonatorul programului ECO ndash ŞCOALA Prof Marcela Sicircrbu
MIRADOR
22
Din creaţiile noastre
Alida si cele cinci animale
Alida merge spre școală Pe drum se icircntacirclnește cu o pisică
-Miauhellip
-Ce spui tu acolo Eu nu te pot ajuta pentru că trebuie să merg la școală
Mai merge ea un pic şi icircntacirclnește un cățel
-HamHam
-Ce vrei Nu icircţi dau macircncare Pleacă Lasă-mă icircn pace Trebuie să merg la
școală
Mai merge ea ce merge şi icircntacirclnește un cocoș
-Cucuriguhellip
-Nu și tu Nu icircmi sta icircn drum Nu am grăunțe
Plecă Şi icirci apăru un lup
-Auhellip
-Să te doară Nu-mi pasă de un animal amăracirct ca tine Pleacă Ce mai aștepți
Alida era aproape de școală Lacircngă poartă era un urs
-MorhellipMorhellip
-Păi mori Ce mai aștepţi Of Aș vrea să moară toate animalele care mi-au
apărut icircn cale
Şi plecă Icircn sfacircrșit Alida ajunse icircn sala de clasă
-Bună dimineața spuse Alida
-Bună dimineața spuse doamna icircnvațătoare
Au trecut trei ore A patra oră a fost ora de Științe Alida a icircnvățat despre animale
şi despre cacirct de mult trebuie să le respecte A icircnvățat că nu este bine să le ignore sau să
icircși dorească să moară
Alida era speriată Ea se icircntrebă
-Oare ce s-o fi icircntacircmplat cu bietele animale
Se termină şi ultima oră La plecare Alida salută şi ieși prima din clasă Icircn drum
spre casă văzu cele cinci animale icircntinse pe pămacircnt Alida crezu că sunt moarte
-Vai spuse Alida așezacircndu-se icircn genunchi lacircngă animale de ce oare mi-am dorit
să moară Icircmi pare atacirct de rău Dacă m-aţi putea auzi
Ca prin miracol animalele s-au trezit Alida era uimită Le spunea animalelor că
icirci pare tare rău Animalele se icircnveseleau Alida le duse acasă le dădu de macircncare le
spălă şi le lăsă icircn curtea casei sale De atunci Alida şi cele cinci animale erau cele mai
bune prietene
Boriceanu Georgiana clasa a IV-a B
MIRADOR
23
Pe urmele lui Tolkienhellip Hobbitul
Gandalf intră icircn curte fără a saluta mormăind o vrajă
- Hipidi hopoda Nuliferus pădurosus castel Bum-bum
Şi dintr-o dată Bilbo şi Gandolf au ajuns lacircngă castelul din pădurea cea deasă
- Te-am adus aici Bilbo pentru că tu eşti singurul care poate să-mi salveze fata ţinută
prizonieră icircn acest castel
- Cum adică
- Tu eşti hobbitul ales care poate omoricirc bestia Pe Zalzar
- Dar
- Niciun dar Acum du-te
- Bine spuse resemnat şi nu foarte icircncrezător Bilbo
Mergacircnd icircncet spre castel Bilbo ajunse icircn faţa unei uşi
icircnsă teama icircl icircmpiedică să intre Isteţul Gandalf bănuind acest lucru icircl şi teleportase icircnăuntru
Neavacircnd icircncotro Bilbo icircnaintă Deschise uşă după uşă pacircnă cacircnd a dat cu ochii de Iubimumu
Dulcibubu Pe loc s-a icircndrăgostit de prea-frumoasa fată a lui Gandolf
Şi acum cititorule pune-te icircn locul bravului Bilbo care dorind să-şi ia frumoasa inimii acasă
numaidecacirct este nevoit să facă căţiva paşi icircn spate şi să-şi icircnfracircneze dorinţa atacirct de firească inimii Icirci
faţă icirci apăru Zalzar Lupta icircncepu Lipsit de armură şi arme Bilbo icircmprumută sabia de la un
ornament de soldat Pare că sabia nu-i este de mare folos lui Bilbo Dar stai Ce este acea strălucire
Este sabia lui Bilbo Străluceşte din ce icircn ce mai tare Lupta continuă Balanţa se icircnclină icircn favoarea
eroului nostru Puterea icirci este acum icircnzecită Zalzar este icircnvins cu uşurinţă şi dispare
Luacircnd fata de mijloc Bilbo se icircndreptă către Gandolf care văzacircndu-şi fata sănătoasă şi la
adăpost i-o dă de soţie salvatorului
Bilbo şi Iubimumu Dulcibubu au ţinut o nuntă mare Tot acum l-au sărbătorit pe Bilbo ca nou
locotenent al armatei E limpede deci că destinul lui Bilbo a fost s-o salveze pe frumoasa sa viitoare
soţie ca şi stră-stră-stră-stră- bunicul său care nu era altcineva decacirct nu nu vă spun Ghiciţi voi
Bafta
Kopecsiri Blaka (cls a VI-a C)
Din creaţiile noastre
MIRADOR
24
Din creaţiile noastre
Rătăcind spre nicăieri
Zi ploioasă de septembrie
zgomot asurzitor de paşi
miros de frunze moarte
culori din ce icircn ce mai gri
O bancă de lemn uscat şi un suflet rătăcit oftează
Era locul spre care icircmi icircntorceam mereu privirea Era locul nostru
Mi-e dor
Dar tu De ce taci Ţi-e frică de trecut sau poate de viitor De cine te ascunzi
Toate sunt icircntrebări de prisos rostite din faţa geamului alintat de lacrimile
ploii
Placircnge cerul sau cel care placircnge eşti tu
Iar tăcere
Aş vrea
să pot vorbi ca ploaia
să dansez ca vacircntul
să pot picta aceleaşi nuanţe de alb-murdar la fel ca şi timpul
Ecoul asurzitor
icircncetează
paşii
se aud acum icircndepărtacircndu-se
Am plecat lăsacircnd icircn spate doar urmele noroiului cu care erau plini bocancii
cu care mă icircndreptasem ultima oară spre banca noastră
Bezdadea Bianca (clasa a X-a B)
MIRADOR
25
POEZII
Lui Mihai Eminescu
O viaţă zbuciumată
Un trai neicircnţeles
O artă ţi-a fost dată
Cu care te-ai ales
Un sfacircnt poet al ţării
De dragoste-nsetat
Un creator al lumii
Cu suflet măcinat
Poeme dulci daruri iubite
Slove de aur magnifice cuvinte
Un suflet pur bogat icircn astă lume
Tu Eminescu poet scump cu renume
O zi icircndoliată tristă dar vie
Adevăraţii romacircni ţi-o păstrează ţie
Căci ca o floare tu te-ai stins
Icircnsă veşnic vei rămacircne luceafărul aprins
Bodros Carmen clasa a X-a B
Visul
Din ceru-ntunecat sclipeşte luna
Şi se-oglindeşte-n lacul fermecat
Ca o lumină albă de argint
Iar sufletul icircmi este părăsit
Icircn noaptea dulce liniştită
Cacircnd codrul este adormit
Ea stă şi-aşteaptă ca să vină
Din depărtări al ei iubit
Prundişul lunecos şi umed
Sub tălpi aluneca uşor
Şi parcă aude-n depărtare
Un foşnet lin tremurător
Doar vacircntul sună printre ramuri
Şi vine-ncet şi răcoros
Şi parcă spaima mă cuprinde
Privind icircn luciul apei jos
Palăcian Andra clasa a X-a A
MIRADOR
26
Scrisul - a doua memorie a omenirii
La icircnceput icircn urmă cu mii de ani niciun om de pe Pămacircnt nu ştia carte Icircntreaga omenire era
hellipanalfabetă Pentru noi oamenii de azi obişnuiţi cu prezenţa cărţilor a ziarelor şi revistelor la tot
pasul e greu să ne imaginăm acest lucru Oamenii totuşi comunicau icircntre ei prin viu grai cacircnd se
aflau faţă icircn faţă ori la o depărtare anume de unde vocea umană se putea auzi La depărtare nu exista
comunicare Astăzi noi putem comunica prin scris prin cărţi ziare reviste telefon televiziune
internet cu oameni care se află la mii de kilometri de noi ori cu oameni care au trăit icircnaintea noastră
Oamenii aveau nevoie să comunice icircntre ei şi doreau să cunoască gacircndurile icircnaintaşilor Acest lucru
ei icircl făceau prin povestire Omul este singura fiinţă de pe Pămacircnt care simte nevoia şi are capacitatea
să-şi povestească viaţa Icircntacircmplările reale sau imaginare călătoriile războaiele viata unor eroi
adevăraţi dar şi a celor icircnchipuiţi toate acestea erau ţinute minte pe dinafară Bătracircnii povesteau
tinerilor tinerii povesteau la racircndul lor celor mai tineri decacirct ei cacircnd deveneau ei icircnşişi oameni mari
şi astfel aproape nimic nu se pierdea din tot ceea ce se petrecea ori se petrecuse icircn istoria omenirii
Faptele vitejeşti ori cele religioase erau mai cu seamă povestite Icircn vremea aceea oamenii aveau se
pare o memorie colosală Unii dintre ei dovedeau o vocaţie specială icircn acest sens Ei se numeau
rapsozi adică ldquopovestaşirdquo povestitori
Ţineau minte pe dinafară mii de icircntacircmplări cu toate amănuntele lor Ca să fie reţinute mai
bine de memorie aceste icircntacircmplări erau spuse de multe ori icircn versuri şi uneori cacircntate
Marele poem antic ldquoILIADArdquo datorat lui Homer aşa s-a transmis la icircnceput pacircnă cacircnd icircn
sfacircrşit abia după secole a fost scris La fel poemele numite ldquoVEDELErdquo din India veche La fel s-au
transmis şi s-au păstrat basmele şi baladele noastre populare pacircnă la apariţia şi utilizarea scrisului
Istoricii au stabilit cu precizie că icircn Mesopotamia acolo unde s-a inventat şi roata s-a
descifrat şi cea mai veche scriere din lume scrierea sumeriană care a apărut acum mai bine de 5500
de ani Această scriere nu avea un alfabet ci era formată dintr-un şir de pictograme (litere pictate)
Pentru a putea icircnsemna o mulţime de date cacirct mai repede a fost nevoie să se scrie cacirct mai simplu
Atunci cu obiecte ascutite au icircnceput să imprime pe plăcuţe de argilă moale (lut galben) semne care
semănau cu nişte cuie ascuţite grupate să semene cu obiectele sau fiinţele pe care le denumeau
Icircnvăţaţii au studiat această scriere şi au denumit-o ldquoSCRIERE CUNEIFORMĂrdquo
Mărculescu Radu clasa a VII-a A
PAGINI DE ISTORIE
MIRADOR
27
De ce suflă vacircntul
Vacircntul este aer icircn mişcare
Deplasările se datorează diferenţelor de temperatură
ale aerului icircn diferite locuri Aerul cald este mai
puţin dens şi mai uşor decacirct cel rece Dar nu vă este
posibil de a simţi sau a vedea direct această
diferenţă Ea a fost descoperită de oamenii de ştiinţă
cu ajutorul unor aparate speciale Cacircnd aerul rece
care este mai greu icircntacirclneşte aerul cald care este
mai uşor se petrece un schimb de poziţii aerul rece
coboară spre suprafaţa pămacircntului iar cel cald urcă
spre cer Deci aerul icircncepe să se mişte şi simţim un
vacircnt uşor La suprafaţa pămacircntului aerul este pe
alocuri mai rece de exemplu deasupra lacurilor a
pădurilor icircn timp ce icircn alte părţi este mai cald ca de
pildă icircn oraşe iar icircn zonele de deşert este chiar
fierbinte Atunci cacircnd mase mari de aer cald
icircntacirclnesc aerul rece tot icircn cantităţi mari icircncep să
sufle vacircnturi puternice care uneori pot deveni
furtuni violente ce produc distrugeri mari de
culturi animale construcţii şi pun icircn pericol vieţile
oamenilor
De ce apa stinge focul
Aţi avut desigur prilejul să priviţi uneori
un foc de lemne Aţi văzut cum scoate flăcări
strălucitoare care se ridică icircn aer Dar poate nu
ştiţi că fără acest aer din jur focul nu ar putea
arde Aerul conţine un corp gazos invizibil numit
oxigen Oricare ar fi materia folosită pentru ars icircn
foc- lemn cărbune gaze petrol hacircrtie paie ndash este
nevoie de oxigen pentru a se aprinde şi a putea să
ardă
Cacircnd peste un foc aprins se toarnă apă se
alungă cea mai mare parte a aerului din jur Fără
oxigenul din aer focul moare se stinge Dar apa
mai are un rol icircn stingerea focului Ea răceşte
lemnele sau cărbunii aprinşi care nu pot arde
decacirct dacă sunt foarte fierbinţi
Aţi văzut vreodată ce se icircntacircmplă dacă se
pune icircn foc o bucată de lemn bine muiată icircn apă
Ea nu se aprinde ci elimină doar nişte aburi adică
vapori de apă Lemnul fumegă dar nu arde Icircnsă
după ce se usucă lemnul devine fierbinte se
uneşte cu oxigenul din aer şi se aprinde cu flacără
luminoasă scoţacircnd şi puţin fum
De ce se icircnalţă fumul icircn aer
Fumul care iese dintr-un foc de lemne
este un fel de nor format din firicele foarte
mici de cenuşă amestecate cu vapori de apă şi
alte substanţe gazoase (adică aşa cum este
aerul) Aerul amestecat cu fum de deasupra
flăcărilor este foarte fierbinte şi mai uşor
decacirct aerul rece aflat mai departe de foc
Aşadar sus la o anumită distanţă de foc
aerul este rece şi mai greu decacirct aerul cald Ca
urmare aerul rece şi greu se lasă icircn jos către
foc iar aerul cald amestecat cu fum se icircnalţă
sus tot mai sus şi se răspacircndeşte icircn jur pacircnă
cacircnd nu-l mai vedemUneori fumul e dus de
vacircnt pacircnă la mari depărtări
Nu staţi niciodată icircn imediata apropiere a
unui foc Fumul lui face să vă usture ochii să
lacrimaţi vă intră icircn nări şi icircn gură icircl respiraţi
şi vă face să tuşiţi să strănutaţi vă icircnăbuşă
Apoi din focul de lemne sar mereu scacircntei
care pot să vă cadă pe piele sau pe haine şi să
vă ardă foarte rău şi dureros
Tiron Daniel clasa a VII-a B
DIN LUMEA ŞTIINŢEI
MIRADOR
28
Pagina veselă
Dragă carte de matematică
Te rugăm mai maturizează-te şi tu şi icircnvaţă să icircţi rezolvi singură problemele Ne-
am săturat să-ţi le rezolvăm noi Icircnvaţă să te descurci şi singură Ştim viaţa e
greadartrebuie s-o faci
Cu drag
Colectivul clasei a VII-a B
MIRADOR
4
Concursul de chitarĂ Şi canto
Icircn 2 decembrie 2011 s-a desfăşurat Concursul de chitară şi canto organizat de
Consiliul Elevilor din Liceul Teoretic ldquoGeorge Moroianurdquo Ideea acestui concurs icirci aparţine lui
Farcas Eduard din clasa a VIII-a A care a fost şi sufletul icircntregii organizări concurent el icircnsuşi
Gazdele concursului au fost prietenii noştri de la
Centrul Ziurel fără de care nu am fi avut bucuria şi
atmosfera specială a acestor momente
SPONSORUL concursului a fost MampC Musical Instruments
care ne-a oferit cu titlu gratuit o chitară acustică cu accesorii
Ibanez V50NJP tricouri Ibanez Marshall Tama pachete cu
diverse cataloage stickere postere şi reviste
Tema concursului a fost FRUMUSEŢEA frumuseţea muzicii a poeziei a prieteniei
frumuseţea vieţii frumuseţe care poate fi icircmpărtăşită prin muzică
Misiunea juriului a fost una imposibilă ca icircntotdeauna pentru că frumuseţea este inefabilă nu
poate fi măsurată Au icircncercat totuşi Prof de muzică - Gyerko Andrei Prof Gabriela Ivan
Buna Iolanda- Clasa a XI-a A Preşedinta Consiliului Elevilor Teslaru Ştefan Alexandru- XIB
Pal Szilard-VIIC Concurenţii au evoluat icircn ordinea tragerii la sorţi
Marele premiu şi Premiul publicului chitara Ibanez şi inimile noastre au fost cacircştigate de
Corina Cojocaru din clasa a XII-a cu piesa Dă Doamne cacircntec
Premiul I la secţiunea chitară şi canto Andreea Hristea şi Mădălina Ţuţui
Premiul al II-lea Farkas Eduard
PremiulalIII-lea Emanuel Tăbăraş
Premiul I la secţiunea canto Carmen Bodros
Premiu special Cristi Munteanu
Şi iată cum gazde organizatori concurenţi şi un public entuziast au transformat un
concurs şcolar icircntr-o adevărată competiţie şi mai ales icircntr-o după-amiază de neuitat
Felicitări tuturor
Prof Tatiana Benga
MIRADOR
5
Canonizarea Sfacircntului Ierarh Andrei Şaguna
Canonizarea Sfacircntului Ierarh Andrei Şaguna momente de aleasă emoţie şi pentru elevii
Liceului Teoretic bdquoGeorge Moroianurdquo Săcele
Dacă icircn acest an icircn 28 octombrie Biserica
Ortodoxă Romacircnă a decis icircn icircnţelepciunea sa
canonizarea mitropolitului transilvănean Andrei Şaguna
icircn catedrala mitropolitană din Sibiu pentru noi - elevi şi
profesori - acest eveniment de icircnaltă trăire duhovnicească
s-a concretizat icircn participarea la simpozionul bdquoSfacircntul
Ierarh Andrei Şaguna- o viaţă icircn slujba Bisericiirdquo
Inspectoratul Şcolar Beaşovean Protopopiatul ortodox şi Mitropolia Transilvaniei au
lansat admirabila provocare tinerilor liceeni din icircntreg judeţul Braşov de a icircntoarce o filă a
istoriei şi de a poposi pentru cacircteva clipe icircn contextul cultural istoric şi religios al icircnceputului
secolului XIX din Transilvania
Lucrările liceenilor s-au concretizat icircn prezentări
PowerPoint ce au surprins aspecte din viaţa şi activitatea
eruditului ierarh transilvănean Apariţia bdquoStatutului Organic
al Bisericii Ortodoxe din Transilvaniardquo acea bdquoMagna carta
a romacircnilorrdquo cum o numea Octavian Goga Biblia din
1858 tipărirea neicircntreruptă a bdquoTelegrafului romacircnrdquo ca
luminător al vieţii credincioşilor transilvăneni sutele de
şcoli elementare şi gimnazii icircnfiinţate sunt doar cacircteva
aspecte surprinse de echipa elevilor desemnată de Liceul
Teoretic bdquoGeorge Moroianurdquo formată din Teodora
Georgea ndash clasa a X-a A Alexandru Ailoaei ndasha XII- a A şi Bogdan Avram ndash a XII- a A
icircndrumaţi de prof Ioana Teulea Eforturile le-au fost răsplătite icircnzecit căci s-au icircntors la şcoala
cu PREMIUL SPECIAL care le-a fost decernat icircn 04122011 de către Mitropolitul
Ardealului - Laurentiu la Biserica Sf Nicolae din Şcheii Braşovului
FELICITĂRI
Prof Ioana Teulea
MIRADOR
6
Veselie de Crăciun
Icircn perioada 9-16 decembrie 2011 s-a
desfăşurat concursul de decorare a claselor bdquoVeselie de
Crăciunrdquo organizat de Consiliul pe Şcoală al Elevilor la
iniţiativa şi sub icircndrumarea doamnei profesoare Gabriela
Goicea
Acest concurs s-a adresat tuturor claselor din
liceul nostru şi s-a bucurat de o largă participare şi
implicare din partea elevilor Toţi concurenţii au avut la dispoziţie două săptămacircni pentru a
decora clasele icircntr-un mod cacirct mai original aducacircnd icircn şcoală atmosfera sărbătorilor de iarnă
De la tradiţionalul brad de Crăciun pacircnă la cele mai inedite ornamente totul a tranformat şcoala
noastră icircntr-o adevărată poveste globuri fulgi de zăpadă desene personaje de basm şi chiar
apariţia lui Moş Crăciun
FELICITĂRI tuturor claselor care au participat la concurs Nu
ştim dacă şi-a imaginat cineva că acest concurs de decorare
va lua aşa o anvergură transformacircndu-se icircntr-o adevărată
regie implicacircnd muzică o anumită poveste o atmosferă
minunată de sărbătoare şi mai ales prietenie colaborare
plăcerea de a fi şi de a lucra icircmpreună
Cacircştigătorii de anul acesta
Clasa a II-a B ( la ciclul primar)
Clasa a VIII-a A (la ciclul gimnazial)
Clasa a XII-a A (la ciclul liceal)
Icircncă o dată FELICITĂRI pentru că reuşiţi să ne surprindeţi plăcut copii (mai mari sau mai
mici)
Prof Gabriela Goicea
Cea mai frumoasă clasă de Crăciun
Ultima săptămacircnă din anul 2011 petrecută
icircmpreună a fost cea mai frumoasă din cei patru ani de
liceu Odată cu startul concursului de amenajare a clasei
pentru sărbători am icircnceput să ne organizăm astfel icircncacirct
clasa noastră a XII-a A să fie pregătită pentru
icircntacircmpinarea sfintelor sărbători Deşi nu ne-a fost uşor să
ne icircmpărţim responsabilităţile am reuşit să luăm premiul
cel mare Acest lucru a fost posibil datorită implicării
fiecăruia dintre noi şi consider că cel mai important a fost
MIRADOR
7
faptul că a existat comunicare şi armonie
Icircmpodobirea bradului a dat startul momentelor
plăcute alături de colegi şi a fost urmat de forfota
icircmpodobirii icircntregii clase cu brad prospăt globuri si
desene semnificative care ilustrau sărbătoarea Pe
acordurile colindelor cacircntate icircmpreună s-au scuturat steluţe
şi paşii lăsaţi de bătracircnelul darnic s-au albit pe podea La
sfacircrşitul vizitei sale icircn sacircnul colectivului nostrum ne-a
lăsat o imensă scrisoare prin care icircşi exprima dorinţa de a
fi mai buni mai icircnţelegători şi icircnvăluiţi de lumină icircn anul nou care bătea la uşă Desigur pe
lacircngă aceasta au fost lăsate sub brad şi cadouri pentru fiecare Deschiderea acestora a reprezentat
punctul culminant al zilei icircn care zacircmbetele şi bucuria parcă s-au adunat icircn clasa noastră Am
icircmpărţit momentele de fericire cu doamna dirigintă care a completat familia unită icircn pragul
sărbătorilor de iarnă Răsplata muncii noastre a fost clipa icircn care am aflat că suntem icircnvingători
şi că a noastră clasă a impresionat comisia prin aspect şi primire
Icircn opinia clasei acest eveniment ne-a unit şi ne-a icircnvăţat cacirct de importantă este prietenia
şi comunicarea aspecte ale vieţii care ne vor presăra drumul cu bucurii şi reuşite
Dascălu Alexandra clasa a XII-a
Atelier de meşteşuguri
Icircn preajma sărbătorilor de iarnă clasele a X-a
A şi B au organizat o serie de activităţi sub
forma unor ateliere tematice continuacircnd tradiţia
icircncepută anii trecuţi cu ocazia sărbătorilor de
Crăciun sau de Paşti Elevii au fost antrenaţi icircn
activităţi diverse icircnvăţacircnd să realizeze
ornamente şi decoraţiuni de iarnă Au fost
invitaţi şi elevi din celelalte clase profesori
astfel că atmosfera a fost una degajată s-au
cacircntat colinde elevii au icircnvăţat să lucreze icircn
echipă şi să icircşi icircmpărtăşească experienţe
La finalul acestor ateliere clasele au organizat o expoziţie cu obiectele realizate fiind
apreciate pozitiv de către toată lumea Mulţumiri cadrelor didactice care s-au implicat icircn
realizarea unor astfel de acţiuni Aşteptăm următoarea icircntacirclnire
Teodora Georgea clasa a X-a
MIRADOR
8
Icircn memoriam Mihai Eminescu
Fără Eminescu am fi mai altfel şi mai săraci- Tudor Vianu
15 ianuarie O dată cu rezonanţe puternice icircn lumea
literară şi nu numaihellip - data icircn care s-a născut Mihai
Eminescu Niciunde numele poetului prozatorului şi
publicistului Mihai Eminescu nu răsună cu mai mare bucurie
decacirct la George Moroianu liceul nostru drag căci aici la
noi structura lexicală prin care George Călinescu icircl
supranumeşte pe Mihai Eminescu ldquopoet naţionalrdquo capătă cu
adevărat contur Ne-am creat deja o tradiţie ca atacirct icircn 15
ianuarie cacirct şi icircn 15 iunie să ne oprim paşii noştri repezi şi să-
l comemorăm pe cel care a influenţat icircntreaga literatură şi
cultură romacircnă Aşadar iată că s-au scurs 162 de ani de la naşterea poetului nepereche In ciuda
trecerii anilor opera lui Eminescu este tot atacirct de actuală şi de vie pe cacirct era şi icircn epoca
scriitorului Dovada ne-o aduc elevii noştri care citesc poeziile şi prozele eminesciene cu interes
şi savoare Un acord de parteneriat cu biblioteca municipală ne-a permis să ne desfăşurăm
activitatea extraşcolară intr-un cadru intim-literar icircn care a pătruns pe racircnd fiecare clasă
primară gimnazială şi liceală După o incursiune interactivă icircn viaţa şi opera lui Mihai
Eminescu au urmat momente pline de emoţie căci am trecut fără ezitări la lectura cacirctorva
poeme mai mult sau mai mai puţin cunoscute de către marea majoritate a elevilor de azi Opera
lui Eminescu păstrează icircncă surse nebănuite de mister şi aşteaptă să fie descoperită şihellip
redescoperită Empatizăm cu Nichita Stănescu şi strigăm la unison că bdquoTu [Mihai Eminescu]
n-ai murit pentru că eu sunt trupul tău care vorbeşte cu vorbele talerdquo La sfacircrşit am icircnţeles cu
toţii că fiecare icircn parte suntem responsabili de păstrarea patrimoniului cultural şi că prin lectură
participăm la consolidarea culturii romacircneşti
Prof David Mirabela
MIRADOR
9
24 IANUARIE 1859 - Moment de răscruce icircn istoria Romacircniei
Liceul Teoretic ldquoGeorge Moroianurdquo Săcele a sărbătorit
ziua de 24 ianuarie 1859 (Unirea Principatelor Romacircne) printr-
un simpozion realizat icircn parteneriat cu Muzeul Judeţean de
Istorie Braşov Şcoala noastră sndasha bucurat de participarea
doamnelor Măriuca Radu şi Cristina Tănase muzeografe la
instituţia mai sus amintită Elevul Bălan Robert din clasa a VIII-
a A a susţinut un referat pe această temă Momentul de icircnceput şi
de final al evenimentului a fost marcat prin intonarea HOREI
UNIRII de către toţi participanţii la acest simpozion
Prof Tănase Ionuţ
TRADIŢIE ŞI ISTORIE ndash 24 Ianuarie 1859 ndash 24 Ianuarie 2012
Reprezentacircnd municipiul Săcele şase membri ai cercului ldquoMocănaşul-cu-Fluieraşulrdquo de la
Clubul elevilor Săcele Iani Florin Mondoc Lucian Farkas Romus Suko - elevi la Liceul
Teoretic bdquoGeorge Moroianurdquo Giuliana Cara Ionela Voinea - eleve la Şcoala Generală nr 4
bdquoFraţii Popeeardquo şi Ştefania Crina Balent - elevă la Şcoala Generală nr 1 ndash Baciu ndash Săcele au
prezentat icircn cadrul unei şezători elemente importante legate de Unirea Principatelor Romacircne
prof Silvia Tatu ndash Clubul Elevilor Săcele cercul ldquoMocănaşul-cu-Fluieraşulrdquo
MIRADOR
10
Anul Caragiale - 160 de ani de la naştere 100 de ani de la moarte
Ion Luca Caragiale unul din marii scriitori romacircni se
naşte la 1 februarie 1852 icircn satul Haimanale care-i poartă astăzi
numele fiind primul născut al lui Luca Caragiale si al Ecaterinei
Atras de teatru Luca se căsătoreşte icircn 1839 cu actrița și
cacircntăreața Caloropoulos de care se desparte fără a divorța
vreodată icircntemeindu-și o familie statornică cu brașoveanca
Ecaterina fiica negustorului grec Luca Chiriac Caraboas
Primele studii le-a făcut icircn 1859 și 1860 cu părintele Marinache de la Biserica Sf
Gheorghe din Ploiești iar pacircnă icircn 1864 a urmat clasele primare II-V la Școala Domnească din
Ploiești unde l-a avut icircnvățător pe Bazil Drăgoșescu Pacircnă icircn 1867 a urmat trei clase la
Gimnaziul bdquoSfinții Petru și Pavelrdquo din Ploiești iar icircn 1868 a terminat clasa a V-a liceală
la București Caragiale a absolvit Gimnaziul bdquoSfinții Petru și Pavelrdquo din Ploiești pe care l-a
numit icircn Grand Hocirctel bdquoVictoria Romacircnărdquo orașul său natal
Icircnceputul activității jurnalistice a lui Caragiale poate fi datat cu probabilitate icircn luna
octombrie 1873 la ziarul Telegraful din București unde ar fi publicat rubrica de anecdote
intitulată Curiozități Dramaturg nuvelist pamfletar poet scriitor director de teatru
comentator politic şi ziarist romacircn este cel mai bun dramaturg romacircn prin faptul că a reflectat
cel mai bine realitățile limbajul și comportamentul romacircnilorLucrarea d-lui Caragiale este
originală comediile sale pun pe scenă cacircteva tipuri din viața noastră socială de astăzi și le
dezvoltă cu semnele lor caracteristice cu deprinderile lor cu expresiile lor cu tot aparatul
icircnfățișării lor icircn situațiile anume alese de autorrdquo după cum declara criticul literar Titu
Maiorescu Cele mai cunoscute piese ale sale O noapte furtunoasă 1879 Conul Leonida faţă
cu Reacţiunea 1880 O scrisoare pierdută 1885 Dale carnavalului 1885 Năpasta 1890
au fost publicate icircn revista Junimea la care au colaborat Ion Creangă și Mihai Eminescu Ion
Luca Caragiale și-a publicat primul volum intitulat Teatru icircn anul 1889 la Editura Socec
Se stinge din viaţă la 9 iunie 1912 icircn apartamentul său din Berlin bolnav fiind
de arterioscleroză Rămacircne icircncă icircn sufletul posterităţii prin opere sale extrem de actuale şi icircn
ziua de azi dovadă fiind faptul că anul 2012 numit anul Caragiale se icircnchină icircn faţa geniului
său comemoracircndu-l prin multiple evenimente
Mihaela Dariciuc cls a X-a A
MIRADOR
11
PAGES DES FRANCOPHONES
LE PARAPLUIE
Au vestiare dune salle de spectacle
louvreuse
- Monsieur il faut deacuteposer votre parapluie
- Je n en ai pas
- Celagrave m est eacutegal c est le rѐglement allez
en chercher un
AU CONCERT
Ce sont des snobs qui vont au concert
- Tu reconnais Beethoven dit l un d eux
- Attends qu il se retourne et je te le dirai
reacutepond l autre
DANS LA RUE
C est une historie qui se passe dans la rue
Une dame se retourne un jeune gar on l
interpelle et en suppliant lui demande
- Madame vous ne pourriez pas
me donner 15 francs pour me
permettre de retrouver mon papa
et ma mamam
La dame eacutemue se laisse apitoyeacutee et lui tend
trois piѐces de 5 francs
- Mais tu vas me dire o sont tes
parents agrave preacutesent mon petit
- Oh Oui madame je cours les
rejoindre ils sont au cinema repond
l enfant en se sauvant agrave toutes
jambes
LA VACHE QUI MACHE
Un enfant de Paris se promѐne agrave la
campagne avec son papa Quand tout agrave coup
il il voit une vache qui rumine dans un preacute
il s arrecircte et secrie
-Oh Papa c est s rement une vache
ameacutericane elle m che du chewing- gum
Prof Haşotti Cătălina
MIRADOR
12
Concursul de Limbă şi Civilizaţie rdquoCangurul Lingvistrdquo- secţiunea franceză-spaniolă
Ediţia din acest an şcolar a concursului de limbă şi civilizaţie ldquoCangurul lingvistrdquo s-a desfăşurat
icircn data de 18 noiembrie 2011 şi a reunit aproximativ 39 000 de elevi din 1 000 de şcoli şi licee dintre
care icircn judeţul Braşov un număr de 460 elevi Şcoala noastră a participat cu un număr de 11 elevi 4
elevi din clasa a VI-a A ( Buta Andreea Rus Ramona Bivol Ştefan Gacircndac Ionela) 3 elevi din clasa
a X-a A (Georgea Teodora Dariciuc Mihaela Mătasă Cristina) şi 4 elevi din clasa a XI-a A şi B
(Buna Iolanda Tăbăraş Emanuel Csere Mihai Turcuţ George)
Elevii au avut de răspuns la 50 de icircntrebări cu punctaje diferite icircntrebăile de la 1 la 10 au fost
notate cu 3 puncte fiecare cele de la 11 la 40 cu 4 puncte fiecare iar cele de la 41 la 50 cu 5 puncte
fiecare
Deşi ediţia din acest an şcolar a
fost mai dificilă decacirct icircn anii trecuţi
rezultatele au fost bune şi foarte bune
astfel că cele mai mari rezultate le-au
obţinut după cum urmează
La clasa a VI-a Buta Andreea Rus
Ramona Bivol Ştefan-
189 de puncte
La clasa a X-a Georgea Teodora -
19525 de puncte
La clasa a XI-a Csere Mihai-
16975 de puncte
Cei mai buni au primit diplome şi cărţi din partea organizatorilor ( MECT şi Fundaţia Pentru
Integrare Europeană Sigma )
Prof limba franceză Gabriela Goicea
MIRADOR
13
SCRISOARE DESCHISĂ
Dragii mei
De cacircteva luni sunt consilier școlar ( profesor psiholog) la Moroianu
Ce face un consilier Stă de vorbă cu elevii
Activitatea de consiliere se adresează oamenilor normali care au o problemă și vor
să o rezolve
Dar cine nu are probleme Viața icircnsăși reprezintă o problemă Din fericire
fiecare problemă are rezolvarea ei și fiecare rezolvare chiar mai multe soluții
Aceasta este munca consilierului să-și ajute ldquo cliențiirdquo (termen folosit icircn
consiliere) să-și construiască propria soluție
Vă aștept la CABINETUL DE ASISTENȚĂ PSIHOPEDAGOGICĂ (la etajul sălii
de sport)
Psiholog Cristina Varga
MIRADOR
14
PROIECT MULTILATERAL COMENIUS
2011 ndash 2013
ldquoTHE LANGUAGE OF ARTrdquo 11-PM-460-BV-LT
Icircn februarie 2011 şcoala noastră a aplicat cu succes pentru un proiect multilateral Comenius
bdquoThe language of artrdquo Sprijinul financiar asigurat şcolii noastre prin Programul sectorial Comenius al
Programului bdquoIcircnvăţare pe tot parcursul vieţiirdquo este de 24000 euro sumă ce va asigura mobilităţile a
18 elevi cu vacircrsta cuprinsă icircntre 12 ndash 14 ani icircnsoţiţi de cadre didactice din şcoală Aceste mobilităţi
vor fi realizate pe parcursul a doi ani şcolari respectiv 2011-2012 şi 2012-2013 De asemenea suma
primită prin acest proiect va fi utilizată şi pentru finanţarea produselor finale ale proiectului cd-uri
dvd-uri pliante e-cărţi dicţionare
Ideea proiectului The language of art se bazează pe descoperirea şi icircnţelegerea valorilor
noastre culturale a asemănărilor şi diferenţelor culturale specifice fiecărei ţări participante
Proiectul va implica 250 de elevi din şcoala noastră (cu vacircrsta cuprinsă icircntre 8 şi 14 ani) şi 15
cadre didactice
PARTENERI
Klaipėdos Gedminų pagrindinė mokykla ndash Lituania (coordonatorul proiectului)
Oumlzel Oumlzcan İlkoumlğretim Okulu ndash Turcia
Szkoła Podstawowa im Gustawa Morcinka ndash Polonia
Alsungas vidusskola ndash Letonia
Liceul Teoretic George Moroianu Sacele ndash Romacircnia
ECHIPA DE PROIECT pentru Romacircnia
Prof Gabriela Ivan ndash coordonator de proiect
Prof Cezarina Bacirclbicirce
MIRADOR
15
Prof Adriana Dragomir
Prof Gabriela Goicea
Prof Gheorghe Munteanu
Prof Ionuţ Tănase
Cristina Potacircrniche ndash contabil
Obiectivele principale ale proiectului
Să aprofundeze limba engleză
Să-şi icircmbunătăţească abilităţile IT
Să icircnveţe să comunice şi să colaboreze icircntr-o echipă internaţională
Să cacircştige icircncredere icircn sine
Elevii vor face schimb de informaţii colectate cu privire la patrimoniul cultural al ţării lor De
asemenea ei vor organiza o expoziţie de costume naţionale prezentate icircn fotografii şi desene
Participanţii vor face e-carti pliante dicţionare care prezintă tradiţii etnice obiceiurile şi macircncăruri
tradiţionale Proiectul va icircmpleti tradiţii festivaluri istorie dans muzică din ţară limbi străine şi
cetăţenie
Toţi elevii vor crea un blog şi un site web Ei vor comunica cu ajutorul MSN şi e-mail
Fiecare şcoală parteneră va avea un loc icircn şcoala ei pentru a afişa materiale legate de proiect
Icircn timpul vizitelor de studiu se va participa la lecţii deschise susţinute de către şcoala gazdă Vor fi
realizate spectacole şi şi reuniuni pentru introducerea icircn cultura şi tradiţiile locale şi naţionale
Elevii din fiecare şcoală parteneră cu ajutorul profesorilor lor vor pregăti un basm popular icircn
limba lor maternă Piesa va include tradiţiile pămacircntului natal cacircntecul şi dansul tradiţional
Participanţii vor emite un singur DVD titrat icircn limba engleză vor publica pe e-carte informaţii
despre obiceiurile şi tradiţiile naţionale dar vor realiza şi un glosar icircn limba engleză şi limbile
partenerilor de proiect Proiectul va dezvolta competenţele elevilor de a comunica icircn limba lor
maternă icircn limbi străine alfabetizarea lor digitală şi conştiinţa culturală
Prof Gabriela Ivan ndash coordonator proiect
MIRADOR
16
COMENIUS MULTILATERAL SCHOOL PARTNERSHIP
2011 ndash 2013
ldquoTHE LANGUAGE OF ARTrdquo 11-PM-460-BV-LT
In February 2011 our school successfully applied for a Comenius multilateral partnership
called bdquoThe language of artrdquo The financial support granted to our school by the Lifelong Learning
Programme is 24000 Euro money which will also cover the expenses for 18 students aged 12-14
who are going to take part in the activities organised in the partner schools abroad together with their
teachers These mobilities extend on a period of 2 school years namely 20112012 and 20122013
The grant also covers the materials and the final products of the project such as CDs DVDs leaflets
e-books dictionaries
The ideea of the project The language of art draws on the discovery and understanding of
our cultural values emphasising both the cultural differences and similarities among the participating
countries
The project aims at involving 250 students (aged 8-14) and 15 teachers in our school
PARTNERS
Klaipėdos Gedminų pagrindinė mokykla ndash Lithuania (project coordinator)
Oumlzel Oumlzcan İlkoumlğretim Okulu ndash Turkey
Szkoła Podstawowa im Gustawa Morcinka ndash Poland
Alsungas vidusskola ndash Latvia
Liceul Teoretic George Moroianu Sacele ndash Romania
The Romanian project team
Prof Gabriela Ivan ndash project coordinator
Prof Cezarina Bacirclbacirce Prof Adriana Dragomir Prof Gabriela Goicea Prof Gheorghe Munteanu
Prof Ionuţ Tănase Cristina Potacircrniche ndash accountant
MIRADOR
17
Project objectives
Students are given a chance to express their artistic talents
Students should improve their abilities of communicating in English
Students should improve their IT competences
Students should acquire team work abilities in a multi-national environment
Students should increase their self-confidence
Students from all partner countries exchange information related to their own cultural
heritage They will organise an exhibition of pictures and drawings of traditional costumes All the
participants work to create a series of e-books leaflets and traditions dictionaries The project focuses
on old traditions history dance music along with foreign language use and citizenship
A blog and a website are going to be part of the final products that this project envisages For
this purpose students communicate via the Internet
Every partner school dedicates a corner in their building to exhibit project-related materials
During the visits the host school performs demonstrative lessons for the guests They also organise
art workshops and entertaining events such as shows traditional parties and sightseeing tours
Finally students and teachers in each country work on a drama performance of a traditional folk tale
in their mother tongue including local traditions music and dance The performance is recorded and
subtitled in English
The project aims at improving studentsrsquo communicative abilities in their native language and
in English increasing computer literacy and raising cultural awareness
COMENIUS MULTILATERAL SCHOOL PARTNERSHIPS PROJECTlsquoS
bdquoTHE LANGUAGE OF ARTldquo
WORK MEETING IN
LICEUL TEORETIC bdquoGEORGE MOROIANUldquo SACELE
(ROMANIA) 20022012 ndash 24022012
MIRADOR
18
PROGRAMME
Projectlsquos coordinator in Romania prof Gabriela Ivan
Duminică
19 februarie
Arrival of participants taking from the airport accommodation
Luni
20 februarie
900 am - Welcoming guests
930 am - Presentation High School George Moroianu Săcele Introducing the
Romanian team
Meeting with the Mayor (the Mayor Sacele)
Lunch (Dogaru)
600 pm Folk Performance at Centrul Ziurel
Marţi
21 februarie
900 am - 1200 am Assist open lessons
Lunch (Angelescu) + Discussion
230 pm pm - Visit the historical center of Brasov The Black Church First
Romanian School
Miercuri
22 februarie
1015 to 1200 am - Workshops - theme Dragobete = Romanian Valentinersquos day
(quilling painting household plasticine fretwork etc) + Discussion feedback
Lunch (Ionescu)
200 pm Visit to Bran Castle (Dracularsquos Castle)
Joi
23 februarie
900 am ndash ldquoOur guests teach ushelliprdquo activities with the primary classes
1100 am ndash PowerPoint presentations about Valentinersquos Day traditional food or any
other representative holiday of the participant countries Lunch (Electroprecizia -
Pizza)
500 pm Romanian traditional meal
Vineri
sacircmbătă ndash
24 25
februarie
Plecarea din Săcele (Leaving Sacele)
MIRADOR
19
John Amos Comenius
Educational influence
The most permanent influence exerted by Comenius was in practical educational work Few
men since his day have had a greater influence though for the greater part of the eighteenth century
and the early part of the nineteenth there was little recognition of his relationship to the current
advance in educational thought and practice The practical educational influence of Comenius was
threefold He was first a teacher and an organizer of schools not only among his own people but
later in Sweden and to a slight extent in Holland In his Didactica Magna (Great Didactic) he
outlined a system of schools that is the exact counterpart of the existing American system of
kindergarten elementary school secondary school college and university
In the second place the influence of Comenius was in formulating the general theory of education In
this respect he is the forerunner of Rousseau Pestalozzi Froebel etc and is the first to formulate
that idea of ldquoeducation according to naturerdquo so influential during the latter part of the eighteenth and
early part of the nineteenth century The influence of Comenius on educational thought is comparable
with that of his contemporaries Bacon and Descartes on science and philosophy In fact he was
largely influenced by the thought of these two and his importance is largely due to the fact that he
first applied or attempted to apply in a systematic manner the principles of thought and of
investigation newly formulated by those philosophers to the organization of education in all its
Born 28 March 1592 in Moravia
Died 4 November 1670 (aged 78) at Amsterdam
Occupation Teacher educator and writer
MIRADOR
20
aspects The summary of this attempt is given in the Didactica Magna completed about 1631
though not published until several years later
The third aspect of his educational influence was that on the subject matter and method of education
exerted through a series of textbooks of an entirely new nature The first-published of these was the
Janua Linguarum Reserata (The Gate of Languages Unlocked) issued in 1631 This was followed
later by a more elementary text the Vestibulum and a more advanced one the Atrium and other
texts In 1657 was published the Orbis Sensualium Pictus probably the most renowned and most
widely circulated of school textbooks It was also the first successful application of illustrations to the
work of teaching though not as often stated the first illustrated book for children
These texts were all based on the same fundamental ideas (1) learning foreign languages through the
vernacular (2) obtaining ideas through objects rather than words (3) starting with objects most
familiar to the child to introduce him to both the new language and the more remote world of objects
(4) giving the child a comprehensive knowledge of his environment physical and social as well as
instruction in religious moral and classical subjects (5) making this acquisition of a compendium of
knowledge a pleasure rather than a task and (6) making instruction universal While the formulation
of many of these ideas is open to criticism from more recent points of view and while the naturalistic
conception of education is one based on crude analogies the importance of the Comenian influence
in education has now been recognized for half a century The educational writings of Comenius
comprise more than forty titles In 1892 the three-hundredth anniversary of Comenius was very
generally celebrated by educators and at that time the Comenian Society for the study and
publication of his works was formed
prof Gabriela Ivan
MIRADOR
21
PROGRAMUL ECO ndash ŞCOALA - 2011- 2012
ECO-CODUL
Dacă sănătos vrei să trăieşti Icircnvaţă mai icircntacirci natura să o preţuieşti
Icircn contextul dezvoltării actuale a societăţii umane una dintre preocupările icircnvăţămacircntului o
constituie educarea tinerelor generaţii icircn scopul păstrării şi conservării mediului icircnconjurător
Educarea elevilor şi implicit a altor persoane educabile trebuie să aibă la bază informaţia
conştientizarea problemelor apărute datorită acţiunilor umane şi dorinţa de a face ceva cu adevărat
important pentru a remedia impactul asupra mediului icircnconjurător Educatia ecologică icircn contextul
conceptului de dezvoltare durabilă are o importanţă deosebită Ea nu se realizează pe moment nu
implică un număr limitat de persoane nu se realizează doar icircn cadrul unor ore de curs precum
biologie geografie şi nu presupune doar obţinerea de avantaje materiale icircn urma valorificării unor
materiale reciclabile Educaţia ecologică presupune schimbarea unui mod de gacircndire şi de abordare
a conceptului de mediu conştientizarea faptului că omul determină prin amprenta sa dezechilibrele
care apar şi că icircn aceeaşi măsură el este cel care poate face ceva pentru diminuarea acestor efecte
Cunoscacircnd natura şi legile ei icircnţelegem necesitatea protejării acesteia icircn scopul
conservării tuturor componentelor abiotice şi biotice Icircncepacircnd de la reducerea consumului excesiv şi a
exploatării neraţionale a resurselor naturale controlul eliminării deşeurilor rezultate icircn urma activităţilor
umane cu consecinţe negative asupra stabilităţii mediului şi pacircnă la conservarea biodiversităţii naturale elevii
pot constitui un pilon de bază al strategiei pentru educaţia ecologică Ei trebuie să icircnţeleagă că natura nu are
preţ şi că datorită pagubelor ireparabile aduse Pămacircntului icircntr-un ritm rapid riscăm nu numai să distrugem
planeta plantelor şi animalelor dar ne sabotăm şi interesele proprii pe termen lung
Introducacircnd discipline de specialitate care au la bază educaţia ecologică icircncepacircnd cu clasele
primare se realizează formarea unei conştiinte ecologice precum şi a unor deprinderi şi
aptitudini necesare unui bun cetăţean
Valorificarea unor deşeuri aduce beneficii tuturor categoriilor de vacircrstă fără a implica costuri
majore dezvoltă creativitatea şi imaginaţia fiecăruia trezeşte spiritul practic şi creionează comportamente şi
mentalităţi viitoare Dezvoltarea iniţiativei la elevi şi responsabilizarea pentru acţiunile icircntreprinse de ei icirci
pregătesc pentru rolul decisiv pe care icircl vor avea icircn societate
Şcoala prin specificul ei are obligaţia morală de a forma deprinder i şi abilităţi icircn
scopul protejării factorilor de mediu şi icircn acest sens programul Eco -Şcoala se raliază perfect la
realizarea programului de educaţie ecologică icircn şcoli
Programul Eco-Şco reuneşte preocupările elevilor şcolii noastre elevi care au fost
implicaţi icircn acţiuni asemănătoare icircn fiecare an şi determină dezvoltarea unei strategii durabile
pentru educaţia ecologică
Coordonatorul programului ECO ndash ŞCOALA Prof Marcela Sicircrbu
MIRADOR
22
Din creaţiile noastre
Alida si cele cinci animale
Alida merge spre școală Pe drum se icircntacirclnește cu o pisică
-Miauhellip
-Ce spui tu acolo Eu nu te pot ajuta pentru că trebuie să merg la școală
Mai merge ea un pic şi icircntacirclnește un cățel
-HamHam
-Ce vrei Nu icircţi dau macircncare Pleacă Lasă-mă icircn pace Trebuie să merg la
școală
Mai merge ea ce merge şi icircntacirclnește un cocoș
-Cucuriguhellip
-Nu și tu Nu icircmi sta icircn drum Nu am grăunțe
Plecă Şi icirci apăru un lup
-Auhellip
-Să te doară Nu-mi pasă de un animal amăracirct ca tine Pleacă Ce mai aștepți
Alida era aproape de școală Lacircngă poartă era un urs
-MorhellipMorhellip
-Păi mori Ce mai aștepţi Of Aș vrea să moară toate animalele care mi-au
apărut icircn cale
Şi plecă Icircn sfacircrșit Alida ajunse icircn sala de clasă
-Bună dimineața spuse Alida
-Bună dimineața spuse doamna icircnvațătoare
Au trecut trei ore A patra oră a fost ora de Științe Alida a icircnvățat despre animale
şi despre cacirct de mult trebuie să le respecte A icircnvățat că nu este bine să le ignore sau să
icircși dorească să moară
Alida era speriată Ea se icircntrebă
-Oare ce s-o fi icircntacircmplat cu bietele animale
Se termină şi ultima oră La plecare Alida salută şi ieși prima din clasă Icircn drum
spre casă văzu cele cinci animale icircntinse pe pămacircnt Alida crezu că sunt moarte
-Vai spuse Alida așezacircndu-se icircn genunchi lacircngă animale de ce oare mi-am dorit
să moară Icircmi pare atacirct de rău Dacă m-aţi putea auzi
Ca prin miracol animalele s-au trezit Alida era uimită Le spunea animalelor că
icirci pare tare rău Animalele se icircnveseleau Alida le duse acasă le dădu de macircncare le
spălă şi le lăsă icircn curtea casei sale De atunci Alida şi cele cinci animale erau cele mai
bune prietene
Boriceanu Georgiana clasa a IV-a B
MIRADOR
23
Pe urmele lui Tolkienhellip Hobbitul
Gandalf intră icircn curte fără a saluta mormăind o vrajă
- Hipidi hopoda Nuliferus pădurosus castel Bum-bum
Şi dintr-o dată Bilbo şi Gandolf au ajuns lacircngă castelul din pădurea cea deasă
- Te-am adus aici Bilbo pentru că tu eşti singurul care poate să-mi salveze fata ţinută
prizonieră icircn acest castel
- Cum adică
- Tu eşti hobbitul ales care poate omoricirc bestia Pe Zalzar
- Dar
- Niciun dar Acum du-te
- Bine spuse resemnat şi nu foarte icircncrezător Bilbo
Mergacircnd icircncet spre castel Bilbo ajunse icircn faţa unei uşi
icircnsă teama icircl icircmpiedică să intre Isteţul Gandalf bănuind acest lucru icircl şi teleportase icircnăuntru
Neavacircnd icircncotro Bilbo icircnaintă Deschise uşă după uşă pacircnă cacircnd a dat cu ochii de Iubimumu
Dulcibubu Pe loc s-a icircndrăgostit de prea-frumoasa fată a lui Gandolf
Şi acum cititorule pune-te icircn locul bravului Bilbo care dorind să-şi ia frumoasa inimii acasă
numaidecacirct este nevoit să facă căţiva paşi icircn spate şi să-şi icircnfracircneze dorinţa atacirct de firească inimii Icirci
faţă icirci apăru Zalzar Lupta icircncepu Lipsit de armură şi arme Bilbo icircmprumută sabia de la un
ornament de soldat Pare că sabia nu-i este de mare folos lui Bilbo Dar stai Ce este acea strălucire
Este sabia lui Bilbo Străluceşte din ce icircn ce mai tare Lupta continuă Balanţa se icircnclină icircn favoarea
eroului nostru Puterea icirci este acum icircnzecită Zalzar este icircnvins cu uşurinţă şi dispare
Luacircnd fata de mijloc Bilbo se icircndreptă către Gandolf care văzacircndu-şi fata sănătoasă şi la
adăpost i-o dă de soţie salvatorului
Bilbo şi Iubimumu Dulcibubu au ţinut o nuntă mare Tot acum l-au sărbătorit pe Bilbo ca nou
locotenent al armatei E limpede deci că destinul lui Bilbo a fost s-o salveze pe frumoasa sa viitoare
soţie ca şi stră-stră-stră-stră- bunicul său care nu era altcineva decacirct nu nu vă spun Ghiciţi voi
Bafta
Kopecsiri Blaka (cls a VI-a C)
Din creaţiile noastre
MIRADOR
24
Din creaţiile noastre
Rătăcind spre nicăieri
Zi ploioasă de septembrie
zgomot asurzitor de paşi
miros de frunze moarte
culori din ce icircn ce mai gri
O bancă de lemn uscat şi un suflet rătăcit oftează
Era locul spre care icircmi icircntorceam mereu privirea Era locul nostru
Mi-e dor
Dar tu De ce taci Ţi-e frică de trecut sau poate de viitor De cine te ascunzi
Toate sunt icircntrebări de prisos rostite din faţa geamului alintat de lacrimile
ploii
Placircnge cerul sau cel care placircnge eşti tu
Iar tăcere
Aş vrea
să pot vorbi ca ploaia
să dansez ca vacircntul
să pot picta aceleaşi nuanţe de alb-murdar la fel ca şi timpul
Ecoul asurzitor
icircncetează
paşii
se aud acum icircndepărtacircndu-se
Am plecat lăsacircnd icircn spate doar urmele noroiului cu care erau plini bocancii
cu care mă icircndreptasem ultima oară spre banca noastră
Bezdadea Bianca (clasa a X-a B)
MIRADOR
25
POEZII
Lui Mihai Eminescu
O viaţă zbuciumată
Un trai neicircnţeles
O artă ţi-a fost dată
Cu care te-ai ales
Un sfacircnt poet al ţării
De dragoste-nsetat
Un creator al lumii
Cu suflet măcinat
Poeme dulci daruri iubite
Slove de aur magnifice cuvinte
Un suflet pur bogat icircn astă lume
Tu Eminescu poet scump cu renume
O zi icircndoliată tristă dar vie
Adevăraţii romacircni ţi-o păstrează ţie
Căci ca o floare tu te-ai stins
Icircnsă veşnic vei rămacircne luceafărul aprins
Bodros Carmen clasa a X-a B
Visul
Din ceru-ntunecat sclipeşte luna
Şi se-oglindeşte-n lacul fermecat
Ca o lumină albă de argint
Iar sufletul icircmi este părăsit
Icircn noaptea dulce liniştită
Cacircnd codrul este adormit
Ea stă şi-aşteaptă ca să vină
Din depărtări al ei iubit
Prundişul lunecos şi umed
Sub tălpi aluneca uşor
Şi parcă aude-n depărtare
Un foşnet lin tremurător
Doar vacircntul sună printre ramuri
Şi vine-ncet şi răcoros
Şi parcă spaima mă cuprinde
Privind icircn luciul apei jos
Palăcian Andra clasa a X-a A
MIRADOR
26
Scrisul - a doua memorie a omenirii
La icircnceput icircn urmă cu mii de ani niciun om de pe Pămacircnt nu ştia carte Icircntreaga omenire era
hellipanalfabetă Pentru noi oamenii de azi obişnuiţi cu prezenţa cărţilor a ziarelor şi revistelor la tot
pasul e greu să ne imaginăm acest lucru Oamenii totuşi comunicau icircntre ei prin viu grai cacircnd se
aflau faţă icircn faţă ori la o depărtare anume de unde vocea umană se putea auzi La depărtare nu exista
comunicare Astăzi noi putem comunica prin scris prin cărţi ziare reviste telefon televiziune
internet cu oameni care se află la mii de kilometri de noi ori cu oameni care au trăit icircnaintea noastră
Oamenii aveau nevoie să comunice icircntre ei şi doreau să cunoască gacircndurile icircnaintaşilor Acest lucru
ei icircl făceau prin povestire Omul este singura fiinţă de pe Pămacircnt care simte nevoia şi are capacitatea
să-şi povestească viaţa Icircntacircmplările reale sau imaginare călătoriile războaiele viata unor eroi
adevăraţi dar şi a celor icircnchipuiţi toate acestea erau ţinute minte pe dinafară Bătracircnii povesteau
tinerilor tinerii povesteau la racircndul lor celor mai tineri decacirct ei cacircnd deveneau ei icircnşişi oameni mari
şi astfel aproape nimic nu se pierdea din tot ceea ce se petrecea ori se petrecuse icircn istoria omenirii
Faptele vitejeşti ori cele religioase erau mai cu seamă povestite Icircn vremea aceea oamenii aveau se
pare o memorie colosală Unii dintre ei dovedeau o vocaţie specială icircn acest sens Ei se numeau
rapsozi adică ldquopovestaşirdquo povestitori
Ţineau minte pe dinafară mii de icircntacircmplări cu toate amănuntele lor Ca să fie reţinute mai
bine de memorie aceste icircntacircmplări erau spuse de multe ori icircn versuri şi uneori cacircntate
Marele poem antic ldquoILIADArdquo datorat lui Homer aşa s-a transmis la icircnceput pacircnă cacircnd icircn
sfacircrşit abia după secole a fost scris La fel poemele numite ldquoVEDELErdquo din India veche La fel s-au
transmis şi s-au păstrat basmele şi baladele noastre populare pacircnă la apariţia şi utilizarea scrisului
Istoricii au stabilit cu precizie că icircn Mesopotamia acolo unde s-a inventat şi roata s-a
descifrat şi cea mai veche scriere din lume scrierea sumeriană care a apărut acum mai bine de 5500
de ani Această scriere nu avea un alfabet ci era formată dintr-un şir de pictograme (litere pictate)
Pentru a putea icircnsemna o mulţime de date cacirct mai repede a fost nevoie să se scrie cacirct mai simplu
Atunci cu obiecte ascutite au icircnceput să imprime pe plăcuţe de argilă moale (lut galben) semne care
semănau cu nişte cuie ascuţite grupate să semene cu obiectele sau fiinţele pe care le denumeau
Icircnvăţaţii au studiat această scriere şi au denumit-o ldquoSCRIERE CUNEIFORMĂrdquo
Mărculescu Radu clasa a VII-a A
PAGINI DE ISTORIE
MIRADOR
27
De ce suflă vacircntul
Vacircntul este aer icircn mişcare
Deplasările se datorează diferenţelor de temperatură
ale aerului icircn diferite locuri Aerul cald este mai
puţin dens şi mai uşor decacirct cel rece Dar nu vă este
posibil de a simţi sau a vedea direct această
diferenţă Ea a fost descoperită de oamenii de ştiinţă
cu ajutorul unor aparate speciale Cacircnd aerul rece
care este mai greu icircntacirclneşte aerul cald care este
mai uşor se petrece un schimb de poziţii aerul rece
coboară spre suprafaţa pămacircntului iar cel cald urcă
spre cer Deci aerul icircncepe să se mişte şi simţim un
vacircnt uşor La suprafaţa pămacircntului aerul este pe
alocuri mai rece de exemplu deasupra lacurilor a
pădurilor icircn timp ce icircn alte părţi este mai cald ca de
pildă icircn oraşe iar icircn zonele de deşert este chiar
fierbinte Atunci cacircnd mase mari de aer cald
icircntacirclnesc aerul rece tot icircn cantităţi mari icircncep să
sufle vacircnturi puternice care uneori pot deveni
furtuni violente ce produc distrugeri mari de
culturi animale construcţii şi pun icircn pericol vieţile
oamenilor
De ce apa stinge focul
Aţi avut desigur prilejul să priviţi uneori
un foc de lemne Aţi văzut cum scoate flăcări
strălucitoare care se ridică icircn aer Dar poate nu
ştiţi că fără acest aer din jur focul nu ar putea
arde Aerul conţine un corp gazos invizibil numit
oxigen Oricare ar fi materia folosită pentru ars icircn
foc- lemn cărbune gaze petrol hacircrtie paie ndash este
nevoie de oxigen pentru a se aprinde şi a putea să
ardă
Cacircnd peste un foc aprins se toarnă apă se
alungă cea mai mare parte a aerului din jur Fără
oxigenul din aer focul moare se stinge Dar apa
mai are un rol icircn stingerea focului Ea răceşte
lemnele sau cărbunii aprinşi care nu pot arde
decacirct dacă sunt foarte fierbinţi
Aţi văzut vreodată ce se icircntacircmplă dacă se
pune icircn foc o bucată de lemn bine muiată icircn apă
Ea nu se aprinde ci elimină doar nişte aburi adică
vapori de apă Lemnul fumegă dar nu arde Icircnsă
după ce se usucă lemnul devine fierbinte se
uneşte cu oxigenul din aer şi se aprinde cu flacără
luminoasă scoţacircnd şi puţin fum
De ce se icircnalţă fumul icircn aer
Fumul care iese dintr-un foc de lemne
este un fel de nor format din firicele foarte
mici de cenuşă amestecate cu vapori de apă şi
alte substanţe gazoase (adică aşa cum este
aerul) Aerul amestecat cu fum de deasupra
flăcărilor este foarte fierbinte şi mai uşor
decacirct aerul rece aflat mai departe de foc
Aşadar sus la o anumită distanţă de foc
aerul este rece şi mai greu decacirct aerul cald Ca
urmare aerul rece şi greu se lasă icircn jos către
foc iar aerul cald amestecat cu fum se icircnalţă
sus tot mai sus şi se răspacircndeşte icircn jur pacircnă
cacircnd nu-l mai vedemUneori fumul e dus de
vacircnt pacircnă la mari depărtări
Nu staţi niciodată icircn imediata apropiere a
unui foc Fumul lui face să vă usture ochii să
lacrimaţi vă intră icircn nări şi icircn gură icircl respiraţi
şi vă face să tuşiţi să strănutaţi vă icircnăbuşă
Apoi din focul de lemne sar mereu scacircntei
care pot să vă cadă pe piele sau pe haine şi să
vă ardă foarte rău şi dureros
Tiron Daniel clasa a VII-a B
DIN LUMEA ŞTIINŢEI
MIRADOR
28
Pagina veselă
Dragă carte de matematică
Te rugăm mai maturizează-te şi tu şi icircnvaţă să icircţi rezolvi singură problemele Ne-
am săturat să-ţi le rezolvăm noi Icircnvaţă să te descurci şi singură Ştim viaţa e
greadartrebuie s-o faci
Cu drag
Colectivul clasei a VII-a B
MIRADOR
5
Canonizarea Sfacircntului Ierarh Andrei Şaguna
Canonizarea Sfacircntului Ierarh Andrei Şaguna momente de aleasă emoţie şi pentru elevii
Liceului Teoretic bdquoGeorge Moroianurdquo Săcele
Dacă icircn acest an icircn 28 octombrie Biserica
Ortodoxă Romacircnă a decis icircn icircnţelepciunea sa
canonizarea mitropolitului transilvănean Andrei Şaguna
icircn catedrala mitropolitană din Sibiu pentru noi - elevi şi
profesori - acest eveniment de icircnaltă trăire duhovnicească
s-a concretizat icircn participarea la simpozionul bdquoSfacircntul
Ierarh Andrei Şaguna- o viaţă icircn slujba Bisericiirdquo
Inspectoratul Şcolar Beaşovean Protopopiatul ortodox şi Mitropolia Transilvaniei au
lansat admirabila provocare tinerilor liceeni din icircntreg judeţul Braşov de a icircntoarce o filă a
istoriei şi de a poposi pentru cacircteva clipe icircn contextul cultural istoric şi religios al icircnceputului
secolului XIX din Transilvania
Lucrările liceenilor s-au concretizat icircn prezentări
PowerPoint ce au surprins aspecte din viaţa şi activitatea
eruditului ierarh transilvănean Apariţia bdquoStatutului Organic
al Bisericii Ortodoxe din Transilvaniardquo acea bdquoMagna carta
a romacircnilorrdquo cum o numea Octavian Goga Biblia din
1858 tipărirea neicircntreruptă a bdquoTelegrafului romacircnrdquo ca
luminător al vieţii credincioşilor transilvăneni sutele de
şcoli elementare şi gimnazii icircnfiinţate sunt doar cacircteva
aspecte surprinse de echipa elevilor desemnată de Liceul
Teoretic bdquoGeorge Moroianurdquo formată din Teodora
Georgea ndash clasa a X-a A Alexandru Ailoaei ndasha XII- a A şi Bogdan Avram ndash a XII- a A
icircndrumaţi de prof Ioana Teulea Eforturile le-au fost răsplătite icircnzecit căci s-au icircntors la şcoala
cu PREMIUL SPECIAL care le-a fost decernat icircn 04122011 de către Mitropolitul
Ardealului - Laurentiu la Biserica Sf Nicolae din Şcheii Braşovului
FELICITĂRI
Prof Ioana Teulea
MIRADOR
6
Veselie de Crăciun
Icircn perioada 9-16 decembrie 2011 s-a
desfăşurat concursul de decorare a claselor bdquoVeselie de
Crăciunrdquo organizat de Consiliul pe Şcoală al Elevilor la
iniţiativa şi sub icircndrumarea doamnei profesoare Gabriela
Goicea
Acest concurs s-a adresat tuturor claselor din
liceul nostru şi s-a bucurat de o largă participare şi
implicare din partea elevilor Toţi concurenţii au avut la dispoziţie două săptămacircni pentru a
decora clasele icircntr-un mod cacirct mai original aducacircnd icircn şcoală atmosfera sărbătorilor de iarnă
De la tradiţionalul brad de Crăciun pacircnă la cele mai inedite ornamente totul a tranformat şcoala
noastră icircntr-o adevărată poveste globuri fulgi de zăpadă desene personaje de basm şi chiar
apariţia lui Moş Crăciun
FELICITĂRI tuturor claselor care au participat la concurs Nu
ştim dacă şi-a imaginat cineva că acest concurs de decorare
va lua aşa o anvergură transformacircndu-se icircntr-o adevărată
regie implicacircnd muzică o anumită poveste o atmosferă
minunată de sărbătoare şi mai ales prietenie colaborare
plăcerea de a fi şi de a lucra icircmpreună
Cacircştigătorii de anul acesta
Clasa a II-a B ( la ciclul primar)
Clasa a VIII-a A (la ciclul gimnazial)
Clasa a XII-a A (la ciclul liceal)
Icircncă o dată FELICITĂRI pentru că reuşiţi să ne surprindeţi plăcut copii (mai mari sau mai
mici)
Prof Gabriela Goicea
Cea mai frumoasă clasă de Crăciun
Ultima săptămacircnă din anul 2011 petrecută
icircmpreună a fost cea mai frumoasă din cei patru ani de
liceu Odată cu startul concursului de amenajare a clasei
pentru sărbători am icircnceput să ne organizăm astfel icircncacirct
clasa noastră a XII-a A să fie pregătită pentru
icircntacircmpinarea sfintelor sărbători Deşi nu ne-a fost uşor să
ne icircmpărţim responsabilităţile am reuşit să luăm premiul
cel mare Acest lucru a fost posibil datorită implicării
fiecăruia dintre noi şi consider că cel mai important a fost
MIRADOR
7
faptul că a existat comunicare şi armonie
Icircmpodobirea bradului a dat startul momentelor
plăcute alături de colegi şi a fost urmat de forfota
icircmpodobirii icircntregii clase cu brad prospăt globuri si
desene semnificative care ilustrau sărbătoarea Pe
acordurile colindelor cacircntate icircmpreună s-au scuturat steluţe
şi paşii lăsaţi de bătracircnelul darnic s-au albit pe podea La
sfacircrşitul vizitei sale icircn sacircnul colectivului nostrum ne-a
lăsat o imensă scrisoare prin care icircşi exprima dorinţa de a
fi mai buni mai icircnţelegători şi icircnvăluiţi de lumină icircn anul nou care bătea la uşă Desigur pe
lacircngă aceasta au fost lăsate sub brad şi cadouri pentru fiecare Deschiderea acestora a reprezentat
punctul culminant al zilei icircn care zacircmbetele şi bucuria parcă s-au adunat icircn clasa noastră Am
icircmpărţit momentele de fericire cu doamna dirigintă care a completat familia unită icircn pragul
sărbătorilor de iarnă Răsplata muncii noastre a fost clipa icircn care am aflat că suntem icircnvingători
şi că a noastră clasă a impresionat comisia prin aspect şi primire
Icircn opinia clasei acest eveniment ne-a unit şi ne-a icircnvăţat cacirct de importantă este prietenia
şi comunicarea aspecte ale vieţii care ne vor presăra drumul cu bucurii şi reuşite
Dascălu Alexandra clasa a XII-a
Atelier de meşteşuguri
Icircn preajma sărbătorilor de iarnă clasele a X-a
A şi B au organizat o serie de activităţi sub
forma unor ateliere tematice continuacircnd tradiţia
icircncepută anii trecuţi cu ocazia sărbătorilor de
Crăciun sau de Paşti Elevii au fost antrenaţi icircn
activităţi diverse icircnvăţacircnd să realizeze
ornamente şi decoraţiuni de iarnă Au fost
invitaţi şi elevi din celelalte clase profesori
astfel că atmosfera a fost una degajată s-au
cacircntat colinde elevii au icircnvăţat să lucreze icircn
echipă şi să icircşi icircmpărtăşească experienţe
La finalul acestor ateliere clasele au organizat o expoziţie cu obiectele realizate fiind
apreciate pozitiv de către toată lumea Mulţumiri cadrelor didactice care s-au implicat icircn
realizarea unor astfel de acţiuni Aşteptăm următoarea icircntacirclnire
Teodora Georgea clasa a X-a
MIRADOR
8
Icircn memoriam Mihai Eminescu
Fără Eminescu am fi mai altfel şi mai săraci- Tudor Vianu
15 ianuarie O dată cu rezonanţe puternice icircn lumea
literară şi nu numaihellip - data icircn care s-a născut Mihai
Eminescu Niciunde numele poetului prozatorului şi
publicistului Mihai Eminescu nu răsună cu mai mare bucurie
decacirct la George Moroianu liceul nostru drag căci aici la
noi structura lexicală prin care George Călinescu icircl
supranumeşte pe Mihai Eminescu ldquopoet naţionalrdquo capătă cu
adevărat contur Ne-am creat deja o tradiţie ca atacirct icircn 15
ianuarie cacirct şi icircn 15 iunie să ne oprim paşii noştri repezi şi să-
l comemorăm pe cel care a influenţat icircntreaga literatură şi
cultură romacircnă Aşadar iată că s-au scurs 162 de ani de la naşterea poetului nepereche In ciuda
trecerii anilor opera lui Eminescu este tot atacirct de actuală şi de vie pe cacirct era şi icircn epoca
scriitorului Dovada ne-o aduc elevii noştri care citesc poeziile şi prozele eminesciene cu interes
şi savoare Un acord de parteneriat cu biblioteca municipală ne-a permis să ne desfăşurăm
activitatea extraşcolară intr-un cadru intim-literar icircn care a pătruns pe racircnd fiecare clasă
primară gimnazială şi liceală După o incursiune interactivă icircn viaţa şi opera lui Mihai
Eminescu au urmat momente pline de emoţie căci am trecut fără ezitări la lectura cacirctorva
poeme mai mult sau mai mai puţin cunoscute de către marea majoritate a elevilor de azi Opera
lui Eminescu păstrează icircncă surse nebănuite de mister şi aşteaptă să fie descoperită şihellip
redescoperită Empatizăm cu Nichita Stănescu şi strigăm la unison că bdquoTu [Mihai Eminescu]
n-ai murit pentru că eu sunt trupul tău care vorbeşte cu vorbele talerdquo La sfacircrşit am icircnţeles cu
toţii că fiecare icircn parte suntem responsabili de păstrarea patrimoniului cultural şi că prin lectură
participăm la consolidarea culturii romacircneşti
Prof David Mirabela
MIRADOR
9
24 IANUARIE 1859 - Moment de răscruce icircn istoria Romacircniei
Liceul Teoretic ldquoGeorge Moroianurdquo Săcele a sărbătorit
ziua de 24 ianuarie 1859 (Unirea Principatelor Romacircne) printr-
un simpozion realizat icircn parteneriat cu Muzeul Judeţean de
Istorie Braşov Şcoala noastră sndasha bucurat de participarea
doamnelor Măriuca Radu şi Cristina Tănase muzeografe la
instituţia mai sus amintită Elevul Bălan Robert din clasa a VIII-
a A a susţinut un referat pe această temă Momentul de icircnceput şi
de final al evenimentului a fost marcat prin intonarea HOREI
UNIRII de către toţi participanţii la acest simpozion
Prof Tănase Ionuţ
TRADIŢIE ŞI ISTORIE ndash 24 Ianuarie 1859 ndash 24 Ianuarie 2012
Reprezentacircnd municipiul Săcele şase membri ai cercului ldquoMocănaşul-cu-Fluieraşulrdquo de la
Clubul elevilor Săcele Iani Florin Mondoc Lucian Farkas Romus Suko - elevi la Liceul
Teoretic bdquoGeorge Moroianurdquo Giuliana Cara Ionela Voinea - eleve la Şcoala Generală nr 4
bdquoFraţii Popeeardquo şi Ştefania Crina Balent - elevă la Şcoala Generală nr 1 ndash Baciu ndash Săcele au
prezentat icircn cadrul unei şezători elemente importante legate de Unirea Principatelor Romacircne
prof Silvia Tatu ndash Clubul Elevilor Săcele cercul ldquoMocănaşul-cu-Fluieraşulrdquo
MIRADOR
10
Anul Caragiale - 160 de ani de la naştere 100 de ani de la moarte
Ion Luca Caragiale unul din marii scriitori romacircni se
naşte la 1 februarie 1852 icircn satul Haimanale care-i poartă astăzi
numele fiind primul născut al lui Luca Caragiale si al Ecaterinei
Atras de teatru Luca se căsătoreşte icircn 1839 cu actrița și
cacircntăreața Caloropoulos de care se desparte fără a divorța
vreodată icircntemeindu-și o familie statornică cu brașoveanca
Ecaterina fiica negustorului grec Luca Chiriac Caraboas
Primele studii le-a făcut icircn 1859 și 1860 cu părintele Marinache de la Biserica Sf
Gheorghe din Ploiești iar pacircnă icircn 1864 a urmat clasele primare II-V la Școala Domnească din
Ploiești unde l-a avut icircnvățător pe Bazil Drăgoșescu Pacircnă icircn 1867 a urmat trei clase la
Gimnaziul bdquoSfinții Petru și Pavelrdquo din Ploiești iar icircn 1868 a terminat clasa a V-a liceală
la București Caragiale a absolvit Gimnaziul bdquoSfinții Petru și Pavelrdquo din Ploiești pe care l-a
numit icircn Grand Hocirctel bdquoVictoria Romacircnărdquo orașul său natal
Icircnceputul activității jurnalistice a lui Caragiale poate fi datat cu probabilitate icircn luna
octombrie 1873 la ziarul Telegraful din București unde ar fi publicat rubrica de anecdote
intitulată Curiozități Dramaturg nuvelist pamfletar poet scriitor director de teatru
comentator politic şi ziarist romacircn este cel mai bun dramaturg romacircn prin faptul că a reflectat
cel mai bine realitățile limbajul și comportamentul romacircnilorLucrarea d-lui Caragiale este
originală comediile sale pun pe scenă cacircteva tipuri din viața noastră socială de astăzi și le
dezvoltă cu semnele lor caracteristice cu deprinderile lor cu expresiile lor cu tot aparatul
icircnfățișării lor icircn situațiile anume alese de autorrdquo după cum declara criticul literar Titu
Maiorescu Cele mai cunoscute piese ale sale O noapte furtunoasă 1879 Conul Leonida faţă
cu Reacţiunea 1880 O scrisoare pierdută 1885 Dale carnavalului 1885 Năpasta 1890
au fost publicate icircn revista Junimea la care au colaborat Ion Creangă și Mihai Eminescu Ion
Luca Caragiale și-a publicat primul volum intitulat Teatru icircn anul 1889 la Editura Socec
Se stinge din viaţă la 9 iunie 1912 icircn apartamentul său din Berlin bolnav fiind
de arterioscleroză Rămacircne icircncă icircn sufletul posterităţii prin opere sale extrem de actuale şi icircn
ziua de azi dovadă fiind faptul că anul 2012 numit anul Caragiale se icircnchină icircn faţa geniului
său comemoracircndu-l prin multiple evenimente
Mihaela Dariciuc cls a X-a A
MIRADOR
11
PAGES DES FRANCOPHONES
LE PARAPLUIE
Au vestiare dune salle de spectacle
louvreuse
- Monsieur il faut deacuteposer votre parapluie
- Je n en ai pas
- Celagrave m est eacutegal c est le rѐglement allez
en chercher un
AU CONCERT
Ce sont des snobs qui vont au concert
- Tu reconnais Beethoven dit l un d eux
- Attends qu il se retourne et je te le dirai
reacutepond l autre
DANS LA RUE
C est une historie qui se passe dans la rue
Une dame se retourne un jeune gar on l
interpelle et en suppliant lui demande
- Madame vous ne pourriez pas
me donner 15 francs pour me
permettre de retrouver mon papa
et ma mamam
La dame eacutemue se laisse apitoyeacutee et lui tend
trois piѐces de 5 francs
- Mais tu vas me dire o sont tes
parents agrave preacutesent mon petit
- Oh Oui madame je cours les
rejoindre ils sont au cinema repond
l enfant en se sauvant agrave toutes
jambes
LA VACHE QUI MACHE
Un enfant de Paris se promѐne agrave la
campagne avec son papa Quand tout agrave coup
il il voit une vache qui rumine dans un preacute
il s arrecircte et secrie
-Oh Papa c est s rement une vache
ameacutericane elle m che du chewing- gum
Prof Haşotti Cătălina
MIRADOR
12
Concursul de Limbă şi Civilizaţie rdquoCangurul Lingvistrdquo- secţiunea franceză-spaniolă
Ediţia din acest an şcolar a concursului de limbă şi civilizaţie ldquoCangurul lingvistrdquo s-a desfăşurat
icircn data de 18 noiembrie 2011 şi a reunit aproximativ 39 000 de elevi din 1 000 de şcoli şi licee dintre
care icircn judeţul Braşov un număr de 460 elevi Şcoala noastră a participat cu un număr de 11 elevi 4
elevi din clasa a VI-a A ( Buta Andreea Rus Ramona Bivol Ştefan Gacircndac Ionela) 3 elevi din clasa
a X-a A (Georgea Teodora Dariciuc Mihaela Mătasă Cristina) şi 4 elevi din clasa a XI-a A şi B
(Buna Iolanda Tăbăraş Emanuel Csere Mihai Turcuţ George)
Elevii au avut de răspuns la 50 de icircntrebări cu punctaje diferite icircntrebăile de la 1 la 10 au fost
notate cu 3 puncte fiecare cele de la 11 la 40 cu 4 puncte fiecare iar cele de la 41 la 50 cu 5 puncte
fiecare
Deşi ediţia din acest an şcolar a
fost mai dificilă decacirct icircn anii trecuţi
rezultatele au fost bune şi foarte bune
astfel că cele mai mari rezultate le-au
obţinut după cum urmează
La clasa a VI-a Buta Andreea Rus
Ramona Bivol Ştefan-
189 de puncte
La clasa a X-a Georgea Teodora -
19525 de puncte
La clasa a XI-a Csere Mihai-
16975 de puncte
Cei mai buni au primit diplome şi cărţi din partea organizatorilor ( MECT şi Fundaţia Pentru
Integrare Europeană Sigma )
Prof limba franceză Gabriela Goicea
MIRADOR
13
SCRISOARE DESCHISĂ
Dragii mei
De cacircteva luni sunt consilier școlar ( profesor psiholog) la Moroianu
Ce face un consilier Stă de vorbă cu elevii
Activitatea de consiliere se adresează oamenilor normali care au o problemă și vor
să o rezolve
Dar cine nu are probleme Viața icircnsăși reprezintă o problemă Din fericire
fiecare problemă are rezolvarea ei și fiecare rezolvare chiar mai multe soluții
Aceasta este munca consilierului să-și ajute ldquo cliențiirdquo (termen folosit icircn
consiliere) să-și construiască propria soluție
Vă aștept la CABINETUL DE ASISTENȚĂ PSIHOPEDAGOGICĂ (la etajul sălii
de sport)
Psiholog Cristina Varga
MIRADOR
14
PROIECT MULTILATERAL COMENIUS
2011 ndash 2013
ldquoTHE LANGUAGE OF ARTrdquo 11-PM-460-BV-LT
Icircn februarie 2011 şcoala noastră a aplicat cu succes pentru un proiect multilateral Comenius
bdquoThe language of artrdquo Sprijinul financiar asigurat şcolii noastre prin Programul sectorial Comenius al
Programului bdquoIcircnvăţare pe tot parcursul vieţiirdquo este de 24000 euro sumă ce va asigura mobilităţile a
18 elevi cu vacircrsta cuprinsă icircntre 12 ndash 14 ani icircnsoţiţi de cadre didactice din şcoală Aceste mobilităţi
vor fi realizate pe parcursul a doi ani şcolari respectiv 2011-2012 şi 2012-2013 De asemenea suma
primită prin acest proiect va fi utilizată şi pentru finanţarea produselor finale ale proiectului cd-uri
dvd-uri pliante e-cărţi dicţionare
Ideea proiectului The language of art se bazează pe descoperirea şi icircnţelegerea valorilor
noastre culturale a asemănărilor şi diferenţelor culturale specifice fiecărei ţări participante
Proiectul va implica 250 de elevi din şcoala noastră (cu vacircrsta cuprinsă icircntre 8 şi 14 ani) şi 15
cadre didactice
PARTENERI
Klaipėdos Gedminų pagrindinė mokykla ndash Lituania (coordonatorul proiectului)
Oumlzel Oumlzcan İlkoumlğretim Okulu ndash Turcia
Szkoła Podstawowa im Gustawa Morcinka ndash Polonia
Alsungas vidusskola ndash Letonia
Liceul Teoretic George Moroianu Sacele ndash Romacircnia
ECHIPA DE PROIECT pentru Romacircnia
Prof Gabriela Ivan ndash coordonator de proiect
Prof Cezarina Bacirclbicirce
MIRADOR
15
Prof Adriana Dragomir
Prof Gabriela Goicea
Prof Gheorghe Munteanu
Prof Ionuţ Tănase
Cristina Potacircrniche ndash contabil
Obiectivele principale ale proiectului
Să aprofundeze limba engleză
Să-şi icircmbunătăţească abilităţile IT
Să icircnveţe să comunice şi să colaboreze icircntr-o echipă internaţională
Să cacircştige icircncredere icircn sine
Elevii vor face schimb de informaţii colectate cu privire la patrimoniul cultural al ţării lor De
asemenea ei vor organiza o expoziţie de costume naţionale prezentate icircn fotografii şi desene
Participanţii vor face e-carti pliante dicţionare care prezintă tradiţii etnice obiceiurile şi macircncăruri
tradiţionale Proiectul va icircmpleti tradiţii festivaluri istorie dans muzică din ţară limbi străine şi
cetăţenie
Toţi elevii vor crea un blog şi un site web Ei vor comunica cu ajutorul MSN şi e-mail
Fiecare şcoală parteneră va avea un loc icircn şcoala ei pentru a afişa materiale legate de proiect
Icircn timpul vizitelor de studiu se va participa la lecţii deschise susţinute de către şcoala gazdă Vor fi
realizate spectacole şi şi reuniuni pentru introducerea icircn cultura şi tradiţiile locale şi naţionale
Elevii din fiecare şcoală parteneră cu ajutorul profesorilor lor vor pregăti un basm popular icircn
limba lor maternă Piesa va include tradiţiile pămacircntului natal cacircntecul şi dansul tradiţional
Participanţii vor emite un singur DVD titrat icircn limba engleză vor publica pe e-carte informaţii
despre obiceiurile şi tradiţiile naţionale dar vor realiza şi un glosar icircn limba engleză şi limbile
partenerilor de proiect Proiectul va dezvolta competenţele elevilor de a comunica icircn limba lor
maternă icircn limbi străine alfabetizarea lor digitală şi conştiinţa culturală
Prof Gabriela Ivan ndash coordonator proiect
MIRADOR
16
COMENIUS MULTILATERAL SCHOOL PARTNERSHIP
2011 ndash 2013
ldquoTHE LANGUAGE OF ARTrdquo 11-PM-460-BV-LT
In February 2011 our school successfully applied for a Comenius multilateral partnership
called bdquoThe language of artrdquo The financial support granted to our school by the Lifelong Learning
Programme is 24000 Euro money which will also cover the expenses for 18 students aged 12-14
who are going to take part in the activities organised in the partner schools abroad together with their
teachers These mobilities extend on a period of 2 school years namely 20112012 and 20122013
The grant also covers the materials and the final products of the project such as CDs DVDs leaflets
e-books dictionaries
The ideea of the project The language of art draws on the discovery and understanding of
our cultural values emphasising both the cultural differences and similarities among the participating
countries
The project aims at involving 250 students (aged 8-14) and 15 teachers in our school
PARTNERS
Klaipėdos Gedminų pagrindinė mokykla ndash Lithuania (project coordinator)
Oumlzel Oumlzcan İlkoumlğretim Okulu ndash Turkey
Szkoła Podstawowa im Gustawa Morcinka ndash Poland
Alsungas vidusskola ndash Latvia
Liceul Teoretic George Moroianu Sacele ndash Romania
The Romanian project team
Prof Gabriela Ivan ndash project coordinator
Prof Cezarina Bacirclbacirce Prof Adriana Dragomir Prof Gabriela Goicea Prof Gheorghe Munteanu
Prof Ionuţ Tănase Cristina Potacircrniche ndash accountant
MIRADOR
17
Project objectives
Students are given a chance to express their artistic talents
Students should improve their abilities of communicating in English
Students should improve their IT competences
Students should acquire team work abilities in a multi-national environment
Students should increase their self-confidence
Students from all partner countries exchange information related to their own cultural
heritage They will organise an exhibition of pictures and drawings of traditional costumes All the
participants work to create a series of e-books leaflets and traditions dictionaries The project focuses
on old traditions history dance music along with foreign language use and citizenship
A blog and a website are going to be part of the final products that this project envisages For
this purpose students communicate via the Internet
Every partner school dedicates a corner in their building to exhibit project-related materials
During the visits the host school performs demonstrative lessons for the guests They also organise
art workshops and entertaining events such as shows traditional parties and sightseeing tours
Finally students and teachers in each country work on a drama performance of a traditional folk tale
in their mother tongue including local traditions music and dance The performance is recorded and
subtitled in English
The project aims at improving studentsrsquo communicative abilities in their native language and
in English increasing computer literacy and raising cultural awareness
COMENIUS MULTILATERAL SCHOOL PARTNERSHIPS PROJECTlsquoS
bdquoTHE LANGUAGE OF ARTldquo
WORK MEETING IN
LICEUL TEORETIC bdquoGEORGE MOROIANUldquo SACELE
(ROMANIA) 20022012 ndash 24022012
MIRADOR
18
PROGRAMME
Projectlsquos coordinator in Romania prof Gabriela Ivan
Duminică
19 februarie
Arrival of participants taking from the airport accommodation
Luni
20 februarie
900 am - Welcoming guests
930 am - Presentation High School George Moroianu Săcele Introducing the
Romanian team
Meeting with the Mayor (the Mayor Sacele)
Lunch (Dogaru)
600 pm Folk Performance at Centrul Ziurel
Marţi
21 februarie
900 am - 1200 am Assist open lessons
Lunch (Angelescu) + Discussion
230 pm pm - Visit the historical center of Brasov The Black Church First
Romanian School
Miercuri
22 februarie
1015 to 1200 am - Workshops - theme Dragobete = Romanian Valentinersquos day
(quilling painting household plasticine fretwork etc) + Discussion feedback
Lunch (Ionescu)
200 pm Visit to Bran Castle (Dracularsquos Castle)
Joi
23 februarie
900 am ndash ldquoOur guests teach ushelliprdquo activities with the primary classes
1100 am ndash PowerPoint presentations about Valentinersquos Day traditional food or any
other representative holiday of the participant countries Lunch (Electroprecizia -
Pizza)
500 pm Romanian traditional meal
Vineri
sacircmbătă ndash
24 25
februarie
Plecarea din Săcele (Leaving Sacele)
MIRADOR
19
John Amos Comenius
Educational influence
The most permanent influence exerted by Comenius was in practical educational work Few
men since his day have had a greater influence though for the greater part of the eighteenth century
and the early part of the nineteenth there was little recognition of his relationship to the current
advance in educational thought and practice The practical educational influence of Comenius was
threefold He was first a teacher and an organizer of schools not only among his own people but
later in Sweden and to a slight extent in Holland In his Didactica Magna (Great Didactic) he
outlined a system of schools that is the exact counterpart of the existing American system of
kindergarten elementary school secondary school college and university
In the second place the influence of Comenius was in formulating the general theory of education In
this respect he is the forerunner of Rousseau Pestalozzi Froebel etc and is the first to formulate
that idea of ldquoeducation according to naturerdquo so influential during the latter part of the eighteenth and
early part of the nineteenth century The influence of Comenius on educational thought is comparable
with that of his contemporaries Bacon and Descartes on science and philosophy In fact he was
largely influenced by the thought of these two and his importance is largely due to the fact that he
first applied or attempted to apply in a systematic manner the principles of thought and of
investigation newly formulated by those philosophers to the organization of education in all its
Born 28 March 1592 in Moravia
Died 4 November 1670 (aged 78) at Amsterdam
Occupation Teacher educator and writer
MIRADOR
20
aspects The summary of this attempt is given in the Didactica Magna completed about 1631
though not published until several years later
The third aspect of his educational influence was that on the subject matter and method of education
exerted through a series of textbooks of an entirely new nature The first-published of these was the
Janua Linguarum Reserata (The Gate of Languages Unlocked) issued in 1631 This was followed
later by a more elementary text the Vestibulum and a more advanced one the Atrium and other
texts In 1657 was published the Orbis Sensualium Pictus probably the most renowned and most
widely circulated of school textbooks It was also the first successful application of illustrations to the
work of teaching though not as often stated the first illustrated book for children
These texts were all based on the same fundamental ideas (1) learning foreign languages through the
vernacular (2) obtaining ideas through objects rather than words (3) starting with objects most
familiar to the child to introduce him to both the new language and the more remote world of objects
(4) giving the child a comprehensive knowledge of his environment physical and social as well as
instruction in religious moral and classical subjects (5) making this acquisition of a compendium of
knowledge a pleasure rather than a task and (6) making instruction universal While the formulation
of many of these ideas is open to criticism from more recent points of view and while the naturalistic
conception of education is one based on crude analogies the importance of the Comenian influence
in education has now been recognized for half a century The educational writings of Comenius
comprise more than forty titles In 1892 the three-hundredth anniversary of Comenius was very
generally celebrated by educators and at that time the Comenian Society for the study and
publication of his works was formed
prof Gabriela Ivan
MIRADOR
21
PROGRAMUL ECO ndash ŞCOALA - 2011- 2012
ECO-CODUL
Dacă sănătos vrei să trăieşti Icircnvaţă mai icircntacirci natura să o preţuieşti
Icircn contextul dezvoltării actuale a societăţii umane una dintre preocupările icircnvăţămacircntului o
constituie educarea tinerelor generaţii icircn scopul păstrării şi conservării mediului icircnconjurător
Educarea elevilor şi implicit a altor persoane educabile trebuie să aibă la bază informaţia
conştientizarea problemelor apărute datorită acţiunilor umane şi dorinţa de a face ceva cu adevărat
important pentru a remedia impactul asupra mediului icircnconjurător Educatia ecologică icircn contextul
conceptului de dezvoltare durabilă are o importanţă deosebită Ea nu se realizează pe moment nu
implică un număr limitat de persoane nu se realizează doar icircn cadrul unor ore de curs precum
biologie geografie şi nu presupune doar obţinerea de avantaje materiale icircn urma valorificării unor
materiale reciclabile Educaţia ecologică presupune schimbarea unui mod de gacircndire şi de abordare
a conceptului de mediu conştientizarea faptului că omul determină prin amprenta sa dezechilibrele
care apar şi că icircn aceeaşi măsură el este cel care poate face ceva pentru diminuarea acestor efecte
Cunoscacircnd natura şi legile ei icircnţelegem necesitatea protejării acesteia icircn scopul
conservării tuturor componentelor abiotice şi biotice Icircncepacircnd de la reducerea consumului excesiv şi a
exploatării neraţionale a resurselor naturale controlul eliminării deşeurilor rezultate icircn urma activităţilor
umane cu consecinţe negative asupra stabilităţii mediului şi pacircnă la conservarea biodiversităţii naturale elevii
pot constitui un pilon de bază al strategiei pentru educaţia ecologică Ei trebuie să icircnţeleagă că natura nu are
preţ şi că datorită pagubelor ireparabile aduse Pămacircntului icircntr-un ritm rapid riscăm nu numai să distrugem
planeta plantelor şi animalelor dar ne sabotăm şi interesele proprii pe termen lung
Introducacircnd discipline de specialitate care au la bază educaţia ecologică icircncepacircnd cu clasele
primare se realizează formarea unei conştiinte ecologice precum şi a unor deprinderi şi
aptitudini necesare unui bun cetăţean
Valorificarea unor deşeuri aduce beneficii tuturor categoriilor de vacircrstă fără a implica costuri
majore dezvoltă creativitatea şi imaginaţia fiecăruia trezeşte spiritul practic şi creionează comportamente şi
mentalităţi viitoare Dezvoltarea iniţiativei la elevi şi responsabilizarea pentru acţiunile icircntreprinse de ei icirci
pregătesc pentru rolul decisiv pe care icircl vor avea icircn societate
Şcoala prin specificul ei are obligaţia morală de a forma deprinder i şi abilităţi icircn
scopul protejării factorilor de mediu şi icircn acest sens programul Eco -Şcoala se raliază perfect la
realizarea programului de educaţie ecologică icircn şcoli
Programul Eco-Şco reuneşte preocupările elevilor şcolii noastre elevi care au fost
implicaţi icircn acţiuni asemănătoare icircn fiecare an şi determină dezvoltarea unei strategii durabile
pentru educaţia ecologică
Coordonatorul programului ECO ndash ŞCOALA Prof Marcela Sicircrbu
MIRADOR
22
Din creaţiile noastre
Alida si cele cinci animale
Alida merge spre școală Pe drum se icircntacirclnește cu o pisică
-Miauhellip
-Ce spui tu acolo Eu nu te pot ajuta pentru că trebuie să merg la școală
Mai merge ea un pic şi icircntacirclnește un cățel
-HamHam
-Ce vrei Nu icircţi dau macircncare Pleacă Lasă-mă icircn pace Trebuie să merg la
școală
Mai merge ea ce merge şi icircntacirclnește un cocoș
-Cucuriguhellip
-Nu și tu Nu icircmi sta icircn drum Nu am grăunțe
Plecă Şi icirci apăru un lup
-Auhellip
-Să te doară Nu-mi pasă de un animal amăracirct ca tine Pleacă Ce mai aștepți
Alida era aproape de școală Lacircngă poartă era un urs
-MorhellipMorhellip
-Păi mori Ce mai aștepţi Of Aș vrea să moară toate animalele care mi-au
apărut icircn cale
Şi plecă Icircn sfacircrșit Alida ajunse icircn sala de clasă
-Bună dimineața spuse Alida
-Bună dimineața spuse doamna icircnvațătoare
Au trecut trei ore A patra oră a fost ora de Științe Alida a icircnvățat despre animale
şi despre cacirct de mult trebuie să le respecte A icircnvățat că nu este bine să le ignore sau să
icircși dorească să moară
Alida era speriată Ea se icircntrebă
-Oare ce s-o fi icircntacircmplat cu bietele animale
Se termină şi ultima oră La plecare Alida salută şi ieși prima din clasă Icircn drum
spre casă văzu cele cinci animale icircntinse pe pămacircnt Alida crezu că sunt moarte
-Vai spuse Alida așezacircndu-se icircn genunchi lacircngă animale de ce oare mi-am dorit
să moară Icircmi pare atacirct de rău Dacă m-aţi putea auzi
Ca prin miracol animalele s-au trezit Alida era uimită Le spunea animalelor că
icirci pare tare rău Animalele se icircnveseleau Alida le duse acasă le dădu de macircncare le
spălă şi le lăsă icircn curtea casei sale De atunci Alida şi cele cinci animale erau cele mai
bune prietene
Boriceanu Georgiana clasa a IV-a B
MIRADOR
23
Pe urmele lui Tolkienhellip Hobbitul
Gandalf intră icircn curte fără a saluta mormăind o vrajă
- Hipidi hopoda Nuliferus pădurosus castel Bum-bum
Şi dintr-o dată Bilbo şi Gandolf au ajuns lacircngă castelul din pădurea cea deasă
- Te-am adus aici Bilbo pentru că tu eşti singurul care poate să-mi salveze fata ţinută
prizonieră icircn acest castel
- Cum adică
- Tu eşti hobbitul ales care poate omoricirc bestia Pe Zalzar
- Dar
- Niciun dar Acum du-te
- Bine spuse resemnat şi nu foarte icircncrezător Bilbo
Mergacircnd icircncet spre castel Bilbo ajunse icircn faţa unei uşi
icircnsă teama icircl icircmpiedică să intre Isteţul Gandalf bănuind acest lucru icircl şi teleportase icircnăuntru
Neavacircnd icircncotro Bilbo icircnaintă Deschise uşă după uşă pacircnă cacircnd a dat cu ochii de Iubimumu
Dulcibubu Pe loc s-a icircndrăgostit de prea-frumoasa fată a lui Gandolf
Şi acum cititorule pune-te icircn locul bravului Bilbo care dorind să-şi ia frumoasa inimii acasă
numaidecacirct este nevoit să facă căţiva paşi icircn spate şi să-şi icircnfracircneze dorinţa atacirct de firească inimii Icirci
faţă icirci apăru Zalzar Lupta icircncepu Lipsit de armură şi arme Bilbo icircmprumută sabia de la un
ornament de soldat Pare că sabia nu-i este de mare folos lui Bilbo Dar stai Ce este acea strălucire
Este sabia lui Bilbo Străluceşte din ce icircn ce mai tare Lupta continuă Balanţa se icircnclină icircn favoarea
eroului nostru Puterea icirci este acum icircnzecită Zalzar este icircnvins cu uşurinţă şi dispare
Luacircnd fata de mijloc Bilbo se icircndreptă către Gandolf care văzacircndu-şi fata sănătoasă şi la
adăpost i-o dă de soţie salvatorului
Bilbo şi Iubimumu Dulcibubu au ţinut o nuntă mare Tot acum l-au sărbătorit pe Bilbo ca nou
locotenent al armatei E limpede deci că destinul lui Bilbo a fost s-o salveze pe frumoasa sa viitoare
soţie ca şi stră-stră-stră-stră- bunicul său care nu era altcineva decacirct nu nu vă spun Ghiciţi voi
Bafta
Kopecsiri Blaka (cls a VI-a C)
Din creaţiile noastre
MIRADOR
24
Din creaţiile noastre
Rătăcind spre nicăieri
Zi ploioasă de septembrie
zgomot asurzitor de paşi
miros de frunze moarte
culori din ce icircn ce mai gri
O bancă de lemn uscat şi un suflet rătăcit oftează
Era locul spre care icircmi icircntorceam mereu privirea Era locul nostru
Mi-e dor
Dar tu De ce taci Ţi-e frică de trecut sau poate de viitor De cine te ascunzi
Toate sunt icircntrebări de prisos rostite din faţa geamului alintat de lacrimile
ploii
Placircnge cerul sau cel care placircnge eşti tu
Iar tăcere
Aş vrea
să pot vorbi ca ploaia
să dansez ca vacircntul
să pot picta aceleaşi nuanţe de alb-murdar la fel ca şi timpul
Ecoul asurzitor
icircncetează
paşii
se aud acum icircndepărtacircndu-se
Am plecat lăsacircnd icircn spate doar urmele noroiului cu care erau plini bocancii
cu care mă icircndreptasem ultima oară spre banca noastră
Bezdadea Bianca (clasa a X-a B)
MIRADOR
25
POEZII
Lui Mihai Eminescu
O viaţă zbuciumată
Un trai neicircnţeles
O artă ţi-a fost dată
Cu care te-ai ales
Un sfacircnt poet al ţării
De dragoste-nsetat
Un creator al lumii
Cu suflet măcinat
Poeme dulci daruri iubite
Slove de aur magnifice cuvinte
Un suflet pur bogat icircn astă lume
Tu Eminescu poet scump cu renume
O zi icircndoliată tristă dar vie
Adevăraţii romacircni ţi-o păstrează ţie
Căci ca o floare tu te-ai stins
Icircnsă veşnic vei rămacircne luceafărul aprins
Bodros Carmen clasa a X-a B
Visul
Din ceru-ntunecat sclipeşte luna
Şi se-oglindeşte-n lacul fermecat
Ca o lumină albă de argint
Iar sufletul icircmi este părăsit
Icircn noaptea dulce liniştită
Cacircnd codrul este adormit
Ea stă şi-aşteaptă ca să vină
Din depărtări al ei iubit
Prundişul lunecos şi umed
Sub tălpi aluneca uşor
Şi parcă aude-n depărtare
Un foşnet lin tremurător
Doar vacircntul sună printre ramuri
Şi vine-ncet şi răcoros
Şi parcă spaima mă cuprinde
Privind icircn luciul apei jos
Palăcian Andra clasa a X-a A
MIRADOR
26
Scrisul - a doua memorie a omenirii
La icircnceput icircn urmă cu mii de ani niciun om de pe Pămacircnt nu ştia carte Icircntreaga omenire era
hellipanalfabetă Pentru noi oamenii de azi obişnuiţi cu prezenţa cărţilor a ziarelor şi revistelor la tot
pasul e greu să ne imaginăm acest lucru Oamenii totuşi comunicau icircntre ei prin viu grai cacircnd se
aflau faţă icircn faţă ori la o depărtare anume de unde vocea umană se putea auzi La depărtare nu exista
comunicare Astăzi noi putem comunica prin scris prin cărţi ziare reviste telefon televiziune
internet cu oameni care se află la mii de kilometri de noi ori cu oameni care au trăit icircnaintea noastră
Oamenii aveau nevoie să comunice icircntre ei şi doreau să cunoască gacircndurile icircnaintaşilor Acest lucru
ei icircl făceau prin povestire Omul este singura fiinţă de pe Pămacircnt care simte nevoia şi are capacitatea
să-şi povestească viaţa Icircntacircmplările reale sau imaginare călătoriile războaiele viata unor eroi
adevăraţi dar şi a celor icircnchipuiţi toate acestea erau ţinute minte pe dinafară Bătracircnii povesteau
tinerilor tinerii povesteau la racircndul lor celor mai tineri decacirct ei cacircnd deveneau ei icircnşişi oameni mari
şi astfel aproape nimic nu se pierdea din tot ceea ce se petrecea ori se petrecuse icircn istoria omenirii
Faptele vitejeşti ori cele religioase erau mai cu seamă povestite Icircn vremea aceea oamenii aveau se
pare o memorie colosală Unii dintre ei dovedeau o vocaţie specială icircn acest sens Ei se numeau
rapsozi adică ldquopovestaşirdquo povestitori
Ţineau minte pe dinafară mii de icircntacircmplări cu toate amănuntele lor Ca să fie reţinute mai
bine de memorie aceste icircntacircmplări erau spuse de multe ori icircn versuri şi uneori cacircntate
Marele poem antic ldquoILIADArdquo datorat lui Homer aşa s-a transmis la icircnceput pacircnă cacircnd icircn
sfacircrşit abia după secole a fost scris La fel poemele numite ldquoVEDELErdquo din India veche La fel s-au
transmis şi s-au păstrat basmele şi baladele noastre populare pacircnă la apariţia şi utilizarea scrisului
Istoricii au stabilit cu precizie că icircn Mesopotamia acolo unde s-a inventat şi roata s-a
descifrat şi cea mai veche scriere din lume scrierea sumeriană care a apărut acum mai bine de 5500
de ani Această scriere nu avea un alfabet ci era formată dintr-un şir de pictograme (litere pictate)
Pentru a putea icircnsemna o mulţime de date cacirct mai repede a fost nevoie să se scrie cacirct mai simplu
Atunci cu obiecte ascutite au icircnceput să imprime pe plăcuţe de argilă moale (lut galben) semne care
semănau cu nişte cuie ascuţite grupate să semene cu obiectele sau fiinţele pe care le denumeau
Icircnvăţaţii au studiat această scriere şi au denumit-o ldquoSCRIERE CUNEIFORMĂrdquo
Mărculescu Radu clasa a VII-a A
PAGINI DE ISTORIE
MIRADOR
27
De ce suflă vacircntul
Vacircntul este aer icircn mişcare
Deplasările se datorează diferenţelor de temperatură
ale aerului icircn diferite locuri Aerul cald este mai
puţin dens şi mai uşor decacirct cel rece Dar nu vă este
posibil de a simţi sau a vedea direct această
diferenţă Ea a fost descoperită de oamenii de ştiinţă
cu ajutorul unor aparate speciale Cacircnd aerul rece
care este mai greu icircntacirclneşte aerul cald care este
mai uşor se petrece un schimb de poziţii aerul rece
coboară spre suprafaţa pămacircntului iar cel cald urcă
spre cer Deci aerul icircncepe să se mişte şi simţim un
vacircnt uşor La suprafaţa pămacircntului aerul este pe
alocuri mai rece de exemplu deasupra lacurilor a
pădurilor icircn timp ce icircn alte părţi este mai cald ca de
pildă icircn oraşe iar icircn zonele de deşert este chiar
fierbinte Atunci cacircnd mase mari de aer cald
icircntacirclnesc aerul rece tot icircn cantităţi mari icircncep să
sufle vacircnturi puternice care uneori pot deveni
furtuni violente ce produc distrugeri mari de
culturi animale construcţii şi pun icircn pericol vieţile
oamenilor
De ce apa stinge focul
Aţi avut desigur prilejul să priviţi uneori
un foc de lemne Aţi văzut cum scoate flăcări
strălucitoare care se ridică icircn aer Dar poate nu
ştiţi că fără acest aer din jur focul nu ar putea
arde Aerul conţine un corp gazos invizibil numit
oxigen Oricare ar fi materia folosită pentru ars icircn
foc- lemn cărbune gaze petrol hacircrtie paie ndash este
nevoie de oxigen pentru a se aprinde şi a putea să
ardă
Cacircnd peste un foc aprins se toarnă apă se
alungă cea mai mare parte a aerului din jur Fără
oxigenul din aer focul moare se stinge Dar apa
mai are un rol icircn stingerea focului Ea răceşte
lemnele sau cărbunii aprinşi care nu pot arde
decacirct dacă sunt foarte fierbinţi
Aţi văzut vreodată ce se icircntacircmplă dacă se
pune icircn foc o bucată de lemn bine muiată icircn apă
Ea nu se aprinde ci elimină doar nişte aburi adică
vapori de apă Lemnul fumegă dar nu arde Icircnsă
după ce se usucă lemnul devine fierbinte se
uneşte cu oxigenul din aer şi se aprinde cu flacără
luminoasă scoţacircnd şi puţin fum
De ce se icircnalţă fumul icircn aer
Fumul care iese dintr-un foc de lemne
este un fel de nor format din firicele foarte
mici de cenuşă amestecate cu vapori de apă şi
alte substanţe gazoase (adică aşa cum este
aerul) Aerul amestecat cu fum de deasupra
flăcărilor este foarte fierbinte şi mai uşor
decacirct aerul rece aflat mai departe de foc
Aşadar sus la o anumită distanţă de foc
aerul este rece şi mai greu decacirct aerul cald Ca
urmare aerul rece şi greu se lasă icircn jos către
foc iar aerul cald amestecat cu fum se icircnalţă
sus tot mai sus şi se răspacircndeşte icircn jur pacircnă
cacircnd nu-l mai vedemUneori fumul e dus de
vacircnt pacircnă la mari depărtări
Nu staţi niciodată icircn imediata apropiere a
unui foc Fumul lui face să vă usture ochii să
lacrimaţi vă intră icircn nări şi icircn gură icircl respiraţi
şi vă face să tuşiţi să strănutaţi vă icircnăbuşă
Apoi din focul de lemne sar mereu scacircntei
care pot să vă cadă pe piele sau pe haine şi să
vă ardă foarte rău şi dureros
Tiron Daniel clasa a VII-a B
DIN LUMEA ŞTIINŢEI
MIRADOR
28
Pagina veselă
Dragă carte de matematică
Te rugăm mai maturizează-te şi tu şi icircnvaţă să icircţi rezolvi singură problemele Ne-
am săturat să-ţi le rezolvăm noi Icircnvaţă să te descurci şi singură Ştim viaţa e
greadartrebuie s-o faci
Cu drag
Colectivul clasei a VII-a B
MIRADOR
6
Veselie de Crăciun
Icircn perioada 9-16 decembrie 2011 s-a
desfăşurat concursul de decorare a claselor bdquoVeselie de
Crăciunrdquo organizat de Consiliul pe Şcoală al Elevilor la
iniţiativa şi sub icircndrumarea doamnei profesoare Gabriela
Goicea
Acest concurs s-a adresat tuturor claselor din
liceul nostru şi s-a bucurat de o largă participare şi
implicare din partea elevilor Toţi concurenţii au avut la dispoziţie două săptămacircni pentru a
decora clasele icircntr-un mod cacirct mai original aducacircnd icircn şcoală atmosfera sărbătorilor de iarnă
De la tradiţionalul brad de Crăciun pacircnă la cele mai inedite ornamente totul a tranformat şcoala
noastră icircntr-o adevărată poveste globuri fulgi de zăpadă desene personaje de basm şi chiar
apariţia lui Moş Crăciun
FELICITĂRI tuturor claselor care au participat la concurs Nu
ştim dacă şi-a imaginat cineva că acest concurs de decorare
va lua aşa o anvergură transformacircndu-se icircntr-o adevărată
regie implicacircnd muzică o anumită poveste o atmosferă
minunată de sărbătoare şi mai ales prietenie colaborare
plăcerea de a fi şi de a lucra icircmpreună
Cacircştigătorii de anul acesta
Clasa a II-a B ( la ciclul primar)
Clasa a VIII-a A (la ciclul gimnazial)
Clasa a XII-a A (la ciclul liceal)
Icircncă o dată FELICITĂRI pentru că reuşiţi să ne surprindeţi plăcut copii (mai mari sau mai
mici)
Prof Gabriela Goicea
Cea mai frumoasă clasă de Crăciun
Ultima săptămacircnă din anul 2011 petrecută
icircmpreună a fost cea mai frumoasă din cei patru ani de
liceu Odată cu startul concursului de amenajare a clasei
pentru sărbători am icircnceput să ne organizăm astfel icircncacirct
clasa noastră a XII-a A să fie pregătită pentru
icircntacircmpinarea sfintelor sărbători Deşi nu ne-a fost uşor să
ne icircmpărţim responsabilităţile am reuşit să luăm premiul
cel mare Acest lucru a fost posibil datorită implicării
fiecăruia dintre noi şi consider că cel mai important a fost
MIRADOR
7
faptul că a existat comunicare şi armonie
Icircmpodobirea bradului a dat startul momentelor
plăcute alături de colegi şi a fost urmat de forfota
icircmpodobirii icircntregii clase cu brad prospăt globuri si
desene semnificative care ilustrau sărbătoarea Pe
acordurile colindelor cacircntate icircmpreună s-au scuturat steluţe
şi paşii lăsaţi de bătracircnelul darnic s-au albit pe podea La
sfacircrşitul vizitei sale icircn sacircnul colectivului nostrum ne-a
lăsat o imensă scrisoare prin care icircşi exprima dorinţa de a
fi mai buni mai icircnţelegători şi icircnvăluiţi de lumină icircn anul nou care bătea la uşă Desigur pe
lacircngă aceasta au fost lăsate sub brad şi cadouri pentru fiecare Deschiderea acestora a reprezentat
punctul culminant al zilei icircn care zacircmbetele şi bucuria parcă s-au adunat icircn clasa noastră Am
icircmpărţit momentele de fericire cu doamna dirigintă care a completat familia unită icircn pragul
sărbătorilor de iarnă Răsplata muncii noastre a fost clipa icircn care am aflat că suntem icircnvingători
şi că a noastră clasă a impresionat comisia prin aspect şi primire
Icircn opinia clasei acest eveniment ne-a unit şi ne-a icircnvăţat cacirct de importantă este prietenia
şi comunicarea aspecte ale vieţii care ne vor presăra drumul cu bucurii şi reuşite
Dascălu Alexandra clasa a XII-a
Atelier de meşteşuguri
Icircn preajma sărbătorilor de iarnă clasele a X-a
A şi B au organizat o serie de activităţi sub
forma unor ateliere tematice continuacircnd tradiţia
icircncepută anii trecuţi cu ocazia sărbătorilor de
Crăciun sau de Paşti Elevii au fost antrenaţi icircn
activităţi diverse icircnvăţacircnd să realizeze
ornamente şi decoraţiuni de iarnă Au fost
invitaţi şi elevi din celelalte clase profesori
astfel că atmosfera a fost una degajată s-au
cacircntat colinde elevii au icircnvăţat să lucreze icircn
echipă şi să icircşi icircmpărtăşească experienţe
La finalul acestor ateliere clasele au organizat o expoziţie cu obiectele realizate fiind
apreciate pozitiv de către toată lumea Mulţumiri cadrelor didactice care s-au implicat icircn
realizarea unor astfel de acţiuni Aşteptăm următoarea icircntacirclnire
Teodora Georgea clasa a X-a
MIRADOR
8
Icircn memoriam Mihai Eminescu
Fără Eminescu am fi mai altfel şi mai săraci- Tudor Vianu
15 ianuarie O dată cu rezonanţe puternice icircn lumea
literară şi nu numaihellip - data icircn care s-a născut Mihai
Eminescu Niciunde numele poetului prozatorului şi
publicistului Mihai Eminescu nu răsună cu mai mare bucurie
decacirct la George Moroianu liceul nostru drag căci aici la
noi structura lexicală prin care George Călinescu icircl
supranumeşte pe Mihai Eminescu ldquopoet naţionalrdquo capătă cu
adevărat contur Ne-am creat deja o tradiţie ca atacirct icircn 15
ianuarie cacirct şi icircn 15 iunie să ne oprim paşii noştri repezi şi să-
l comemorăm pe cel care a influenţat icircntreaga literatură şi
cultură romacircnă Aşadar iată că s-au scurs 162 de ani de la naşterea poetului nepereche In ciuda
trecerii anilor opera lui Eminescu este tot atacirct de actuală şi de vie pe cacirct era şi icircn epoca
scriitorului Dovada ne-o aduc elevii noştri care citesc poeziile şi prozele eminesciene cu interes
şi savoare Un acord de parteneriat cu biblioteca municipală ne-a permis să ne desfăşurăm
activitatea extraşcolară intr-un cadru intim-literar icircn care a pătruns pe racircnd fiecare clasă
primară gimnazială şi liceală După o incursiune interactivă icircn viaţa şi opera lui Mihai
Eminescu au urmat momente pline de emoţie căci am trecut fără ezitări la lectura cacirctorva
poeme mai mult sau mai mai puţin cunoscute de către marea majoritate a elevilor de azi Opera
lui Eminescu păstrează icircncă surse nebănuite de mister şi aşteaptă să fie descoperită şihellip
redescoperită Empatizăm cu Nichita Stănescu şi strigăm la unison că bdquoTu [Mihai Eminescu]
n-ai murit pentru că eu sunt trupul tău care vorbeşte cu vorbele talerdquo La sfacircrşit am icircnţeles cu
toţii că fiecare icircn parte suntem responsabili de păstrarea patrimoniului cultural şi că prin lectură
participăm la consolidarea culturii romacircneşti
Prof David Mirabela
MIRADOR
9
24 IANUARIE 1859 - Moment de răscruce icircn istoria Romacircniei
Liceul Teoretic ldquoGeorge Moroianurdquo Săcele a sărbătorit
ziua de 24 ianuarie 1859 (Unirea Principatelor Romacircne) printr-
un simpozion realizat icircn parteneriat cu Muzeul Judeţean de
Istorie Braşov Şcoala noastră sndasha bucurat de participarea
doamnelor Măriuca Radu şi Cristina Tănase muzeografe la
instituţia mai sus amintită Elevul Bălan Robert din clasa a VIII-
a A a susţinut un referat pe această temă Momentul de icircnceput şi
de final al evenimentului a fost marcat prin intonarea HOREI
UNIRII de către toţi participanţii la acest simpozion
Prof Tănase Ionuţ
TRADIŢIE ŞI ISTORIE ndash 24 Ianuarie 1859 ndash 24 Ianuarie 2012
Reprezentacircnd municipiul Săcele şase membri ai cercului ldquoMocănaşul-cu-Fluieraşulrdquo de la
Clubul elevilor Săcele Iani Florin Mondoc Lucian Farkas Romus Suko - elevi la Liceul
Teoretic bdquoGeorge Moroianurdquo Giuliana Cara Ionela Voinea - eleve la Şcoala Generală nr 4
bdquoFraţii Popeeardquo şi Ştefania Crina Balent - elevă la Şcoala Generală nr 1 ndash Baciu ndash Săcele au
prezentat icircn cadrul unei şezători elemente importante legate de Unirea Principatelor Romacircne
prof Silvia Tatu ndash Clubul Elevilor Săcele cercul ldquoMocănaşul-cu-Fluieraşulrdquo
MIRADOR
10
Anul Caragiale - 160 de ani de la naştere 100 de ani de la moarte
Ion Luca Caragiale unul din marii scriitori romacircni se
naşte la 1 februarie 1852 icircn satul Haimanale care-i poartă astăzi
numele fiind primul născut al lui Luca Caragiale si al Ecaterinei
Atras de teatru Luca se căsătoreşte icircn 1839 cu actrița și
cacircntăreața Caloropoulos de care se desparte fără a divorța
vreodată icircntemeindu-și o familie statornică cu brașoveanca
Ecaterina fiica negustorului grec Luca Chiriac Caraboas
Primele studii le-a făcut icircn 1859 și 1860 cu părintele Marinache de la Biserica Sf
Gheorghe din Ploiești iar pacircnă icircn 1864 a urmat clasele primare II-V la Școala Domnească din
Ploiești unde l-a avut icircnvățător pe Bazil Drăgoșescu Pacircnă icircn 1867 a urmat trei clase la
Gimnaziul bdquoSfinții Petru și Pavelrdquo din Ploiești iar icircn 1868 a terminat clasa a V-a liceală
la București Caragiale a absolvit Gimnaziul bdquoSfinții Petru și Pavelrdquo din Ploiești pe care l-a
numit icircn Grand Hocirctel bdquoVictoria Romacircnărdquo orașul său natal
Icircnceputul activității jurnalistice a lui Caragiale poate fi datat cu probabilitate icircn luna
octombrie 1873 la ziarul Telegraful din București unde ar fi publicat rubrica de anecdote
intitulată Curiozități Dramaturg nuvelist pamfletar poet scriitor director de teatru
comentator politic şi ziarist romacircn este cel mai bun dramaturg romacircn prin faptul că a reflectat
cel mai bine realitățile limbajul și comportamentul romacircnilorLucrarea d-lui Caragiale este
originală comediile sale pun pe scenă cacircteva tipuri din viața noastră socială de astăzi și le
dezvoltă cu semnele lor caracteristice cu deprinderile lor cu expresiile lor cu tot aparatul
icircnfățișării lor icircn situațiile anume alese de autorrdquo după cum declara criticul literar Titu
Maiorescu Cele mai cunoscute piese ale sale O noapte furtunoasă 1879 Conul Leonida faţă
cu Reacţiunea 1880 O scrisoare pierdută 1885 Dale carnavalului 1885 Năpasta 1890
au fost publicate icircn revista Junimea la care au colaborat Ion Creangă și Mihai Eminescu Ion
Luca Caragiale și-a publicat primul volum intitulat Teatru icircn anul 1889 la Editura Socec
Se stinge din viaţă la 9 iunie 1912 icircn apartamentul său din Berlin bolnav fiind
de arterioscleroză Rămacircne icircncă icircn sufletul posterităţii prin opere sale extrem de actuale şi icircn
ziua de azi dovadă fiind faptul că anul 2012 numit anul Caragiale se icircnchină icircn faţa geniului
său comemoracircndu-l prin multiple evenimente
Mihaela Dariciuc cls a X-a A
MIRADOR
11
PAGES DES FRANCOPHONES
LE PARAPLUIE
Au vestiare dune salle de spectacle
louvreuse
- Monsieur il faut deacuteposer votre parapluie
- Je n en ai pas
- Celagrave m est eacutegal c est le rѐglement allez
en chercher un
AU CONCERT
Ce sont des snobs qui vont au concert
- Tu reconnais Beethoven dit l un d eux
- Attends qu il se retourne et je te le dirai
reacutepond l autre
DANS LA RUE
C est une historie qui se passe dans la rue
Une dame se retourne un jeune gar on l
interpelle et en suppliant lui demande
- Madame vous ne pourriez pas
me donner 15 francs pour me
permettre de retrouver mon papa
et ma mamam
La dame eacutemue se laisse apitoyeacutee et lui tend
trois piѐces de 5 francs
- Mais tu vas me dire o sont tes
parents agrave preacutesent mon petit
- Oh Oui madame je cours les
rejoindre ils sont au cinema repond
l enfant en se sauvant agrave toutes
jambes
LA VACHE QUI MACHE
Un enfant de Paris se promѐne agrave la
campagne avec son papa Quand tout agrave coup
il il voit une vache qui rumine dans un preacute
il s arrecircte et secrie
-Oh Papa c est s rement une vache
ameacutericane elle m che du chewing- gum
Prof Haşotti Cătălina
MIRADOR
12
Concursul de Limbă şi Civilizaţie rdquoCangurul Lingvistrdquo- secţiunea franceză-spaniolă
Ediţia din acest an şcolar a concursului de limbă şi civilizaţie ldquoCangurul lingvistrdquo s-a desfăşurat
icircn data de 18 noiembrie 2011 şi a reunit aproximativ 39 000 de elevi din 1 000 de şcoli şi licee dintre
care icircn judeţul Braşov un număr de 460 elevi Şcoala noastră a participat cu un număr de 11 elevi 4
elevi din clasa a VI-a A ( Buta Andreea Rus Ramona Bivol Ştefan Gacircndac Ionela) 3 elevi din clasa
a X-a A (Georgea Teodora Dariciuc Mihaela Mătasă Cristina) şi 4 elevi din clasa a XI-a A şi B
(Buna Iolanda Tăbăraş Emanuel Csere Mihai Turcuţ George)
Elevii au avut de răspuns la 50 de icircntrebări cu punctaje diferite icircntrebăile de la 1 la 10 au fost
notate cu 3 puncte fiecare cele de la 11 la 40 cu 4 puncte fiecare iar cele de la 41 la 50 cu 5 puncte
fiecare
Deşi ediţia din acest an şcolar a
fost mai dificilă decacirct icircn anii trecuţi
rezultatele au fost bune şi foarte bune
astfel că cele mai mari rezultate le-au
obţinut după cum urmează
La clasa a VI-a Buta Andreea Rus
Ramona Bivol Ştefan-
189 de puncte
La clasa a X-a Georgea Teodora -
19525 de puncte
La clasa a XI-a Csere Mihai-
16975 de puncte
Cei mai buni au primit diplome şi cărţi din partea organizatorilor ( MECT şi Fundaţia Pentru
Integrare Europeană Sigma )
Prof limba franceză Gabriela Goicea
MIRADOR
13
SCRISOARE DESCHISĂ
Dragii mei
De cacircteva luni sunt consilier școlar ( profesor psiholog) la Moroianu
Ce face un consilier Stă de vorbă cu elevii
Activitatea de consiliere se adresează oamenilor normali care au o problemă și vor
să o rezolve
Dar cine nu are probleme Viața icircnsăși reprezintă o problemă Din fericire
fiecare problemă are rezolvarea ei și fiecare rezolvare chiar mai multe soluții
Aceasta este munca consilierului să-și ajute ldquo cliențiirdquo (termen folosit icircn
consiliere) să-și construiască propria soluție
Vă aștept la CABINETUL DE ASISTENȚĂ PSIHOPEDAGOGICĂ (la etajul sălii
de sport)
Psiholog Cristina Varga
MIRADOR
14
PROIECT MULTILATERAL COMENIUS
2011 ndash 2013
ldquoTHE LANGUAGE OF ARTrdquo 11-PM-460-BV-LT
Icircn februarie 2011 şcoala noastră a aplicat cu succes pentru un proiect multilateral Comenius
bdquoThe language of artrdquo Sprijinul financiar asigurat şcolii noastre prin Programul sectorial Comenius al
Programului bdquoIcircnvăţare pe tot parcursul vieţiirdquo este de 24000 euro sumă ce va asigura mobilităţile a
18 elevi cu vacircrsta cuprinsă icircntre 12 ndash 14 ani icircnsoţiţi de cadre didactice din şcoală Aceste mobilităţi
vor fi realizate pe parcursul a doi ani şcolari respectiv 2011-2012 şi 2012-2013 De asemenea suma
primită prin acest proiect va fi utilizată şi pentru finanţarea produselor finale ale proiectului cd-uri
dvd-uri pliante e-cărţi dicţionare
Ideea proiectului The language of art se bazează pe descoperirea şi icircnţelegerea valorilor
noastre culturale a asemănărilor şi diferenţelor culturale specifice fiecărei ţări participante
Proiectul va implica 250 de elevi din şcoala noastră (cu vacircrsta cuprinsă icircntre 8 şi 14 ani) şi 15
cadre didactice
PARTENERI
Klaipėdos Gedminų pagrindinė mokykla ndash Lituania (coordonatorul proiectului)
Oumlzel Oumlzcan İlkoumlğretim Okulu ndash Turcia
Szkoła Podstawowa im Gustawa Morcinka ndash Polonia
Alsungas vidusskola ndash Letonia
Liceul Teoretic George Moroianu Sacele ndash Romacircnia
ECHIPA DE PROIECT pentru Romacircnia
Prof Gabriela Ivan ndash coordonator de proiect
Prof Cezarina Bacirclbicirce
MIRADOR
15
Prof Adriana Dragomir
Prof Gabriela Goicea
Prof Gheorghe Munteanu
Prof Ionuţ Tănase
Cristina Potacircrniche ndash contabil
Obiectivele principale ale proiectului
Să aprofundeze limba engleză
Să-şi icircmbunătăţească abilităţile IT
Să icircnveţe să comunice şi să colaboreze icircntr-o echipă internaţională
Să cacircştige icircncredere icircn sine
Elevii vor face schimb de informaţii colectate cu privire la patrimoniul cultural al ţării lor De
asemenea ei vor organiza o expoziţie de costume naţionale prezentate icircn fotografii şi desene
Participanţii vor face e-carti pliante dicţionare care prezintă tradiţii etnice obiceiurile şi macircncăruri
tradiţionale Proiectul va icircmpleti tradiţii festivaluri istorie dans muzică din ţară limbi străine şi
cetăţenie
Toţi elevii vor crea un blog şi un site web Ei vor comunica cu ajutorul MSN şi e-mail
Fiecare şcoală parteneră va avea un loc icircn şcoala ei pentru a afişa materiale legate de proiect
Icircn timpul vizitelor de studiu se va participa la lecţii deschise susţinute de către şcoala gazdă Vor fi
realizate spectacole şi şi reuniuni pentru introducerea icircn cultura şi tradiţiile locale şi naţionale
Elevii din fiecare şcoală parteneră cu ajutorul profesorilor lor vor pregăti un basm popular icircn
limba lor maternă Piesa va include tradiţiile pămacircntului natal cacircntecul şi dansul tradiţional
Participanţii vor emite un singur DVD titrat icircn limba engleză vor publica pe e-carte informaţii
despre obiceiurile şi tradiţiile naţionale dar vor realiza şi un glosar icircn limba engleză şi limbile
partenerilor de proiect Proiectul va dezvolta competenţele elevilor de a comunica icircn limba lor
maternă icircn limbi străine alfabetizarea lor digitală şi conştiinţa culturală
Prof Gabriela Ivan ndash coordonator proiect
MIRADOR
16
COMENIUS MULTILATERAL SCHOOL PARTNERSHIP
2011 ndash 2013
ldquoTHE LANGUAGE OF ARTrdquo 11-PM-460-BV-LT
In February 2011 our school successfully applied for a Comenius multilateral partnership
called bdquoThe language of artrdquo The financial support granted to our school by the Lifelong Learning
Programme is 24000 Euro money which will also cover the expenses for 18 students aged 12-14
who are going to take part in the activities organised in the partner schools abroad together with their
teachers These mobilities extend on a period of 2 school years namely 20112012 and 20122013
The grant also covers the materials and the final products of the project such as CDs DVDs leaflets
e-books dictionaries
The ideea of the project The language of art draws on the discovery and understanding of
our cultural values emphasising both the cultural differences and similarities among the participating
countries
The project aims at involving 250 students (aged 8-14) and 15 teachers in our school
PARTNERS
Klaipėdos Gedminų pagrindinė mokykla ndash Lithuania (project coordinator)
Oumlzel Oumlzcan İlkoumlğretim Okulu ndash Turkey
Szkoła Podstawowa im Gustawa Morcinka ndash Poland
Alsungas vidusskola ndash Latvia
Liceul Teoretic George Moroianu Sacele ndash Romania
The Romanian project team
Prof Gabriela Ivan ndash project coordinator
Prof Cezarina Bacirclbacirce Prof Adriana Dragomir Prof Gabriela Goicea Prof Gheorghe Munteanu
Prof Ionuţ Tănase Cristina Potacircrniche ndash accountant
MIRADOR
17
Project objectives
Students are given a chance to express their artistic talents
Students should improve their abilities of communicating in English
Students should improve their IT competences
Students should acquire team work abilities in a multi-national environment
Students should increase their self-confidence
Students from all partner countries exchange information related to their own cultural
heritage They will organise an exhibition of pictures and drawings of traditional costumes All the
participants work to create a series of e-books leaflets and traditions dictionaries The project focuses
on old traditions history dance music along with foreign language use and citizenship
A blog and a website are going to be part of the final products that this project envisages For
this purpose students communicate via the Internet
Every partner school dedicates a corner in their building to exhibit project-related materials
During the visits the host school performs demonstrative lessons for the guests They also organise
art workshops and entertaining events such as shows traditional parties and sightseeing tours
Finally students and teachers in each country work on a drama performance of a traditional folk tale
in their mother tongue including local traditions music and dance The performance is recorded and
subtitled in English
The project aims at improving studentsrsquo communicative abilities in their native language and
in English increasing computer literacy and raising cultural awareness
COMENIUS MULTILATERAL SCHOOL PARTNERSHIPS PROJECTlsquoS
bdquoTHE LANGUAGE OF ARTldquo
WORK MEETING IN
LICEUL TEORETIC bdquoGEORGE MOROIANUldquo SACELE
(ROMANIA) 20022012 ndash 24022012
MIRADOR
18
PROGRAMME
Projectlsquos coordinator in Romania prof Gabriela Ivan
Duminică
19 februarie
Arrival of participants taking from the airport accommodation
Luni
20 februarie
900 am - Welcoming guests
930 am - Presentation High School George Moroianu Săcele Introducing the
Romanian team
Meeting with the Mayor (the Mayor Sacele)
Lunch (Dogaru)
600 pm Folk Performance at Centrul Ziurel
Marţi
21 februarie
900 am - 1200 am Assist open lessons
Lunch (Angelescu) + Discussion
230 pm pm - Visit the historical center of Brasov The Black Church First
Romanian School
Miercuri
22 februarie
1015 to 1200 am - Workshops - theme Dragobete = Romanian Valentinersquos day
(quilling painting household plasticine fretwork etc) + Discussion feedback
Lunch (Ionescu)
200 pm Visit to Bran Castle (Dracularsquos Castle)
Joi
23 februarie
900 am ndash ldquoOur guests teach ushelliprdquo activities with the primary classes
1100 am ndash PowerPoint presentations about Valentinersquos Day traditional food or any
other representative holiday of the participant countries Lunch (Electroprecizia -
Pizza)
500 pm Romanian traditional meal
Vineri
sacircmbătă ndash
24 25
februarie
Plecarea din Săcele (Leaving Sacele)
MIRADOR
19
John Amos Comenius
Educational influence
The most permanent influence exerted by Comenius was in practical educational work Few
men since his day have had a greater influence though for the greater part of the eighteenth century
and the early part of the nineteenth there was little recognition of his relationship to the current
advance in educational thought and practice The practical educational influence of Comenius was
threefold He was first a teacher and an organizer of schools not only among his own people but
later in Sweden and to a slight extent in Holland In his Didactica Magna (Great Didactic) he
outlined a system of schools that is the exact counterpart of the existing American system of
kindergarten elementary school secondary school college and university
In the second place the influence of Comenius was in formulating the general theory of education In
this respect he is the forerunner of Rousseau Pestalozzi Froebel etc and is the first to formulate
that idea of ldquoeducation according to naturerdquo so influential during the latter part of the eighteenth and
early part of the nineteenth century The influence of Comenius on educational thought is comparable
with that of his contemporaries Bacon and Descartes on science and philosophy In fact he was
largely influenced by the thought of these two and his importance is largely due to the fact that he
first applied or attempted to apply in a systematic manner the principles of thought and of
investigation newly formulated by those philosophers to the organization of education in all its
Born 28 March 1592 in Moravia
Died 4 November 1670 (aged 78) at Amsterdam
Occupation Teacher educator and writer
MIRADOR
20
aspects The summary of this attempt is given in the Didactica Magna completed about 1631
though not published until several years later
The third aspect of his educational influence was that on the subject matter and method of education
exerted through a series of textbooks of an entirely new nature The first-published of these was the
Janua Linguarum Reserata (The Gate of Languages Unlocked) issued in 1631 This was followed
later by a more elementary text the Vestibulum and a more advanced one the Atrium and other
texts In 1657 was published the Orbis Sensualium Pictus probably the most renowned and most
widely circulated of school textbooks It was also the first successful application of illustrations to the
work of teaching though not as often stated the first illustrated book for children
These texts were all based on the same fundamental ideas (1) learning foreign languages through the
vernacular (2) obtaining ideas through objects rather than words (3) starting with objects most
familiar to the child to introduce him to both the new language and the more remote world of objects
(4) giving the child a comprehensive knowledge of his environment physical and social as well as
instruction in religious moral and classical subjects (5) making this acquisition of a compendium of
knowledge a pleasure rather than a task and (6) making instruction universal While the formulation
of many of these ideas is open to criticism from more recent points of view and while the naturalistic
conception of education is one based on crude analogies the importance of the Comenian influence
in education has now been recognized for half a century The educational writings of Comenius
comprise more than forty titles In 1892 the three-hundredth anniversary of Comenius was very
generally celebrated by educators and at that time the Comenian Society for the study and
publication of his works was formed
prof Gabriela Ivan
MIRADOR
21
PROGRAMUL ECO ndash ŞCOALA - 2011- 2012
ECO-CODUL
Dacă sănătos vrei să trăieşti Icircnvaţă mai icircntacirci natura să o preţuieşti
Icircn contextul dezvoltării actuale a societăţii umane una dintre preocupările icircnvăţămacircntului o
constituie educarea tinerelor generaţii icircn scopul păstrării şi conservării mediului icircnconjurător
Educarea elevilor şi implicit a altor persoane educabile trebuie să aibă la bază informaţia
conştientizarea problemelor apărute datorită acţiunilor umane şi dorinţa de a face ceva cu adevărat
important pentru a remedia impactul asupra mediului icircnconjurător Educatia ecologică icircn contextul
conceptului de dezvoltare durabilă are o importanţă deosebită Ea nu se realizează pe moment nu
implică un număr limitat de persoane nu se realizează doar icircn cadrul unor ore de curs precum
biologie geografie şi nu presupune doar obţinerea de avantaje materiale icircn urma valorificării unor
materiale reciclabile Educaţia ecologică presupune schimbarea unui mod de gacircndire şi de abordare
a conceptului de mediu conştientizarea faptului că omul determină prin amprenta sa dezechilibrele
care apar şi că icircn aceeaşi măsură el este cel care poate face ceva pentru diminuarea acestor efecte
Cunoscacircnd natura şi legile ei icircnţelegem necesitatea protejării acesteia icircn scopul
conservării tuturor componentelor abiotice şi biotice Icircncepacircnd de la reducerea consumului excesiv şi a
exploatării neraţionale a resurselor naturale controlul eliminării deşeurilor rezultate icircn urma activităţilor
umane cu consecinţe negative asupra stabilităţii mediului şi pacircnă la conservarea biodiversităţii naturale elevii
pot constitui un pilon de bază al strategiei pentru educaţia ecologică Ei trebuie să icircnţeleagă că natura nu are
preţ şi că datorită pagubelor ireparabile aduse Pămacircntului icircntr-un ritm rapid riscăm nu numai să distrugem
planeta plantelor şi animalelor dar ne sabotăm şi interesele proprii pe termen lung
Introducacircnd discipline de specialitate care au la bază educaţia ecologică icircncepacircnd cu clasele
primare se realizează formarea unei conştiinte ecologice precum şi a unor deprinderi şi
aptitudini necesare unui bun cetăţean
Valorificarea unor deşeuri aduce beneficii tuturor categoriilor de vacircrstă fără a implica costuri
majore dezvoltă creativitatea şi imaginaţia fiecăruia trezeşte spiritul practic şi creionează comportamente şi
mentalităţi viitoare Dezvoltarea iniţiativei la elevi şi responsabilizarea pentru acţiunile icircntreprinse de ei icirci
pregătesc pentru rolul decisiv pe care icircl vor avea icircn societate
Şcoala prin specificul ei are obligaţia morală de a forma deprinder i şi abilităţi icircn
scopul protejării factorilor de mediu şi icircn acest sens programul Eco -Şcoala se raliază perfect la
realizarea programului de educaţie ecologică icircn şcoli
Programul Eco-Şco reuneşte preocupările elevilor şcolii noastre elevi care au fost
implicaţi icircn acţiuni asemănătoare icircn fiecare an şi determină dezvoltarea unei strategii durabile
pentru educaţia ecologică
Coordonatorul programului ECO ndash ŞCOALA Prof Marcela Sicircrbu
MIRADOR
22
Din creaţiile noastre
Alida si cele cinci animale
Alida merge spre școală Pe drum se icircntacirclnește cu o pisică
-Miauhellip
-Ce spui tu acolo Eu nu te pot ajuta pentru că trebuie să merg la școală
Mai merge ea un pic şi icircntacirclnește un cățel
-HamHam
-Ce vrei Nu icircţi dau macircncare Pleacă Lasă-mă icircn pace Trebuie să merg la
școală
Mai merge ea ce merge şi icircntacirclnește un cocoș
-Cucuriguhellip
-Nu și tu Nu icircmi sta icircn drum Nu am grăunțe
Plecă Şi icirci apăru un lup
-Auhellip
-Să te doară Nu-mi pasă de un animal amăracirct ca tine Pleacă Ce mai aștepți
Alida era aproape de școală Lacircngă poartă era un urs
-MorhellipMorhellip
-Păi mori Ce mai aștepţi Of Aș vrea să moară toate animalele care mi-au
apărut icircn cale
Şi plecă Icircn sfacircrșit Alida ajunse icircn sala de clasă
-Bună dimineața spuse Alida
-Bună dimineața spuse doamna icircnvațătoare
Au trecut trei ore A patra oră a fost ora de Științe Alida a icircnvățat despre animale
şi despre cacirct de mult trebuie să le respecte A icircnvățat că nu este bine să le ignore sau să
icircși dorească să moară
Alida era speriată Ea se icircntrebă
-Oare ce s-o fi icircntacircmplat cu bietele animale
Se termină şi ultima oră La plecare Alida salută şi ieși prima din clasă Icircn drum
spre casă văzu cele cinci animale icircntinse pe pămacircnt Alida crezu că sunt moarte
-Vai spuse Alida așezacircndu-se icircn genunchi lacircngă animale de ce oare mi-am dorit
să moară Icircmi pare atacirct de rău Dacă m-aţi putea auzi
Ca prin miracol animalele s-au trezit Alida era uimită Le spunea animalelor că
icirci pare tare rău Animalele se icircnveseleau Alida le duse acasă le dădu de macircncare le
spălă şi le lăsă icircn curtea casei sale De atunci Alida şi cele cinci animale erau cele mai
bune prietene
Boriceanu Georgiana clasa a IV-a B
MIRADOR
23
Pe urmele lui Tolkienhellip Hobbitul
Gandalf intră icircn curte fără a saluta mormăind o vrajă
- Hipidi hopoda Nuliferus pădurosus castel Bum-bum
Şi dintr-o dată Bilbo şi Gandolf au ajuns lacircngă castelul din pădurea cea deasă
- Te-am adus aici Bilbo pentru că tu eşti singurul care poate să-mi salveze fata ţinută
prizonieră icircn acest castel
- Cum adică
- Tu eşti hobbitul ales care poate omoricirc bestia Pe Zalzar
- Dar
- Niciun dar Acum du-te
- Bine spuse resemnat şi nu foarte icircncrezător Bilbo
Mergacircnd icircncet spre castel Bilbo ajunse icircn faţa unei uşi
icircnsă teama icircl icircmpiedică să intre Isteţul Gandalf bănuind acest lucru icircl şi teleportase icircnăuntru
Neavacircnd icircncotro Bilbo icircnaintă Deschise uşă după uşă pacircnă cacircnd a dat cu ochii de Iubimumu
Dulcibubu Pe loc s-a icircndrăgostit de prea-frumoasa fată a lui Gandolf
Şi acum cititorule pune-te icircn locul bravului Bilbo care dorind să-şi ia frumoasa inimii acasă
numaidecacirct este nevoit să facă căţiva paşi icircn spate şi să-şi icircnfracircneze dorinţa atacirct de firească inimii Icirci
faţă icirci apăru Zalzar Lupta icircncepu Lipsit de armură şi arme Bilbo icircmprumută sabia de la un
ornament de soldat Pare că sabia nu-i este de mare folos lui Bilbo Dar stai Ce este acea strălucire
Este sabia lui Bilbo Străluceşte din ce icircn ce mai tare Lupta continuă Balanţa se icircnclină icircn favoarea
eroului nostru Puterea icirci este acum icircnzecită Zalzar este icircnvins cu uşurinţă şi dispare
Luacircnd fata de mijloc Bilbo se icircndreptă către Gandolf care văzacircndu-şi fata sănătoasă şi la
adăpost i-o dă de soţie salvatorului
Bilbo şi Iubimumu Dulcibubu au ţinut o nuntă mare Tot acum l-au sărbătorit pe Bilbo ca nou
locotenent al armatei E limpede deci că destinul lui Bilbo a fost s-o salveze pe frumoasa sa viitoare
soţie ca şi stră-stră-stră-stră- bunicul său care nu era altcineva decacirct nu nu vă spun Ghiciţi voi
Bafta
Kopecsiri Blaka (cls a VI-a C)
Din creaţiile noastre
MIRADOR
24
Din creaţiile noastre
Rătăcind spre nicăieri
Zi ploioasă de septembrie
zgomot asurzitor de paşi
miros de frunze moarte
culori din ce icircn ce mai gri
O bancă de lemn uscat şi un suflet rătăcit oftează
Era locul spre care icircmi icircntorceam mereu privirea Era locul nostru
Mi-e dor
Dar tu De ce taci Ţi-e frică de trecut sau poate de viitor De cine te ascunzi
Toate sunt icircntrebări de prisos rostite din faţa geamului alintat de lacrimile
ploii
Placircnge cerul sau cel care placircnge eşti tu
Iar tăcere
Aş vrea
să pot vorbi ca ploaia
să dansez ca vacircntul
să pot picta aceleaşi nuanţe de alb-murdar la fel ca şi timpul
Ecoul asurzitor
icircncetează
paşii
se aud acum icircndepărtacircndu-se
Am plecat lăsacircnd icircn spate doar urmele noroiului cu care erau plini bocancii
cu care mă icircndreptasem ultima oară spre banca noastră
Bezdadea Bianca (clasa a X-a B)
MIRADOR
25
POEZII
Lui Mihai Eminescu
O viaţă zbuciumată
Un trai neicircnţeles
O artă ţi-a fost dată
Cu care te-ai ales
Un sfacircnt poet al ţării
De dragoste-nsetat
Un creator al lumii
Cu suflet măcinat
Poeme dulci daruri iubite
Slove de aur magnifice cuvinte
Un suflet pur bogat icircn astă lume
Tu Eminescu poet scump cu renume
O zi icircndoliată tristă dar vie
Adevăraţii romacircni ţi-o păstrează ţie
Căci ca o floare tu te-ai stins
Icircnsă veşnic vei rămacircne luceafărul aprins
Bodros Carmen clasa a X-a B
Visul
Din ceru-ntunecat sclipeşte luna
Şi se-oglindeşte-n lacul fermecat
Ca o lumină albă de argint
Iar sufletul icircmi este părăsit
Icircn noaptea dulce liniştită
Cacircnd codrul este adormit
Ea stă şi-aşteaptă ca să vină
Din depărtări al ei iubit
Prundişul lunecos şi umed
Sub tălpi aluneca uşor
Şi parcă aude-n depărtare
Un foşnet lin tremurător
Doar vacircntul sună printre ramuri
Şi vine-ncet şi răcoros
Şi parcă spaima mă cuprinde
Privind icircn luciul apei jos
Palăcian Andra clasa a X-a A
MIRADOR
26
Scrisul - a doua memorie a omenirii
La icircnceput icircn urmă cu mii de ani niciun om de pe Pămacircnt nu ştia carte Icircntreaga omenire era
hellipanalfabetă Pentru noi oamenii de azi obişnuiţi cu prezenţa cărţilor a ziarelor şi revistelor la tot
pasul e greu să ne imaginăm acest lucru Oamenii totuşi comunicau icircntre ei prin viu grai cacircnd se
aflau faţă icircn faţă ori la o depărtare anume de unde vocea umană se putea auzi La depărtare nu exista
comunicare Astăzi noi putem comunica prin scris prin cărţi ziare reviste telefon televiziune
internet cu oameni care se află la mii de kilometri de noi ori cu oameni care au trăit icircnaintea noastră
Oamenii aveau nevoie să comunice icircntre ei şi doreau să cunoască gacircndurile icircnaintaşilor Acest lucru
ei icircl făceau prin povestire Omul este singura fiinţă de pe Pămacircnt care simte nevoia şi are capacitatea
să-şi povestească viaţa Icircntacircmplările reale sau imaginare călătoriile războaiele viata unor eroi
adevăraţi dar şi a celor icircnchipuiţi toate acestea erau ţinute minte pe dinafară Bătracircnii povesteau
tinerilor tinerii povesteau la racircndul lor celor mai tineri decacirct ei cacircnd deveneau ei icircnşişi oameni mari
şi astfel aproape nimic nu se pierdea din tot ceea ce se petrecea ori se petrecuse icircn istoria omenirii
Faptele vitejeşti ori cele religioase erau mai cu seamă povestite Icircn vremea aceea oamenii aveau se
pare o memorie colosală Unii dintre ei dovedeau o vocaţie specială icircn acest sens Ei se numeau
rapsozi adică ldquopovestaşirdquo povestitori
Ţineau minte pe dinafară mii de icircntacircmplări cu toate amănuntele lor Ca să fie reţinute mai
bine de memorie aceste icircntacircmplări erau spuse de multe ori icircn versuri şi uneori cacircntate
Marele poem antic ldquoILIADArdquo datorat lui Homer aşa s-a transmis la icircnceput pacircnă cacircnd icircn
sfacircrşit abia după secole a fost scris La fel poemele numite ldquoVEDELErdquo din India veche La fel s-au
transmis şi s-au păstrat basmele şi baladele noastre populare pacircnă la apariţia şi utilizarea scrisului
Istoricii au stabilit cu precizie că icircn Mesopotamia acolo unde s-a inventat şi roata s-a
descifrat şi cea mai veche scriere din lume scrierea sumeriană care a apărut acum mai bine de 5500
de ani Această scriere nu avea un alfabet ci era formată dintr-un şir de pictograme (litere pictate)
Pentru a putea icircnsemna o mulţime de date cacirct mai repede a fost nevoie să se scrie cacirct mai simplu
Atunci cu obiecte ascutite au icircnceput să imprime pe plăcuţe de argilă moale (lut galben) semne care
semănau cu nişte cuie ascuţite grupate să semene cu obiectele sau fiinţele pe care le denumeau
Icircnvăţaţii au studiat această scriere şi au denumit-o ldquoSCRIERE CUNEIFORMĂrdquo
Mărculescu Radu clasa a VII-a A
PAGINI DE ISTORIE
MIRADOR
27
De ce suflă vacircntul
Vacircntul este aer icircn mişcare
Deplasările se datorează diferenţelor de temperatură
ale aerului icircn diferite locuri Aerul cald este mai
puţin dens şi mai uşor decacirct cel rece Dar nu vă este
posibil de a simţi sau a vedea direct această
diferenţă Ea a fost descoperită de oamenii de ştiinţă
cu ajutorul unor aparate speciale Cacircnd aerul rece
care este mai greu icircntacirclneşte aerul cald care este
mai uşor se petrece un schimb de poziţii aerul rece
coboară spre suprafaţa pămacircntului iar cel cald urcă
spre cer Deci aerul icircncepe să se mişte şi simţim un
vacircnt uşor La suprafaţa pămacircntului aerul este pe
alocuri mai rece de exemplu deasupra lacurilor a
pădurilor icircn timp ce icircn alte părţi este mai cald ca de
pildă icircn oraşe iar icircn zonele de deşert este chiar
fierbinte Atunci cacircnd mase mari de aer cald
icircntacirclnesc aerul rece tot icircn cantităţi mari icircncep să
sufle vacircnturi puternice care uneori pot deveni
furtuni violente ce produc distrugeri mari de
culturi animale construcţii şi pun icircn pericol vieţile
oamenilor
De ce apa stinge focul
Aţi avut desigur prilejul să priviţi uneori
un foc de lemne Aţi văzut cum scoate flăcări
strălucitoare care se ridică icircn aer Dar poate nu
ştiţi că fără acest aer din jur focul nu ar putea
arde Aerul conţine un corp gazos invizibil numit
oxigen Oricare ar fi materia folosită pentru ars icircn
foc- lemn cărbune gaze petrol hacircrtie paie ndash este
nevoie de oxigen pentru a se aprinde şi a putea să
ardă
Cacircnd peste un foc aprins se toarnă apă se
alungă cea mai mare parte a aerului din jur Fără
oxigenul din aer focul moare se stinge Dar apa
mai are un rol icircn stingerea focului Ea răceşte
lemnele sau cărbunii aprinşi care nu pot arde
decacirct dacă sunt foarte fierbinţi
Aţi văzut vreodată ce se icircntacircmplă dacă se
pune icircn foc o bucată de lemn bine muiată icircn apă
Ea nu se aprinde ci elimină doar nişte aburi adică
vapori de apă Lemnul fumegă dar nu arde Icircnsă
după ce se usucă lemnul devine fierbinte se
uneşte cu oxigenul din aer şi se aprinde cu flacără
luminoasă scoţacircnd şi puţin fum
De ce se icircnalţă fumul icircn aer
Fumul care iese dintr-un foc de lemne
este un fel de nor format din firicele foarte
mici de cenuşă amestecate cu vapori de apă şi
alte substanţe gazoase (adică aşa cum este
aerul) Aerul amestecat cu fum de deasupra
flăcărilor este foarte fierbinte şi mai uşor
decacirct aerul rece aflat mai departe de foc
Aşadar sus la o anumită distanţă de foc
aerul este rece şi mai greu decacirct aerul cald Ca
urmare aerul rece şi greu se lasă icircn jos către
foc iar aerul cald amestecat cu fum se icircnalţă
sus tot mai sus şi se răspacircndeşte icircn jur pacircnă
cacircnd nu-l mai vedemUneori fumul e dus de
vacircnt pacircnă la mari depărtări
Nu staţi niciodată icircn imediata apropiere a
unui foc Fumul lui face să vă usture ochii să
lacrimaţi vă intră icircn nări şi icircn gură icircl respiraţi
şi vă face să tuşiţi să strănutaţi vă icircnăbuşă
Apoi din focul de lemne sar mereu scacircntei
care pot să vă cadă pe piele sau pe haine şi să
vă ardă foarte rău şi dureros
Tiron Daniel clasa a VII-a B
DIN LUMEA ŞTIINŢEI
MIRADOR
28
Pagina veselă
Dragă carte de matematică
Te rugăm mai maturizează-te şi tu şi icircnvaţă să icircţi rezolvi singură problemele Ne-
am săturat să-ţi le rezolvăm noi Icircnvaţă să te descurci şi singură Ştim viaţa e
greadartrebuie s-o faci
Cu drag
Colectivul clasei a VII-a B
MIRADOR
7
faptul că a existat comunicare şi armonie
Icircmpodobirea bradului a dat startul momentelor
plăcute alături de colegi şi a fost urmat de forfota
icircmpodobirii icircntregii clase cu brad prospăt globuri si
desene semnificative care ilustrau sărbătoarea Pe
acordurile colindelor cacircntate icircmpreună s-au scuturat steluţe
şi paşii lăsaţi de bătracircnelul darnic s-au albit pe podea La
sfacircrşitul vizitei sale icircn sacircnul colectivului nostrum ne-a
lăsat o imensă scrisoare prin care icircşi exprima dorinţa de a
fi mai buni mai icircnţelegători şi icircnvăluiţi de lumină icircn anul nou care bătea la uşă Desigur pe
lacircngă aceasta au fost lăsate sub brad şi cadouri pentru fiecare Deschiderea acestora a reprezentat
punctul culminant al zilei icircn care zacircmbetele şi bucuria parcă s-au adunat icircn clasa noastră Am
icircmpărţit momentele de fericire cu doamna dirigintă care a completat familia unită icircn pragul
sărbătorilor de iarnă Răsplata muncii noastre a fost clipa icircn care am aflat că suntem icircnvingători
şi că a noastră clasă a impresionat comisia prin aspect şi primire
Icircn opinia clasei acest eveniment ne-a unit şi ne-a icircnvăţat cacirct de importantă este prietenia
şi comunicarea aspecte ale vieţii care ne vor presăra drumul cu bucurii şi reuşite
Dascălu Alexandra clasa a XII-a
Atelier de meşteşuguri
Icircn preajma sărbătorilor de iarnă clasele a X-a
A şi B au organizat o serie de activităţi sub
forma unor ateliere tematice continuacircnd tradiţia
icircncepută anii trecuţi cu ocazia sărbătorilor de
Crăciun sau de Paşti Elevii au fost antrenaţi icircn
activităţi diverse icircnvăţacircnd să realizeze
ornamente şi decoraţiuni de iarnă Au fost
invitaţi şi elevi din celelalte clase profesori
astfel că atmosfera a fost una degajată s-au
cacircntat colinde elevii au icircnvăţat să lucreze icircn
echipă şi să icircşi icircmpărtăşească experienţe
La finalul acestor ateliere clasele au organizat o expoziţie cu obiectele realizate fiind
apreciate pozitiv de către toată lumea Mulţumiri cadrelor didactice care s-au implicat icircn
realizarea unor astfel de acţiuni Aşteptăm următoarea icircntacirclnire
Teodora Georgea clasa a X-a
MIRADOR
8
Icircn memoriam Mihai Eminescu
Fără Eminescu am fi mai altfel şi mai săraci- Tudor Vianu
15 ianuarie O dată cu rezonanţe puternice icircn lumea
literară şi nu numaihellip - data icircn care s-a născut Mihai
Eminescu Niciunde numele poetului prozatorului şi
publicistului Mihai Eminescu nu răsună cu mai mare bucurie
decacirct la George Moroianu liceul nostru drag căci aici la
noi structura lexicală prin care George Călinescu icircl
supranumeşte pe Mihai Eminescu ldquopoet naţionalrdquo capătă cu
adevărat contur Ne-am creat deja o tradiţie ca atacirct icircn 15
ianuarie cacirct şi icircn 15 iunie să ne oprim paşii noştri repezi şi să-
l comemorăm pe cel care a influenţat icircntreaga literatură şi
cultură romacircnă Aşadar iată că s-au scurs 162 de ani de la naşterea poetului nepereche In ciuda
trecerii anilor opera lui Eminescu este tot atacirct de actuală şi de vie pe cacirct era şi icircn epoca
scriitorului Dovada ne-o aduc elevii noştri care citesc poeziile şi prozele eminesciene cu interes
şi savoare Un acord de parteneriat cu biblioteca municipală ne-a permis să ne desfăşurăm
activitatea extraşcolară intr-un cadru intim-literar icircn care a pătruns pe racircnd fiecare clasă
primară gimnazială şi liceală După o incursiune interactivă icircn viaţa şi opera lui Mihai
Eminescu au urmat momente pline de emoţie căci am trecut fără ezitări la lectura cacirctorva
poeme mai mult sau mai mai puţin cunoscute de către marea majoritate a elevilor de azi Opera
lui Eminescu păstrează icircncă surse nebănuite de mister şi aşteaptă să fie descoperită şihellip
redescoperită Empatizăm cu Nichita Stănescu şi strigăm la unison că bdquoTu [Mihai Eminescu]
n-ai murit pentru că eu sunt trupul tău care vorbeşte cu vorbele talerdquo La sfacircrşit am icircnţeles cu
toţii că fiecare icircn parte suntem responsabili de păstrarea patrimoniului cultural şi că prin lectură
participăm la consolidarea culturii romacircneşti
Prof David Mirabela
MIRADOR
9
24 IANUARIE 1859 - Moment de răscruce icircn istoria Romacircniei
Liceul Teoretic ldquoGeorge Moroianurdquo Săcele a sărbătorit
ziua de 24 ianuarie 1859 (Unirea Principatelor Romacircne) printr-
un simpozion realizat icircn parteneriat cu Muzeul Judeţean de
Istorie Braşov Şcoala noastră sndasha bucurat de participarea
doamnelor Măriuca Radu şi Cristina Tănase muzeografe la
instituţia mai sus amintită Elevul Bălan Robert din clasa a VIII-
a A a susţinut un referat pe această temă Momentul de icircnceput şi
de final al evenimentului a fost marcat prin intonarea HOREI
UNIRII de către toţi participanţii la acest simpozion
Prof Tănase Ionuţ
TRADIŢIE ŞI ISTORIE ndash 24 Ianuarie 1859 ndash 24 Ianuarie 2012
Reprezentacircnd municipiul Săcele şase membri ai cercului ldquoMocănaşul-cu-Fluieraşulrdquo de la
Clubul elevilor Săcele Iani Florin Mondoc Lucian Farkas Romus Suko - elevi la Liceul
Teoretic bdquoGeorge Moroianurdquo Giuliana Cara Ionela Voinea - eleve la Şcoala Generală nr 4
bdquoFraţii Popeeardquo şi Ştefania Crina Balent - elevă la Şcoala Generală nr 1 ndash Baciu ndash Săcele au
prezentat icircn cadrul unei şezători elemente importante legate de Unirea Principatelor Romacircne
prof Silvia Tatu ndash Clubul Elevilor Săcele cercul ldquoMocănaşul-cu-Fluieraşulrdquo
MIRADOR
10
Anul Caragiale - 160 de ani de la naştere 100 de ani de la moarte
Ion Luca Caragiale unul din marii scriitori romacircni se
naşte la 1 februarie 1852 icircn satul Haimanale care-i poartă astăzi
numele fiind primul născut al lui Luca Caragiale si al Ecaterinei
Atras de teatru Luca se căsătoreşte icircn 1839 cu actrița și
cacircntăreața Caloropoulos de care se desparte fără a divorța
vreodată icircntemeindu-și o familie statornică cu brașoveanca
Ecaterina fiica negustorului grec Luca Chiriac Caraboas
Primele studii le-a făcut icircn 1859 și 1860 cu părintele Marinache de la Biserica Sf
Gheorghe din Ploiești iar pacircnă icircn 1864 a urmat clasele primare II-V la Școala Domnească din
Ploiești unde l-a avut icircnvățător pe Bazil Drăgoșescu Pacircnă icircn 1867 a urmat trei clase la
Gimnaziul bdquoSfinții Petru și Pavelrdquo din Ploiești iar icircn 1868 a terminat clasa a V-a liceală
la București Caragiale a absolvit Gimnaziul bdquoSfinții Petru și Pavelrdquo din Ploiești pe care l-a
numit icircn Grand Hocirctel bdquoVictoria Romacircnărdquo orașul său natal
Icircnceputul activității jurnalistice a lui Caragiale poate fi datat cu probabilitate icircn luna
octombrie 1873 la ziarul Telegraful din București unde ar fi publicat rubrica de anecdote
intitulată Curiozități Dramaturg nuvelist pamfletar poet scriitor director de teatru
comentator politic şi ziarist romacircn este cel mai bun dramaturg romacircn prin faptul că a reflectat
cel mai bine realitățile limbajul și comportamentul romacircnilorLucrarea d-lui Caragiale este
originală comediile sale pun pe scenă cacircteva tipuri din viața noastră socială de astăzi și le
dezvoltă cu semnele lor caracteristice cu deprinderile lor cu expresiile lor cu tot aparatul
icircnfățișării lor icircn situațiile anume alese de autorrdquo după cum declara criticul literar Titu
Maiorescu Cele mai cunoscute piese ale sale O noapte furtunoasă 1879 Conul Leonida faţă
cu Reacţiunea 1880 O scrisoare pierdută 1885 Dale carnavalului 1885 Năpasta 1890
au fost publicate icircn revista Junimea la care au colaborat Ion Creangă și Mihai Eminescu Ion
Luca Caragiale și-a publicat primul volum intitulat Teatru icircn anul 1889 la Editura Socec
Se stinge din viaţă la 9 iunie 1912 icircn apartamentul său din Berlin bolnav fiind
de arterioscleroză Rămacircne icircncă icircn sufletul posterităţii prin opere sale extrem de actuale şi icircn
ziua de azi dovadă fiind faptul că anul 2012 numit anul Caragiale se icircnchină icircn faţa geniului
său comemoracircndu-l prin multiple evenimente
Mihaela Dariciuc cls a X-a A
MIRADOR
11
PAGES DES FRANCOPHONES
LE PARAPLUIE
Au vestiare dune salle de spectacle
louvreuse
- Monsieur il faut deacuteposer votre parapluie
- Je n en ai pas
- Celagrave m est eacutegal c est le rѐglement allez
en chercher un
AU CONCERT
Ce sont des snobs qui vont au concert
- Tu reconnais Beethoven dit l un d eux
- Attends qu il se retourne et je te le dirai
reacutepond l autre
DANS LA RUE
C est une historie qui se passe dans la rue
Une dame se retourne un jeune gar on l
interpelle et en suppliant lui demande
- Madame vous ne pourriez pas
me donner 15 francs pour me
permettre de retrouver mon papa
et ma mamam
La dame eacutemue se laisse apitoyeacutee et lui tend
trois piѐces de 5 francs
- Mais tu vas me dire o sont tes
parents agrave preacutesent mon petit
- Oh Oui madame je cours les
rejoindre ils sont au cinema repond
l enfant en se sauvant agrave toutes
jambes
LA VACHE QUI MACHE
Un enfant de Paris se promѐne agrave la
campagne avec son papa Quand tout agrave coup
il il voit une vache qui rumine dans un preacute
il s arrecircte et secrie
-Oh Papa c est s rement une vache
ameacutericane elle m che du chewing- gum
Prof Haşotti Cătălina
MIRADOR
12
Concursul de Limbă şi Civilizaţie rdquoCangurul Lingvistrdquo- secţiunea franceză-spaniolă
Ediţia din acest an şcolar a concursului de limbă şi civilizaţie ldquoCangurul lingvistrdquo s-a desfăşurat
icircn data de 18 noiembrie 2011 şi a reunit aproximativ 39 000 de elevi din 1 000 de şcoli şi licee dintre
care icircn judeţul Braşov un număr de 460 elevi Şcoala noastră a participat cu un număr de 11 elevi 4
elevi din clasa a VI-a A ( Buta Andreea Rus Ramona Bivol Ştefan Gacircndac Ionela) 3 elevi din clasa
a X-a A (Georgea Teodora Dariciuc Mihaela Mătasă Cristina) şi 4 elevi din clasa a XI-a A şi B
(Buna Iolanda Tăbăraş Emanuel Csere Mihai Turcuţ George)
Elevii au avut de răspuns la 50 de icircntrebări cu punctaje diferite icircntrebăile de la 1 la 10 au fost
notate cu 3 puncte fiecare cele de la 11 la 40 cu 4 puncte fiecare iar cele de la 41 la 50 cu 5 puncte
fiecare
Deşi ediţia din acest an şcolar a
fost mai dificilă decacirct icircn anii trecuţi
rezultatele au fost bune şi foarte bune
astfel că cele mai mari rezultate le-au
obţinut după cum urmează
La clasa a VI-a Buta Andreea Rus
Ramona Bivol Ştefan-
189 de puncte
La clasa a X-a Georgea Teodora -
19525 de puncte
La clasa a XI-a Csere Mihai-
16975 de puncte
Cei mai buni au primit diplome şi cărţi din partea organizatorilor ( MECT şi Fundaţia Pentru
Integrare Europeană Sigma )
Prof limba franceză Gabriela Goicea
MIRADOR
13
SCRISOARE DESCHISĂ
Dragii mei
De cacircteva luni sunt consilier școlar ( profesor psiholog) la Moroianu
Ce face un consilier Stă de vorbă cu elevii
Activitatea de consiliere se adresează oamenilor normali care au o problemă și vor
să o rezolve
Dar cine nu are probleme Viața icircnsăși reprezintă o problemă Din fericire
fiecare problemă are rezolvarea ei și fiecare rezolvare chiar mai multe soluții
Aceasta este munca consilierului să-și ajute ldquo cliențiirdquo (termen folosit icircn
consiliere) să-și construiască propria soluție
Vă aștept la CABINETUL DE ASISTENȚĂ PSIHOPEDAGOGICĂ (la etajul sălii
de sport)
Psiholog Cristina Varga
MIRADOR
14
PROIECT MULTILATERAL COMENIUS
2011 ndash 2013
ldquoTHE LANGUAGE OF ARTrdquo 11-PM-460-BV-LT
Icircn februarie 2011 şcoala noastră a aplicat cu succes pentru un proiect multilateral Comenius
bdquoThe language of artrdquo Sprijinul financiar asigurat şcolii noastre prin Programul sectorial Comenius al
Programului bdquoIcircnvăţare pe tot parcursul vieţiirdquo este de 24000 euro sumă ce va asigura mobilităţile a
18 elevi cu vacircrsta cuprinsă icircntre 12 ndash 14 ani icircnsoţiţi de cadre didactice din şcoală Aceste mobilităţi
vor fi realizate pe parcursul a doi ani şcolari respectiv 2011-2012 şi 2012-2013 De asemenea suma
primită prin acest proiect va fi utilizată şi pentru finanţarea produselor finale ale proiectului cd-uri
dvd-uri pliante e-cărţi dicţionare
Ideea proiectului The language of art se bazează pe descoperirea şi icircnţelegerea valorilor
noastre culturale a asemănărilor şi diferenţelor culturale specifice fiecărei ţări participante
Proiectul va implica 250 de elevi din şcoala noastră (cu vacircrsta cuprinsă icircntre 8 şi 14 ani) şi 15
cadre didactice
PARTENERI
Klaipėdos Gedminų pagrindinė mokykla ndash Lituania (coordonatorul proiectului)
Oumlzel Oumlzcan İlkoumlğretim Okulu ndash Turcia
Szkoła Podstawowa im Gustawa Morcinka ndash Polonia
Alsungas vidusskola ndash Letonia
Liceul Teoretic George Moroianu Sacele ndash Romacircnia
ECHIPA DE PROIECT pentru Romacircnia
Prof Gabriela Ivan ndash coordonator de proiect
Prof Cezarina Bacirclbicirce
MIRADOR
15
Prof Adriana Dragomir
Prof Gabriela Goicea
Prof Gheorghe Munteanu
Prof Ionuţ Tănase
Cristina Potacircrniche ndash contabil
Obiectivele principale ale proiectului
Să aprofundeze limba engleză
Să-şi icircmbunătăţească abilităţile IT
Să icircnveţe să comunice şi să colaboreze icircntr-o echipă internaţională
Să cacircştige icircncredere icircn sine
Elevii vor face schimb de informaţii colectate cu privire la patrimoniul cultural al ţării lor De
asemenea ei vor organiza o expoziţie de costume naţionale prezentate icircn fotografii şi desene
Participanţii vor face e-carti pliante dicţionare care prezintă tradiţii etnice obiceiurile şi macircncăruri
tradiţionale Proiectul va icircmpleti tradiţii festivaluri istorie dans muzică din ţară limbi străine şi
cetăţenie
Toţi elevii vor crea un blog şi un site web Ei vor comunica cu ajutorul MSN şi e-mail
Fiecare şcoală parteneră va avea un loc icircn şcoala ei pentru a afişa materiale legate de proiect
Icircn timpul vizitelor de studiu se va participa la lecţii deschise susţinute de către şcoala gazdă Vor fi
realizate spectacole şi şi reuniuni pentru introducerea icircn cultura şi tradiţiile locale şi naţionale
Elevii din fiecare şcoală parteneră cu ajutorul profesorilor lor vor pregăti un basm popular icircn
limba lor maternă Piesa va include tradiţiile pămacircntului natal cacircntecul şi dansul tradiţional
Participanţii vor emite un singur DVD titrat icircn limba engleză vor publica pe e-carte informaţii
despre obiceiurile şi tradiţiile naţionale dar vor realiza şi un glosar icircn limba engleză şi limbile
partenerilor de proiect Proiectul va dezvolta competenţele elevilor de a comunica icircn limba lor
maternă icircn limbi străine alfabetizarea lor digitală şi conştiinţa culturală
Prof Gabriela Ivan ndash coordonator proiect
MIRADOR
16
COMENIUS MULTILATERAL SCHOOL PARTNERSHIP
2011 ndash 2013
ldquoTHE LANGUAGE OF ARTrdquo 11-PM-460-BV-LT
In February 2011 our school successfully applied for a Comenius multilateral partnership
called bdquoThe language of artrdquo The financial support granted to our school by the Lifelong Learning
Programme is 24000 Euro money which will also cover the expenses for 18 students aged 12-14
who are going to take part in the activities organised in the partner schools abroad together with their
teachers These mobilities extend on a period of 2 school years namely 20112012 and 20122013
The grant also covers the materials and the final products of the project such as CDs DVDs leaflets
e-books dictionaries
The ideea of the project The language of art draws on the discovery and understanding of
our cultural values emphasising both the cultural differences and similarities among the participating
countries
The project aims at involving 250 students (aged 8-14) and 15 teachers in our school
PARTNERS
Klaipėdos Gedminų pagrindinė mokykla ndash Lithuania (project coordinator)
Oumlzel Oumlzcan İlkoumlğretim Okulu ndash Turkey
Szkoła Podstawowa im Gustawa Morcinka ndash Poland
Alsungas vidusskola ndash Latvia
Liceul Teoretic George Moroianu Sacele ndash Romania
The Romanian project team
Prof Gabriela Ivan ndash project coordinator
Prof Cezarina Bacirclbacirce Prof Adriana Dragomir Prof Gabriela Goicea Prof Gheorghe Munteanu
Prof Ionuţ Tănase Cristina Potacircrniche ndash accountant
MIRADOR
17
Project objectives
Students are given a chance to express their artistic talents
Students should improve their abilities of communicating in English
Students should improve their IT competences
Students should acquire team work abilities in a multi-national environment
Students should increase their self-confidence
Students from all partner countries exchange information related to their own cultural
heritage They will organise an exhibition of pictures and drawings of traditional costumes All the
participants work to create a series of e-books leaflets and traditions dictionaries The project focuses
on old traditions history dance music along with foreign language use and citizenship
A blog and a website are going to be part of the final products that this project envisages For
this purpose students communicate via the Internet
Every partner school dedicates a corner in their building to exhibit project-related materials
During the visits the host school performs demonstrative lessons for the guests They also organise
art workshops and entertaining events such as shows traditional parties and sightseeing tours
Finally students and teachers in each country work on a drama performance of a traditional folk tale
in their mother tongue including local traditions music and dance The performance is recorded and
subtitled in English
The project aims at improving studentsrsquo communicative abilities in their native language and
in English increasing computer literacy and raising cultural awareness
COMENIUS MULTILATERAL SCHOOL PARTNERSHIPS PROJECTlsquoS
bdquoTHE LANGUAGE OF ARTldquo
WORK MEETING IN
LICEUL TEORETIC bdquoGEORGE MOROIANUldquo SACELE
(ROMANIA) 20022012 ndash 24022012
MIRADOR
18
PROGRAMME
Projectlsquos coordinator in Romania prof Gabriela Ivan
Duminică
19 februarie
Arrival of participants taking from the airport accommodation
Luni
20 februarie
900 am - Welcoming guests
930 am - Presentation High School George Moroianu Săcele Introducing the
Romanian team
Meeting with the Mayor (the Mayor Sacele)
Lunch (Dogaru)
600 pm Folk Performance at Centrul Ziurel
Marţi
21 februarie
900 am - 1200 am Assist open lessons
Lunch (Angelescu) + Discussion
230 pm pm - Visit the historical center of Brasov The Black Church First
Romanian School
Miercuri
22 februarie
1015 to 1200 am - Workshops - theme Dragobete = Romanian Valentinersquos day
(quilling painting household plasticine fretwork etc) + Discussion feedback
Lunch (Ionescu)
200 pm Visit to Bran Castle (Dracularsquos Castle)
Joi
23 februarie
900 am ndash ldquoOur guests teach ushelliprdquo activities with the primary classes
1100 am ndash PowerPoint presentations about Valentinersquos Day traditional food or any
other representative holiday of the participant countries Lunch (Electroprecizia -
Pizza)
500 pm Romanian traditional meal
Vineri
sacircmbătă ndash
24 25
februarie
Plecarea din Săcele (Leaving Sacele)
MIRADOR
19
John Amos Comenius
Educational influence
The most permanent influence exerted by Comenius was in practical educational work Few
men since his day have had a greater influence though for the greater part of the eighteenth century
and the early part of the nineteenth there was little recognition of his relationship to the current
advance in educational thought and practice The practical educational influence of Comenius was
threefold He was first a teacher and an organizer of schools not only among his own people but
later in Sweden and to a slight extent in Holland In his Didactica Magna (Great Didactic) he
outlined a system of schools that is the exact counterpart of the existing American system of
kindergarten elementary school secondary school college and university
In the second place the influence of Comenius was in formulating the general theory of education In
this respect he is the forerunner of Rousseau Pestalozzi Froebel etc and is the first to formulate
that idea of ldquoeducation according to naturerdquo so influential during the latter part of the eighteenth and
early part of the nineteenth century The influence of Comenius on educational thought is comparable
with that of his contemporaries Bacon and Descartes on science and philosophy In fact he was
largely influenced by the thought of these two and his importance is largely due to the fact that he
first applied or attempted to apply in a systematic manner the principles of thought and of
investigation newly formulated by those philosophers to the organization of education in all its
Born 28 March 1592 in Moravia
Died 4 November 1670 (aged 78) at Amsterdam
Occupation Teacher educator and writer
MIRADOR
20
aspects The summary of this attempt is given in the Didactica Magna completed about 1631
though not published until several years later
The third aspect of his educational influence was that on the subject matter and method of education
exerted through a series of textbooks of an entirely new nature The first-published of these was the
Janua Linguarum Reserata (The Gate of Languages Unlocked) issued in 1631 This was followed
later by a more elementary text the Vestibulum and a more advanced one the Atrium and other
texts In 1657 was published the Orbis Sensualium Pictus probably the most renowned and most
widely circulated of school textbooks It was also the first successful application of illustrations to the
work of teaching though not as often stated the first illustrated book for children
These texts were all based on the same fundamental ideas (1) learning foreign languages through the
vernacular (2) obtaining ideas through objects rather than words (3) starting with objects most
familiar to the child to introduce him to both the new language and the more remote world of objects
(4) giving the child a comprehensive knowledge of his environment physical and social as well as
instruction in religious moral and classical subjects (5) making this acquisition of a compendium of
knowledge a pleasure rather than a task and (6) making instruction universal While the formulation
of many of these ideas is open to criticism from more recent points of view and while the naturalistic
conception of education is one based on crude analogies the importance of the Comenian influence
in education has now been recognized for half a century The educational writings of Comenius
comprise more than forty titles In 1892 the three-hundredth anniversary of Comenius was very
generally celebrated by educators and at that time the Comenian Society for the study and
publication of his works was formed
prof Gabriela Ivan
MIRADOR
21
PROGRAMUL ECO ndash ŞCOALA - 2011- 2012
ECO-CODUL
Dacă sănătos vrei să trăieşti Icircnvaţă mai icircntacirci natura să o preţuieşti
Icircn contextul dezvoltării actuale a societăţii umane una dintre preocupările icircnvăţămacircntului o
constituie educarea tinerelor generaţii icircn scopul păstrării şi conservării mediului icircnconjurător
Educarea elevilor şi implicit a altor persoane educabile trebuie să aibă la bază informaţia
conştientizarea problemelor apărute datorită acţiunilor umane şi dorinţa de a face ceva cu adevărat
important pentru a remedia impactul asupra mediului icircnconjurător Educatia ecologică icircn contextul
conceptului de dezvoltare durabilă are o importanţă deosebită Ea nu se realizează pe moment nu
implică un număr limitat de persoane nu se realizează doar icircn cadrul unor ore de curs precum
biologie geografie şi nu presupune doar obţinerea de avantaje materiale icircn urma valorificării unor
materiale reciclabile Educaţia ecologică presupune schimbarea unui mod de gacircndire şi de abordare
a conceptului de mediu conştientizarea faptului că omul determină prin amprenta sa dezechilibrele
care apar şi că icircn aceeaşi măsură el este cel care poate face ceva pentru diminuarea acestor efecte
Cunoscacircnd natura şi legile ei icircnţelegem necesitatea protejării acesteia icircn scopul
conservării tuturor componentelor abiotice şi biotice Icircncepacircnd de la reducerea consumului excesiv şi a
exploatării neraţionale a resurselor naturale controlul eliminării deşeurilor rezultate icircn urma activităţilor
umane cu consecinţe negative asupra stabilităţii mediului şi pacircnă la conservarea biodiversităţii naturale elevii
pot constitui un pilon de bază al strategiei pentru educaţia ecologică Ei trebuie să icircnţeleagă că natura nu are
preţ şi că datorită pagubelor ireparabile aduse Pămacircntului icircntr-un ritm rapid riscăm nu numai să distrugem
planeta plantelor şi animalelor dar ne sabotăm şi interesele proprii pe termen lung
Introducacircnd discipline de specialitate care au la bază educaţia ecologică icircncepacircnd cu clasele
primare se realizează formarea unei conştiinte ecologice precum şi a unor deprinderi şi
aptitudini necesare unui bun cetăţean
Valorificarea unor deşeuri aduce beneficii tuturor categoriilor de vacircrstă fără a implica costuri
majore dezvoltă creativitatea şi imaginaţia fiecăruia trezeşte spiritul practic şi creionează comportamente şi
mentalităţi viitoare Dezvoltarea iniţiativei la elevi şi responsabilizarea pentru acţiunile icircntreprinse de ei icirci
pregătesc pentru rolul decisiv pe care icircl vor avea icircn societate
Şcoala prin specificul ei are obligaţia morală de a forma deprinder i şi abilităţi icircn
scopul protejării factorilor de mediu şi icircn acest sens programul Eco -Şcoala se raliază perfect la
realizarea programului de educaţie ecologică icircn şcoli
Programul Eco-Şco reuneşte preocupările elevilor şcolii noastre elevi care au fost
implicaţi icircn acţiuni asemănătoare icircn fiecare an şi determină dezvoltarea unei strategii durabile
pentru educaţia ecologică
Coordonatorul programului ECO ndash ŞCOALA Prof Marcela Sicircrbu
MIRADOR
22
Din creaţiile noastre
Alida si cele cinci animale
Alida merge spre școală Pe drum se icircntacirclnește cu o pisică
-Miauhellip
-Ce spui tu acolo Eu nu te pot ajuta pentru că trebuie să merg la școală
Mai merge ea un pic şi icircntacirclnește un cățel
-HamHam
-Ce vrei Nu icircţi dau macircncare Pleacă Lasă-mă icircn pace Trebuie să merg la
școală
Mai merge ea ce merge şi icircntacirclnește un cocoș
-Cucuriguhellip
-Nu și tu Nu icircmi sta icircn drum Nu am grăunțe
Plecă Şi icirci apăru un lup
-Auhellip
-Să te doară Nu-mi pasă de un animal amăracirct ca tine Pleacă Ce mai aștepți
Alida era aproape de școală Lacircngă poartă era un urs
-MorhellipMorhellip
-Păi mori Ce mai aștepţi Of Aș vrea să moară toate animalele care mi-au
apărut icircn cale
Şi plecă Icircn sfacircrșit Alida ajunse icircn sala de clasă
-Bună dimineața spuse Alida
-Bună dimineața spuse doamna icircnvațătoare
Au trecut trei ore A patra oră a fost ora de Științe Alida a icircnvățat despre animale
şi despre cacirct de mult trebuie să le respecte A icircnvățat că nu este bine să le ignore sau să
icircși dorească să moară
Alida era speriată Ea se icircntrebă
-Oare ce s-o fi icircntacircmplat cu bietele animale
Se termină şi ultima oră La plecare Alida salută şi ieși prima din clasă Icircn drum
spre casă văzu cele cinci animale icircntinse pe pămacircnt Alida crezu că sunt moarte
-Vai spuse Alida așezacircndu-se icircn genunchi lacircngă animale de ce oare mi-am dorit
să moară Icircmi pare atacirct de rău Dacă m-aţi putea auzi
Ca prin miracol animalele s-au trezit Alida era uimită Le spunea animalelor că
icirci pare tare rău Animalele se icircnveseleau Alida le duse acasă le dădu de macircncare le
spălă şi le lăsă icircn curtea casei sale De atunci Alida şi cele cinci animale erau cele mai
bune prietene
Boriceanu Georgiana clasa a IV-a B
MIRADOR
23
Pe urmele lui Tolkienhellip Hobbitul
Gandalf intră icircn curte fără a saluta mormăind o vrajă
- Hipidi hopoda Nuliferus pădurosus castel Bum-bum
Şi dintr-o dată Bilbo şi Gandolf au ajuns lacircngă castelul din pădurea cea deasă
- Te-am adus aici Bilbo pentru că tu eşti singurul care poate să-mi salveze fata ţinută
prizonieră icircn acest castel
- Cum adică
- Tu eşti hobbitul ales care poate omoricirc bestia Pe Zalzar
- Dar
- Niciun dar Acum du-te
- Bine spuse resemnat şi nu foarte icircncrezător Bilbo
Mergacircnd icircncet spre castel Bilbo ajunse icircn faţa unei uşi
icircnsă teama icircl icircmpiedică să intre Isteţul Gandalf bănuind acest lucru icircl şi teleportase icircnăuntru
Neavacircnd icircncotro Bilbo icircnaintă Deschise uşă după uşă pacircnă cacircnd a dat cu ochii de Iubimumu
Dulcibubu Pe loc s-a icircndrăgostit de prea-frumoasa fată a lui Gandolf
Şi acum cititorule pune-te icircn locul bravului Bilbo care dorind să-şi ia frumoasa inimii acasă
numaidecacirct este nevoit să facă căţiva paşi icircn spate şi să-şi icircnfracircneze dorinţa atacirct de firească inimii Icirci
faţă icirci apăru Zalzar Lupta icircncepu Lipsit de armură şi arme Bilbo icircmprumută sabia de la un
ornament de soldat Pare că sabia nu-i este de mare folos lui Bilbo Dar stai Ce este acea strălucire
Este sabia lui Bilbo Străluceşte din ce icircn ce mai tare Lupta continuă Balanţa se icircnclină icircn favoarea
eroului nostru Puterea icirci este acum icircnzecită Zalzar este icircnvins cu uşurinţă şi dispare
Luacircnd fata de mijloc Bilbo se icircndreptă către Gandolf care văzacircndu-şi fata sănătoasă şi la
adăpost i-o dă de soţie salvatorului
Bilbo şi Iubimumu Dulcibubu au ţinut o nuntă mare Tot acum l-au sărbătorit pe Bilbo ca nou
locotenent al armatei E limpede deci că destinul lui Bilbo a fost s-o salveze pe frumoasa sa viitoare
soţie ca şi stră-stră-stră-stră- bunicul său care nu era altcineva decacirct nu nu vă spun Ghiciţi voi
Bafta
Kopecsiri Blaka (cls a VI-a C)
Din creaţiile noastre
MIRADOR
24
Din creaţiile noastre
Rătăcind spre nicăieri
Zi ploioasă de septembrie
zgomot asurzitor de paşi
miros de frunze moarte
culori din ce icircn ce mai gri
O bancă de lemn uscat şi un suflet rătăcit oftează
Era locul spre care icircmi icircntorceam mereu privirea Era locul nostru
Mi-e dor
Dar tu De ce taci Ţi-e frică de trecut sau poate de viitor De cine te ascunzi
Toate sunt icircntrebări de prisos rostite din faţa geamului alintat de lacrimile
ploii
Placircnge cerul sau cel care placircnge eşti tu
Iar tăcere
Aş vrea
să pot vorbi ca ploaia
să dansez ca vacircntul
să pot picta aceleaşi nuanţe de alb-murdar la fel ca şi timpul
Ecoul asurzitor
icircncetează
paşii
se aud acum icircndepărtacircndu-se
Am plecat lăsacircnd icircn spate doar urmele noroiului cu care erau plini bocancii
cu care mă icircndreptasem ultima oară spre banca noastră
Bezdadea Bianca (clasa a X-a B)
MIRADOR
25
POEZII
Lui Mihai Eminescu
O viaţă zbuciumată
Un trai neicircnţeles
O artă ţi-a fost dată
Cu care te-ai ales
Un sfacircnt poet al ţării
De dragoste-nsetat
Un creator al lumii
Cu suflet măcinat
Poeme dulci daruri iubite
Slove de aur magnifice cuvinte
Un suflet pur bogat icircn astă lume
Tu Eminescu poet scump cu renume
O zi icircndoliată tristă dar vie
Adevăraţii romacircni ţi-o păstrează ţie
Căci ca o floare tu te-ai stins
Icircnsă veşnic vei rămacircne luceafărul aprins
Bodros Carmen clasa a X-a B
Visul
Din ceru-ntunecat sclipeşte luna
Şi se-oglindeşte-n lacul fermecat
Ca o lumină albă de argint
Iar sufletul icircmi este părăsit
Icircn noaptea dulce liniştită
Cacircnd codrul este adormit
Ea stă şi-aşteaptă ca să vină
Din depărtări al ei iubit
Prundişul lunecos şi umed
Sub tălpi aluneca uşor
Şi parcă aude-n depărtare
Un foşnet lin tremurător
Doar vacircntul sună printre ramuri
Şi vine-ncet şi răcoros
Şi parcă spaima mă cuprinde
Privind icircn luciul apei jos
Palăcian Andra clasa a X-a A
MIRADOR
26
Scrisul - a doua memorie a omenirii
La icircnceput icircn urmă cu mii de ani niciun om de pe Pămacircnt nu ştia carte Icircntreaga omenire era
hellipanalfabetă Pentru noi oamenii de azi obişnuiţi cu prezenţa cărţilor a ziarelor şi revistelor la tot
pasul e greu să ne imaginăm acest lucru Oamenii totuşi comunicau icircntre ei prin viu grai cacircnd se
aflau faţă icircn faţă ori la o depărtare anume de unde vocea umană se putea auzi La depărtare nu exista
comunicare Astăzi noi putem comunica prin scris prin cărţi ziare reviste telefon televiziune
internet cu oameni care se află la mii de kilometri de noi ori cu oameni care au trăit icircnaintea noastră
Oamenii aveau nevoie să comunice icircntre ei şi doreau să cunoască gacircndurile icircnaintaşilor Acest lucru
ei icircl făceau prin povestire Omul este singura fiinţă de pe Pămacircnt care simte nevoia şi are capacitatea
să-şi povestească viaţa Icircntacircmplările reale sau imaginare călătoriile războaiele viata unor eroi
adevăraţi dar şi a celor icircnchipuiţi toate acestea erau ţinute minte pe dinafară Bătracircnii povesteau
tinerilor tinerii povesteau la racircndul lor celor mai tineri decacirct ei cacircnd deveneau ei icircnşişi oameni mari
şi astfel aproape nimic nu se pierdea din tot ceea ce se petrecea ori se petrecuse icircn istoria omenirii
Faptele vitejeşti ori cele religioase erau mai cu seamă povestite Icircn vremea aceea oamenii aveau se
pare o memorie colosală Unii dintre ei dovedeau o vocaţie specială icircn acest sens Ei se numeau
rapsozi adică ldquopovestaşirdquo povestitori
Ţineau minte pe dinafară mii de icircntacircmplări cu toate amănuntele lor Ca să fie reţinute mai
bine de memorie aceste icircntacircmplări erau spuse de multe ori icircn versuri şi uneori cacircntate
Marele poem antic ldquoILIADArdquo datorat lui Homer aşa s-a transmis la icircnceput pacircnă cacircnd icircn
sfacircrşit abia după secole a fost scris La fel poemele numite ldquoVEDELErdquo din India veche La fel s-au
transmis şi s-au păstrat basmele şi baladele noastre populare pacircnă la apariţia şi utilizarea scrisului
Istoricii au stabilit cu precizie că icircn Mesopotamia acolo unde s-a inventat şi roata s-a
descifrat şi cea mai veche scriere din lume scrierea sumeriană care a apărut acum mai bine de 5500
de ani Această scriere nu avea un alfabet ci era formată dintr-un şir de pictograme (litere pictate)
Pentru a putea icircnsemna o mulţime de date cacirct mai repede a fost nevoie să se scrie cacirct mai simplu
Atunci cu obiecte ascutite au icircnceput să imprime pe plăcuţe de argilă moale (lut galben) semne care
semănau cu nişte cuie ascuţite grupate să semene cu obiectele sau fiinţele pe care le denumeau
Icircnvăţaţii au studiat această scriere şi au denumit-o ldquoSCRIERE CUNEIFORMĂrdquo
Mărculescu Radu clasa a VII-a A
PAGINI DE ISTORIE
MIRADOR
27
De ce suflă vacircntul
Vacircntul este aer icircn mişcare
Deplasările se datorează diferenţelor de temperatură
ale aerului icircn diferite locuri Aerul cald este mai
puţin dens şi mai uşor decacirct cel rece Dar nu vă este
posibil de a simţi sau a vedea direct această
diferenţă Ea a fost descoperită de oamenii de ştiinţă
cu ajutorul unor aparate speciale Cacircnd aerul rece
care este mai greu icircntacirclneşte aerul cald care este
mai uşor se petrece un schimb de poziţii aerul rece
coboară spre suprafaţa pămacircntului iar cel cald urcă
spre cer Deci aerul icircncepe să se mişte şi simţim un
vacircnt uşor La suprafaţa pămacircntului aerul este pe
alocuri mai rece de exemplu deasupra lacurilor a
pădurilor icircn timp ce icircn alte părţi este mai cald ca de
pildă icircn oraşe iar icircn zonele de deşert este chiar
fierbinte Atunci cacircnd mase mari de aer cald
icircntacirclnesc aerul rece tot icircn cantităţi mari icircncep să
sufle vacircnturi puternice care uneori pot deveni
furtuni violente ce produc distrugeri mari de
culturi animale construcţii şi pun icircn pericol vieţile
oamenilor
De ce apa stinge focul
Aţi avut desigur prilejul să priviţi uneori
un foc de lemne Aţi văzut cum scoate flăcări
strălucitoare care se ridică icircn aer Dar poate nu
ştiţi că fără acest aer din jur focul nu ar putea
arde Aerul conţine un corp gazos invizibil numit
oxigen Oricare ar fi materia folosită pentru ars icircn
foc- lemn cărbune gaze petrol hacircrtie paie ndash este
nevoie de oxigen pentru a se aprinde şi a putea să
ardă
Cacircnd peste un foc aprins se toarnă apă se
alungă cea mai mare parte a aerului din jur Fără
oxigenul din aer focul moare se stinge Dar apa
mai are un rol icircn stingerea focului Ea răceşte
lemnele sau cărbunii aprinşi care nu pot arde
decacirct dacă sunt foarte fierbinţi
Aţi văzut vreodată ce se icircntacircmplă dacă se
pune icircn foc o bucată de lemn bine muiată icircn apă
Ea nu se aprinde ci elimină doar nişte aburi adică
vapori de apă Lemnul fumegă dar nu arde Icircnsă
după ce se usucă lemnul devine fierbinte se
uneşte cu oxigenul din aer şi se aprinde cu flacără
luminoasă scoţacircnd şi puţin fum
De ce se icircnalţă fumul icircn aer
Fumul care iese dintr-un foc de lemne
este un fel de nor format din firicele foarte
mici de cenuşă amestecate cu vapori de apă şi
alte substanţe gazoase (adică aşa cum este
aerul) Aerul amestecat cu fum de deasupra
flăcărilor este foarte fierbinte şi mai uşor
decacirct aerul rece aflat mai departe de foc
Aşadar sus la o anumită distanţă de foc
aerul este rece şi mai greu decacirct aerul cald Ca
urmare aerul rece şi greu se lasă icircn jos către
foc iar aerul cald amestecat cu fum se icircnalţă
sus tot mai sus şi se răspacircndeşte icircn jur pacircnă
cacircnd nu-l mai vedemUneori fumul e dus de
vacircnt pacircnă la mari depărtări
Nu staţi niciodată icircn imediata apropiere a
unui foc Fumul lui face să vă usture ochii să
lacrimaţi vă intră icircn nări şi icircn gură icircl respiraţi
şi vă face să tuşiţi să strănutaţi vă icircnăbuşă
Apoi din focul de lemne sar mereu scacircntei
care pot să vă cadă pe piele sau pe haine şi să
vă ardă foarte rău şi dureros
Tiron Daniel clasa a VII-a B
DIN LUMEA ŞTIINŢEI
MIRADOR
28
Pagina veselă
Dragă carte de matematică
Te rugăm mai maturizează-te şi tu şi icircnvaţă să icircţi rezolvi singură problemele Ne-
am săturat să-ţi le rezolvăm noi Icircnvaţă să te descurci şi singură Ştim viaţa e
greadartrebuie s-o faci
Cu drag
Colectivul clasei a VII-a B
MIRADOR
8
Icircn memoriam Mihai Eminescu
Fără Eminescu am fi mai altfel şi mai săraci- Tudor Vianu
15 ianuarie O dată cu rezonanţe puternice icircn lumea
literară şi nu numaihellip - data icircn care s-a născut Mihai
Eminescu Niciunde numele poetului prozatorului şi
publicistului Mihai Eminescu nu răsună cu mai mare bucurie
decacirct la George Moroianu liceul nostru drag căci aici la
noi structura lexicală prin care George Călinescu icircl
supranumeşte pe Mihai Eminescu ldquopoet naţionalrdquo capătă cu
adevărat contur Ne-am creat deja o tradiţie ca atacirct icircn 15
ianuarie cacirct şi icircn 15 iunie să ne oprim paşii noştri repezi şi să-
l comemorăm pe cel care a influenţat icircntreaga literatură şi
cultură romacircnă Aşadar iată că s-au scurs 162 de ani de la naşterea poetului nepereche In ciuda
trecerii anilor opera lui Eminescu este tot atacirct de actuală şi de vie pe cacirct era şi icircn epoca
scriitorului Dovada ne-o aduc elevii noştri care citesc poeziile şi prozele eminesciene cu interes
şi savoare Un acord de parteneriat cu biblioteca municipală ne-a permis să ne desfăşurăm
activitatea extraşcolară intr-un cadru intim-literar icircn care a pătruns pe racircnd fiecare clasă
primară gimnazială şi liceală După o incursiune interactivă icircn viaţa şi opera lui Mihai
Eminescu au urmat momente pline de emoţie căci am trecut fără ezitări la lectura cacirctorva
poeme mai mult sau mai mai puţin cunoscute de către marea majoritate a elevilor de azi Opera
lui Eminescu păstrează icircncă surse nebănuite de mister şi aşteaptă să fie descoperită şihellip
redescoperită Empatizăm cu Nichita Stănescu şi strigăm la unison că bdquoTu [Mihai Eminescu]
n-ai murit pentru că eu sunt trupul tău care vorbeşte cu vorbele talerdquo La sfacircrşit am icircnţeles cu
toţii că fiecare icircn parte suntem responsabili de păstrarea patrimoniului cultural şi că prin lectură
participăm la consolidarea culturii romacircneşti
Prof David Mirabela
MIRADOR
9
24 IANUARIE 1859 - Moment de răscruce icircn istoria Romacircniei
Liceul Teoretic ldquoGeorge Moroianurdquo Săcele a sărbătorit
ziua de 24 ianuarie 1859 (Unirea Principatelor Romacircne) printr-
un simpozion realizat icircn parteneriat cu Muzeul Judeţean de
Istorie Braşov Şcoala noastră sndasha bucurat de participarea
doamnelor Măriuca Radu şi Cristina Tănase muzeografe la
instituţia mai sus amintită Elevul Bălan Robert din clasa a VIII-
a A a susţinut un referat pe această temă Momentul de icircnceput şi
de final al evenimentului a fost marcat prin intonarea HOREI
UNIRII de către toţi participanţii la acest simpozion
Prof Tănase Ionuţ
TRADIŢIE ŞI ISTORIE ndash 24 Ianuarie 1859 ndash 24 Ianuarie 2012
Reprezentacircnd municipiul Săcele şase membri ai cercului ldquoMocănaşul-cu-Fluieraşulrdquo de la
Clubul elevilor Săcele Iani Florin Mondoc Lucian Farkas Romus Suko - elevi la Liceul
Teoretic bdquoGeorge Moroianurdquo Giuliana Cara Ionela Voinea - eleve la Şcoala Generală nr 4
bdquoFraţii Popeeardquo şi Ştefania Crina Balent - elevă la Şcoala Generală nr 1 ndash Baciu ndash Săcele au
prezentat icircn cadrul unei şezători elemente importante legate de Unirea Principatelor Romacircne
prof Silvia Tatu ndash Clubul Elevilor Săcele cercul ldquoMocănaşul-cu-Fluieraşulrdquo
MIRADOR
10
Anul Caragiale - 160 de ani de la naştere 100 de ani de la moarte
Ion Luca Caragiale unul din marii scriitori romacircni se
naşte la 1 februarie 1852 icircn satul Haimanale care-i poartă astăzi
numele fiind primul născut al lui Luca Caragiale si al Ecaterinei
Atras de teatru Luca se căsătoreşte icircn 1839 cu actrița și
cacircntăreața Caloropoulos de care se desparte fără a divorța
vreodată icircntemeindu-și o familie statornică cu brașoveanca
Ecaterina fiica negustorului grec Luca Chiriac Caraboas
Primele studii le-a făcut icircn 1859 și 1860 cu părintele Marinache de la Biserica Sf
Gheorghe din Ploiești iar pacircnă icircn 1864 a urmat clasele primare II-V la Școala Domnească din
Ploiești unde l-a avut icircnvățător pe Bazil Drăgoșescu Pacircnă icircn 1867 a urmat trei clase la
Gimnaziul bdquoSfinții Petru și Pavelrdquo din Ploiești iar icircn 1868 a terminat clasa a V-a liceală
la București Caragiale a absolvit Gimnaziul bdquoSfinții Petru și Pavelrdquo din Ploiești pe care l-a
numit icircn Grand Hocirctel bdquoVictoria Romacircnărdquo orașul său natal
Icircnceputul activității jurnalistice a lui Caragiale poate fi datat cu probabilitate icircn luna
octombrie 1873 la ziarul Telegraful din București unde ar fi publicat rubrica de anecdote
intitulată Curiozități Dramaturg nuvelist pamfletar poet scriitor director de teatru
comentator politic şi ziarist romacircn este cel mai bun dramaturg romacircn prin faptul că a reflectat
cel mai bine realitățile limbajul și comportamentul romacircnilorLucrarea d-lui Caragiale este
originală comediile sale pun pe scenă cacircteva tipuri din viața noastră socială de astăzi și le
dezvoltă cu semnele lor caracteristice cu deprinderile lor cu expresiile lor cu tot aparatul
icircnfățișării lor icircn situațiile anume alese de autorrdquo după cum declara criticul literar Titu
Maiorescu Cele mai cunoscute piese ale sale O noapte furtunoasă 1879 Conul Leonida faţă
cu Reacţiunea 1880 O scrisoare pierdută 1885 Dale carnavalului 1885 Năpasta 1890
au fost publicate icircn revista Junimea la care au colaborat Ion Creangă și Mihai Eminescu Ion
Luca Caragiale și-a publicat primul volum intitulat Teatru icircn anul 1889 la Editura Socec
Se stinge din viaţă la 9 iunie 1912 icircn apartamentul său din Berlin bolnav fiind
de arterioscleroză Rămacircne icircncă icircn sufletul posterităţii prin opere sale extrem de actuale şi icircn
ziua de azi dovadă fiind faptul că anul 2012 numit anul Caragiale se icircnchină icircn faţa geniului
său comemoracircndu-l prin multiple evenimente
Mihaela Dariciuc cls a X-a A
MIRADOR
11
PAGES DES FRANCOPHONES
LE PARAPLUIE
Au vestiare dune salle de spectacle
louvreuse
- Monsieur il faut deacuteposer votre parapluie
- Je n en ai pas
- Celagrave m est eacutegal c est le rѐglement allez
en chercher un
AU CONCERT
Ce sont des snobs qui vont au concert
- Tu reconnais Beethoven dit l un d eux
- Attends qu il se retourne et je te le dirai
reacutepond l autre
DANS LA RUE
C est une historie qui se passe dans la rue
Une dame se retourne un jeune gar on l
interpelle et en suppliant lui demande
- Madame vous ne pourriez pas
me donner 15 francs pour me
permettre de retrouver mon papa
et ma mamam
La dame eacutemue se laisse apitoyeacutee et lui tend
trois piѐces de 5 francs
- Mais tu vas me dire o sont tes
parents agrave preacutesent mon petit
- Oh Oui madame je cours les
rejoindre ils sont au cinema repond
l enfant en se sauvant agrave toutes
jambes
LA VACHE QUI MACHE
Un enfant de Paris se promѐne agrave la
campagne avec son papa Quand tout agrave coup
il il voit une vache qui rumine dans un preacute
il s arrecircte et secrie
-Oh Papa c est s rement une vache
ameacutericane elle m che du chewing- gum
Prof Haşotti Cătălina
MIRADOR
12
Concursul de Limbă şi Civilizaţie rdquoCangurul Lingvistrdquo- secţiunea franceză-spaniolă
Ediţia din acest an şcolar a concursului de limbă şi civilizaţie ldquoCangurul lingvistrdquo s-a desfăşurat
icircn data de 18 noiembrie 2011 şi a reunit aproximativ 39 000 de elevi din 1 000 de şcoli şi licee dintre
care icircn judeţul Braşov un număr de 460 elevi Şcoala noastră a participat cu un număr de 11 elevi 4
elevi din clasa a VI-a A ( Buta Andreea Rus Ramona Bivol Ştefan Gacircndac Ionela) 3 elevi din clasa
a X-a A (Georgea Teodora Dariciuc Mihaela Mătasă Cristina) şi 4 elevi din clasa a XI-a A şi B
(Buna Iolanda Tăbăraş Emanuel Csere Mihai Turcuţ George)
Elevii au avut de răspuns la 50 de icircntrebări cu punctaje diferite icircntrebăile de la 1 la 10 au fost
notate cu 3 puncte fiecare cele de la 11 la 40 cu 4 puncte fiecare iar cele de la 41 la 50 cu 5 puncte
fiecare
Deşi ediţia din acest an şcolar a
fost mai dificilă decacirct icircn anii trecuţi
rezultatele au fost bune şi foarte bune
astfel că cele mai mari rezultate le-au
obţinut după cum urmează
La clasa a VI-a Buta Andreea Rus
Ramona Bivol Ştefan-
189 de puncte
La clasa a X-a Georgea Teodora -
19525 de puncte
La clasa a XI-a Csere Mihai-
16975 de puncte
Cei mai buni au primit diplome şi cărţi din partea organizatorilor ( MECT şi Fundaţia Pentru
Integrare Europeană Sigma )
Prof limba franceză Gabriela Goicea
MIRADOR
13
SCRISOARE DESCHISĂ
Dragii mei
De cacircteva luni sunt consilier școlar ( profesor psiholog) la Moroianu
Ce face un consilier Stă de vorbă cu elevii
Activitatea de consiliere se adresează oamenilor normali care au o problemă și vor
să o rezolve
Dar cine nu are probleme Viața icircnsăși reprezintă o problemă Din fericire
fiecare problemă are rezolvarea ei și fiecare rezolvare chiar mai multe soluții
Aceasta este munca consilierului să-și ajute ldquo cliențiirdquo (termen folosit icircn
consiliere) să-și construiască propria soluție
Vă aștept la CABINETUL DE ASISTENȚĂ PSIHOPEDAGOGICĂ (la etajul sălii
de sport)
Psiholog Cristina Varga
MIRADOR
14
PROIECT MULTILATERAL COMENIUS
2011 ndash 2013
ldquoTHE LANGUAGE OF ARTrdquo 11-PM-460-BV-LT
Icircn februarie 2011 şcoala noastră a aplicat cu succes pentru un proiect multilateral Comenius
bdquoThe language of artrdquo Sprijinul financiar asigurat şcolii noastre prin Programul sectorial Comenius al
Programului bdquoIcircnvăţare pe tot parcursul vieţiirdquo este de 24000 euro sumă ce va asigura mobilităţile a
18 elevi cu vacircrsta cuprinsă icircntre 12 ndash 14 ani icircnsoţiţi de cadre didactice din şcoală Aceste mobilităţi
vor fi realizate pe parcursul a doi ani şcolari respectiv 2011-2012 şi 2012-2013 De asemenea suma
primită prin acest proiect va fi utilizată şi pentru finanţarea produselor finale ale proiectului cd-uri
dvd-uri pliante e-cărţi dicţionare
Ideea proiectului The language of art se bazează pe descoperirea şi icircnţelegerea valorilor
noastre culturale a asemănărilor şi diferenţelor culturale specifice fiecărei ţări participante
Proiectul va implica 250 de elevi din şcoala noastră (cu vacircrsta cuprinsă icircntre 8 şi 14 ani) şi 15
cadre didactice
PARTENERI
Klaipėdos Gedminų pagrindinė mokykla ndash Lituania (coordonatorul proiectului)
Oumlzel Oumlzcan İlkoumlğretim Okulu ndash Turcia
Szkoła Podstawowa im Gustawa Morcinka ndash Polonia
Alsungas vidusskola ndash Letonia
Liceul Teoretic George Moroianu Sacele ndash Romacircnia
ECHIPA DE PROIECT pentru Romacircnia
Prof Gabriela Ivan ndash coordonator de proiect
Prof Cezarina Bacirclbicirce
MIRADOR
15
Prof Adriana Dragomir
Prof Gabriela Goicea
Prof Gheorghe Munteanu
Prof Ionuţ Tănase
Cristina Potacircrniche ndash contabil
Obiectivele principale ale proiectului
Să aprofundeze limba engleză
Să-şi icircmbunătăţească abilităţile IT
Să icircnveţe să comunice şi să colaboreze icircntr-o echipă internaţională
Să cacircştige icircncredere icircn sine
Elevii vor face schimb de informaţii colectate cu privire la patrimoniul cultural al ţării lor De
asemenea ei vor organiza o expoziţie de costume naţionale prezentate icircn fotografii şi desene
Participanţii vor face e-carti pliante dicţionare care prezintă tradiţii etnice obiceiurile şi macircncăruri
tradiţionale Proiectul va icircmpleti tradiţii festivaluri istorie dans muzică din ţară limbi străine şi
cetăţenie
Toţi elevii vor crea un blog şi un site web Ei vor comunica cu ajutorul MSN şi e-mail
Fiecare şcoală parteneră va avea un loc icircn şcoala ei pentru a afişa materiale legate de proiect
Icircn timpul vizitelor de studiu se va participa la lecţii deschise susţinute de către şcoala gazdă Vor fi
realizate spectacole şi şi reuniuni pentru introducerea icircn cultura şi tradiţiile locale şi naţionale
Elevii din fiecare şcoală parteneră cu ajutorul profesorilor lor vor pregăti un basm popular icircn
limba lor maternă Piesa va include tradiţiile pămacircntului natal cacircntecul şi dansul tradiţional
Participanţii vor emite un singur DVD titrat icircn limba engleză vor publica pe e-carte informaţii
despre obiceiurile şi tradiţiile naţionale dar vor realiza şi un glosar icircn limba engleză şi limbile
partenerilor de proiect Proiectul va dezvolta competenţele elevilor de a comunica icircn limba lor
maternă icircn limbi străine alfabetizarea lor digitală şi conştiinţa culturală
Prof Gabriela Ivan ndash coordonator proiect
MIRADOR
16
COMENIUS MULTILATERAL SCHOOL PARTNERSHIP
2011 ndash 2013
ldquoTHE LANGUAGE OF ARTrdquo 11-PM-460-BV-LT
In February 2011 our school successfully applied for a Comenius multilateral partnership
called bdquoThe language of artrdquo The financial support granted to our school by the Lifelong Learning
Programme is 24000 Euro money which will also cover the expenses for 18 students aged 12-14
who are going to take part in the activities organised in the partner schools abroad together with their
teachers These mobilities extend on a period of 2 school years namely 20112012 and 20122013
The grant also covers the materials and the final products of the project such as CDs DVDs leaflets
e-books dictionaries
The ideea of the project The language of art draws on the discovery and understanding of
our cultural values emphasising both the cultural differences and similarities among the participating
countries
The project aims at involving 250 students (aged 8-14) and 15 teachers in our school
PARTNERS
Klaipėdos Gedminų pagrindinė mokykla ndash Lithuania (project coordinator)
Oumlzel Oumlzcan İlkoumlğretim Okulu ndash Turkey
Szkoła Podstawowa im Gustawa Morcinka ndash Poland
Alsungas vidusskola ndash Latvia
Liceul Teoretic George Moroianu Sacele ndash Romania
The Romanian project team
Prof Gabriela Ivan ndash project coordinator
Prof Cezarina Bacirclbacirce Prof Adriana Dragomir Prof Gabriela Goicea Prof Gheorghe Munteanu
Prof Ionuţ Tănase Cristina Potacircrniche ndash accountant
MIRADOR
17
Project objectives
Students are given a chance to express their artistic talents
Students should improve their abilities of communicating in English
Students should improve their IT competences
Students should acquire team work abilities in a multi-national environment
Students should increase their self-confidence
Students from all partner countries exchange information related to their own cultural
heritage They will organise an exhibition of pictures and drawings of traditional costumes All the
participants work to create a series of e-books leaflets and traditions dictionaries The project focuses
on old traditions history dance music along with foreign language use and citizenship
A blog and a website are going to be part of the final products that this project envisages For
this purpose students communicate via the Internet
Every partner school dedicates a corner in their building to exhibit project-related materials
During the visits the host school performs demonstrative lessons for the guests They also organise
art workshops and entertaining events such as shows traditional parties and sightseeing tours
Finally students and teachers in each country work on a drama performance of a traditional folk tale
in their mother tongue including local traditions music and dance The performance is recorded and
subtitled in English
The project aims at improving studentsrsquo communicative abilities in their native language and
in English increasing computer literacy and raising cultural awareness
COMENIUS MULTILATERAL SCHOOL PARTNERSHIPS PROJECTlsquoS
bdquoTHE LANGUAGE OF ARTldquo
WORK MEETING IN
LICEUL TEORETIC bdquoGEORGE MOROIANUldquo SACELE
(ROMANIA) 20022012 ndash 24022012
MIRADOR
18
PROGRAMME
Projectlsquos coordinator in Romania prof Gabriela Ivan
Duminică
19 februarie
Arrival of participants taking from the airport accommodation
Luni
20 februarie
900 am - Welcoming guests
930 am - Presentation High School George Moroianu Săcele Introducing the
Romanian team
Meeting with the Mayor (the Mayor Sacele)
Lunch (Dogaru)
600 pm Folk Performance at Centrul Ziurel
Marţi
21 februarie
900 am - 1200 am Assist open lessons
Lunch (Angelescu) + Discussion
230 pm pm - Visit the historical center of Brasov The Black Church First
Romanian School
Miercuri
22 februarie
1015 to 1200 am - Workshops - theme Dragobete = Romanian Valentinersquos day
(quilling painting household plasticine fretwork etc) + Discussion feedback
Lunch (Ionescu)
200 pm Visit to Bran Castle (Dracularsquos Castle)
Joi
23 februarie
900 am ndash ldquoOur guests teach ushelliprdquo activities with the primary classes
1100 am ndash PowerPoint presentations about Valentinersquos Day traditional food or any
other representative holiday of the participant countries Lunch (Electroprecizia -
Pizza)
500 pm Romanian traditional meal
Vineri
sacircmbătă ndash
24 25
februarie
Plecarea din Săcele (Leaving Sacele)
MIRADOR
19
John Amos Comenius
Educational influence
The most permanent influence exerted by Comenius was in practical educational work Few
men since his day have had a greater influence though for the greater part of the eighteenth century
and the early part of the nineteenth there was little recognition of his relationship to the current
advance in educational thought and practice The practical educational influence of Comenius was
threefold He was first a teacher and an organizer of schools not only among his own people but
later in Sweden and to a slight extent in Holland In his Didactica Magna (Great Didactic) he
outlined a system of schools that is the exact counterpart of the existing American system of
kindergarten elementary school secondary school college and university
In the second place the influence of Comenius was in formulating the general theory of education In
this respect he is the forerunner of Rousseau Pestalozzi Froebel etc and is the first to formulate
that idea of ldquoeducation according to naturerdquo so influential during the latter part of the eighteenth and
early part of the nineteenth century The influence of Comenius on educational thought is comparable
with that of his contemporaries Bacon and Descartes on science and philosophy In fact he was
largely influenced by the thought of these two and his importance is largely due to the fact that he
first applied or attempted to apply in a systematic manner the principles of thought and of
investigation newly formulated by those philosophers to the organization of education in all its
Born 28 March 1592 in Moravia
Died 4 November 1670 (aged 78) at Amsterdam
Occupation Teacher educator and writer
MIRADOR
20
aspects The summary of this attempt is given in the Didactica Magna completed about 1631
though not published until several years later
The third aspect of his educational influence was that on the subject matter and method of education
exerted through a series of textbooks of an entirely new nature The first-published of these was the
Janua Linguarum Reserata (The Gate of Languages Unlocked) issued in 1631 This was followed
later by a more elementary text the Vestibulum and a more advanced one the Atrium and other
texts In 1657 was published the Orbis Sensualium Pictus probably the most renowned and most
widely circulated of school textbooks It was also the first successful application of illustrations to the
work of teaching though not as often stated the first illustrated book for children
These texts were all based on the same fundamental ideas (1) learning foreign languages through the
vernacular (2) obtaining ideas through objects rather than words (3) starting with objects most
familiar to the child to introduce him to both the new language and the more remote world of objects
(4) giving the child a comprehensive knowledge of his environment physical and social as well as
instruction in religious moral and classical subjects (5) making this acquisition of a compendium of
knowledge a pleasure rather than a task and (6) making instruction universal While the formulation
of many of these ideas is open to criticism from more recent points of view and while the naturalistic
conception of education is one based on crude analogies the importance of the Comenian influence
in education has now been recognized for half a century The educational writings of Comenius
comprise more than forty titles In 1892 the three-hundredth anniversary of Comenius was very
generally celebrated by educators and at that time the Comenian Society for the study and
publication of his works was formed
prof Gabriela Ivan
MIRADOR
21
PROGRAMUL ECO ndash ŞCOALA - 2011- 2012
ECO-CODUL
Dacă sănătos vrei să trăieşti Icircnvaţă mai icircntacirci natura să o preţuieşti
Icircn contextul dezvoltării actuale a societăţii umane una dintre preocupările icircnvăţămacircntului o
constituie educarea tinerelor generaţii icircn scopul păstrării şi conservării mediului icircnconjurător
Educarea elevilor şi implicit a altor persoane educabile trebuie să aibă la bază informaţia
conştientizarea problemelor apărute datorită acţiunilor umane şi dorinţa de a face ceva cu adevărat
important pentru a remedia impactul asupra mediului icircnconjurător Educatia ecologică icircn contextul
conceptului de dezvoltare durabilă are o importanţă deosebită Ea nu se realizează pe moment nu
implică un număr limitat de persoane nu se realizează doar icircn cadrul unor ore de curs precum
biologie geografie şi nu presupune doar obţinerea de avantaje materiale icircn urma valorificării unor
materiale reciclabile Educaţia ecologică presupune schimbarea unui mod de gacircndire şi de abordare
a conceptului de mediu conştientizarea faptului că omul determină prin amprenta sa dezechilibrele
care apar şi că icircn aceeaşi măsură el este cel care poate face ceva pentru diminuarea acestor efecte
Cunoscacircnd natura şi legile ei icircnţelegem necesitatea protejării acesteia icircn scopul
conservării tuturor componentelor abiotice şi biotice Icircncepacircnd de la reducerea consumului excesiv şi a
exploatării neraţionale a resurselor naturale controlul eliminării deşeurilor rezultate icircn urma activităţilor
umane cu consecinţe negative asupra stabilităţii mediului şi pacircnă la conservarea biodiversităţii naturale elevii
pot constitui un pilon de bază al strategiei pentru educaţia ecologică Ei trebuie să icircnţeleagă că natura nu are
preţ şi că datorită pagubelor ireparabile aduse Pămacircntului icircntr-un ritm rapid riscăm nu numai să distrugem
planeta plantelor şi animalelor dar ne sabotăm şi interesele proprii pe termen lung
Introducacircnd discipline de specialitate care au la bază educaţia ecologică icircncepacircnd cu clasele
primare se realizează formarea unei conştiinte ecologice precum şi a unor deprinderi şi
aptitudini necesare unui bun cetăţean
Valorificarea unor deşeuri aduce beneficii tuturor categoriilor de vacircrstă fără a implica costuri
majore dezvoltă creativitatea şi imaginaţia fiecăruia trezeşte spiritul practic şi creionează comportamente şi
mentalităţi viitoare Dezvoltarea iniţiativei la elevi şi responsabilizarea pentru acţiunile icircntreprinse de ei icirci
pregătesc pentru rolul decisiv pe care icircl vor avea icircn societate
Şcoala prin specificul ei are obligaţia morală de a forma deprinder i şi abilităţi icircn
scopul protejării factorilor de mediu şi icircn acest sens programul Eco -Şcoala se raliază perfect la
realizarea programului de educaţie ecologică icircn şcoli
Programul Eco-Şco reuneşte preocupările elevilor şcolii noastre elevi care au fost
implicaţi icircn acţiuni asemănătoare icircn fiecare an şi determină dezvoltarea unei strategii durabile
pentru educaţia ecologică
Coordonatorul programului ECO ndash ŞCOALA Prof Marcela Sicircrbu
MIRADOR
22
Din creaţiile noastre
Alida si cele cinci animale
Alida merge spre școală Pe drum se icircntacirclnește cu o pisică
-Miauhellip
-Ce spui tu acolo Eu nu te pot ajuta pentru că trebuie să merg la școală
Mai merge ea un pic şi icircntacirclnește un cățel
-HamHam
-Ce vrei Nu icircţi dau macircncare Pleacă Lasă-mă icircn pace Trebuie să merg la
școală
Mai merge ea ce merge şi icircntacirclnește un cocoș
-Cucuriguhellip
-Nu și tu Nu icircmi sta icircn drum Nu am grăunțe
Plecă Şi icirci apăru un lup
-Auhellip
-Să te doară Nu-mi pasă de un animal amăracirct ca tine Pleacă Ce mai aștepți
Alida era aproape de școală Lacircngă poartă era un urs
-MorhellipMorhellip
-Păi mori Ce mai aștepţi Of Aș vrea să moară toate animalele care mi-au
apărut icircn cale
Şi plecă Icircn sfacircrșit Alida ajunse icircn sala de clasă
-Bună dimineața spuse Alida
-Bună dimineața spuse doamna icircnvațătoare
Au trecut trei ore A patra oră a fost ora de Științe Alida a icircnvățat despre animale
şi despre cacirct de mult trebuie să le respecte A icircnvățat că nu este bine să le ignore sau să
icircși dorească să moară
Alida era speriată Ea se icircntrebă
-Oare ce s-o fi icircntacircmplat cu bietele animale
Se termină şi ultima oră La plecare Alida salută şi ieși prima din clasă Icircn drum
spre casă văzu cele cinci animale icircntinse pe pămacircnt Alida crezu că sunt moarte
-Vai spuse Alida așezacircndu-se icircn genunchi lacircngă animale de ce oare mi-am dorit
să moară Icircmi pare atacirct de rău Dacă m-aţi putea auzi
Ca prin miracol animalele s-au trezit Alida era uimită Le spunea animalelor că
icirci pare tare rău Animalele se icircnveseleau Alida le duse acasă le dădu de macircncare le
spălă şi le lăsă icircn curtea casei sale De atunci Alida şi cele cinci animale erau cele mai
bune prietene
Boriceanu Georgiana clasa a IV-a B
MIRADOR
23
Pe urmele lui Tolkienhellip Hobbitul
Gandalf intră icircn curte fără a saluta mormăind o vrajă
- Hipidi hopoda Nuliferus pădurosus castel Bum-bum
Şi dintr-o dată Bilbo şi Gandolf au ajuns lacircngă castelul din pădurea cea deasă
- Te-am adus aici Bilbo pentru că tu eşti singurul care poate să-mi salveze fata ţinută
prizonieră icircn acest castel
- Cum adică
- Tu eşti hobbitul ales care poate omoricirc bestia Pe Zalzar
- Dar
- Niciun dar Acum du-te
- Bine spuse resemnat şi nu foarte icircncrezător Bilbo
Mergacircnd icircncet spre castel Bilbo ajunse icircn faţa unei uşi
icircnsă teama icircl icircmpiedică să intre Isteţul Gandalf bănuind acest lucru icircl şi teleportase icircnăuntru
Neavacircnd icircncotro Bilbo icircnaintă Deschise uşă după uşă pacircnă cacircnd a dat cu ochii de Iubimumu
Dulcibubu Pe loc s-a icircndrăgostit de prea-frumoasa fată a lui Gandolf
Şi acum cititorule pune-te icircn locul bravului Bilbo care dorind să-şi ia frumoasa inimii acasă
numaidecacirct este nevoit să facă căţiva paşi icircn spate şi să-şi icircnfracircneze dorinţa atacirct de firească inimii Icirci
faţă icirci apăru Zalzar Lupta icircncepu Lipsit de armură şi arme Bilbo icircmprumută sabia de la un
ornament de soldat Pare că sabia nu-i este de mare folos lui Bilbo Dar stai Ce este acea strălucire
Este sabia lui Bilbo Străluceşte din ce icircn ce mai tare Lupta continuă Balanţa se icircnclină icircn favoarea
eroului nostru Puterea icirci este acum icircnzecită Zalzar este icircnvins cu uşurinţă şi dispare
Luacircnd fata de mijloc Bilbo se icircndreptă către Gandolf care văzacircndu-şi fata sănătoasă şi la
adăpost i-o dă de soţie salvatorului
Bilbo şi Iubimumu Dulcibubu au ţinut o nuntă mare Tot acum l-au sărbătorit pe Bilbo ca nou
locotenent al armatei E limpede deci că destinul lui Bilbo a fost s-o salveze pe frumoasa sa viitoare
soţie ca şi stră-stră-stră-stră- bunicul său care nu era altcineva decacirct nu nu vă spun Ghiciţi voi
Bafta
Kopecsiri Blaka (cls a VI-a C)
Din creaţiile noastre
MIRADOR
24
Din creaţiile noastre
Rătăcind spre nicăieri
Zi ploioasă de septembrie
zgomot asurzitor de paşi
miros de frunze moarte
culori din ce icircn ce mai gri
O bancă de lemn uscat şi un suflet rătăcit oftează
Era locul spre care icircmi icircntorceam mereu privirea Era locul nostru
Mi-e dor
Dar tu De ce taci Ţi-e frică de trecut sau poate de viitor De cine te ascunzi
Toate sunt icircntrebări de prisos rostite din faţa geamului alintat de lacrimile
ploii
Placircnge cerul sau cel care placircnge eşti tu
Iar tăcere
Aş vrea
să pot vorbi ca ploaia
să dansez ca vacircntul
să pot picta aceleaşi nuanţe de alb-murdar la fel ca şi timpul
Ecoul asurzitor
icircncetează
paşii
se aud acum icircndepărtacircndu-se
Am plecat lăsacircnd icircn spate doar urmele noroiului cu care erau plini bocancii
cu care mă icircndreptasem ultima oară spre banca noastră
Bezdadea Bianca (clasa a X-a B)
MIRADOR
25
POEZII
Lui Mihai Eminescu
O viaţă zbuciumată
Un trai neicircnţeles
O artă ţi-a fost dată
Cu care te-ai ales
Un sfacircnt poet al ţării
De dragoste-nsetat
Un creator al lumii
Cu suflet măcinat
Poeme dulci daruri iubite
Slove de aur magnifice cuvinte
Un suflet pur bogat icircn astă lume
Tu Eminescu poet scump cu renume
O zi icircndoliată tristă dar vie
Adevăraţii romacircni ţi-o păstrează ţie
Căci ca o floare tu te-ai stins
Icircnsă veşnic vei rămacircne luceafărul aprins
Bodros Carmen clasa a X-a B
Visul
Din ceru-ntunecat sclipeşte luna
Şi se-oglindeşte-n lacul fermecat
Ca o lumină albă de argint
Iar sufletul icircmi este părăsit
Icircn noaptea dulce liniştită
Cacircnd codrul este adormit
Ea stă şi-aşteaptă ca să vină
Din depărtări al ei iubit
Prundişul lunecos şi umed
Sub tălpi aluneca uşor
Şi parcă aude-n depărtare
Un foşnet lin tremurător
Doar vacircntul sună printre ramuri
Şi vine-ncet şi răcoros
Şi parcă spaima mă cuprinde
Privind icircn luciul apei jos
Palăcian Andra clasa a X-a A
MIRADOR
26
Scrisul - a doua memorie a omenirii
La icircnceput icircn urmă cu mii de ani niciun om de pe Pămacircnt nu ştia carte Icircntreaga omenire era
hellipanalfabetă Pentru noi oamenii de azi obişnuiţi cu prezenţa cărţilor a ziarelor şi revistelor la tot
pasul e greu să ne imaginăm acest lucru Oamenii totuşi comunicau icircntre ei prin viu grai cacircnd se
aflau faţă icircn faţă ori la o depărtare anume de unde vocea umană se putea auzi La depărtare nu exista
comunicare Astăzi noi putem comunica prin scris prin cărţi ziare reviste telefon televiziune
internet cu oameni care se află la mii de kilometri de noi ori cu oameni care au trăit icircnaintea noastră
Oamenii aveau nevoie să comunice icircntre ei şi doreau să cunoască gacircndurile icircnaintaşilor Acest lucru
ei icircl făceau prin povestire Omul este singura fiinţă de pe Pămacircnt care simte nevoia şi are capacitatea
să-şi povestească viaţa Icircntacircmplările reale sau imaginare călătoriile războaiele viata unor eroi
adevăraţi dar şi a celor icircnchipuiţi toate acestea erau ţinute minte pe dinafară Bătracircnii povesteau
tinerilor tinerii povesteau la racircndul lor celor mai tineri decacirct ei cacircnd deveneau ei icircnşişi oameni mari
şi astfel aproape nimic nu se pierdea din tot ceea ce se petrecea ori se petrecuse icircn istoria omenirii
Faptele vitejeşti ori cele religioase erau mai cu seamă povestite Icircn vremea aceea oamenii aveau se
pare o memorie colosală Unii dintre ei dovedeau o vocaţie specială icircn acest sens Ei se numeau
rapsozi adică ldquopovestaşirdquo povestitori
Ţineau minte pe dinafară mii de icircntacircmplări cu toate amănuntele lor Ca să fie reţinute mai
bine de memorie aceste icircntacircmplări erau spuse de multe ori icircn versuri şi uneori cacircntate
Marele poem antic ldquoILIADArdquo datorat lui Homer aşa s-a transmis la icircnceput pacircnă cacircnd icircn
sfacircrşit abia după secole a fost scris La fel poemele numite ldquoVEDELErdquo din India veche La fel s-au
transmis şi s-au păstrat basmele şi baladele noastre populare pacircnă la apariţia şi utilizarea scrisului
Istoricii au stabilit cu precizie că icircn Mesopotamia acolo unde s-a inventat şi roata s-a
descifrat şi cea mai veche scriere din lume scrierea sumeriană care a apărut acum mai bine de 5500
de ani Această scriere nu avea un alfabet ci era formată dintr-un şir de pictograme (litere pictate)
Pentru a putea icircnsemna o mulţime de date cacirct mai repede a fost nevoie să se scrie cacirct mai simplu
Atunci cu obiecte ascutite au icircnceput să imprime pe plăcuţe de argilă moale (lut galben) semne care
semănau cu nişte cuie ascuţite grupate să semene cu obiectele sau fiinţele pe care le denumeau
Icircnvăţaţii au studiat această scriere şi au denumit-o ldquoSCRIERE CUNEIFORMĂrdquo
Mărculescu Radu clasa a VII-a A
PAGINI DE ISTORIE
MIRADOR
27
De ce suflă vacircntul
Vacircntul este aer icircn mişcare
Deplasările se datorează diferenţelor de temperatură
ale aerului icircn diferite locuri Aerul cald este mai
puţin dens şi mai uşor decacirct cel rece Dar nu vă este
posibil de a simţi sau a vedea direct această
diferenţă Ea a fost descoperită de oamenii de ştiinţă
cu ajutorul unor aparate speciale Cacircnd aerul rece
care este mai greu icircntacirclneşte aerul cald care este
mai uşor se petrece un schimb de poziţii aerul rece
coboară spre suprafaţa pămacircntului iar cel cald urcă
spre cer Deci aerul icircncepe să se mişte şi simţim un
vacircnt uşor La suprafaţa pămacircntului aerul este pe
alocuri mai rece de exemplu deasupra lacurilor a
pădurilor icircn timp ce icircn alte părţi este mai cald ca de
pildă icircn oraşe iar icircn zonele de deşert este chiar
fierbinte Atunci cacircnd mase mari de aer cald
icircntacirclnesc aerul rece tot icircn cantităţi mari icircncep să
sufle vacircnturi puternice care uneori pot deveni
furtuni violente ce produc distrugeri mari de
culturi animale construcţii şi pun icircn pericol vieţile
oamenilor
De ce apa stinge focul
Aţi avut desigur prilejul să priviţi uneori
un foc de lemne Aţi văzut cum scoate flăcări
strălucitoare care se ridică icircn aer Dar poate nu
ştiţi că fără acest aer din jur focul nu ar putea
arde Aerul conţine un corp gazos invizibil numit
oxigen Oricare ar fi materia folosită pentru ars icircn
foc- lemn cărbune gaze petrol hacircrtie paie ndash este
nevoie de oxigen pentru a se aprinde şi a putea să
ardă
Cacircnd peste un foc aprins se toarnă apă se
alungă cea mai mare parte a aerului din jur Fără
oxigenul din aer focul moare se stinge Dar apa
mai are un rol icircn stingerea focului Ea răceşte
lemnele sau cărbunii aprinşi care nu pot arde
decacirct dacă sunt foarte fierbinţi
Aţi văzut vreodată ce se icircntacircmplă dacă se
pune icircn foc o bucată de lemn bine muiată icircn apă
Ea nu se aprinde ci elimină doar nişte aburi adică
vapori de apă Lemnul fumegă dar nu arde Icircnsă
după ce se usucă lemnul devine fierbinte se
uneşte cu oxigenul din aer şi se aprinde cu flacără
luminoasă scoţacircnd şi puţin fum
De ce se icircnalţă fumul icircn aer
Fumul care iese dintr-un foc de lemne
este un fel de nor format din firicele foarte
mici de cenuşă amestecate cu vapori de apă şi
alte substanţe gazoase (adică aşa cum este
aerul) Aerul amestecat cu fum de deasupra
flăcărilor este foarte fierbinte şi mai uşor
decacirct aerul rece aflat mai departe de foc
Aşadar sus la o anumită distanţă de foc
aerul este rece şi mai greu decacirct aerul cald Ca
urmare aerul rece şi greu se lasă icircn jos către
foc iar aerul cald amestecat cu fum se icircnalţă
sus tot mai sus şi se răspacircndeşte icircn jur pacircnă
cacircnd nu-l mai vedemUneori fumul e dus de
vacircnt pacircnă la mari depărtări
Nu staţi niciodată icircn imediata apropiere a
unui foc Fumul lui face să vă usture ochii să
lacrimaţi vă intră icircn nări şi icircn gură icircl respiraţi
şi vă face să tuşiţi să strănutaţi vă icircnăbuşă
Apoi din focul de lemne sar mereu scacircntei
care pot să vă cadă pe piele sau pe haine şi să
vă ardă foarte rău şi dureros
Tiron Daniel clasa a VII-a B
DIN LUMEA ŞTIINŢEI
MIRADOR
28
Pagina veselă
Dragă carte de matematică
Te rugăm mai maturizează-te şi tu şi icircnvaţă să icircţi rezolvi singură problemele Ne-
am săturat să-ţi le rezolvăm noi Icircnvaţă să te descurci şi singură Ştim viaţa e
greadartrebuie s-o faci
Cu drag
Colectivul clasei a VII-a B
MIRADOR
9
24 IANUARIE 1859 - Moment de răscruce icircn istoria Romacircniei
Liceul Teoretic ldquoGeorge Moroianurdquo Săcele a sărbătorit
ziua de 24 ianuarie 1859 (Unirea Principatelor Romacircne) printr-
un simpozion realizat icircn parteneriat cu Muzeul Judeţean de
Istorie Braşov Şcoala noastră sndasha bucurat de participarea
doamnelor Măriuca Radu şi Cristina Tănase muzeografe la
instituţia mai sus amintită Elevul Bălan Robert din clasa a VIII-
a A a susţinut un referat pe această temă Momentul de icircnceput şi
de final al evenimentului a fost marcat prin intonarea HOREI
UNIRII de către toţi participanţii la acest simpozion
Prof Tănase Ionuţ
TRADIŢIE ŞI ISTORIE ndash 24 Ianuarie 1859 ndash 24 Ianuarie 2012
Reprezentacircnd municipiul Săcele şase membri ai cercului ldquoMocănaşul-cu-Fluieraşulrdquo de la
Clubul elevilor Săcele Iani Florin Mondoc Lucian Farkas Romus Suko - elevi la Liceul
Teoretic bdquoGeorge Moroianurdquo Giuliana Cara Ionela Voinea - eleve la Şcoala Generală nr 4
bdquoFraţii Popeeardquo şi Ştefania Crina Balent - elevă la Şcoala Generală nr 1 ndash Baciu ndash Săcele au
prezentat icircn cadrul unei şezători elemente importante legate de Unirea Principatelor Romacircne
prof Silvia Tatu ndash Clubul Elevilor Săcele cercul ldquoMocănaşul-cu-Fluieraşulrdquo
MIRADOR
10
Anul Caragiale - 160 de ani de la naştere 100 de ani de la moarte
Ion Luca Caragiale unul din marii scriitori romacircni se
naşte la 1 februarie 1852 icircn satul Haimanale care-i poartă astăzi
numele fiind primul născut al lui Luca Caragiale si al Ecaterinei
Atras de teatru Luca se căsătoreşte icircn 1839 cu actrița și
cacircntăreața Caloropoulos de care se desparte fără a divorța
vreodată icircntemeindu-și o familie statornică cu brașoveanca
Ecaterina fiica negustorului grec Luca Chiriac Caraboas
Primele studii le-a făcut icircn 1859 și 1860 cu părintele Marinache de la Biserica Sf
Gheorghe din Ploiești iar pacircnă icircn 1864 a urmat clasele primare II-V la Școala Domnească din
Ploiești unde l-a avut icircnvățător pe Bazil Drăgoșescu Pacircnă icircn 1867 a urmat trei clase la
Gimnaziul bdquoSfinții Petru și Pavelrdquo din Ploiești iar icircn 1868 a terminat clasa a V-a liceală
la București Caragiale a absolvit Gimnaziul bdquoSfinții Petru și Pavelrdquo din Ploiești pe care l-a
numit icircn Grand Hocirctel bdquoVictoria Romacircnărdquo orașul său natal
Icircnceputul activității jurnalistice a lui Caragiale poate fi datat cu probabilitate icircn luna
octombrie 1873 la ziarul Telegraful din București unde ar fi publicat rubrica de anecdote
intitulată Curiozități Dramaturg nuvelist pamfletar poet scriitor director de teatru
comentator politic şi ziarist romacircn este cel mai bun dramaturg romacircn prin faptul că a reflectat
cel mai bine realitățile limbajul și comportamentul romacircnilorLucrarea d-lui Caragiale este
originală comediile sale pun pe scenă cacircteva tipuri din viața noastră socială de astăzi și le
dezvoltă cu semnele lor caracteristice cu deprinderile lor cu expresiile lor cu tot aparatul
icircnfățișării lor icircn situațiile anume alese de autorrdquo după cum declara criticul literar Titu
Maiorescu Cele mai cunoscute piese ale sale O noapte furtunoasă 1879 Conul Leonida faţă
cu Reacţiunea 1880 O scrisoare pierdută 1885 Dale carnavalului 1885 Năpasta 1890
au fost publicate icircn revista Junimea la care au colaborat Ion Creangă și Mihai Eminescu Ion
Luca Caragiale și-a publicat primul volum intitulat Teatru icircn anul 1889 la Editura Socec
Se stinge din viaţă la 9 iunie 1912 icircn apartamentul său din Berlin bolnav fiind
de arterioscleroză Rămacircne icircncă icircn sufletul posterităţii prin opere sale extrem de actuale şi icircn
ziua de azi dovadă fiind faptul că anul 2012 numit anul Caragiale se icircnchină icircn faţa geniului
său comemoracircndu-l prin multiple evenimente
Mihaela Dariciuc cls a X-a A
MIRADOR
11
PAGES DES FRANCOPHONES
LE PARAPLUIE
Au vestiare dune salle de spectacle
louvreuse
- Monsieur il faut deacuteposer votre parapluie
- Je n en ai pas
- Celagrave m est eacutegal c est le rѐglement allez
en chercher un
AU CONCERT
Ce sont des snobs qui vont au concert
- Tu reconnais Beethoven dit l un d eux
- Attends qu il se retourne et je te le dirai
reacutepond l autre
DANS LA RUE
C est une historie qui se passe dans la rue
Une dame se retourne un jeune gar on l
interpelle et en suppliant lui demande
- Madame vous ne pourriez pas
me donner 15 francs pour me
permettre de retrouver mon papa
et ma mamam
La dame eacutemue se laisse apitoyeacutee et lui tend
trois piѐces de 5 francs
- Mais tu vas me dire o sont tes
parents agrave preacutesent mon petit
- Oh Oui madame je cours les
rejoindre ils sont au cinema repond
l enfant en se sauvant agrave toutes
jambes
LA VACHE QUI MACHE
Un enfant de Paris se promѐne agrave la
campagne avec son papa Quand tout agrave coup
il il voit une vache qui rumine dans un preacute
il s arrecircte et secrie
-Oh Papa c est s rement une vache
ameacutericane elle m che du chewing- gum
Prof Haşotti Cătălina
MIRADOR
12
Concursul de Limbă şi Civilizaţie rdquoCangurul Lingvistrdquo- secţiunea franceză-spaniolă
Ediţia din acest an şcolar a concursului de limbă şi civilizaţie ldquoCangurul lingvistrdquo s-a desfăşurat
icircn data de 18 noiembrie 2011 şi a reunit aproximativ 39 000 de elevi din 1 000 de şcoli şi licee dintre
care icircn judeţul Braşov un număr de 460 elevi Şcoala noastră a participat cu un număr de 11 elevi 4
elevi din clasa a VI-a A ( Buta Andreea Rus Ramona Bivol Ştefan Gacircndac Ionela) 3 elevi din clasa
a X-a A (Georgea Teodora Dariciuc Mihaela Mătasă Cristina) şi 4 elevi din clasa a XI-a A şi B
(Buna Iolanda Tăbăraş Emanuel Csere Mihai Turcuţ George)
Elevii au avut de răspuns la 50 de icircntrebări cu punctaje diferite icircntrebăile de la 1 la 10 au fost
notate cu 3 puncte fiecare cele de la 11 la 40 cu 4 puncte fiecare iar cele de la 41 la 50 cu 5 puncte
fiecare
Deşi ediţia din acest an şcolar a
fost mai dificilă decacirct icircn anii trecuţi
rezultatele au fost bune şi foarte bune
astfel că cele mai mari rezultate le-au
obţinut după cum urmează
La clasa a VI-a Buta Andreea Rus
Ramona Bivol Ştefan-
189 de puncte
La clasa a X-a Georgea Teodora -
19525 de puncte
La clasa a XI-a Csere Mihai-
16975 de puncte
Cei mai buni au primit diplome şi cărţi din partea organizatorilor ( MECT şi Fundaţia Pentru
Integrare Europeană Sigma )
Prof limba franceză Gabriela Goicea
MIRADOR
13
SCRISOARE DESCHISĂ
Dragii mei
De cacircteva luni sunt consilier școlar ( profesor psiholog) la Moroianu
Ce face un consilier Stă de vorbă cu elevii
Activitatea de consiliere se adresează oamenilor normali care au o problemă și vor
să o rezolve
Dar cine nu are probleme Viața icircnsăși reprezintă o problemă Din fericire
fiecare problemă are rezolvarea ei și fiecare rezolvare chiar mai multe soluții
Aceasta este munca consilierului să-și ajute ldquo cliențiirdquo (termen folosit icircn
consiliere) să-și construiască propria soluție
Vă aștept la CABINETUL DE ASISTENȚĂ PSIHOPEDAGOGICĂ (la etajul sălii
de sport)
Psiholog Cristina Varga
MIRADOR
14
PROIECT MULTILATERAL COMENIUS
2011 ndash 2013
ldquoTHE LANGUAGE OF ARTrdquo 11-PM-460-BV-LT
Icircn februarie 2011 şcoala noastră a aplicat cu succes pentru un proiect multilateral Comenius
bdquoThe language of artrdquo Sprijinul financiar asigurat şcolii noastre prin Programul sectorial Comenius al
Programului bdquoIcircnvăţare pe tot parcursul vieţiirdquo este de 24000 euro sumă ce va asigura mobilităţile a
18 elevi cu vacircrsta cuprinsă icircntre 12 ndash 14 ani icircnsoţiţi de cadre didactice din şcoală Aceste mobilităţi
vor fi realizate pe parcursul a doi ani şcolari respectiv 2011-2012 şi 2012-2013 De asemenea suma
primită prin acest proiect va fi utilizată şi pentru finanţarea produselor finale ale proiectului cd-uri
dvd-uri pliante e-cărţi dicţionare
Ideea proiectului The language of art se bazează pe descoperirea şi icircnţelegerea valorilor
noastre culturale a asemănărilor şi diferenţelor culturale specifice fiecărei ţări participante
Proiectul va implica 250 de elevi din şcoala noastră (cu vacircrsta cuprinsă icircntre 8 şi 14 ani) şi 15
cadre didactice
PARTENERI
Klaipėdos Gedminų pagrindinė mokykla ndash Lituania (coordonatorul proiectului)
Oumlzel Oumlzcan İlkoumlğretim Okulu ndash Turcia
Szkoła Podstawowa im Gustawa Morcinka ndash Polonia
Alsungas vidusskola ndash Letonia
Liceul Teoretic George Moroianu Sacele ndash Romacircnia
ECHIPA DE PROIECT pentru Romacircnia
Prof Gabriela Ivan ndash coordonator de proiect
Prof Cezarina Bacirclbicirce
MIRADOR
15
Prof Adriana Dragomir
Prof Gabriela Goicea
Prof Gheorghe Munteanu
Prof Ionuţ Tănase
Cristina Potacircrniche ndash contabil
Obiectivele principale ale proiectului
Să aprofundeze limba engleză
Să-şi icircmbunătăţească abilităţile IT
Să icircnveţe să comunice şi să colaboreze icircntr-o echipă internaţională
Să cacircştige icircncredere icircn sine
Elevii vor face schimb de informaţii colectate cu privire la patrimoniul cultural al ţării lor De
asemenea ei vor organiza o expoziţie de costume naţionale prezentate icircn fotografii şi desene
Participanţii vor face e-carti pliante dicţionare care prezintă tradiţii etnice obiceiurile şi macircncăruri
tradiţionale Proiectul va icircmpleti tradiţii festivaluri istorie dans muzică din ţară limbi străine şi
cetăţenie
Toţi elevii vor crea un blog şi un site web Ei vor comunica cu ajutorul MSN şi e-mail
Fiecare şcoală parteneră va avea un loc icircn şcoala ei pentru a afişa materiale legate de proiect
Icircn timpul vizitelor de studiu se va participa la lecţii deschise susţinute de către şcoala gazdă Vor fi
realizate spectacole şi şi reuniuni pentru introducerea icircn cultura şi tradiţiile locale şi naţionale
Elevii din fiecare şcoală parteneră cu ajutorul profesorilor lor vor pregăti un basm popular icircn
limba lor maternă Piesa va include tradiţiile pămacircntului natal cacircntecul şi dansul tradiţional
Participanţii vor emite un singur DVD titrat icircn limba engleză vor publica pe e-carte informaţii
despre obiceiurile şi tradiţiile naţionale dar vor realiza şi un glosar icircn limba engleză şi limbile
partenerilor de proiect Proiectul va dezvolta competenţele elevilor de a comunica icircn limba lor
maternă icircn limbi străine alfabetizarea lor digitală şi conştiinţa culturală
Prof Gabriela Ivan ndash coordonator proiect
MIRADOR
16
COMENIUS MULTILATERAL SCHOOL PARTNERSHIP
2011 ndash 2013
ldquoTHE LANGUAGE OF ARTrdquo 11-PM-460-BV-LT
In February 2011 our school successfully applied for a Comenius multilateral partnership
called bdquoThe language of artrdquo The financial support granted to our school by the Lifelong Learning
Programme is 24000 Euro money which will also cover the expenses for 18 students aged 12-14
who are going to take part in the activities organised in the partner schools abroad together with their
teachers These mobilities extend on a period of 2 school years namely 20112012 and 20122013
The grant also covers the materials and the final products of the project such as CDs DVDs leaflets
e-books dictionaries
The ideea of the project The language of art draws on the discovery and understanding of
our cultural values emphasising both the cultural differences and similarities among the participating
countries
The project aims at involving 250 students (aged 8-14) and 15 teachers in our school
PARTNERS
Klaipėdos Gedminų pagrindinė mokykla ndash Lithuania (project coordinator)
Oumlzel Oumlzcan İlkoumlğretim Okulu ndash Turkey
Szkoła Podstawowa im Gustawa Morcinka ndash Poland
Alsungas vidusskola ndash Latvia
Liceul Teoretic George Moroianu Sacele ndash Romania
The Romanian project team
Prof Gabriela Ivan ndash project coordinator
Prof Cezarina Bacirclbacirce Prof Adriana Dragomir Prof Gabriela Goicea Prof Gheorghe Munteanu
Prof Ionuţ Tănase Cristina Potacircrniche ndash accountant
MIRADOR
17
Project objectives
Students are given a chance to express their artistic talents
Students should improve their abilities of communicating in English
Students should improve their IT competences
Students should acquire team work abilities in a multi-national environment
Students should increase their self-confidence
Students from all partner countries exchange information related to their own cultural
heritage They will organise an exhibition of pictures and drawings of traditional costumes All the
participants work to create a series of e-books leaflets and traditions dictionaries The project focuses
on old traditions history dance music along with foreign language use and citizenship
A blog and a website are going to be part of the final products that this project envisages For
this purpose students communicate via the Internet
Every partner school dedicates a corner in their building to exhibit project-related materials
During the visits the host school performs demonstrative lessons for the guests They also organise
art workshops and entertaining events such as shows traditional parties and sightseeing tours
Finally students and teachers in each country work on a drama performance of a traditional folk tale
in their mother tongue including local traditions music and dance The performance is recorded and
subtitled in English
The project aims at improving studentsrsquo communicative abilities in their native language and
in English increasing computer literacy and raising cultural awareness
COMENIUS MULTILATERAL SCHOOL PARTNERSHIPS PROJECTlsquoS
bdquoTHE LANGUAGE OF ARTldquo
WORK MEETING IN
LICEUL TEORETIC bdquoGEORGE MOROIANUldquo SACELE
(ROMANIA) 20022012 ndash 24022012
MIRADOR
18
PROGRAMME
Projectlsquos coordinator in Romania prof Gabriela Ivan
Duminică
19 februarie
Arrival of participants taking from the airport accommodation
Luni
20 februarie
900 am - Welcoming guests
930 am - Presentation High School George Moroianu Săcele Introducing the
Romanian team
Meeting with the Mayor (the Mayor Sacele)
Lunch (Dogaru)
600 pm Folk Performance at Centrul Ziurel
Marţi
21 februarie
900 am - 1200 am Assist open lessons
Lunch (Angelescu) + Discussion
230 pm pm - Visit the historical center of Brasov The Black Church First
Romanian School
Miercuri
22 februarie
1015 to 1200 am - Workshops - theme Dragobete = Romanian Valentinersquos day
(quilling painting household plasticine fretwork etc) + Discussion feedback
Lunch (Ionescu)
200 pm Visit to Bran Castle (Dracularsquos Castle)
Joi
23 februarie
900 am ndash ldquoOur guests teach ushelliprdquo activities with the primary classes
1100 am ndash PowerPoint presentations about Valentinersquos Day traditional food or any
other representative holiday of the participant countries Lunch (Electroprecizia -
Pizza)
500 pm Romanian traditional meal
Vineri
sacircmbătă ndash
24 25
februarie
Plecarea din Săcele (Leaving Sacele)
MIRADOR
19
John Amos Comenius
Educational influence
The most permanent influence exerted by Comenius was in practical educational work Few
men since his day have had a greater influence though for the greater part of the eighteenth century
and the early part of the nineteenth there was little recognition of his relationship to the current
advance in educational thought and practice The practical educational influence of Comenius was
threefold He was first a teacher and an organizer of schools not only among his own people but
later in Sweden and to a slight extent in Holland In his Didactica Magna (Great Didactic) he
outlined a system of schools that is the exact counterpart of the existing American system of
kindergarten elementary school secondary school college and university
In the second place the influence of Comenius was in formulating the general theory of education In
this respect he is the forerunner of Rousseau Pestalozzi Froebel etc and is the first to formulate
that idea of ldquoeducation according to naturerdquo so influential during the latter part of the eighteenth and
early part of the nineteenth century The influence of Comenius on educational thought is comparable
with that of his contemporaries Bacon and Descartes on science and philosophy In fact he was
largely influenced by the thought of these two and his importance is largely due to the fact that he
first applied or attempted to apply in a systematic manner the principles of thought and of
investigation newly formulated by those philosophers to the organization of education in all its
Born 28 March 1592 in Moravia
Died 4 November 1670 (aged 78) at Amsterdam
Occupation Teacher educator and writer
MIRADOR
20
aspects The summary of this attempt is given in the Didactica Magna completed about 1631
though not published until several years later
The third aspect of his educational influence was that on the subject matter and method of education
exerted through a series of textbooks of an entirely new nature The first-published of these was the
Janua Linguarum Reserata (The Gate of Languages Unlocked) issued in 1631 This was followed
later by a more elementary text the Vestibulum and a more advanced one the Atrium and other
texts In 1657 was published the Orbis Sensualium Pictus probably the most renowned and most
widely circulated of school textbooks It was also the first successful application of illustrations to the
work of teaching though not as often stated the first illustrated book for children
These texts were all based on the same fundamental ideas (1) learning foreign languages through the
vernacular (2) obtaining ideas through objects rather than words (3) starting with objects most
familiar to the child to introduce him to both the new language and the more remote world of objects
(4) giving the child a comprehensive knowledge of his environment physical and social as well as
instruction in religious moral and classical subjects (5) making this acquisition of a compendium of
knowledge a pleasure rather than a task and (6) making instruction universal While the formulation
of many of these ideas is open to criticism from more recent points of view and while the naturalistic
conception of education is one based on crude analogies the importance of the Comenian influence
in education has now been recognized for half a century The educational writings of Comenius
comprise more than forty titles In 1892 the three-hundredth anniversary of Comenius was very
generally celebrated by educators and at that time the Comenian Society for the study and
publication of his works was formed
prof Gabriela Ivan
MIRADOR
21
PROGRAMUL ECO ndash ŞCOALA - 2011- 2012
ECO-CODUL
Dacă sănătos vrei să trăieşti Icircnvaţă mai icircntacirci natura să o preţuieşti
Icircn contextul dezvoltării actuale a societăţii umane una dintre preocupările icircnvăţămacircntului o
constituie educarea tinerelor generaţii icircn scopul păstrării şi conservării mediului icircnconjurător
Educarea elevilor şi implicit a altor persoane educabile trebuie să aibă la bază informaţia
conştientizarea problemelor apărute datorită acţiunilor umane şi dorinţa de a face ceva cu adevărat
important pentru a remedia impactul asupra mediului icircnconjurător Educatia ecologică icircn contextul
conceptului de dezvoltare durabilă are o importanţă deosebită Ea nu se realizează pe moment nu
implică un număr limitat de persoane nu se realizează doar icircn cadrul unor ore de curs precum
biologie geografie şi nu presupune doar obţinerea de avantaje materiale icircn urma valorificării unor
materiale reciclabile Educaţia ecologică presupune schimbarea unui mod de gacircndire şi de abordare
a conceptului de mediu conştientizarea faptului că omul determină prin amprenta sa dezechilibrele
care apar şi că icircn aceeaşi măsură el este cel care poate face ceva pentru diminuarea acestor efecte
Cunoscacircnd natura şi legile ei icircnţelegem necesitatea protejării acesteia icircn scopul
conservării tuturor componentelor abiotice şi biotice Icircncepacircnd de la reducerea consumului excesiv şi a
exploatării neraţionale a resurselor naturale controlul eliminării deşeurilor rezultate icircn urma activităţilor
umane cu consecinţe negative asupra stabilităţii mediului şi pacircnă la conservarea biodiversităţii naturale elevii
pot constitui un pilon de bază al strategiei pentru educaţia ecologică Ei trebuie să icircnţeleagă că natura nu are
preţ şi că datorită pagubelor ireparabile aduse Pămacircntului icircntr-un ritm rapid riscăm nu numai să distrugem
planeta plantelor şi animalelor dar ne sabotăm şi interesele proprii pe termen lung
Introducacircnd discipline de specialitate care au la bază educaţia ecologică icircncepacircnd cu clasele
primare se realizează formarea unei conştiinte ecologice precum şi a unor deprinderi şi
aptitudini necesare unui bun cetăţean
Valorificarea unor deşeuri aduce beneficii tuturor categoriilor de vacircrstă fără a implica costuri
majore dezvoltă creativitatea şi imaginaţia fiecăruia trezeşte spiritul practic şi creionează comportamente şi
mentalităţi viitoare Dezvoltarea iniţiativei la elevi şi responsabilizarea pentru acţiunile icircntreprinse de ei icirci
pregătesc pentru rolul decisiv pe care icircl vor avea icircn societate
Şcoala prin specificul ei are obligaţia morală de a forma deprinder i şi abilităţi icircn
scopul protejării factorilor de mediu şi icircn acest sens programul Eco -Şcoala se raliază perfect la
realizarea programului de educaţie ecologică icircn şcoli
Programul Eco-Şco reuneşte preocupările elevilor şcolii noastre elevi care au fost
implicaţi icircn acţiuni asemănătoare icircn fiecare an şi determină dezvoltarea unei strategii durabile
pentru educaţia ecologică
Coordonatorul programului ECO ndash ŞCOALA Prof Marcela Sicircrbu
MIRADOR
22
Din creaţiile noastre
Alida si cele cinci animale
Alida merge spre școală Pe drum se icircntacirclnește cu o pisică
-Miauhellip
-Ce spui tu acolo Eu nu te pot ajuta pentru că trebuie să merg la școală
Mai merge ea un pic şi icircntacirclnește un cățel
-HamHam
-Ce vrei Nu icircţi dau macircncare Pleacă Lasă-mă icircn pace Trebuie să merg la
școală
Mai merge ea ce merge şi icircntacirclnește un cocoș
-Cucuriguhellip
-Nu și tu Nu icircmi sta icircn drum Nu am grăunțe
Plecă Şi icirci apăru un lup
-Auhellip
-Să te doară Nu-mi pasă de un animal amăracirct ca tine Pleacă Ce mai aștepți
Alida era aproape de școală Lacircngă poartă era un urs
-MorhellipMorhellip
-Păi mori Ce mai aștepţi Of Aș vrea să moară toate animalele care mi-au
apărut icircn cale
Şi plecă Icircn sfacircrșit Alida ajunse icircn sala de clasă
-Bună dimineața spuse Alida
-Bună dimineața spuse doamna icircnvațătoare
Au trecut trei ore A patra oră a fost ora de Științe Alida a icircnvățat despre animale
şi despre cacirct de mult trebuie să le respecte A icircnvățat că nu este bine să le ignore sau să
icircși dorească să moară
Alida era speriată Ea se icircntrebă
-Oare ce s-o fi icircntacircmplat cu bietele animale
Se termină şi ultima oră La plecare Alida salută şi ieși prima din clasă Icircn drum
spre casă văzu cele cinci animale icircntinse pe pămacircnt Alida crezu că sunt moarte
-Vai spuse Alida așezacircndu-se icircn genunchi lacircngă animale de ce oare mi-am dorit
să moară Icircmi pare atacirct de rău Dacă m-aţi putea auzi
Ca prin miracol animalele s-au trezit Alida era uimită Le spunea animalelor că
icirci pare tare rău Animalele se icircnveseleau Alida le duse acasă le dădu de macircncare le
spălă şi le lăsă icircn curtea casei sale De atunci Alida şi cele cinci animale erau cele mai
bune prietene
Boriceanu Georgiana clasa a IV-a B
MIRADOR
23
Pe urmele lui Tolkienhellip Hobbitul
Gandalf intră icircn curte fără a saluta mormăind o vrajă
- Hipidi hopoda Nuliferus pădurosus castel Bum-bum
Şi dintr-o dată Bilbo şi Gandolf au ajuns lacircngă castelul din pădurea cea deasă
- Te-am adus aici Bilbo pentru că tu eşti singurul care poate să-mi salveze fata ţinută
prizonieră icircn acest castel
- Cum adică
- Tu eşti hobbitul ales care poate omoricirc bestia Pe Zalzar
- Dar
- Niciun dar Acum du-te
- Bine spuse resemnat şi nu foarte icircncrezător Bilbo
Mergacircnd icircncet spre castel Bilbo ajunse icircn faţa unei uşi
icircnsă teama icircl icircmpiedică să intre Isteţul Gandalf bănuind acest lucru icircl şi teleportase icircnăuntru
Neavacircnd icircncotro Bilbo icircnaintă Deschise uşă după uşă pacircnă cacircnd a dat cu ochii de Iubimumu
Dulcibubu Pe loc s-a icircndrăgostit de prea-frumoasa fată a lui Gandolf
Şi acum cititorule pune-te icircn locul bravului Bilbo care dorind să-şi ia frumoasa inimii acasă
numaidecacirct este nevoit să facă căţiva paşi icircn spate şi să-şi icircnfracircneze dorinţa atacirct de firească inimii Icirci
faţă icirci apăru Zalzar Lupta icircncepu Lipsit de armură şi arme Bilbo icircmprumută sabia de la un
ornament de soldat Pare că sabia nu-i este de mare folos lui Bilbo Dar stai Ce este acea strălucire
Este sabia lui Bilbo Străluceşte din ce icircn ce mai tare Lupta continuă Balanţa se icircnclină icircn favoarea
eroului nostru Puterea icirci este acum icircnzecită Zalzar este icircnvins cu uşurinţă şi dispare
Luacircnd fata de mijloc Bilbo se icircndreptă către Gandolf care văzacircndu-şi fata sănătoasă şi la
adăpost i-o dă de soţie salvatorului
Bilbo şi Iubimumu Dulcibubu au ţinut o nuntă mare Tot acum l-au sărbătorit pe Bilbo ca nou
locotenent al armatei E limpede deci că destinul lui Bilbo a fost s-o salveze pe frumoasa sa viitoare
soţie ca şi stră-stră-stră-stră- bunicul său care nu era altcineva decacirct nu nu vă spun Ghiciţi voi
Bafta
Kopecsiri Blaka (cls a VI-a C)
Din creaţiile noastre
MIRADOR
24
Din creaţiile noastre
Rătăcind spre nicăieri
Zi ploioasă de septembrie
zgomot asurzitor de paşi
miros de frunze moarte
culori din ce icircn ce mai gri
O bancă de lemn uscat şi un suflet rătăcit oftează
Era locul spre care icircmi icircntorceam mereu privirea Era locul nostru
Mi-e dor
Dar tu De ce taci Ţi-e frică de trecut sau poate de viitor De cine te ascunzi
Toate sunt icircntrebări de prisos rostite din faţa geamului alintat de lacrimile
ploii
Placircnge cerul sau cel care placircnge eşti tu
Iar tăcere
Aş vrea
să pot vorbi ca ploaia
să dansez ca vacircntul
să pot picta aceleaşi nuanţe de alb-murdar la fel ca şi timpul
Ecoul asurzitor
icircncetează
paşii
se aud acum icircndepărtacircndu-se
Am plecat lăsacircnd icircn spate doar urmele noroiului cu care erau plini bocancii
cu care mă icircndreptasem ultima oară spre banca noastră
Bezdadea Bianca (clasa a X-a B)
MIRADOR
25
POEZII
Lui Mihai Eminescu
O viaţă zbuciumată
Un trai neicircnţeles
O artă ţi-a fost dată
Cu care te-ai ales
Un sfacircnt poet al ţării
De dragoste-nsetat
Un creator al lumii
Cu suflet măcinat
Poeme dulci daruri iubite
Slove de aur magnifice cuvinte
Un suflet pur bogat icircn astă lume
Tu Eminescu poet scump cu renume
O zi icircndoliată tristă dar vie
Adevăraţii romacircni ţi-o păstrează ţie
Căci ca o floare tu te-ai stins
Icircnsă veşnic vei rămacircne luceafărul aprins
Bodros Carmen clasa a X-a B
Visul
Din ceru-ntunecat sclipeşte luna
Şi se-oglindeşte-n lacul fermecat
Ca o lumină albă de argint
Iar sufletul icircmi este părăsit
Icircn noaptea dulce liniştită
Cacircnd codrul este adormit
Ea stă şi-aşteaptă ca să vină
Din depărtări al ei iubit
Prundişul lunecos şi umed
Sub tălpi aluneca uşor
Şi parcă aude-n depărtare
Un foşnet lin tremurător
Doar vacircntul sună printre ramuri
Şi vine-ncet şi răcoros
Şi parcă spaima mă cuprinde
Privind icircn luciul apei jos
Palăcian Andra clasa a X-a A
MIRADOR
26
Scrisul - a doua memorie a omenirii
La icircnceput icircn urmă cu mii de ani niciun om de pe Pămacircnt nu ştia carte Icircntreaga omenire era
hellipanalfabetă Pentru noi oamenii de azi obişnuiţi cu prezenţa cărţilor a ziarelor şi revistelor la tot
pasul e greu să ne imaginăm acest lucru Oamenii totuşi comunicau icircntre ei prin viu grai cacircnd se
aflau faţă icircn faţă ori la o depărtare anume de unde vocea umană se putea auzi La depărtare nu exista
comunicare Astăzi noi putem comunica prin scris prin cărţi ziare reviste telefon televiziune
internet cu oameni care se află la mii de kilometri de noi ori cu oameni care au trăit icircnaintea noastră
Oamenii aveau nevoie să comunice icircntre ei şi doreau să cunoască gacircndurile icircnaintaşilor Acest lucru
ei icircl făceau prin povestire Omul este singura fiinţă de pe Pămacircnt care simte nevoia şi are capacitatea
să-şi povestească viaţa Icircntacircmplările reale sau imaginare călătoriile războaiele viata unor eroi
adevăraţi dar şi a celor icircnchipuiţi toate acestea erau ţinute minte pe dinafară Bătracircnii povesteau
tinerilor tinerii povesteau la racircndul lor celor mai tineri decacirct ei cacircnd deveneau ei icircnşişi oameni mari
şi astfel aproape nimic nu se pierdea din tot ceea ce se petrecea ori se petrecuse icircn istoria omenirii
Faptele vitejeşti ori cele religioase erau mai cu seamă povestite Icircn vremea aceea oamenii aveau se
pare o memorie colosală Unii dintre ei dovedeau o vocaţie specială icircn acest sens Ei se numeau
rapsozi adică ldquopovestaşirdquo povestitori
Ţineau minte pe dinafară mii de icircntacircmplări cu toate amănuntele lor Ca să fie reţinute mai
bine de memorie aceste icircntacircmplări erau spuse de multe ori icircn versuri şi uneori cacircntate
Marele poem antic ldquoILIADArdquo datorat lui Homer aşa s-a transmis la icircnceput pacircnă cacircnd icircn
sfacircrşit abia după secole a fost scris La fel poemele numite ldquoVEDELErdquo din India veche La fel s-au
transmis şi s-au păstrat basmele şi baladele noastre populare pacircnă la apariţia şi utilizarea scrisului
Istoricii au stabilit cu precizie că icircn Mesopotamia acolo unde s-a inventat şi roata s-a
descifrat şi cea mai veche scriere din lume scrierea sumeriană care a apărut acum mai bine de 5500
de ani Această scriere nu avea un alfabet ci era formată dintr-un şir de pictograme (litere pictate)
Pentru a putea icircnsemna o mulţime de date cacirct mai repede a fost nevoie să se scrie cacirct mai simplu
Atunci cu obiecte ascutite au icircnceput să imprime pe plăcuţe de argilă moale (lut galben) semne care
semănau cu nişte cuie ascuţite grupate să semene cu obiectele sau fiinţele pe care le denumeau
Icircnvăţaţii au studiat această scriere şi au denumit-o ldquoSCRIERE CUNEIFORMĂrdquo
Mărculescu Radu clasa a VII-a A
PAGINI DE ISTORIE
MIRADOR
27
De ce suflă vacircntul
Vacircntul este aer icircn mişcare
Deplasările se datorează diferenţelor de temperatură
ale aerului icircn diferite locuri Aerul cald este mai
puţin dens şi mai uşor decacirct cel rece Dar nu vă este
posibil de a simţi sau a vedea direct această
diferenţă Ea a fost descoperită de oamenii de ştiinţă
cu ajutorul unor aparate speciale Cacircnd aerul rece
care este mai greu icircntacirclneşte aerul cald care este
mai uşor se petrece un schimb de poziţii aerul rece
coboară spre suprafaţa pămacircntului iar cel cald urcă
spre cer Deci aerul icircncepe să se mişte şi simţim un
vacircnt uşor La suprafaţa pămacircntului aerul este pe
alocuri mai rece de exemplu deasupra lacurilor a
pădurilor icircn timp ce icircn alte părţi este mai cald ca de
pildă icircn oraşe iar icircn zonele de deşert este chiar
fierbinte Atunci cacircnd mase mari de aer cald
icircntacirclnesc aerul rece tot icircn cantităţi mari icircncep să
sufle vacircnturi puternice care uneori pot deveni
furtuni violente ce produc distrugeri mari de
culturi animale construcţii şi pun icircn pericol vieţile
oamenilor
De ce apa stinge focul
Aţi avut desigur prilejul să priviţi uneori
un foc de lemne Aţi văzut cum scoate flăcări
strălucitoare care se ridică icircn aer Dar poate nu
ştiţi că fără acest aer din jur focul nu ar putea
arde Aerul conţine un corp gazos invizibil numit
oxigen Oricare ar fi materia folosită pentru ars icircn
foc- lemn cărbune gaze petrol hacircrtie paie ndash este
nevoie de oxigen pentru a se aprinde şi a putea să
ardă
Cacircnd peste un foc aprins se toarnă apă se
alungă cea mai mare parte a aerului din jur Fără
oxigenul din aer focul moare se stinge Dar apa
mai are un rol icircn stingerea focului Ea răceşte
lemnele sau cărbunii aprinşi care nu pot arde
decacirct dacă sunt foarte fierbinţi
Aţi văzut vreodată ce se icircntacircmplă dacă se
pune icircn foc o bucată de lemn bine muiată icircn apă
Ea nu se aprinde ci elimină doar nişte aburi adică
vapori de apă Lemnul fumegă dar nu arde Icircnsă
după ce se usucă lemnul devine fierbinte se
uneşte cu oxigenul din aer şi se aprinde cu flacără
luminoasă scoţacircnd şi puţin fum
De ce se icircnalţă fumul icircn aer
Fumul care iese dintr-un foc de lemne
este un fel de nor format din firicele foarte
mici de cenuşă amestecate cu vapori de apă şi
alte substanţe gazoase (adică aşa cum este
aerul) Aerul amestecat cu fum de deasupra
flăcărilor este foarte fierbinte şi mai uşor
decacirct aerul rece aflat mai departe de foc
Aşadar sus la o anumită distanţă de foc
aerul este rece şi mai greu decacirct aerul cald Ca
urmare aerul rece şi greu se lasă icircn jos către
foc iar aerul cald amestecat cu fum se icircnalţă
sus tot mai sus şi se răspacircndeşte icircn jur pacircnă
cacircnd nu-l mai vedemUneori fumul e dus de
vacircnt pacircnă la mari depărtări
Nu staţi niciodată icircn imediata apropiere a
unui foc Fumul lui face să vă usture ochii să
lacrimaţi vă intră icircn nări şi icircn gură icircl respiraţi
şi vă face să tuşiţi să strănutaţi vă icircnăbuşă
Apoi din focul de lemne sar mereu scacircntei
care pot să vă cadă pe piele sau pe haine şi să
vă ardă foarte rău şi dureros
Tiron Daniel clasa a VII-a B
DIN LUMEA ŞTIINŢEI
MIRADOR
28
Pagina veselă
Dragă carte de matematică
Te rugăm mai maturizează-te şi tu şi icircnvaţă să icircţi rezolvi singură problemele Ne-
am săturat să-ţi le rezolvăm noi Icircnvaţă să te descurci şi singură Ştim viaţa e
greadartrebuie s-o faci
Cu drag
Colectivul clasei a VII-a B
MIRADOR
10
Anul Caragiale - 160 de ani de la naştere 100 de ani de la moarte
Ion Luca Caragiale unul din marii scriitori romacircni se
naşte la 1 februarie 1852 icircn satul Haimanale care-i poartă astăzi
numele fiind primul născut al lui Luca Caragiale si al Ecaterinei
Atras de teatru Luca se căsătoreşte icircn 1839 cu actrița și
cacircntăreața Caloropoulos de care se desparte fără a divorța
vreodată icircntemeindu-și o familie statornică cu brașoveanca
Ecaterina fiica negustorului grec Luca Chiriac Caraboas
Primele studii le-a făcut icircn 1859 și 1860 cu părintele Marinache de la Biserica Sf
Gheorghe din Ploiești iar pacircnă icircn 1864 a urmat clasele primare II-V la Școala Domnească din
Ploiești unde l-a avut icircnvățător pe Bazil Drăgoșescu Pacircnă icircn 1867 a urmat trei clase la
Gimnaziul bdquoSfinții Petru și Pavelrdquo din Ploiești iar icircn 1868 a terminat clasa a V-a liceală
la București Caragiale a absolvit Gimnaziul bdquoSfinții Petru și Pavelrdquo din Ploiești pe care l-a
numit icircn Grand Hocirctel bdquoVictoria Romacircnărdquo orașul său natal
Icircnceputul activității jurnalistice a lui Caragiale poate fi datat cu probabilitate icircn luna
octombrie 1873 la ziarul Telegraful din București unde ar fi publicat rubrica de anecdote
intitulată Curiozități Dramaturg nuvelist pamfletar poet scriitor director de teatru
comentator politic şi ziarist romacircn este cel mai bun dramaturg romacircn prin faptul că a reflectat
cel mai bine realitățile limbajul și comportamentul romacircnilorLucrarea d-lui Caragiale este
originală comediile sale pun pe scenă cacircteva tipuri din viața noastră socială de astăzi și le
dezvoltă cu semnele lor caracteristice cu deprinderile lor cu expresiile lor cu tot aparatul
icircnfățișării lor icircn situațiile anume alese de autorrdquo după cum declara criticul literar Titu
Maiorescu Cele mai cunoscute piese ale sale O noapte furtunoasă 1879 Conul Leonida faţă
cu Reacţiunea 1880 O scrisoare pierdută 1885 Dale carnavalului 1885 Năpasta 1890
au fost publicate icircn revista Junimea la care au colaborat Ion Creangă și Mihai Eminescu Ion
Luca Caragiale și-a publicat primul volum intitulat Teatru icircn anul 1889 la Editura Socec
Se stinge din viaţă la 9 iunie 1912 icircn apartamentul său din Berlin bolnav fiind
de arterioscleroză Rămacircne icircncă icircn sufletul posterităţii prin opere sale extrem de actuale şi icircn
ziua de azi dovadă fiind faptul că anul 2012 numit anul Caragiale se icircnchină icircn faţa geniului
său comemoracircndu-l prin multiple evenimente
Mihaela Dariciuc cls a X-a A
MIRADOR
11
PAGES DES FRANCOPHONES
LE PARAPLUIE
Au vestiare dune salle de spectacle
louvreuse
- Monsieur il faut deacuteposer votre parapluie
- Je n en ai pas
- Celagrave m est eacutegal c est le rѐglement allez
en chercher un
AU CONCERT
Ce sont des snobs qui vont au concert
- Tu reconnais Beethoven dit l un d eux
- Attends qu il se retourne et je te le dirai
reacutepond l autre
DANS LA RUE
C est une historie qui se passe dans la rue
Une dame se retourne un jeune gar on l
interpelle et en suppliant lui demande
- Madame vous ne pourriez pas
me donner 15 francs pour me
permettre de retrouver mon papa
et ma mamam
La dame eacutemue se laisse apitoyeacutee et lui tend
trois piѐces de 5 francs
- Mais tu vas me dire o sont tes
parents agrave preacutesent mon petit
- Oh Oui madame je cours les
rejoindre ils sont au cinema repond
l enfant en se sauvant agrave toutes
jambes
LA VACHE QUI MACHE
Un enfant de Paris se promѐne agrave la
campagne avec son papa Quand tout agrave coup
il il voit une vache qui rumine dans un preacute
il s arrecircte et secrie
-Oh Papa c est s rement une vache
ameacutericane elle m che du chewing- gum
Prof Haşotti Cătălina
MIRADOR
12
Concursul de Limbă şi Civilizaţie rdquoCangurul Lingvistrdquo- secţiunea franceză-spaniolă
Ediţia din acest an şcolar a concursului de limbă şi civilizaţie ldquoCangurul lingvistrdquo s-a desfăşurat
icircn data de 18 noiembrie 2011 şi a reunit aproximativ 39 000 de elevi din 1 000 de şcoli şi licee dintre
care icircn judeţul Braşov un număr de 460 elevi Şcoala noastră a participat cu un număr de 11 elevi 4
elevi din clasa a VI-a A ( Buta Andreea Rus Ramona Bivol Ştefan Gacircndac Ionela) 3 elevi din clasa
a X-a A (Georgea Teodora Dariciuc Mihaela Mătasă Cristina) şi 4 elevi din clasa a XI-a A şi B
(Buna Iolanda Tăbăraş Emanuel Csere Mihai Turcuţ George)
Elevii au avut de răspuns la 50 de icircntrebări cu punctaje diferite icircntrebăile de la 1 la 10 au fost
notate cu 3 puncte fiecare cele de la 11 la 40 cu 4 puncte fiecare iar cele de la 41 la 50 cu 5 puncte
fiecare
Deşi ediţia din acest an şcolar a
fost mai dificilă decacirct icircn anii trecuţi
rezultatele au fost bune şi foarte bune
astfel că cele mai mari rezultate le-au
obţinut după cum urmează
La clasa a VI-a Buta Andreea Rus
Ramona Bivol Ştefan-
189 de puncte
La clasa a X-a Georgea Teodora -
19525 de puncte
La clasa a XI-a Csere Mihai-
16975 de puncte
Cei mai buni au primit diplome şi cărţi din partea organizatorilor ( MECT şi Fundaţia Pentru
Integrare Europeană Sigma )
Prof limba franceză Gabriela Goicea
MIRADOR
13
SCRISOARE DESCHISĂ
Dragii mei
De cacircteva luni sunt consilier școlar ( profesor psiholog) la Moroianu
Ce face un consilier Stă de vorbă cu elevii
Activitatea de consiliere se adresează oamenilor normali care au o problemă și vor
să o rezolve
Dar cine nu are probleme Viața icircnsăși reprezintă o problemă Din fericire
fiecare problemă are rezolvarea ei și fiecare rezolvare chiar mai multe soluții
Aceasta este munca consilierului să-și ajute ldquo cliențiirdquo (termen folosit icircn
consiliere) să-și construiască propria soluție
Vă aștept la CABINETUL DE ASISTENȚĂ PSIHOPEDAGOGICĂ (la etajul sălii
de sport)
Psiholog Cristina Varga
MIRADOR
14
PROIECT MULTILATERAL COMENIUS
2011 ndash 2013
ldquoTHE LANGUAGE OF ARTrdquo 11-PM-460-BV-LT
Icircn februarie 2011 şcoala noastră a aplicat cu succes pentru un proiect multilateral Comenius
bdquoThe language of artrdquo Sprijinul financiar asigurat şcolii noastre prin Programul sectorial Comenius al
Programului bdquoIcircnvăţare pe tot parcursul vieţiirdquo este de 24000 euro sumă ce va asigura mobilităţile a
18 elevi cu vacircrsta cuprinsă icircntre 12 ndash 14 ani icircnsoţiţi de cadre didactice din şcoală Aceste mobilităţi
vor fi realizate pe parcursul a doi ani şcolari respectiv 2011-2012 şi 2012-2013 De asemenea suma
primită prin acest proiect va fi utilizată şi pentru finanţarea produselor finale ale proiectului cd-uri
dvd-uri pliante e-cărţi dicţionare
Ideea proiectului The language of art se bazează pe descoperirea şi icircnţelegerea valorilor
noastre culturale a asemănărilor şi diferenţelor culturale specifice fiecărei ţări participante
Proiectul va implica 250 de elevi din şcoala noastră (cu vacircrsta cuprinsă icircntre 8 şi 14 ani) şi 15
cadre didactice
PARTENERI
Klaipėdos Gedminų pagrindinė mokykla ndash Lituania (coordonatorul proiectului)
Oumlzel Oumlzcan İlkoumlğretim Okulu ndash Turcia
Szkoła Podstawowa im Gustawa Morcinka ndash Polonia
Alsungas vidusskola ndash Letonia
Liceul Teoretic George Moroianu Sacele ndash Romacircnia
ECHIPA DE PROIECT pentru Romacircnia
Prof Gabriela Ivan ndash coordonator de proiect
Prof Cezarina Bacirclbicirce
MIRADOR
15
Prof Adriana Dragomir
Prof Gabriela Goicea
Prof Gheorghe Munteanu
Prof Ionuţ Tănase
Cristina Potacircrniche ndash contabil
Obiectivele principale ale proiectului
Să aprofundeze limba engleză
Să-şi icircmbunătăţească abilităţile IT
Să icircnveţe să comunice şi să colaboreze icircntr-o echipă internaţională
Să cacircştige icircncredere icircn sine
Elevii vor face schimb de informaţii colectate cu privire la patrimoniul cultural al ţării lor De
asemenea ei vor organiza o expoziţie de costume naţionale prezentate icircn fotografii şi desene
Participanţii vor face e-carti pliante dicţionare care prezintă tradiţii etnice obiceiurile şi macircncăruri
tradiţionale Proiectul va icircmpleti tradiţii festivaluri istorie dans muzică din ţară limbi străine şi
cetăţenie
Toţi elevii vor crea un blog şi un site web Ei vor comunica cu ajutorul MSN şi e-mail
Fiecare şcoală parteneră va avea un loc icircn şcoala ei pentru a afişa materiale legate de proiect
Icircn timpul vizitelor de studiu se va participa la lecţii deschise susţinute de către şcoala gazdă Vor fi
realizate spectacole şi şi reuniuni pentru introducerea icircn cultura şi tradiţiile locale şi naţionale
Elevii din fiecare şcoală parteneră cu ajutorul profesorilor lor vor pregăti un basm popular icircn
limba lor maternă Piesa va include tradiţiile pămacircntului natal cacircntecul şi dansul tradiţional
Participanţii vor emite un singur DVD titrat icircn limba engleză vor publica pe e-carte informaţii
despre obiceiurile şi tradiţiile naţionale dar vor realiza şi un glosar icircn limba engleză şi limbile
partenerilor de proiect Proiectul va dezvolta competenţele elevilor de a comunica icircn limba lor
maternă icircn limbi străine alfabetizarea lor digitală şi conştiinţa culturală
Prof Gabriela Ivan ndash coordonator proiect
MIRADOR
16
COMENIUS MULTILATERAL SCHOOL PARTNERSHIP
2011 ndash 2013
ldquoTHE LANGUAGE OF ARTrdquo 11-PM-460-BV-LT
In February 2011 our school successfully applied for a Comenius multilateral partnership
called bdquoThe language of artrdquo The financial support granted to our school by the Lifelong Learning
Programme is 24000 Euro money which will also cover the expenses for 18 students aged 12-14
who are going to take part in the activities organised in the partner schools abroad together with their
teachers These mobilities extend on a period of 2 school years namely 20112012 and 20122013
The grant also covers the materials and the final products of the project such as CDs DVDs leaflets
e-books dictionaries
The ideea of the project The language of art draws on the discovery and understanding of
our cultural values emphasising both the cultural differences and similarities among the participating
countries
The project aims at involving 250 students (aged 8-14) and 15 teachers in our school
PARTNERS
Klaipėdos Gedminų pagrindinė mokykla ndash Lithuania (project coordinator)
Oumlzel Oumlzcan İlkoumlğretim Okulu ndash Turkey
Szkoła Podstawowa im Gustawa Morcinka ndash Poland
Alsungas vidusskola ndash Latvia
Liceul Teoretic George Moroianu Sacele ndash Romania
The Romanian project team
Prof Gabriela Ivan ndash project coordinator
Prof Cezarina Bacirclbacirce Prof Adriana Dragomir Prof Gabriela Goicea Prof Gheorghe Munteanu
Prof Ionuţ Tănase Cristina Potacircrniche ndash accountant
MIRADOR
17
Project objectives
Students are given a chance to express their artistic talents
Students should improve their abilities of communicating in English
Students should improve their IT competences
Students should acquire team work abilities in a multi-national environment
Students should increase their self-confidence
Students from all partner countries exchange information related to their own cultural
heritage They will organise an exhibition of pictures and drawings of traditional costumes All the
participants work to create a series of e-books leaflets and traditions dictionaries The project focuses
on old traditions history dance music along with foreign language use and citizenship
A blog and a website are going to be part of the final products that this project envisages For
this purpose students communicate via the Internet
Every partner school dedicates a corner in their building to exhibit project-related materials
During the visits the host school performs demonstrative lessons for the guests They also organise
art workshops and entertaining events such as shows traditional parties and sightseeing tours
Finally students and teachers in each country work on a drama performance of a traditional folk tale
in their mother tongue including local traditions music and dance The performance is recorded and
subtitled in English
The project aims at improving studentsrsquo communicative abilities in their native language and
in English increasing computer literacy and raising cultural awareness
COMENIUS MULTILATERAL SCHOOL PARTNERSHIPS PROJECTlsquoS
bdquoTHE LANGUAGE OF ARTldquo
WORK MEETING IN
LICEUL TEORETIC bdquoGEORGE MOROIANUldquo SACELE
(ROMANIA) 20022012 ndash 24022012
MIRADOR
18
PROGRAMME
Projectlsquos coordinator in Romania prof Gabriela Ivan
Duminică
19 februarie
Arrival of participants taking from the airport accommodation
Luni
20 februarie
900 am - Welcoming guests
930 am - Presentation High School George Moroianu Săcele Introducing the
Romanian team
Meeting with the Mayor (the Mayor Sacele)
Lunch (Dogaru)
600 pm Folk Performance at Centrul Ziurel
Marţi
21 februarie
900 am - 1200 am Assist open lessons
Lunch (Angelescu) + Discussion
230 pm pm - Visit the historical center of Brasov The Black Church First
Romanian School
Miercuri
22 februarie
1015 to 1200 am - Workshops - theme Dragobete = Romanian Valentinersquos day
(quilling painting household plasticine fretwork etc) + Discussion feedback
Lunch (Ionescu)
200 pm Visit to Bran Castle (Dracularsquos Castle)
Joi
23 februarie
900 am ndash ldquoOur guests teach ushelliprdquo activities with the primary classes
1100 am ndash PowerPoint presentations about Valentinersquos Day traditional food or any
other representative holiday of the participant countries Lunch (Electroprecizia -
Pizza)
500 pm Romanian traditional meal
Vineri
sacircmbătă ndash
24 25
februarie
Plecarea din Săcele (Leaving Sacele)
MIRADOR
19
John Amos Comenius
Educational influence
The most permanent influence exerted by Comenius was in practical educational work Few
men since his day have had a greater influence though for the greater part of the eighteenth century
and the early part of the nineteenth there was little recognition of his relationship to the current
advance in educational thought and practice The practical educational influence of Comenius was
threefold He was first a teacher and an organizer of schools not only among his own people but
later in Sweden and to a slight extent in Holland In his Didactica Magna (Great Didactic) he
outlined a system of schools that is the exact counterpart of the existing American system of
kindergarten elementary school secondary school college and university
In the second place the influence of Comenius was in formulating the general theory of education In
this respect he is the forerunner of Rousseau Pestalozzi Froebel etc and is the first to formulate
that idea of ldquoeducation according to naturerdquo so influential during the latter part of the eighteenth and
early part of the nineteenth century The influence of Comenius on educational thought is comparable
with that of his contemporaries Bacon and Descartes on science and philosophy In fact he was
largely influenced by the thought of these two and his importance is largely due to the fact that he
first applied or attempted to apply in a systematic manner the principles of thought and of
investigation newly formulated by those philosophers to the organization of education in all its
Born 28 March 1592 in Moravia
Died 4 November 1670 (aged 78) at Amsterdam
Occupation Teacher educator and writer
MIRADOR
20
aspects The summary of this attempt is given in the Didactica Magna completed about 1631
though not published until several years later
The third aspect of his educational influence was that on the subject matter and method of education
exerted through a series of textbooks of an entirely new nature The first-published of these was the
Janua Linguarum Reserata (The Gate of Languages Unlocked) issued in 1631 This was followed
later by a more elementary text the Vestibulum and a more advanced one the Atrium and other
texts In 1657 was published the Orbis Sensualium Pictus probably the most renowned and most
widely circulated of school textbooks It was also the first successful application of illustrations to the
work of teaching though not as often stated the first illustrated book for children
These texts were all based on the same fundamental ideas (1) learning foreign languages through the
vernacular (2) obtaining ideas through objects rather than words (3) starting with objects most
familiar to the child to introduce him to both the new language and the more remote world of objects
(4) giving the child a comprehensive knowledge of his environment physical and social as well as
instruction in religious moral and classical subjects (5) making this acquisition of a compendium of
knowledge a pleasure rather than a task and (6) making instruction universal While the formulation
of many of these ideas is open to criticism from more recent points of view and while the naturalistic
conception of education is one based on crude analogies the importance of the Comenian influence
in education has now been recognized for half a century The educational writings of Comenius
comprise more than forty titles In 1892 the three-hundredth anniversary of Comenius was very
generally celebrated by educators and at that time the Comenian Society for the study and
publication of his works was formed
prof Gabriela Ivan
MIRADOR
21
PROGRAMUL ECO ndash ŞCOALA - 2011- 2012
ECO-CODUL
Dacă sănătos vrei să trăieşti Icircnvaţă mai icircntacirci natura să o preţuieşti
Icircn contextul dezvoltării actuale a societăţii umane una dintre preocupările icircnvăţămacircntului o
constituie educarea tinerelor generaţii icircn scopul păstrării şi conservării mediului icircnconjurător
Educarea elevilor şi implicit a altor persoane educabile trebuie să aibă la bază informaţia
conştientizarea problemelor apărute datorită acţiunilor umane şi dorinţa de a face ceva cu adevărat
important pentru a remedia impactul asupra mediului icircnconjurător Educatia ecologică icircn contextul
conceptului de dezvoltare durabilă are o importanţă deosebită Ea nu se realizează pe moment nu
implică un număr limitat de persoane nu se realizează doar icircn cadrul unor ore de curs precum
biologie geografie şi nu presupune doar obţinerea de avantaje materiale icircn urma valorificării unor
materiale reciclabile Educaţia ecologică presupune schimbarea unui mod de gacircndire şi de abordare
a conceptului de mediu conştientizarea faptului că omul determină prin amprenta sa dezechilibrele
care apar şi că icircn aceeaşi măsură el este cel care poate face ceva pentru diminuarea acestor efecte
Cunoscacircnd natura şi legile ei icircnţelegem necesitatea protejării acesteia icircn scopul
conservării tuturor componentelor abiotice şi biotice Icircncepacircnd de la reducerea consumului excesiv şi a
exploatării neraţionale a resurselor naturale controlul eliminării deşeurilor rezultate icircn urma activităţilor
umane cu consecinţe negative asupra stabilităţii mediului şi pacircnă la conservarea biodiversităţii naturale elevii
pot constitui un pilon de bază al strategiei pentru educaţia ecologică Ei trebuie să icircnţeleagă că natura nu are
preţ şi că datorită pagubelor ireparabile aduse Pămacircntului icircntr-un ritm rapid riscăm nu numai să distrugem
planeta plantelor şi animalelor dar ne sabotăm şi interesele proprii pe termen lung
Introducacircnd discipline de specialitate care au la bază educaţia ecologică icircncepacircnd cu clasele
primare se realizează formarea unei conştiinte ecologice precum şi a unor deprinderi şi
aptitudini necesare unui bun cetăţean
Valorificarea unor deşeuri aduce beneficii tuturor categoriilor de vacircrstă fără a implica costuri
majore dezvoltă creativitatea şi imaginaţia fiecăruia trezeşte spiritul practic şi creionează comportamente şi
mentalităţi viitoare Dezvoltarea iniţiativei la elevi şi responsabilizarea pentru acţiunile icircntreprinse de ei icirci
pregătesc pentru rolul decisiv pe care icircl vor avea icircn societate
Şcoala prin specificul ei are obligaţia morală de a forma deprinder i şi abilităţi icircn
scopul protejării factorilor de mediu şi icircn acest sens programul Eco -Şcoala se raliază perfect la
realizarea programului de educaţie ecologică icircn şcoli
Programul Eco-Şco reuneşte preocupările elevilor şcolii noastre elevi care au fost
implicaţi icircn acţiuni asemănătoare icircn fiecare an şi determină dezvoltarea unei strategii durabile
pentru educaţia ecologică
Coordonatorul programului ECO ndash ŞCOALA Prof Marcela Sicircrbu
MIRADOR
22
Din creaţiile noastre
Alida si cele cinci animale
Alida merge spre școală Pe drum se icircntacirclnește cu o pisică
-Miauhellip
-Ce spui tu acolo Eu nu te pot ajuta pentru că trebuie să merg la școală
Mai merge ea un pic şi icircntacirclnește un cățel
-HamHam
-Ce vrei Nu icircţi dau macircncare Pleacă Lasă-mă icircn pace Trebuie să merg la
școală
Mai merge ea ce merge şi icircntacirclnește un cocoș
-Cucuriguhellip
-Nu și tu Nu icircmi sta icircn drum Nu am grăunțe
Plecă Şi icirci apăru un lup
-Auhellip
-Să te doară Nu-mi pasă de un animal amăracirct ca tine Pleacă Ce mai aștepți
Alida era aproape de școală Lacircngă poartă era un urs
-MorhellipMorhellip
-Păi mori Ce mai aștepţi Of Aș vrea să moară toate animalele care mi-au
apărut icircn cale
Şi plecă Icircn sfacircrșit Alida ajunse icircn sala de clasă
-Bună dimineața spuse Alida
-Bună dimineața spuse doamna icircnvațătoare
Au trecut trei ore A patra oră a fost ora de Științe Alida a icircnvățat despre animale
şi despre cacirct de mult trebuie să le respecte A icircnvățat că nu este bine să le ignore sau să
icircși dorească să moară
Alida era speriată Ea se icircntrebă
-Oare ce s-o fi icircntacircmplat cu bietele animale
Se termină şi ultima oră La plecare Alida salută şi ieși prima din clasă Icircn drum
spre casă văzu cele cinci animale icircntinse pe pămacircnt Alida crezu că sunt moarte
-Vai spuse Alida așezacircndu-se icircn genunchi lacircngă animale de ce oare mi-am dorit
să moară Icircmi pare atacirct de rău Dacă m-aţi putea auzi
Ca prin miracol animalele s-au trezit Alida era uimită Le spunea animalelor că
icirci pare tare rău Animalele se icircnveseleau Alida le duse acasă le dădu de macircncare le
spălă şi le lăsă icircn curtea casei sale De atunci Alida şi cele cinci animale erau cele mai
bune prietene
Boriceanu Georgiana clasa a IV-a B
MIRADOR
23
Pe urmele lui Tolkienhellip Hobbitul
Gandalf intră icircn curte fără a saluta mormăind o vrajă
- Hipidi hopoda Nuliferus pădurosus castel Bum-bum
Şi dintr-o dată Bilbo şi Gandolf au ajuns lacircngă castelul din pădurea cea deasă
- Te-am adus aici Bilbo pentru că tu eşti singurul care poate să-mi salveze fata ţinută
prizonieră icircn acest castel
- Cum adică
- Tu eşti hobbitul ales care poate omoricirc bestia Pe Zalzar
- Dar
- Niciun dar Acum du-te
- Bine spuse resemnat şi nu foarte icircncrezător Bilbo
Mergacircnd icircncet spre castel Bilbo ajunse icircn faţa unei uşi
icircnsă teama icircl icircmpiedică să intre Isteţul Gandalf bănuind acest lucru icircl şi teleportase icircnăuntru
Neavacircnd icircncotro Bilbo icircnaintă Deschise uşă după uşă pacircnă cacircnd a dat cu ochii de Iubimumu
Dulcibubu Pe loc s-a icircndrăgostit de prea-frumoasa fată a lui Gandolf
Şi acum cititorule pune-te icircn locul bravului Bilbo care dorind să-şi ia frumoasa inimii acasă
numaidecacirct este nevoit să facă căţiva paşi icircn spate şi să-şi icircnfracircneze dorinţa atacirct de firească inimii Icirci
faţă icirci apăru Zalzar Lupta icircncepu Lipsit de armură şi arme Bilbo icircmprumută sabia de la un
ornament de soldat Pare că sabia nu-i este de mare folos lui Bilbo Dar stai Ce este acea strălucire
Este sabia lui Bilbo Străluceşte din ce icircn ce mai tare Lupta continuă Balanţa se icircnclină icircn favoarea
eroului nostru Puterea icirci este acum icircnzecită Zalzar este icircnvins cu uşurinţă şi dispare
Luacircnd fata de mijloc Bilbo se icircndreptă către Gandolf care văzacircndu-şi fata sănătoasă şi la
adăpost i-o dă de soţie salvatorului
Bilbo şi Iubimumu Dulcibubu au ţinut o nuntă mare Tot acum l-au sărbătorit pe Bilbo ca nou
locotenent al armatei E limpede deci că destinul lui Bilbo a fost s-o salveze pe frumoasa sa viitoare
soţie ca şi stră-stră-stră-stră- bunicul său care nu era altcineva decacirct nu nu vă spun Ghiciţi voi
Bafta
Kopecsiri Blaka (cls a VI-a C)
Din creaţiile noastre
MIRADOR
24
Din creaţiile noastre
Rătăcind spre nicăieri
Zi ploioasă de septembrie
zgomot asurzitor de paşi
miros de frunze moarte
culori din ce icircn ce mai gri
O bancă de lemn uscat şi un suflet rătăcit oftează
Era locul spre care icircmi icircntorceam mereu privirea Era locul nostru
Mi-e dor
Dar tu De ce taci Ţi-e frică de trecut sau poate de viitor De cine te ascunzi
Toate sunt icircntrebări de prisos rostite din faţa geamului alintat de lacrimile
ploii
Placircnge cerul sau cel care placircnge eşti tu
Iar tăcere
Aş vrea
să pot vorbi ca ploaia
să dansez ca vacircntul
să pot picta aceleaşi nuanţe de alb-murdar la fel ca şi timpul
Ecoul asurzitor
icircncetează
paşii
se aud acum icircndepărtacircndu-se
Am plecat lăsacircnd icircn spate doar urmele noroiului cu care erau plini bocancii
cu care mă icircndreptasem ultima oară spre banca noastră
Bezdadea Bianca (clasa a X-a B)
MIRADOR
25
POEZII
Lui Mihai Eminescu
O viaţă zbuciumată
Un trai neicircnţeles
O artă ţi-a fost dată
Cu care te-ai ales
Un sfacircnt poet al ţării
De dragoste-nsetat
Un creator al lumii
Cu suflet măcinat
Poeme dulci daruri iubite
Slove de aur magnifice cuvinte
Un suflet pur bogat icircn astă lume
Tu Eminescu poet scump cu renume
O zi icircndoliată tristă dar vie
Adevăraţii romacircni ţi-o păstrează ţie
Căci ca o floare tu te-ai stins
Icircnsă veşnic vei rămacircne luceafărul aprins
Bodros Carmen clasa a X-a B
Visul
Din ceru-ntunecat sclipeşte luna
Şi se-oglindeşte-n lacul fermecat
Ca o lumină albă de argint
Iar sufletul icircmi este părăsit
Icircn noaptea dulce liniştită
Cacircnd codrul este adormit
Ea stă şi-aşteaptă ca să vină
Din depărtări al ei iubit
Prundişul lunecos şi umed
Sub tălpi aluneca uşor
Şi parcă aude-n depărtare
Un foşnet lin tremurător
Doar vacircntul sună printre ramuri
Şi vine-ncet şi răcoros
Şi parcă spaima mă cuprinde
Privind icircn luciul apei jos
Palăcian Andra clasa a X-a A
MIRADOR
26
Scrisul - a doua memorie a omenirii
La icircnceput icircn urmă cu mii de ani niciun om de pe Pămacircnt nu ştia carte Icircntreaga omenire era
hellipanalfabetă Pentru noi oamenii de azi obişnuiţi cu prezenţa cărţilor a ziarelor şi revistelor la tot
pasul e greu să ne imaginăm acest lucru Oamenii totuşi comunicau icircntre ei prin viu grai cacircnd se
aflau faţă icircn faţă ori la o depărtare anume de unde vocea umană se putea auzi La depărtare nu exista
comunicare Astăzi noi putem comunica prin scris prin cărţi ziare reviste telefon televiziune
internet cu oameni care se află la mii de kilometri de noi ori cu oameni care au trăit icircnaintea noastră
Oamenii aveau nevoie să comunice icircntre ei şi doreau să cunoască gacircndurile icircnaintaşilor Acest lucru
ei icircl făceau prin povestire Omul este singura fiinţă de pe Pămacircnt care simte nevoia şi are capacitatea
să-şi povestească viaţa Icircntacircmplările reale sau imaginare călătoriile războaiele viata unor eroi
adevăraţi dar şi a celor icircnchipuiţi toate acestea erau ţinute minte pe dinafară Bătracircnii povesteau
tinerilor tinerii povesteau la racircndul lor celor mai tineri decacirct ei cacircnd deveneau ei icircnşişi oameni mari
şi astfel aproape nimic nu se pierdea din tot ceea ce se petrecea ori se petrecuse icircn istoria omenirii
Faptele vitejeşti ori cele religioase erau mai cu seamă povestite Icircn vremea aceea oamenii aveau se
pare o memorie colosală Unii dintre ei dovedeau o vocaţie specială icircn acest sens Ei se numeau
rapsozi adică ldquopovestaşirdquo povestitori
Ţineau minte pe dinafară mii de icircntacircmplări cu toate amănuntele lor Ca să fie reţinute mai
bine de memorie aceste icircntacircmplări erau spuse de multe ori icircn versuri şi uneori cacircntate
Marele poem antic ldquoILIADArdquo datorat lui Homer aşa s-a transmis la icircnceput pacircnă cacircnd icircn
sfacircrşit abia după secole a fost scris La fel poemele numite ldquoVEDELErdquo din India veche La fel s-au
transmis şi s-au păstrat basmele şi baladele noastre populare pacircnă la apariţia şi utilizarea scrisului
Istoricii au stabilit cu precizie că icircn Mesopotamia acolo unde s-a inventat şi roata s-a
descifrat şi cea mai veche scriere din lume scrierea sumeriană care a apărut acum mai bine de 5500
de ani Această scriere nu avea un alfabet ci era formată dintr-un şir de pictograme (litere pictate)
Pentru a putea icircnsemna o mulţime de date cacirct mai repede a fost nevoie să se scrie cacirct mai simplu
Atunci cu obiecte ascutite au icircnceput să imprime pe plăcuţe de argilă moale (lut galben) semne care
semănau cu nişte cuie ascuţite grupate să semene cu obiectele sau fiinţele pe care le denumeau
Icircnvăţaţii au studiat această scriere şi au denumit-o ldquoSCRIERE CUNEIFORMĂrdquo
Mărculescu Radu clasa a VII-a A
PAGINI DE ISTORIE
MIRADOR
27
De ce suflă vacircntul
Vacircntul este aer icircn mişcare
Deplasările se datorează diferenţelor de temperatură
ale aerului icircn diferite locuri Aerul cald este mai
puţin dens şi mai uşor decacirct cel rece Dar nu vă este
posibil de a simţi sau a vedea direct această
diferenţă Ea a fost descoperită de oamenii de ştiinţă
cu ajutorul unor aparate speciale Cacircnd aerul rece
care este mai greu icircntacirclneşte aerul cald care este
mai uşor se petrece un schimb de poziţii aerul rece
coboară spre suprafaţa pămacircntului iar cel cald urcă
spre cer Deci aerul icircncepe să se mişte şi simţim un
vacircnt uşor La suprafaţa pămacircntului aerul este pe
alocuri mai rece de exemplu deasupra lacurilor a
pădurilor icircn timp ce icircn alte părţi este mai cald ca de
pildă icircn oraşe iar icircn zonele de deşert este chiar
fierbinte Atunci cacircnd mase mari de aer cald
icircntacirclnesc aerul rece tot icircn cantităţi mari icircncep să
sufle vacircnturi puternice care uneori pot deveni
furtuni violente ce produc distrugeri mari de
culturi animale construcţii şi pun icircn pericol vieţile
oamenilor
De ce apa stinge focul
Aţi avut desigur prilejul să priviţi uneori
un foc de lemne Aţi văzut cum scoate flăcări
strălucitoare care se ridică icircn aer Dar poate nu
ştiţi că fără acest aer din jur focul nu ar putea
arde Aerul conţine un corp gazos invizibil numit
oxigen Oricare ar fi materia folosită pentru ars icircn
foc- lemn cărbune gaze petrol hacircrtie paie ndash este
nevoie de oxigen pentru a se aprinde şi a putea să
ardă
Cacircnd peste un foc aprins se toarnă apă se
alungă cea mai mare parte a aerului din jur Fără
oxigenul din aer focul moare se stinge Dar apa
mai are un rol icircn stingerea focului Ea răceşte
lemnele sau cărbunii aprinşi care nu pot arde
decacirct dacă sunt foarte fierbinţi
Aţi văzut vreodată ce se icircntacircmplă dacă se
pune icircn foc o bucată de lemn bine muiată icircn apă
Ea nu se aprinde ci elimină doar nişte aburi adică
vapori de apă Lemnul fumegă dar nu arde Icircnsă
după ce se usucă lemnul devine fierbinte se
uneşte cu oxigenul din aer şi se aprinde cu flacără
luminoasă scoţacircnd şi puţin fum
De ce se icircnalţă fumul icircn aer
Fumul care iese dintr-un foc de lemne
este un fel de nor format din firicele foarte
mici de cenuşă amestecate cu vapori de apă şi
alte substanţe gazoase (adică aşa cum este
aerul) Aerul amestecat cu fum de deasupra
flăcărilor este foarte fierbinte şi mai uşor
decacirct aerul rece aflat mai departe de foc
Aşadar sus la o anumită distanţă de foc
aerul este rece şi mai greu decacirct aerul cald Ca
urmare aerul rece şi greu se lasă icircn jos către
foc iar aerul cald amestecat cu fum se icircnalţă
sus tot mai sus şi se răspacircndeşte icircn jur pacircnă
cacircnd nu-l mai vedemUneori fumul e dus de
vacircnt pacircnă la mari depărtări
Nu staţi niciodată icircn imediata apropiere a
unui foc Fumul lui face să vă usture ochii să
lacrimaţi vă intră icircn nări şi icircn gură icircl respiraţi
şi vă face să tuşiţi să strănutaţi vă icircnăbuşă
Apoi din focul de lemne sar mereu scacircntei
care pot să vă cadă pe piele sau pe haine şi să
vă ardă foarte rău şi dureros
Tiron Daniel clasa a VII-a B
DIN LUMEA ŞTIINŢEI
MIRADOR
28
Pagina veselă
Dragă carte de matematică
Te rugăm mai maturizează-te şi tu şi icircnvaţă să icircţi rezolvi singură problemele Ne-
am săturat să-ţi le rezolvăm noi Icircnvaţă să te descurci şi singură Ştim viaţa e
greadartrebuie s-o faci
Cu drag
Colectivul clasei a VII-a B
MIRADOR
11
PAGES DES FRANCOPHONES
LE PARAPLUIE
Au vestiare dune salle de spectacle
louvreuse
- Monsieur il faut deacuteposer votre parapluie
- Je n en ai pas
- Celagrave m est eacutegal c est le rѐglement allez
en chercher un
AU CONCERT
Ce sont des snobs qui vont au concert
- Tu reconnais Beethoven dit l un d eux
- Attends qu il se retourne et je te le dirai
reacutepond l autre
DANS LA RUE
C est une historie qui se passe dans la rue
Une dame se retourne un jeune gar on l
interpelle et en suppliant lui demande
- Madame vous ne pourriez pas
me donner 15 francs pour me
permettre de retrouver mon papa
et ma mamam
La dame eacutemue se laisse apitoyeacutee et lui tend
trois piѐces de 5 francs
- Mais tu vas me dire o sont tes
parents agrave preacutesent mon petit
- Oh Oui madame je cours les
rejoindre ils sont au cinema repond
l enfant en se sauvant agrave toutes
jambes
LA VACHE QUI MACHE
Un enfant de Paris se promѐne agrave la
campagne avec son papa Quand tout agrave coup
il il voit une vache qui rumine dans un preacute
il s arrecircte et secrie
-Oh Papa c est s rement une vache
ameacutericane elle m che du chewing- gum
Prof Haşotti Cătălina
MIRADOR
12
Concursul de Limbă şi Civilizaţie rdquoCangurul Lingvistrdquo- secţiunea franceză-spaniolă
Ediţia din acest an şcolar a concursului de limbă şi civilizaţie ldquoCangurul lingvistrdquo s-a desfăşurat
icircn data de 18 noiembrie 2011 şi a reunit aproximativ 39 000 de elevi din 1 000 de şcoli şi licee dintre
care icircn judeţul Braşov un număr de 460 elevi Şcoala noastră a participat cu un număr de 11 elevi 4
elevi din clasa a VI-a A ( Buta Andreea Rus Ramona Bivol Ştefan Gacircndac Ionela) 3 elevi din clasa
a X-a A (Georgea Teodora Dariciuc Mihaela Mătasă Cristina) şi 4 elevi din clasa a XI-a A şi B
(Buna Iolanda Tăbăraş Emanuel Csere Mihai Turcuţ George)
Elevii au avut de răspuns la 50 de icircntrebări cu punctaje diferite icircntrebăile de la 1 la 10 au fost
notate cu 3 puncte fiecare cele de la 11 la 40 cu 4 puncte fiecare iar cele de la 41 la 50 cu 5 puncte
fiecare
Deşi ediţia din acest an şcolar a
fost mai dificilă decacirct icircn anii trecuţi
rezultatele au fost bune şi foarte bune
astfel că cele mai mari rezultate le-au
obţinut după cum urmează
La clasa a VI-a Buta Andreea Rus
Ramona Bivol Ştefan-
189 de puncte
La clasa a X-a Georgea Teodora -
19525 de puncte
La clasa a XI-a Csere Mihai-
16975 de puncte
Cei mai buni au primit diplome şi cărţi din partea organizatorilor ( MECT şi Fundaţia Pentru
Integrare Europeană Sigma )
Prof limba franceză Gabriela Goicea
MIRADOR
13
SCRISOARE DESCHISĂ
Dragii mei
De cacircteva luni sunt consilier școlar ( profesor psiholog) la Moroianu
Ce face un consilier Stă de vorbă cu elevii
Activitatea de consiliere se adresează oamenilor normali care au o problemă și vor
să o rezolve
Dar cine nu are probleme Viața icircnsăși reprezintă o problemă Din fericire
fiecare problemă are rezolvarea ei și fiecare rezolvare chiar mai multe soluții
Aceasta este munca consilierului să-și ajute ldquo cliențiirdquo (termen folosit icircn
consiliere) să-și construiască propria soluție
Vă aștept la CABINETUL DE ASISTENȚĂ PSIHOPEDAGOGICĂ (la etajul sălii
de sport)
Psiholog Cristina Varga
MIRADOR
14
PROIECT MULTILATERAL COMENIUS
2011 ndash 2013
ldquoTHE LANGUAGE OF ARTrdquo 11-PM-460-BV-LT
Icircn februarie 2011 şcoala noastră a aplicat cu succes pentru un proiect multilateral Comenius
bdquoThe language of artrdquo Sprijinul financiar asigurat şcolii noastre prin Programul sectorial Comenius al
Programului bdquoIcircnvăţare pe tot parcursul vieţiirdquo este de 24000 euro sumă ce va asigura mobilităţile a
18 elevi cu vacircrsta cuprinsă icircntre 12 ndash 14 ani icircnsoţiţi de cadre didactice din şcoală Aceste mobilităţi
vor fi realizate pe parcursul a doi ani şcolari respectiv 2011-2012 şi 2012-2013 De asemenea suma
primită prin acest proiect va fi utilizată şi pentru finanţarea produselor finale ale proiectului cd-uri
dvd-uri pliante e-cărţi dicţionare
Ideea proiectului The language of art se bazează pe descoperirea şi icircnţelegerea valorilor
noastre culturale a asemănărilor şi diferenţelor culturale specifice fiecărei ţări participante
Proiectul va implica 250 de elevi din şcoala noastră (cu vacircrsta cuprinsă icircntre 8 şi 14 ani) şi 15
cadre didactice
PARTENERI
Klaipėdos Gedminų pagrindinė mokykla ndash Lituania (coordonatorul proiectului)
Oumlzel Oumlzcan İlkoumlğretim Okulu ndash Turcia
Szkoła Podstawowa im Gustawa Morcinka ndash Polonia
Alsungas vidusskola ndash Letonia
Liceul Teoretic George Moroianu Sacele ndash Romacircnia
ECHIPA DE PROIECT pentru Romacircnia
Prof Gabriela Ivan ndash coordonator de proiect
Prof Cezarina Bacirclbicirce
MIRADOR
15
Prof Adriana Dragomir
Prof Gabriela Goicea
Prof Gheorghe Munteanu
Prof Ionuţ Tănase
Cristina Potacircrniche ndash contabil
Obiectivele principale ale proiectului
Să aprofundeze limba engleză
Să-şi icircmbunătăţească abilităţile IT
Să icircnveţe să comunice şi să colaboreze icircntr-o echipă internaţională
Să cacircştige icircncredere icircn sine
Elevii vor face schimb de informaţii colectate cu privire la patrimoniul cultural al ţării lor De
asemenea ei vor organiza o expoziţie de costume naţionale prezentate icircn fotografii şi desene
Participanţii vor face e-carti pliante dicţionare care prezintă tradiţii etnice obiceiurile şi macircncăruri
tradiţionale Proiectul va icircmpleti tradiţii festivaluri istorie dans muzică din ţară limbi străine şi
cetăţenie
Toţi elevii vor crea un blog şi un site web Ei vor comunica cu ajutorul MSN şi e-mail
Fiecare şcoală parteneră va avea un loc icircn şcoala ei pentru a afişa materiale legate de proiect
Icircn timpul vizitelor de studiu se va participa la lecţii deschise susţinute de către şcoala gazdă Vor fi
realizate spectacole şi şi reuniuni pentru introducerea icircn cultura şi tradiţiile locale şi naţionale
Elevii din fiecare şcoală parteneră cu ajutorul profesorilor lor vor pregăti un basm popular icircn
limba lor maternă Piesa va include tradiţiile pămacircntului natal cacircntecul şi dansul tradiţional
Participanţii vor emite un singur DVD titrat icircn limba engleză vor publica pe e-carte informaţii
despre obiceiurile şi tradiţiile naţionale dar vor realiza şi un glosar icircn limba engleză şi limbile
partenerilor de proiect Proiectul va dezvolta competenţele elevilor de a comunica icircn limba lor
maternă icircn limbi străine alfabetizarea lor digitală şi conştiinţa culturală
Prof Gabriela Ivan ndash coordonator proiect
MIRADOR
16
COMENIUS MULTILATERAL SCHOOL PARTNERSHIP
2011 ndash 2013
ldquoTHE LANGUAGE OF ARTrdquo 11-PM-460-BV-LT
In February 2011 our school successfully applied for a Comenius multilateral partnership
called bdquoThe language of artrdquo The financial support granted to our school by the Lifelong Learning
Programme is 24000 Euro money which will also cover the expenses for 18 students aged 12-14
who are going to take part in the activities organised in the partner schools abroad together with their
teachers These mobilities extend on a period of 2 school years namely 20112012 and 20122013
The grant also covers the materials and the final products of the project such as CDs DVDs leaflets
e-books dictionaries
The ideea of the project The language of art draws on the discovery and understanding of
our cultural values emphasising both the cultural differences and similarities among the participating
countries
The project aims at involving 250 students (aged 8-14) and 15 teachers in our school
PARTNERS
Klaipėdos Gedminų pagrindinė mokykla ndash Lithuania (project coordinator)
Oumlzel Oumlzcan İlkoumlğretim Okulu ndash Turkey
Szkoła Podstawowa im Gustawa Morcinka ndash Poland
Alsungas vidusskola ndash Latvia
Liceul Teoretic George Moroianu Sacele ndash Romania
The Romanian project team
Prof Gabriela Ivan ndash project coordinator
Prof Cezarina Bacirclbacirce Prof Adriana Dragomir Prof Gabriela Goicea Prof Gheorghe Munteanu
Prof Ionuţ Tănase Cristina Potacircrniche ndash accountant
MIRADOR
17
Project objectives
Students are given a chance to express their artistic talents
Students should improve their abilities of communicating in English
Students should improve their IT competences
Students should acquire team work abilities in a multi-national environment
Students should increase their self-confidence
Students from all partner countries exchange information related to their own cultural
heritage They will organise an exhibition of pictures and drawings of traditional costumes All the
participants work to create a series of e-books leaflets and traditions dictionaries The project focuses
on old traditions history dance music along with foreign language use and citizenship
A blog and a website are going to be part of the final products that this project envisages For
this purpose students communicate via the Internet
Every partner school dedicates a corner in their building to exhibit project-related materials
During the visits the host school performs demonstrative lessons for the guests They also organise
art workshops and entertaining events such as shows traditional parties and sightseeing tours
Finally students and teachers in each country work on a drama performance of a traditional folk tale
in their mother tongue including local traditions music and dance The performance is recorded and
subtitled in English
The project aims at improving studentsrsquo communicative abilities in their native language and
in English increasing computer literacy and raising cultural awareness
COMENIUS MULTILATERAL SCHOOL PARTNERSHIPS PROJECTlsquoS
bdquoTHE LANGUAGE OF ARTldquo
WORK MEETING IN
LICEUL TEORETIC bdquoGEORGE MOROIANUldquo SACELE
(ROMANIA) 20022012 ndash 24022012
MIRADOR
18
PROGRAMME
Projectlsquos coordinator in Romania prof Gabriela Ivan
Duminică
19 februarie
Arrival of participants taking from the airport accommodation
Luni
20 februarie
900 am - Welcoming guests
930 am - Presentation High School George Moroianu Săcele Introducing the
Romanian team
Meeting with the Mayor (the Mayor Sacele)
Lunch (Dogaru)
600 pm Folk Performance at Centrul Ziurel
Marţi
21 februarie
900 am - 1200 am Assist open lessons
Lunch (Angelescu) + Discussion
230 pm pm - Visit the historical center of Brasov The Black Church First
Romanian School
Miercuri
22 februarie
1015 to 1200 am - Workshops - theme Dragobete = Romanian Valentinersquos day
(quilling painting household plasticine fretwork etc) + Discussion feedback
Lunch (Ionescu)
200 pm Visit to Bran Castle (Dracularsquos Castle)
Joi
23 februarie
900 am ndash ldquoOur guests teach ushelliprdquo activities with the primary classes
1100 am ndash PowerPoint presentations about Valentinersquos Day traditional food or any
other representative holiday of the participant countries Lunch (Electroprecizia -
Pizza)
500 pm Romanian traditional meal
Vineri
sacircmbătă ndash
24 25
februarie
Plecarea din Săcele (Leaving Sacele)
MIRADOR
19
John Amos Comenius
Educational influence
The most permanent influence exerted by Comenius was in practical educational work Few
men since his day have had a greater influence though for the greater part of the eighteenth century
and the early part of the nineteenth there was little recognition of his relationship to the current
advance in educational thought and practice The practical educational influence of Comenius was
threefold He was first a teacher and an organizer of schools not only among his own people but
later in Sweden and to a slight extent in Holland In his Didactica Magna (Great Didactic) he
outlined a system of schools that is the exact counterpart of the existing American system of
kindergarten elementary school secondary school college and university
In the second place the influence of Comenius was in formulating the general theory of education In
this respect he is the forerunner of Rousseau Pestalozzi Froebel etc and is the first to formulate
that idea of ldquoeducation according to naturerdquo so influential during the latter part of the eighteenth and
early part of the nineteenth century The influence of Comenius on educational thought is comparable
with that of his contemporaries Bacon and Descartes on science and philosophy In fact he was
largely influenced by the thought of these two and his importance is largely due to the fact that he
first applied or attempted to apply in a systematic manner the principles of thought and of
investigation newly formulated by those philosophers to the organization of education in all its
Born 28 March 1592 in Moravia
Died 4 November 1670 (aged 78) at Amsterdam
Occupation Teacher educator and writer
MIRADOR
20
aspects The summary of this attempt is given in the Didactica Magna completed about 1631
though not published until several years later
The third aspect of his educational influence was that on the subject matter and method of education
exerted through a series of textbooks of an entirely new nature The first-published of these was the
Janua Linguarum Reserata (The Gate of Languages Unlocked) issued in 1631 This was followed
later by a more elementary text the Vestibulum and a more advanced one the Atrium and other
texts In 1657 was published the Orbis Sensualium Pictus probably the most renowned and most
widely circulated of school textbooks It was also the first successful application of illustrations to the
work of teaching though not as often stated the first illustrated book for children
These texts were all based on the same fundamental ideas (1) learning foreign languages through the
vernacular (2) obtaining ideas through objects rather than words (3) starting with objects most
familiar to the child to introduce him to both the new language and the more remote world of objects
(4) giving the child a comprehensive knowledge of his environment physical and social as well as
instruction in religious moral and classical subjects (5) making this acquisition of a compendium of
knowledge a pleasure rather than a task and (6) making instruction universal While the formulation
of many of these ideas is open to criticism from more recent points of view and while the naturalistic
conception of education is one based on crude analogies the importance of the Comenian influence
in education has now been recognized for half a century The educational writings of Comenius
comprise more than forty titles In 1892 the three-hundredth anniversary of Comenius was very
generally celebrated by educators and at that time the Comenian Society for the study and
publication of his works was formed
prof Gabriela Ivan
MIRADOR
21
PROGRAMUL ECO ndash ŞCOALA - 2011- 2012
ECO-CODUL
Dacă sănătos vrei să trăieşti Icircnvaţă mai icircntacirci natura să o preţuieşti
Icircn contextul dezvoltării actuale a societăţii umane una dintre preocupările icircnvăţămacircntului o
constituie educarea tinerelor generaţii icircn scopul păstrării şi conservării mediului icircnconjurător
Educarea elevilor şi implicit a altor persoane educabile trebuie să aibă la bază informaţia
conştientizarea problemelor apărute datorită acţiunilor umane şi dorinţa de a face ceva cu adevărat
important pentru a remedia impactul asupra mediului icircnconjurător Educatia ecologică icircn contextul
conceptului de dezvoltare durabilă are o importanţă deosebită Ea nu se realizează pe moment nu
implică un număr limitat de persoane nu se realizează doar icircn cadrul unor ore de curs precum
biologie geografie şi nu presupune doar obţinerea de avantaje materiale icircn urma valorificării unor
materiale reciclabile Educaţia ecologică presupune schimbarea unui mod de gacircndire şi de abordare
a conceptului de mediu conştientizarea faptului că omul determină prin amprenta sa dezechilibrele
care apar şi că icircn aceeaşi măsură el este cel care poate face ceva pentru diminuarea acestor efecte
Cunoscacircnd natura şi legile ei icircnţelegem necesitatea protejării acesteia icircn scopul
conservării tuturor componentelor abiotice şi biotice Icircncepacircnd de la reducerea consumului excesiv şi a
exploatării neraţionale a resurselor naturale controlul eliminării deşeurilor rezultate icircn urma activităţilor
umane cu consecinţe negative asupra stabilităţii mediului şi pacircnă la conservarea biodiversităţii naturale elevii
pot constitui un pilon de bază al strategiei pentru educaţia ecologică Ei trebuie să icircnţeleagă că natura nu are
preţ şi că datorită pagubelor ireparabile aduse Pămacircntului icircntr-un ritm rapid riscăm nu numai să distrugem
planeta plantelor şi animalelor dar ne sabotăm şi interesele proprii pe termen lung
Introducacircnd discipline de specialitate care au la bază educaţia ecologică icircncepacircnd cu clasele
primare se realizează formarea unei conştiinte ecologice precum şi a unor deprinderi şi
aptitudini necesare unui bun cetăţean
Valorificarea unor deşeuri aduce beneficii tuturor categoriilor de vacircrstă fără a implica costuri
majore dezvoltă creativitatea şi imaginaţia fiecăruia trezeşte spiritul practic şi creionează comportamente şi
mentalităţi viitoare Dezvoltarea iniţiativei la elevi şi responsabilizarea pentru acţiunile icircntreprinse de ei icirci
pregătesc pentru rolul decisiv pe care icircl vor avea icircn societate
Şcoala prin specificul ei are obligaţia morală de a forma deprinder i şi abilităţi icircn
scopul protejării factorilor de mediu şi icircn acest sens programul Eco -Şcoala se raliază perfect la
realizarea programului de educaţie ecologică icircn şcoli
Programul Eco-Şco reuneşte preocupările elevilor şcolii noastre elevi care au fost
implicaţi icircn acţiuni asemănătoare icircn fiecare an şi determină dezvoltarea unei strategii durabile
pentru educaţia ecologică
Coordonatorul programului ECO ndash ŞCOALA Prof Marcela Sicircrbu
MIRADOR
22
Din creaţiile noastre
Alida si cele cinci animale
Alida merge spre școală Pe drum se icircntacirclnește cu o pisică
-Miauhellip
-Ce spui tu acolo Eu nu te pot ajuta pentru că trebuie să merg la școală
Mai merge ea un pic şi icircntacirclnește un cățel
-HamHam
-Ce vrei Nu icircţi dau macircncare Pleacă Lasă-mă icircn pace Trebuie să merg la
școală
Mai merge ea ce merge şi icircntacirclnește un cocoș
-Cucuriguhellip
-Nu și tu Nu icircmi sta icircn drum Nu am grăunțe
Plecă Şi icirci apăru un lup
-Auhellip
-Să te doară Nu-mi pasă de un animal amăracirct ca tine Pleacă Ce mai aștepți
Alida era aproape de școală Lacircngă poartă era un urs
-MorhellipMorhellip
-Păi mori Ce mai aștepţi Of Aș vrea să moară toate animalele care mi-au
apărut icircn cale
Şi plecă Icircn sfacircrșit Alida ajunse icircn sala de clasă
-Bună dimineața spuse Alida
-Bună dimineața spuse doamna icircnvațătoare
Au trecut trei ore A patra oră a fost ora de Științe Alida a icircnvățat despre animale
şi despre cacirct de mult trebuie să le respecte A icircnvățat că nu este bine să le ignore sau să
icircși dorească să moară
Alida era speriată Ea se icircntrebă
-Oare ce s-o fi icircntacircmplat cu bietele animale
Se termină şi ultima oră La plecare Alida salută şi ieși prima din clasă Icircn drum
spre casă văzu cele cinci animale icircntinse pe pămacircnt Alida crezu că sunt moarte
-Vai spuse Alida așezacircndu-se icircn genunchi lacircngă animale de ce oare mi-am dorit
să moară Icircmi pare atacirct de rău Dacă m-aţi putea auzi
Ca prin miracol animalele s-au trezit Alida era uimită Le spunea animalelor că
icirci pare tare rău Animalele se icircnveseleau Alida le duse acasă le dădu de macircncare le
spălă şi le lăsă icircn curtea casei sale De atunci Alida şi cele cinci animale erau cele mai
bune prietene
Boriceanu Georgiana clasa a IV-a B
MIRADOR
23
Pe urmele lui Tolkienhellip Hobbitul
Gandalf intră icircn curte fără a saluta mormăind o vrajă
- Hipidi hopoda Nuliferus pădurosus castel Bum-bum
Şi dintr-o dată Bilbo şi Gandolf au ajuns lacircngă castelul din pădurea cea deasă
- Te-am adus aici Bilbo pentru că tu eşti singurul care poate să-mi salveze fata ţinută
prizonieră icircn acest castel
- Cum adică
- Tu eşti hobbitul ales care poate omoricirc bestia Pe Zalzar
- Dar
- Niciun dar Acum du-te
- Bine spuse resemnat şi nu foarte icircncrezător Bilbo
Mergacircnd icircncet spre castel Bilbo ajunse icircn faţa unei uşi
icircnsă teama icircl icircmpiedică să intre Isteţul Gandalf bănuind acest lucru icircl şi teleportase icircnăuntru
Neavacircnd icircncotro Bilbo icircnaintă Deschise uşă după uşă pacircnă cacircnd a dat cu ochii de Iubimumu
Dulcibubu Pe loc s-a icircndrăgostit de prea-frumoasa fată a lui Gandolf
Şi acum cititorule pune-te icircn locul bravului Bilbo care dorind să-şi ia frumoasa inimii acasă
numaidecacirct este nevoit să facă căţiva paşi icircn spate şi să-şi icircnfracircneze dorinţa atacirct de firească inimii Icirci
faţă icirci apăru Zalzar Lupta icircncepu Lipsit de armură şi arme Bilbo icircmprumută sabia de la un
ornament de soldat Pare că sabia nu-i este de mare folos lui Bilbo Dar stai Ce este acea strălucire
Este sabia lui Bilbo Străluceşte din ce icircn ce mai tare Lupta continuă Balanţa se icircnclină icircn favoarea
eroului nostru Puterea icirci este acum icircnzecită Zalzar este icircnvins cu uşurinţă şi dispare
Luacircnd fata de mijloc Bilbo se icircndreptă către Gandolf care văzacircndu-şi fata sănătoasă şi la
adăpost i-o dă de soţie salvatorului
Bilbo şi Iubimumu Dulcibubu au ţinut o nuntă mare Tot acum l-au sărbătorit pe Bilbo ca nou
locotenent al armatei E limpede deci că destinul lui Bilbo a fost s-o salveze pe frumoasa sa viitoare
soţie ca şi stră-stră-stră-stră- bunicul său care nu era altcineva decacirct nu nu vă spun Ghiciţi voi
Bafta
Kopecsiri Blaka (cls a VI-a C)
Din creaţiile noastre
MIRADOR
24
Din creaţiile noastre
Rătăcind spre nicăieri
Zi ploioasă de septembrie
zgomot asurzitor de paşi
miros de frunze moarte
culori din ce icircn ce mai gri
O bancă de lemn uscat şi un suflet rătăcit oftează
Era locul spre care icircmi icircntorceam mereu privirea Era locul nostru
Mi-e dor
Dar tu De ce taci Ţi-e frică de trecut sau poate de viitor De cine te ascunzi
Toate sunt icircntrebări de prisos rostite din faţa geamului alintat de lacrimile
ploii
Placircnge cerul sau cel care placircnge eşti tu
Iar tăcere
Aş vrea
să pot vorbi ca ploaia
să dansez ca vacircntul
să pot picta aceleaşi nuanţe de alb-murdar la fel ca şi timpul
Ecoul asurzitor
icircncetează
paşii
se aud acum icircndepărtacircndu-se
Am plecat lăsacircnd icircn spate doar urmele noroiului cu care erau plini bocancii
cu care mă icircndreptasem ultima oară spre banca noastră
Bezdadea Bianca (clasa a X-a B)
MIRADOR
25
POEZII
Lui Mihai Eminescu
O viaţă zbuciumată
Un trai neicircnţeles
O artă ţi-a fost dată
Cu care te-ai ales
Un sfacircnt poet al ţării
De dragoste-nsetat
Un creator al lumii
Cu suflet măcinat
Poeme dulci daruri iubite
Slove de aur magnifice cuvinte
Un suflet pur bogat icircn astă lume
Tu Eminescu poet scump cu renume
O zi icircndoliată tristă dar vie
Adevăraţii romacircni ţi-o păstrează ţie
Căci ca o floare tu te-ai stins
Icircnsă veşnic vei rămacircne luceafărul aprins
Bodros Carmen clasa a X-a B
Visul
Din ceru-ntunecat sclipeşte luna
Şi se-oglindeşte-n lacul fermecat
Ca o lumină albă de argint
Iar sufletul icircmi este părăsit
Icircn noaptea dulce liniştită
Cacircnd codrul este adormit
Ea stă şi-aşteaptă ca să vină
Din depărtări al ei iubit
Prundişul lunecos şi umed
Sub tălpi aluneca uşor
Şi parcă aude-n depărtare
Un foşnet lin tremurător
Doar vacircntul sună printre ramuri
Şi vine-ncet şi răcoros
Şi parcă spaima mă cuprinde
Privind icircn luciul apei jos
Palăcian Andra clasa a X-a A
MIRADOR
26
Scrisul - a doua memorie a omenirii
La icircnceput icircn urmă cu mii de ani niciun om de pe Pămacircnt nu ştia carte Icircntreaga omenire era
hellipanalfabetă Pentru noi oamenii de azi obişnuiţi cu prezenţa cărţilor a ziarelor şi revistelor la tot
pasul e greu să ne imaginăm acest lucru Oamenii totuşi comunicau icircntre ei prin viu grai cacircnd se
aflau faţă icircn faţă ori la o depărtare anume de unde vocea umană se putea auzi La depărtare nu exista
comunicare Astăzi noi putem comunica prin scris prin cărţi ziare reviste telefon televiziune
internet cu oameni care se află la mii de kilometri de noi ori cu oameni care au trăit icircnaintea noastră
Oamenii aveau nevoie să comunice icircntre ei şi doreau să cunoască gacircndurile icircnaintaşilor Acest lucru
ei icircl făceau prin povestire Omul este singura fiinţă de pe Pămacircnt care simte nevoia şi are capacitatea
să-şi povestească viaţa Icircntacircmplările reale sau imaginare călătoriile războaiele viata unor eroi
adevăraţi dar şi a celor icircnchipuiţi toate acestea erau ţinute minte pe dinafară Bătracircnii povesteau
tinerilor tinerii povesteau la racircndul lor celor mai tineri decacirct ei cacircnd deveneau ei icircnşişi oameni mari
şi astfel aproape nimic nu se pierdea din tot ceea ce se petrecea ori se petrecuse icircn istoria omenirii
Faptele vitejeşti ori cele religioase erau mai cu seamă povestite Icircn vremea aceea oamenii aveau se
pare o memorie colosală Unii dintre ei dovedeau o vocaţie specială icircn acest sens Ei se numeau
rapsozi adică ldquopovestaşirdquo povestitori
Ţineau minte pe dinafară mii de icircntacircmplări cu toate amănuntele lor Ca să fie reţinute mai
bine de memorie aceste icircntacircmplări erau spuse de multe ori icircn versuri şi uneori cacircntate
Marele poem antic ldquoILIADArdquo datorat lui Homer aşa s-a transmis la icircnceput pacircnă cacircnd icircn
sfacircrşit abia după secole a fost scris La fel poemele numite ldquoVEDELErdquo din India veche La fel s-au
transmis şi s-au păstrat basmele şi baladele noastre populare pacircnă la apariţia şi utilizarea scrisului
Istoricii au stabilit cu precizie că icircn Mesopotamia acolo unde s-a inventat şi roata s-a
descifrat şi cea mai veche scriere din lume scrierea sumeriană care a apărut acum mai bine de 5500
de ani Această scriere nu avea un alfabet ci era formată dintr-un şir de pictograme (litere pictate)
Pentru a putea icircnsemna o mulţime de date cacirct mai repede a fost nevoie să se scrie cacirct mai simplu
Atunci cu obiecte ascutite au icircnceput să imprime pe plăcuţe de argilă moale (lut galben) semne care
semănau cu nişte cuie ascuţite grupate să semene cu obiectele sau fiinţele pe care le denumeau
Icircnvăţaţii au studiat această scriere şi au denumit-o ldquoSCRIERE CUNEIFORMĂrdquo
Mărculescu Radu clasa a VII-a A
PAGINI DE ISTORIE
MIRADOR
27
De ce suflă vacircntul
Vacircntul este aer icircn mişcare
Deplasările se datorează diferenţelor de temperatură
ale aerului icircn diferite locuri Aerul cald este mai
puţin dens şi mai uşor decacirct cel rece Dar nu vă este
posibil de a simţi sau a vedea direct această
diferenţă Ea a fost descoperită de oamenii de ştiinţă
cu ajutorul unor aparate speciale Cacircnd aerul rece
care este mai greu icircntacirclneşte aerul cald care este
mai uşor se petrece un schimb de poziţii aerul rece
coboară spre suprafaţa pămacircntului iar cel cald urcă
spre cer Deci aerul icircncepe să se mişte şi simţim un
vacircnt uşor La suprafaţa pămacircntului aerul este pe
alocuri mai rece de exemplu deasupra lacurilor a
pădurilor icircn timp ce icircn alte părţi este mai cald ca de
pildă icircn oraşe iar icircn zonele de deşert este chiar
fierbinte Atunci cacircnd mase mari de aer cald
icircntacirclnesc aerul rece tot icircn cantităţi mari icircncep să
sufle vacircnturi puternice care uneori pot deveni
furtuni violente ce produc distrugeri mari de
culturi animale construcţii şi pun icircn pericol vieţile
oamenilor
De ce apa stinge focul
Aţi avut desigur prilejul să priviţi uneori
un foc de lemne Aţi văzut cum scoate flăcări
strălucitoare care se ridică icircn aer Dar poate nu
ştiţi că fără acest aer din jur focul nu ar putea
arde Aerul conţine un corp gazos invizibil numit
oxigen Oricare ar fi materia folosită pentru ars icircn
foc- lemn cărbune gaze petrol hacircrtie paie ndash este
nevoie de oxigen pentru a se aprinde şi a putea să
ardă
Cacircnd peste un foc aprins se toarnă apă se
alungă cea mai mare parte a aerului din jur Fără
oxigenul din aer focul moare se stinge Dar apa
mai are un rol icircn stingerea focului Ea răceşte
lemnele sau cărbunii aprinşi care nu pot arde
decacirct dacă sunt foarte fierbinţi
Aţi văzut vreodată ce se icircntacircmplă dacă se
pune icircn foc o bucată de lemn bine muiată icircn apă
Ea nu se aprinde ci elimină doar nişte aburi adică
vapori de apă Lemnul fumegă dar nu arde Icircnsă
după ce se usucă lemnul devine fierbinte se
uneşte cu oxigenul din aer şi se aprinde cu flacără
luminoasă scoţacircnd şi puţin fum
De ce se icircnalţă fumul icircn aer
Fumul care iese dintr-un foc de lemne
este un fel de nor format din firicele foarte
mici de cenuşă amestecate cu vapori de apă şi
alte substanţe gazoase (adică aşa cum este
aerul) Aerul amestecat cu fum de deasupra
flăcărilor este foarte fierbinte şi mai uşor
decacirct aerul rece aflat mai departe de foc
Aşadar sus la o anumită distanţă de foc
aerul este rece şi mai greu decacirct aerul cald Ca
urmare aerul rece şi greu se lasă icircn jos către
foc iar aerul cald amestecat cu fum se icircnalţă
sus tot mai sus şi se răspacircndeşte icircn jur pacircnă
cacircnd nu-l mai vedemUneori fumul e dus de
vacircnt pacircnă la mari depărtări
Nu staţi niciodată icircn imediata apropiere a
unui foc Fumul lui face să vă usture ochii să
lacrimaţi vă intră icircn nări şi icircn gură icircl respiraţi
şi vă face să tuşiţi să strănutaţi vă icircnăbuşă
Apoi din focul de lemne sar mereu scacircntei
care pot să vă cadă pe piele sau pe haine şi să
vă ardă foarte rău şi dureros
Tiron Daniel clasa a VII-a B
DIN LUMEA ŞTIINŢEI
MIRADOR
28
Pagina veselă
Dragă carte de matematică
Te rugăm mai maturizează-te şi tu şi icircnvaţă să icircţi rezolvi singură problemele Ne-
am săturat să-ţi le rezolvăm noi Icircnvaţă să te descurci şi singură Ştim viaţa e
greadartrebuie s-o faci
Cu drag
Colectivul clasei a VII-a B
MIRADOR
12
Concursul de Limbă şi Civilizaţie rdquoCangurul Lingvistrdquo- secţiunea franceză-spaniolă
Ediţia din acest an şcolar a concursului de limbă şi civilizaţie ldquoCangurul lingvistrdquo s-a desfăşurat
icircn data de 18 noiembrie 2011 şi a reunit aproximativ 39 000 de elevi din 1 000 de şcoli şi licee dintre
care icircn judeţul Braşov un număr de 460 elevi Şcoala noastră a participat cu un număr de 11 elevi 4
elevi din clasa a VI-a A ( Buta Andreea Rus Ramona Bivol Ştefan Gacircndac Ionela) 3 elevi din clasa
a X-a A (Georgea Teodora Dariciuc Mihaela Mătasă Cristina) şi 4 elevi din clasa a XI-a A şi B
(Buna Iolanda Tăbăraş Emanuel Csere Mihai Turcuţ George)
Elevii au avut de răspuns la 50 de icircntrebări cu punctaje diferite icircntrebăile de la 1 la 10 au fost
notate cu 3 puncte fiecare cele de la 11 la 40 cu 4 puncte fiecare iar cele de la 41 la 50 cu 5 puncte
fiecare
Deşi ediţia din acest an şcolar a
fost mai dificilă decacirct icircn anii trecuţi
rezultatele au fost bune şi foarte bune
astfel că cele mai mari rezultate le-au
obţinut după cum urmează
La clasa a VI-a Buta Andreea Rus
Ramona Bivol Ştefan-
189 de puncte
La clasa a X-a Georgea Teodora -
19525 de puncte
La clasa a XI-a Csere Mihai-
16975 de puncte
Cei mai buni au primit diplome şi cărţi din partea organizatorilor ( MECT şi Fundaţia Pentru
Integrare Europeană Sigma )
Prof limba franceză Gabriela Goicea
MIRADOR
13
SCRISOARE DESCHISĂ
Dragii mei
De cacircteva luni sunt consilier școlar ( profesor psiholog) la Moroianu
Ce face un consilier Stă de vorbă cu elevii
Activitatea de consiliere se adresează oamenilor normali care au o problemă și vor
să o rezolve
Dar cine nu are probleme Viața icircnsăși reprezintă o problemă Din fericire
fiecare problemă are rezolvarea ei și fiecare rezolvare chiar mai multe soluții
Aceasta este munca consilierului să-și ajute ldquo cliențiirdquo (termen folosit icircn
consiliere) să-și construiască propria soluție
Vă aștept la CABINETUL DE ASISTENȚĂ PSIHOPEDAGOGICĂ (la etajul sălii
de sport)
Psiholog Cristina Varga
MIRADOR
14
PROIECT MULTILATERAL COMENIUS
2011 ndash 2013
ldquoTHE LANGUAGE OF ARTrdquo 11-PM-460-BV-LT
Icircn februarie 2011 şcoala noastră a aplicat cu succes pentru un proiect multilateral Comenius
bdquoThe language of artrdquo Sprijinul financiar asigurat şcolii noastre prin Programul sectorial Comenius al
Programului bdquoIcircnvăţare pe tot parcursul vieţiirdquo este de 24000 euro sumă ce va asigura mobilităţile a
18 elevi cu vacircrsta cuprinsă icircntre 12 ndash 14 ani icircnsoţiţi de cadre didactice din şcoală Aceste mobilităţi
vor fi realizate pe parcursul a doi ani şcolari respectiv 2011-2012 şi 2012-2013 De asemenea suma
primită prin acest proiect va fi utilizată şi pentru finanţarea produselor finale ale proiectului cd-uri
dvd-uri pliante e-cărţi dicţionare
Ideea proiectului The language of art se bazează pe descoperirea şi icircnţelegerea valorilor
noastre culturale a asemănărilor şi diferenţelor culturale specifice fiecărei ţări participante
Proiectul va implica 250 de elevi din şcoala noastră (cu vacircrsta cuprinsă icircntre 8 şi 14 ani) şi 15
cadre didactice
PARTENERI
Klaipėdos Gedminų pagrindinė mokykla ndash Lituania (coordonatorul proiectului)
Oumlzel Oumlzcan İlkoumlğretim Okulu ndash Turcia
Szkoła Podstawowa im Gustawa Morcinka ndash Polonia
Alsungas vidusskola ndash Letonia
Liceul Teoretic George Moroianu Sacele ndash Romacircnia
ECHIPA DE PROIECT pentru Romacircnia
Prof Gabriela Ivan ndash coordonator de proiect
Prof Cezarina Bacirclbicirce
MIRADOR
15
Prof Adriana Dragomir
Prof Gabriela Goicea
Prof Gheorghe Munteanu
Prof Ionuţ Tănase
Cristina Potacircrniche ndash contabil
Obiectivele principale ale proiectului
Să aprofundeze limba engleză
Să-şi icircmbunătăţească abilităţile IT
Să icircnveţe să comunice şi să colaboreze icircntr-o echipă internaţională
Să cacircştige icircncredere icircn sine
Elevii vor face schimb de informaţii colectate cu privire la patrimoniul cultural al ţării lor De
asemenea ei vor organiza o expoziţie de costume naţionale prezentate icircn fotografii şi desene
Participanţii vor face e-carti pliante dicţionare care prezintă tradiţii etnice obiceiurile şi macircncăruri
tradiţionale Proiectul va icircmpleti tradiţii festivaluri istorie dans muzică din ţară limbi străine şi
cetăţenie
Toţi elevii vor crea un blog şi un site web Ei vor comunica cu ajutorul MSN şi e-mail
Fiecare şcoală parteneră va avea un loc icircn şcoala ei pentru a afişa materiale legate de proiect
Icircn timpul vizitelor de studiu se va participa la lecţii deschise susţinute de către şcoala gazdă Vor fi
realizate spectacole şi şi reuniuni pentru introducerea icircn cultura şi tradiţiile locale şi naţionale
Elevii din fiecare şcoală parteneră cu ajutorul profesorilor lor vor pregăti un basm popular icircn
limba lor maternă Piesa va include tradiţiile pămacircntului natal cacircntecul şi dansul tradiţional
Participanţii vor emite un singur DVD titrat icircn limba engleză vor publica pe e-carte informaţii
despre obiceiurile şi tradiţiile naţionale dar vor realiza şi un glosar icircn limba engleză şi limbile
partenerilor de proiect Proiectul va dezvolta competenţele elevilor de a comunica icircn limba lor
maternă icircn limbi străine alfabetizarea lor digitală şi conştiinţa culturală
Prof Gabriela Ivan ndash coordonator proiect
MIRADOR
16
COMENIUS MULTILATERAL SCHOOL PARTNERSHIP
2011 ndash 2013
ldquoTHE LANGUAGE OF ARTrdquo 11-PM-460-BV-LT
In February 2011 our school successfully applied for a Comenius multilateral partnership
called bdquoThe language of artrdquo The financial support granted to our school by the Lifelong Learning
Programme is 24000 Euro money which will also cover the expenses for 18 students aged 12-14
who are going to take part in the activities organised in the partner schools abroad together with their
teachers These mobilities extend on a period of 2 school years namely 20112012 and 20122013
The grant also covers the materials and the final products of the project such as CDs DVDs leaflets
e-books dictionaries
The ideea of the project The language of art draws on the discovery and understanding of
our cultural values emphasising both the cultural differences and similarities among the participating
countries
The project aims at involving 250 students (aged 8-14) and 15 teachers in our school
PARTNERS
Klaipėdos Gedminų pagrindinė mokykla ndash Lithuania (project coordinator)
Oumlzel Oumlzcan İlkoumlğretim Okulu ndash Turkey
Szkoła Podstawowa im Gustawa Morcinka ndash Poland
Alsungas vidusskola ndash Latvia
Liceul Teoretic George Moroianu Sacele ndash Romania
The Romanian project team
Prof Gabriela Ivan ndash project coordinator
Prof Cezarina Bacirclbacirce Prof Adriana Dragomir Prof Gabriela Goicea Prof Gheorghe Munteanu
Prof Ionuţ Tănase Cristina Potacircrniche ndash accountant
MIRADOR
17
Project objectives
Students are given a chance to express their artistic talents
Students should improve their abilities of communicating in English
Students should improve their IT competences
Students should acquire team work abilities in a multi-national environment
Students should increase their self-confidence
Students from all partner countries exchange information related to their own cultural
heritage They will organise an exhibition of pictures and drawings of traditional costumes All the
participants work to create a series of e-books leaflets and traditions dictionaries The project focuses
on old traditions history dance music along with foreign language use and citizenship
A blog and a website are going to be part of the final products that this project envisages For
this purpose students communicate via the Internet
Every partner school dedicates a corner in their building to exhibit project-related materials
During the visits the host school performs demonstrative lessons for the guests They also organise
art workshops and entertaining events such as shows traditional parties and sightseeing tours
Finally students and teachers in each country work on a drama performance of a traditional folk tale
in their mother tongue including local traditions music and dance The performance is recorded and
subtitled in English
The project aims at improving studentsrsquo communicative abilities in their native language and
in English increasing computer literacy and raising cultural awareness
COMENIUS MULTILATERAL SCHOOL PARTNERSHIPS PROJECTlsquoS
bdquoTHE LANGUAGE OF ARTldquo
WORK MEETING IN
LICEUL TEORETIC bdquoGEORGE MOROIANUldquo SACELE
(ROMANIA) 20022012 ndash 24022012
MIRADOR
18
PROGRAMME
Projectlsquos coordinator in Romania prof Gabriela Ivan
Duminică
19 februarie
Arrival of participants taking from the airport accommodation
Luni
20 februarie
900 am - Welcoming guests
930 am - Presentation High School George Moroianu Săcele Introducing the
Romanian team
Meeting with the Mayor (the Mayor Sacele)
Lunch (Dogaru)
600 pm Folk Performance at Centrul Ziurel
Marţi
21 februarie
900 am - 1200 am Assist open lessons
Lunch (Angelescu) + Discussion
230 pm pm - Visit the historical center of Brasov The Black Church First
Romanian School
Miercuri
22 februarie
1015 to 1200 am - Workshops - theme Dragobete = Romanian Valentinersquos day
(quilling painting household plasticine fretwork etc) + Discussion feedback
Lunch (Ionescu)
200 pm Visit to Bran Castle (Dracularsquos Castle)
Joi
23 februarie
900 am ndash ldquoOur guests teach ushelliprdquo activities with the primary classes
1100 am ndash PowerPoint presentations about Valentinersquos Day traditional food or any
other representative holiday of the participant countries Lunch (Electroprecizia -
Pizza)
500 pm Romanian traditional meal
Vineri
sacircmbătă ndash
24 25
februarie
Plecarea din Săcele (Leaving Sacele)
MIRADOR
19
John Amos Comenius
Educational influence
The most permanent influence exerted by Comenius was in practical educational work Few
men since his day have had a greater influence though for the greater part of the eighteenth century
and the early part of the nineteenth there was little recognition of his relationship to the current
advance in educational thought and practice The practical educational influence of Comenius was
threefold He was first a teacher and an organizer of schools not only among his own people but
later in Sweden and to a slight extent in Holland In his Didactica Magna (Great Didactic) he
outlined a system of schools that is the exact counterpart of the existing American system of
kindergarten elementary school secondary school college and university
In the second place the influence of Comenius was in formulating the general theory of education In
this respect he is the forerunner of Rousseau Pestalozzi Froebel etc and is the first to formulate
that idea of ldquoeducation according to naturerdquo so influential during the latter part of the eighteenth and
early part of the nineteenth century The influence of Comenius on educational thought is comparable
with that of his contemporaries Bacon and Descartes on science and philosophy In fact he was
largely influenced by the thought of these two and his importance is largely due to the fact that he
first applied or attempted to apply in a systematic manner the principles of thought and of
investigation newly formulated by those philosophers to the organization of education in all its
Born 28 March 1592 in Moravia
Died 4 November 1670 (aged 78) at Amsterdam
Occupation Teacher educator and writer
MIRADOR
20
aspects The summary of this attempt is given in the Didactica Magna completed about 1631
though not published until several years later
The third aspect of his educational influence was that on the subject matter and method of education
exerted through a series of textbooks of an entirely new nature The first-published of these was the
Janua Linguarum Reserata (The Gate of Languages Unlocked) issued in 1631 This was followed
later by a more elementary text the Vestibulum and a more advanced one the Atrium and other
texts In 1657 was published the Orbis Sensualium Pictus probably the most renowned and most
widely circulated of school textbooks It was also the first successful application of illustrations to the
work of teaching though not as often stated the first illustrated book for children
These texts were all based on the same fundamental ideas (1) learning foreign languages through the
vernacular (2) obtaining ideas through objects rather than words (3) starting with objects most
familiar to the child to introduce him to both the new language and the more remote world of objects
(4) giving the child a comprehensive knowledge of his environment physical and social as well as
instruction in religious moral and classical subjects (5) making this acquisition of a compendium of
knowledge a pleasure rather than a task and (6) making instruction universal While the formulation
of many of these ideas is open to criticism from more recent points of view and while the naturalistic
conception of education is one based on crude analogies the importance of the Comenian influence
in education has now been recognized for half a century The educational writings of Comenius
comprise more than forty titles In 1892 the three-hundredth anniversary of Comenius was very
generally celebrated by educators and at that time the Comenian Society for the study and
publication of his works was formed
prof Gabriela Ivan
MIRADOR
21
PROGRAMUL ECO ndash ŞCOALA - 2011- 2012
ECO-CODUL
Dacă sănătos vrei să trăieşti Icircnvaţă mai icircntacirci natura să o preţuieşti
Icircn contextul dezvoltării actuale a societăţii umane una dintre preocupările icircnvăţămacircntului o
constituie educarea tinerelor generaţii icircn scopul păstrării şi conservării mediului icircnconjurător
Educarea elevilor şi implicit a altor persoane educabile trebuie să aibă la bază informaţia
conştientizarea problemelor apărute datorită acţiunilor umane şi dorinţa de a face ceva cu adevărat
important pentru a remedia impactul asupra mediului icircnconjurător Educatia ecologică icircn contextul
conceptului de dezvoltare durabilă are o importanţă deosebită Ea nu se realizează pe moment nu
implică un număr limitat de persoane nu se realizează doar icircn cadrul unor ore de curs precum
biologie geografie şi nu presupune doar obţinerea de avantaje materiale icircn urma valorificării unor
materiale reciclabile Educaţia ecologică presupune schimbarea unui mod de gacircndire şi de abordare
a conceptului de mediu conştientizarea faptului că omul determină prin amprenta sa dezechilibrele
care apar şi că icircn aceeaşi măsură el este cel care poate face ceva pentru diminuarea acestor efecte
Cunoscacircnd natura şi legile ei icircnţelegem necesitatea protejării acesteia icircn scopul
conservării tuturor componentelor abiotice şi biotice Icircncepacircnd de la reducerea consumului excesiv şi a
exploatării neraţionale a resurselor naturale controlul eliminării deşeurilor rezultate icircn urma activităţilor
umane cu consecinţe negative asupra stabilităţii mediului şi pacircnă la conservarea biodiversităţii naturale elevii
pot constitui un pilon de bază al strategiei pentru educaţia ecologică Ei trebuie să icircnţeleagă că natura nu are
preţ şi că datorită pagubelor ireparabile aduse Pămacircntului icircntr-un ritm rapid riscăm nu numai să distrugem
planeta plantelor şi animalelor dar ne sabotăm şi interesele proprii pe termen lung
Introducacircnd discipline de specialitate care au la bază educaţia ecologică icircncepacircnd cu clasele
primare se realizează formarea unei conştiinte ecologice precum şi a unor deprinderi şi
aptitudini necesare unui bun cetăţean
Valorificarea unor deşeuri aduce beneficii tuturor categoriilor de vacircrstă fără a implica costuri
majore dezvoltă creativitatea şi imaginaţia fiecăruia trezeşte spiritul practic şi creionează comportamente şi
mentalităţi viitoare Dezvoltarea iniţiativei la elevi şi responsabilizarea pentru acţiunile icircntreprinse de ei icirci
pregătesc pentru rolul decisiv pe care icircl vor avea icircn societate
Şcoala prin specificul ei are obligaţia morală de a forma deprinder i şi abilităţi icircn
scopul protejării factorilor de mediu şi icircn acest sens programul Eco -Şcoala se raliază perfect la
realizarea programului de educaţie ecologică icircn şcoli
Programul Eco-Şco reuneşte preocupările elevilor şcolii noastre elevi care au fost
implicaţi icircn acţiuni asemănătoare icircn fiecare an şi determină dezvoltarea unei strategii durabile
pentru educaţia ecologică
Coordonatorul programului ECO ndash ŞCOALA Prof Marcela Sicircrbu
MIRADOR
22
Din creaţiile noastre
Alida si cele cinci animale
Alida merge spre școală Pe drum se icircntacirclnește cu o pisică
-Miauhellip
-Ce spui tu acolo Eu nu te pot ajuta pentru că trebuie să merg la școală
Mai merge ea un pic şi icircntacirclnește un cățel
-HamHam
-Ce vrei Nu icircţi dau macircncare Pleacă Lasă-mă icircn pace Trebuie să merg la
școală
Mai merge ea ce merge şi icircntacirclnește un cocoș
-Cucuriguhellip
-Nu și tu Nu icircmi sta icircn drum Nu am grăunțe
Plecă Şi icirci apăru un lup
-Auhellip
-Să te doară Nu-mi pasă de un animal amăracirct ca tine Pleacă Ce mai aștepți
Alida era aproape de școală Lacircngă poartă era un urs
-MorhellipMorhellip
-Păi mori Ce mai aștepţi Of Aș vrea să moară toate animalele care mi-au
apărut icircn cale
Şi plecă Icircn sfacircrșit Alida ajunse icircn sala de clasă
-Bună dimineața spuse Alida
-Bună dimineața spuse doamna icircnvațătoare
Au trecut trei ore A patra oră a fost ora de Științe Alida a icircnvățat despre animale
şi despre cacirct de mult trebuie să le respecte A icircnvățat că nu este bine să le ignore sau să
icircși dorească să moară
Alida era speriată Ea se icircntrebă
-Oare ce s-o fi icircntacircmplat cu bietele animale
Se termină şi ultima oră La plecare Alida salută şi ieși prima din clasă Icircn drum
spre casă văzu cele cinci animale icircntinse pe pămacircnt Alida crezu că sunt moarte
-Vai spuse Alida așezacircndu-se icircn genunchi lacircngă animale de ce oare mi-am dorit
să moară Icircmi pare atacirct de rău Dacă m-aţi putea auzi
Ca prin miracol animalele s-au trezit Alida era uimită Le spunea animalelor că
icirci pare tare rău Animalele se icircnveseleau Alida le duse acasă le dădu de macircncare le
spălă şi le lăsă icircn curtea casei sale De atunci Alida şi cele cinci animale erau cele mai
bune prietene
Boriceanu Georgiana clasa a IV-a B
MIRADOR
23
Pe urmele lui Tolkienhellip Hobbitul
Gandalf intră icircn curte fără a saluta mormăind o vrajă
- Hipidi hopoda Nuliferus pădurosus castel Bum-bum
Şi dintr-o dată Bilbo şi Gandolf au ajuns lacircngă castelul din pădurea cea deasă
- Te-am adus aici Bilbo pentru că tu eşti singurul care poate să-mi salveze fata ţinută
prizonieră icircn acest castel
- Cum adică
- Tu eşti hobbitul ales care poate omoricirc bestia Pe Zalzar
- Dar
- Niciun dar Acum du-te
- Bine spuse resemnat şi nu foarte icircncrezător Bilbo
Mergacircnd icircncet spre castel Bilbo ajunse icircn faţa unei uşi
icircnsă teama icircl icircmpiedică să intre Isteţul Gandalf bănuind acest lucru icircl şi teleportase icircnăuntru
Neavacircnd icircncotro Bilbo icircnaintă Deschise uşă după uşă pacircnă cacircnd a dat cu ochii de Iubimumu
Dulcibubu Pe loc s-a icircndrăgostit de prea-frumoasa fată a lui Gandolf
Şi acum cititorule pune-te icircn locul bravului Bilbo care dorind să-şi ia frumoasa inimii acasă
numaidecacirct este nevoit să facă căţiva paşi icircn spate şi să-şi icircnfracircneze dorinţa atacirct de firească inimii Icirci
faţă icirci apăru Zalzar Lupta icircncepu Lipsit de armură şi arme Bilbo icircmprumută sabia de la un
ornament de soldat Pare că sabia nu-i este de mare folos lui Bilbo Dar stai Ce este acea strălucire
Este sabia lui Bilbo Străluceşte din ce icircn ce mai tare Lupta continuă Balanţa se icircnclină icircn favoarea
eroului nostru Puterea icirci este acum icircnzecită Zalzar este icircnvins cu uşurinţă şi dispare
Luacircnd fata de mijloc Bilbo se icircndreptă către Gandolf care văzacircndu-şi fata sănătoasă şi la
adăpost i-o dă de soţie salvatorului
Bilbo şi Iubimumu Dulcibubu au ţinut o nuntă mare Tot acum l-au sărbătorit pe Bilbo ca nou
locotenent al armatei E limpede deci că destinul lui Bilbo a fost s-o salveze pe frumoasa sa viitoare
soţie ca şi stră-stră-stră-stră- bunicul său care nu era altcineva decacirct nu nu vă spun Ghiciţi voi
Bafta
Kopecsiri Blaka (cls a VI-a C)
Din creaţiile noastre
MIRADOR
24
Din creaţiile noastre
Rătăcind spre nicăieri
Zi ploioasă de septembrie
zgomot asurzitor de paşi
miros de frunze moarte
culori din ce icircn ce mai gri
O bancă de lemn uscat şi un suflet rătăcit oftează
Era locul spre care icircmi icircntorceam mereu privirea Era locul nostru
Mi-e dor
Dar tu De ce taci Ţi-e frică de trecut sau poate de viitor De cine te ascunzi
Toate sunt icircntrebări de prisos rostite din faţa geamului alintat de lacrimile
ploii
Placircnge cerul sau cel care placircnge eşti tu
Iar tăcere
Aş vrea
să pot vorbi ca ploaia
să dansez ca vacircntul
să pot picta aceleaşi nuanţe de alb-murdar la fel ca şi timpul
Ecoul asurzitor
icircncetează
paşii
se aud acum icircndepărtacircndu-se
Am plecat lăsacircnd icircn spate doar urmele noroiului cu care erau plini bocancii
cu care mă icircndreptasem ultima oară spre banca noastră
Bezdadea Bianca (clasa a X-a B)
MIRADOR
25
POEZII
Lui Mihai Eminescu
O viaţă zbuciumată
Un trai neicircnţeles
O artă ţi-a fost dată
Cu care te-ai ales
Un sfacircnt poet al ţării
De dragoste-nsetat
Un creator al lumii
Cu suflet măcinat
Poeme dulci daruri iubite
Slove de aur magnifice cuvinte
Un suflet pur bogat icircn astă lume
Tu Eminescu poet scump cu renume
O zi icircndoliată tristă dar vie
Adevăraţii romacircni ţi-o păstrează ţie
Căci ca o floare tu te-ai stins
Icircnsă veşnic vei rămacircne luceafărul aprins
Bodros Carmen clasa a X-a B
Visul
Din ceru-ntunecat sclipeşte luna
Şi se-oglindeşte-n lacul fermecat
Ca o lumină albă de argint
Iar sufletul icircmi este părăsit
Icircn noaptea dulce liniştită
Cacircnd codrul este adormit
Ea stă şi-aşteaptă ca să vină
Din depărtări al ei iubit
Prundişul lunecos şi umed
Sub tălpi aluneca uşor
Şi parcă aude-n depărtare
Un foşnet lin tremurător
Doar vacircntul sună printre ramuri
Şi vine-ncet şi răcoros
Şi parcă spaima mă cuprinde
Privind icircn luciul apei jos
Palăcian Andra clasa a X-a A
MIRADOR
26
Scrisul - a doua memorie a omenirii
La icircnceput icircn urmă cu mii de ani niciun om de pe Pămacircnt nu ştia carte Icircntreaga omenire era
hellipanalfabetă Pentru noi oamenii de azi obişnuiţi cu prezenţa cărţilor a ziarelor şi revistelor la tot
pasul e greu să ne imaginăm acest lucru Oamenii totuşi comunicau icircntre ei prin viu grai cacircnd se
aflau faţă icircn faţă ori la o depărtare anume de unde vocea umană se putea auzi La depărtare nu exista
comunicare Astăzi noi putem comunica prin scris prin cărţi ziare reviste telefon televiziune
internet cu oameni care se află la mii de kilometri de noi ori cu oameni care au trăit icircnaintea noastră
Oamenii aveau nevoie să comunice icircntre ei şi doreau să cunoască gacircndurile icircnaintaşilor Acest lucru
ei icircl făceau prin povestire Omul este singura fiinţă de pe Pămacircnt care simte nevoia şi are capacitatea
să-şi povestească viaţa Icircntacircmplările reale sau imaginare călătoriile războaiele viata unor eroi
adevăraţi dar şi a celor icircnchipuiţi toate acestea erau ţinute minte pe dinafară Bătracircnii povesteau
tinerilor tinerii povesteau la racircndul lor celor mai tineri decacirct ei cacircnd deveneau ei icircnşişi oameni mari
şi astfel aproape nimic nu se pierdea din tot ceea ce se petrecea ori se petrecuse icircn istoria omenirii
Faptele vitejeşti ori cele religioase erau mai cu seamă povestite Icircn vremea aceea oamenii aveau se
pare o memorie colosală Unii dintre ei dovedeau o vocaţie specială icircn acest sens Ei se numeau
rapsozi adică ldquopovestaşirdquo povestitori
Ţineau minte pe dinafară mii de icircntacircmplări cu toate amănuntele lor Ca să fie reţinute mai
bine de memorie aceste icircntacircmplări erau spuse de multe ori icircn versuri şi uneori cacircntate
Marele poem antic ldquoILIADArdquo datorat lui Homer aşa s-a transmis la icircnceput pacircnă cacircnd icircn
sfacircrşit abia după secole a fost scris La fel poemele numite ldquoVEDELErdquo din India veche La fel s-au
transmis şi s-au păstrat basmele şi baladele noastre populare pacircnă la apariţia şi utilizarea scrisului
Istoricii au stabilit cu precizie că icircn Mesopotamia acolo unde s-a inventat şi roata s-a
descifrat şi cea mai veche scriere din lume scrierea sumeriană care a apărut acum mai bine de 5500
de ani Această scriere nu avea un alfabet ci era formată dintr-un şir de pictograme (litere pictate)
Pentru a putea icircnsemna o mulţime de date cacirct mai repede a fost nevoie să se scrie cacirct mai simplu
Atunci cu obiecte ascutite au icircnceput să imprime pe plăcuţe de argilă moale (lut galben) semne care
semănau cu nişte cuie ascuţite grupate să semene cu obiectele sau fiinţele pe care le denumeau
Icircnvăţaţii au studiat această scriere şi au denumit-o ldquoSCRIERE CUNEIFORMĂrdquo
Mărculescu Radu clasa a VII-a A
PAGINI DE ISTORIE
MIRADOR
27
De ce suflă vacircntul
Vacircntul este aer icircn mişcare
Deplasările se datorează diferenţelor de temperatură
ale aerului icircn diferite locuri Aerul cald este mai
puţin dens şi mai uşor decacirct cel rece Dar nu vă este
posibil de a simţi sau a vedea direct această
diferenţă Ea a fost descoperită de oamenii de ştiinţă
cu ajutorul unor aparate speciale Cacircnd aerul rece
care este mai greu icircntacirclneşte aerul cald care este
mai uşor se petrece un schimb de poziţii aerul rece
coboară spre suprafaţa pămacircntului iar cel cald urcă
spre cer Deci aerul icircncepe să se mişte şi simţim un
vacircnt uşor La suprafaţa pămacircntului aerul este pe
alocuri mai rece de exemplu deasupra lacurilor a
pădurilor icircn timp ce icircn alte părţi este mai cald ca de
pildă icircn oraşe iar icircn zonele de deşert este chiar
fierbinte Atunci cacircnd mase mari de aer cald
icircntacirclnesc aerul rece tot icircn cantităţi mari icircncep să
sufle vacircnturi puternice care uneori pot deveni
furtuni violente ce produc distrugeri mari de
culturi animale construcţii şi pun icircn pericol vieţile
oamenilor
De ce apa stinge focul
Aţi avut desigur prilejul să priviţi uneori
un foc de lemne Aţi văzut cum scoate flăcări
strălucitoare care se ridică icircn aer Dar poate nu
ştiţi că fără acest aer din jur focul nu ar putea
arde Aerul conţine un corp gazos invizibil numit
oxigen Oricare ar fi materia folosită pentru ars icircn
foc- lemn cărbune gaze petrol hacircrtie paie ndash este
nevoie de oxigen pentru a se aprinde şi a putea să
ardă
Cacircnd peste un foc aprins se toarnă apă se
alungă cea mai mare parte a aerului din jur Fără
oxigenul din aer focul moare se stinge Dar apa
mai are un rol icircn stingerea focului Ea răceşte
lemnele sau cărbunii aprinşi care nu pot arde
decacirct dacă sunt foarte fierbinţi
Aţi văzut vreodată ce se icircntacircmplă dacă se
pune icircn foc o bucată de lemn bine muiată icircn apă
Ea nu se aprinde ci elimină doar nişte aburi adică
vapori de apă Lemnul fumegă dar nu arde Icircnsă
după ce se usucă lemnul devine fierbinte se
uneşte cu oxigenul din aer şi se aprinde cu flacără
luminoasă scoţacircnd şi puţin fum
De ce se icircnalţă fumul icircn aer
Fumul care iese dintr-un foc de lemne
este un fel de nor format din firicele foarte
mici de cenuşă amestecate cu vapori de apă şi
alte substanţe gazoase (adică aşa cum este
aerul) Aerul amestecat cu fum de deasupra
flăcărilor este foarte fierbinte şi mai uşor
decacirct aerul rece aflat mai departe de foc
Aşadar sus la o anumită distanţă de foc
aerul este rece şi mai greu decacirct aerul cald Ca
urmare aerul rece şi greu se lasă icircn jos către
foc iar aerul cald amestecat cu fum se icircnalţă
sus tot mai sus şi se răspacircndeşte icircn jur pacircnă
cacircnd nu-l mai vedemUneori fumul e dus de
vacircnt pacircnă la mari depărtări
Nu staţi niciodată icircn imediata apropiere a
unui foc Fumul lui face să vă usture ochii să
lacrimaţi vă intră icircn nări şi icircn gură icircl respiraţi
şi vă face să tuşiţi să strănutaţi vă icircnăbuşă
Apoi din focul de lemne sar mereu scacircntei
care pot să vă cadă pe piele sau pe haine şi să
vă ardă foarte rău şi dureros
Tiron Daniel clasa a VII-a B
DIN LUMEA ŞTIINŢEI
MIRADOR
28
Pagina veselă
Dragă carte de matematică
Te rugăm mai maturizează-te şi tu şi icircnvaţă să icircţi rezolvi singură problemele Ne-
am săturat să-ţi le rezolvăm noi Icircnvaţă să te descurci şi singură Ştim viaţa e
greadartrebuie s-o faci
Cu drag
Colectivul clasei a VII-a B
MIRADOR
13
SCRISOARE DESCHISĂ
Dragii mei
De cacircteva luni sunt consilier școlar ( profesor psiholog) la Moroianu
Ce face un consilier Stă de vorbă cu elevii
Activitatea de consiliere se adresează oamenilor normali care au o problemă și vor
să o rezolve
Dar cine nu are probleme Viața icircnsăși reprezintă o problemă Din fericire
fiecare problemă are rezolvarea ei și fiecare rezolvare chiar mai multe soluții
Aceasta este munca consilierului să-și ajute ldquo cliențiirdquo (termen folosit icircn
consiliere) să-și construiască propria soluție
Vă aștept la CABINETUL DE ASISTENȚĂ PSIHOPEDAGOGICĂ (la etajul sălii
de sport)
Psiholog Cristina Varga
MIRADOR
14
PROIECT MULTILATERAL COMENIUS
2011 ndash 2013
ldquoTHE LANGUAGE OF ARTrdquo 11-PM-460-BV-LT
Icircn februarie 2011 şcoala noastră a aplicat cu succes pentru un proiect multilateral Comenius
bdquoThe language of artrdquo Sprijinul financiar asigurat şcolii noastre prin Programul sectorial Comenius al
Programului bdquoIcircnvăţare pe tot parcursul vieţiirdquo este de 24000 euro sumă ce va asigura mobilităţile a
18 elevi cu vacircrsta cuprinsă icircntre 12 ndash 14 ani icircnsoţiţi de cadre didactice din şcoală Aceste mobilităţi
vor fi realizate pe parcursul a doi ani şcolari respectiv 2011-2012 şi 2012-2013 De asemenea suma
primită prin acest proiect va fi utilizată şi pentru finanţarea produselor finale ale proiectului cd-uri
dvd-uri pliante e-cărţi dicţionare
Ideea proiectului The language of art se bazează pe descoperirea şi icircnţelegerea valorilor
noastre culturale a asemănărilor şi diferenţelor culturale specifice fiecărei ţări participante
Proiectul va implica 250 de elevi din şcoala noastră (cu vacircrsta cuprinsă icircntre 8 şi 14 ani) şi 15
cadre didactice
PARTENERI
Klaipėdos Gedminų pagrindinė mokykla ndash Lituania (coordonatorul proiectului)
Oumlzel Oumlzcan İlkoumlğretim Okulu ndash Turcia
Szkoła Podstawowa im Gustawa Morcinka ndash Polonia
Alsungas vidusskola ndash Letonia
Liceul Teoretic George Moroianu Sacele ndash Romacircnia
ECHIPA DE PROIECT pentru Romacircnia
Prof Gabriela Ivan ndash coordonator de proiect
Prof Cezarina Bacirclbicirce
MIRADOR
15
Prof Adriana Dragomir
Prof Gabriela Goicea
Prof Gheorghe Munteanu
Prof Ionuţ Tănase
Cristina Potacircrniche ndash contabil
Obiectivele principale ale proiectului
Să aprofundeze limba engleză
Să-şi icircmbunătăţească abilităţile IT
Să icircnveţe să comunice şi să colaboreze icircntr-o echipă internaţională
Să cacircştige icircncredere icircn sine
Elevii vor face schimb de informaţii colectate cu privire la patrimoniul cultural al ţării lor De
asemenea ei vor organiza o expoziţie de costume naţionale prezentate icircn fotografii şi desene
Participanţii vor face e-carti pliante dicţionare care prezintă tradiţii etnice obiceiurile şi macircncăruri
tradiţionale Proiectul va icircmpleti tradiţii festivaluri istorie dans muzică din ţară limbi străine şi
cetăţenie
Toţi elevii vor crea un blog şi un site web Ei vor comunica cu ajutorul MSN şi e-mail
Fiecare şcoală parteneră va avea un loc icircn şcoala ei pentru a afişa materiale legate de proiect
Icircn timpul vizitelor de studiu se va participa la lecţii deschise susţinute de către şcoala gazdă Vor fi
realizate spectacole şi şi reuniuni pentru introducerea icircn cultura şi tradiţiile locale şi naţionale
Elevii din fiecare şcoală parteneră cu ajutorul profesorilor lor vor pregăti un basm popular icircn
limba lor maternă Piesa va include tradiţiile pămacircntului natal cacircntecul şi dansul tradiţional
Participanţii vor emite un singur DVD titrat icircn limba engleză vor publica pe e-carte informaţii
despre obiceiurile şi tradiţiile naţionale dar vor realiza şi un glosar icircn limba engleză şi limbile
partenerilor de proiect Proiectul va dezvolta competenţele elevilor de a comunica icircn limba lor
maternă icircn limbi străine alfabetizarea lor digitală şi conştiinţa culturală
Prof Gabriela Ivan ndash coordonator proiect
MIRADOR
16
COMENIUS MULTILATERAL SCHOOL PARTNERSHIP
2011 ndash 2013
ldquoTHE LANGUAGE OF ARTrdquo 11-PM-460-BV-LT
In February 2011 our school successfully applied for a Comenius multilateral partnership
called bdquoThe language of artrdquo The financial support granted to our school by the Lifelong Learning
Programme is 24000 Euro money which will also cover the expenses for 18 students aged 12-14
who are going to take part in the activities organised in the partner schools abroad together with their
teachers These mobilities extend on a period of 2 school years namely 20112012 and 20122013
The grant also covers the materials and the final products of the project such as CDs DVDs leaflets
e-books dictionaries
The ideea of the project The language of art draws on the discovery and understanding of
our cultural values emphasising both the cultural differences and similarities among the participating
countries
The project aims at involving 250 students (aged 8-14) and 15 teachers in our school
PARTNERS
Klaipėdos Gedminų pagrindinė mokykla ndash Lithuania (project coordinator)
Oumlzel Oumlzcan İlkoumlğretim Okulu ndash Turkey
Szkoła Podstawowa im Gustawa Morcinka ndash Poland
Alsungas vidusskola ndash Latvia
Liceul Teoretic George Moroianu Sacele ndash Romania
The Romanian project team
Prof Gabriela Ivan ndash project coordinator
Prof Cezarina Bacirclbacirce Prof Adriana Dragomir Prof Gabriela Goicea Prof Gheorghe Munteanu
Prof Ionuţ Tănase Cristina Potacircrniche ndash accountant
MIRADOR
17
Project objectives
Students are given a chance to express their artistic talents
Students should improve their abilities of communicating in English
Students should improve their IT competences
Students should acquire team work abilities in a multi-national environment
Students should increase their self-confidence
Students from all partner countries exchange information related to their own cultural
heritage They will organise an exhibition of pictures and drawings of traditional costumes All the
participants work to create a series of e-books leaflets and traditions dictionaries The project focuses
on old traditions history dance music along with foreign language use and citizenship
A blog and a website are going to be part of the final products that this project envisages For
this purpose students communicate via the Internet
Every partner school dedicates a corner in their building to exhibit project-related materials
During the visits the host school performs demonstrative lessons for the guests They also organise
art workshops and entertaining events such as shows traditional parties and sightseeing tours
Finally students and teachers in each country work on a drama performance of a traditional folk tale
in their mother tongue including local traditions music and dance The performance is recorded and
subtitled in English
The project aims at improving studentsrsquo communicative abilities in their native language and
in English increasing computer literacy and raising cultural awareness
COMENIUS MULTILATERAL SCHOOL PARTNERSHIPS PROJECTlsquoS
bdquoTHE LANGUAGE OF ARTldquo
WORK MEETING IN
LICEUL TEORETIC bdquoGEORGE MOROIANUldquo SACELE
(ROMANIA) 20022012 ndash 24022012
MIRADOR
18
PROGRAMME
Projectlsquos coordinator in Romania prof Gabriela Ivan
Duminică
19 februarie
Arrival of participants taking from the airport accommodation
Luni
20 februarie
900 am - Welcoming guests
930 am - Presentation High School George Moroianu Săcele Introducing the
Romanian team
Meeting with the Mayor (the Mayor Sacele)
Lunch (Dogaru)
600 pm Folk Performance at Centrul Ziurel
Marţi
21 februarie
900 am - 1200 am Assist open lessons
Lunch (Angelescu) + Discussion
230 pm pm - Visit the historical center of Brasov The Black Church First
Romanian School
Miercuri
22 februarie
1015 to 1200 am - Workshops - theme Dragobete = Romanian Valentinersquos day
(quilling painting household plasticine fretwork etc) + Discussion feedback
Lunch (Ionescu)
200 pm Visit to Bran Castle (Dracularsquos Castle)
Joi
23 februarie
900 am ndash ldquoOur guests teach ushelliprdquo activities with the primary classes
1100 am ndash PowerPoint presentations about Valentinersquos Day traditional food or any
other representative holiday of the participant countries Lunch (Electroprecizia -
Pizza)
500 pm Romanian traditional meal
Vineri
sacircmbătă ndash
24 25
februarie
Plecarea din Săcele (Leaving Sacele)
MIRADOR
19
John Amos Comenius
Educational influence
The most permanent influence exerted by Comenius was in practical educational work Few
men since his day have had a greater influence though for the greater part of the eighteenth century
and the early part of the nineteenth there was little recognition of his relationship to the current
advance in educational thought and practice The practical educational influence of Comenius was
threefold He was first a teacher and an organizer of schools not only among his own people but
later in Sweden and to a slight extent in Holland In his Didactica Magna (Great Didactic) he
outlined a system of schools that is the exact counterpart of the existing American system of
kindergarten elementary school secondary school college and university
In the second place the influence of Comenius was in formulating the general theory of education In
this respect he is the forerunner of Rousseau Pestalozzi Froebel etc and is the first to formulate
that idea of ldquoeducation according to naturerdquo so influential during the latter part of the eighteenth and
early part of the nineteenth century The influence of Comenius on educational thought is comparable
with that of his contemporaries Bacon and Descartes on science and philosophy In fact he was
largely influenced by the thought of these two and his importance is largely due to the fact that he
first applied or attempted to apply in a systematic manner the principles of thought and of
investigation newly formulated by those philosophers to the organization of education in all its
Born 28 March 1592 in Moravia
Died 4 November 1670 (aged 78) at Amsterdam
Occupation Teacher educator and writer
MIRADOR
20
aspects The summary of this attempt is given in the Didactica Magna completed about 1631
though not published until several years later
The third aspect of his educational influence was that on the subject matter and method of education
exerted through a series of textbooks of an entirely new nature The first-published of these was the
Janua Linguarum Reserata (The Gate of Languages Unlocked) issued in 1631 This was followed
later by a more elementary text the Vestibulum and a more advanced one the Atrium and other
texts In 1657 was published the Orbis Sensualium Pictus probably the most renowned and most
widely circulated of school textbooks It was also the first successful application of illustrations to the
work of teaching though not as often stated the first illustrated book for children
These texts were all based on the same fundamental ideas (1) learning foreign languages through the
vernacular (2) obtaining ideas through objects rather than words (3) starting with objects most
familiar to the child to introduce him to both the new language and the more remote world of objects
(4) giving the child a comprehensive knowledge of his environment physical and social as well as
instruction in religious moral and classical subjects (5) making this acquisition of a compendium of
knowledge a pleasure rather than a task and (6) making instruction universal While the formulation
of many of these ideas is open to criticism from more recent points of view and while the naturalistic
conception of education is one based on crude analogies the importance of the Comenian influence
in education has now been recognized for half a century The educational writings of Comenius
comprise more than forty titles In 1892 the three-hundredth anniversary of Comenius was very
generally celebrated by educators and at that time the Comenian Society for the study and
publication of his works was formed
prof Gabriela Ivan
MIRADOR
21
PROGRAMUL ECO ndash ŞCOALA - 2011- 2012
ECO-CODUL
Dacă sănătos vrei să trăieşti Icircnvaţă mai icircntacirci natura să o preţuieşti
Icircn contextul dezvoltării actuale a societăţii umane una dintre preocupările icircnvăţămacircntului o
constituie educarea tinerelor generaţii icircn scopul păstrării şi conservării mediului icircnconjurător
Educarea elevilor şi implicit a altor persoane educabile trebuie să aibă la bază informaţia
conştientizarea problemelor apărute datorită acţiunilor umane şi dorinţa de a face ceva cu adevărat
important pentru a remedia impactul asupra mediului icircnconjurător Educatia ecologică icircn contextul
conceptului de dezvoltare durabilă are o importanţă deosebită Ea nu se realizează pe moment nu
implică un număr limitat de persoane nu se realizează doar icircn cadrul unor ore de curs precum
biologie geografie şi nu presupune doar obţinerea de avantaje materiale icircn urma valorificării unor
materiale reciclabile Educaţia ecologică presupune schimbarea unui mod de gacircndire şi de abordare
a conceptului de mediu conştientizarea faptului că omul determină prin amprenta sa dezechilibrele
care apar şi că icircn aceeaşi măsură el este cel care poate face ceva pentru diminuarea acestor efecte
Cunoscacircnd natura şi legile ei icircnţelegem necesitatea protejării acesteia icircn scopul
conservării tuturor componentelor abiotice şi biotice Icircncepacircnd de la reducerea consumului excesiv şi a
exploatării neraţionale a resurselor naturale controlul eliminării deşeurilor rezultate icircn urma activităţilor
umane cu consecinţe negative asupra stabilităţii mediului şi pacircnă la conservarea biodiversităţii naturale elevii
pot constitui un pilon de bază al strategiei pentru educaţia ecologică Ei trebuie să icircnţeleagă că natura nu are
preţ şi că datorită pagubelor ireparabile aduse Pămacircntului icircntr-un ritm rapid riscăm nu numai să distrugem
planeta plantelor şi animalelor dar ne sabotăm şi interesele proprii pe termen lung
Introducacircnd discipline de specialitate care au la bază educaţia ecologică icircncepacircnd cu clasele
primare se realizează formarea unei conştiinte ecologice precum şi a unor deprinderi şi
aptitudini necesare unui bun cetăţean
Valorificarea unor deşeuri aduce beneficii tuturor categoriilor de vacircrstă fără a implica costuri
majore dezvoltă creativitatea şi imaginaţia fiecăruia trezeşte spiritul practic şi creionează comportamente şi
mentalităţi viitoare Dezvoltarea iniţiativei la elevi şi responsabilizarea pentru acţiunile icircntreprinse de ei icirci
pregătesc pentru rolul decisiv pe care icircl vor avea icircn societate
Şcoala prin specificul ei are obligaţia morală de a forma deprinder i şi abilităţi icircn
scopul protejării factorilor de mediu şi icircn acest sens programul Eco -Şcoala se raliază perfect la
realizarea programului de educaţie ecologică icircn şcoli
Programul Eco-Şco reuneşte preocupările elevilor şcolii noastre elevi care au fost
implicaţi icircn acţiuni asemănătoare icircn fiecare an şi determină dezvoltarea unei strategii durabile
pentru educaţia ecologică
Coordonatorul programului ECO ndash ŞCOALA Prof Marcela Sicircrbu
MIRADOR
22
Din creaţiile noastre
Alida si cele cinci animale
Alida merge spre școală Pe drum se icircntacirclnește cu o pisică
-Miauhellip
-Ce spui tu acolo Eu nu te pot ajuta pentru că trebuie să merg la școală
Mai merge ea un pic şi icircntacirclnește un cățel
-HamHam
-Ce vrei Nu icircţi dau macircncare Pleacă Lasă-mă icircn pace Trebuie să merg la
școală
Mai merge ea ce merge şi icircntacirclnește un cocoș
-Cucuriguhellip
-Nu și tu Nu icircmi sta icircn drum Nu am grăunțe
Plecă Şi icirci apăru un lup
-Auhellip
-Să te doară Nu-mi pasă de un animal amăracirct ca tine Pleacă Ce mai aștepți
Alida era aproape de școală Lacircngă poartă era un urs
-MorhellipMorhellip
-Păi mori Ce mai aștepţi Of Aș vrea să moară toate animalele care mi-au
apărut icircn cale
Şi plecă Icircn sfacircrșit Alida ajunse icircn sala de clasă
-Bună dimineața spuse Alida
-Bună dimineața spuse doamna icircnvațătoare
Au trecut trei ore A patra oră a fost ora de Științe Alida a icircnvățat despre animale
şi despre cacirct de mult trebuie să le respecte A icircnvățat că nu este bine să le ignore sau să
icircși dorească să moară
Alida era speriată Ea se icircntrebă
-Oare ce s-o fi icircntacircmplat cu bietele animale
Se termină şi ultima oră La plecare Alida salută şi ieși prima din clasă Icircn drum
spre casă văzu cele cinci animale icircntinse pe pămacircnt Alida crezu că sunt moarte
-Vai spuse Alida așezacircndu-se icircn genunchi lacircngă animale de ce oare mi-am dorit
să moară Icircmi pare atacirct de rău Dacă m-aţi putea auzi
Ca prin miracol animalele s-au trezit Alida era uimită Le spunea animalelor că
icirci pare tare rău Animalele se icircnveseleau Alida le duse acasă le dădu de macircncare le
spălă şi le lăsă icircn curtea casei sale De atunci Alida şi cele cinci animale erau cele mai
bune prietene
Boriceanu Georgiana clasa a IV-a B
MIRADOR
23
Pe urmele lui Tolkienhellip Hobbitul
Gandalf intră icircn curte fără a saluta mormăind o vrajă
- Hipidi hopoda Nuliferus pădurosus castel Bum-bum
Şi dintr-o dată Bilbo şi Gandolf au ajuns lacircngă castelul din pădurea cea deasă
- Te-am adus aici Bilbo pentru că tu eşti singurul care poate să-mi salveze fata ţinută
prizonieră icircn acest castel
- Cum adică
- Tu eşti hobbitul ales care poate omoricirc bestia Pe Zalzar
- Dar
- Niciun dar Acum du-te
- Bine spuse resemnat şi nu foarte icircncrezător Bilbo
Mergacircnd icircncet spre castel Bilbo ajunse icircn faţa unei uşi
icircnsă teama icircl icircmpiedică să intre Isteţul Gandalf bănuind acest lucru icircl şi teleportase icircnăuntru
Neavacircnd icircncotro Bilbo icircnaintă Deschise uşă după uşă pacircnă cacircnd a dat cu ochii de Iubimumu
Dulcibubu Pe loc s-a icircndrăgostit de prea-frumoasa fată a lui Gandolf
Şi acum cititorule pune-te icircn locul bravului Bilbo care dorind să-şi ia frumoasa inimii acasă
numaidecacirct este nevoit să facă căţiva paşi icircn spate şi să-şi icircnfracircneze dorinţa atacirct de firească inimii Icirci
faţă icirci apăru Zalzar Lupta icircncepu Lipsit de armură şi arme Bilbo icircmprumută sabia de la un
ornament de soldat Pare că sabia nu-i este de mare folos lui Bilbo Dar stai Ce este acea strălucire
Este sabia lui Bilbo Străluceşte din ce icircn ce mai tare Lupta continuă Balanţa se icircnclină icircn favoarea
eroului nostru Puterea icirci este acum icircnzecită Zalzar este icircnvins cu uşurinţă şi dispare
Luacircnd fata de mijloc Bilbo se icircndreptă către Gandolf care văzacircndu-şi fata sănătoasă şi la
adăpost i-o dă de soţie salvatorului
Bilbo şi Iubimumu Dulcibubu au ţinut o nuntă mare Tot acum l-au sărbătorit pe Bilbo ca nou
locotenent al armatei E limpede deci că destinul lui Bilbo a fost s-o salveze pe frumoasa sa viitoare
soţie ca şi stră-stră-stră-stră- bunicul său care nu era altcineva decacirct nu nu vă spun Ghiciţi voi
Bafta
Kopecsiri Blaka (cls a VI-a C)
Din creaţiile noastre
MIRADOR
24
Din creaţiile noastre
Rătăcind spre nicăieri
Zi ploioasă de septembrie
zgomot asurzitor de paşi
miros de frunze moarte
culori din ce icircn ce mai gri
O bancă de lemn uscat şi un suflet rătăcit oftează
Era locul spre care icircmi icircntorceam mereu privirea Era locul nostru
Mi-e dor
Dar tu De ce taci Ţi-e frică de trecut sau poate de viitor De cine te ascunzi
Toate sunt icircntrebări de prisos rostite din faţa geamului alintat de lacrimile
ploii
Placircnge cerul sau cel care placircnge eşti tu
Iar tăcere
Aş vrea
să pot vorbi ca ploaia
să dansez ca vacircntul
să pot picta aceleaşi nuanţe de alb-murdar la fel ca şi timpul
Ecoul asurzitor
icircncetează
paşii
se aud acum icircndepărtacircndu-se
Am plecat lăsacircnd icircn spate doar urmele noroiului cu care erau plini bocancii
cu care mă icircndreptasem ultima oară spre banca noastră
Bezdadea Bianca (clasa a X-a B)
MIRADOR
25
POEZII
Lui Mihai Eminescu
O viaţă zbuciumată
Un trai neicircnţeles
O artă ţi-a fost dată
Cu care te-ai ales
Un sfacircnt poet al ţării
De dragoste-nsetat
Un creator al lumii
Cu suflet măcinat
Poeme dulci daruri iubite
Slove de aur magnifice cuvinte
Un suflet pur bogat icircn astă lume
Tu Eminescu poet scump cu renume
O zi icircndoliată tristă dar vie
Adevăraţii romacircni ţi-o păstrează ţie
Căci ca o floare tu te-ai stins
Icircnsă veşnic vei rămacircne luceafărul aprins
Bodros Carmen clasa a X-a B
Visul
Din ceru-ntunecat sclipeşte luna
Şi se-oglindeşte-n lacul fermecat
Ca o lumină albă de argint
Iar sufletul icircmi este părăsit
Icircn noaptea dulce liniştită
Cacircnd codrul este adormit
Ea stă şi-aşteaptă ca să vină
Din depărtări al ei iubit
Prundişul lunecos şi umed
Sub tălpi aluneca uşor
Şi parcă aude-n depărtare
Un foşnet lin tremurător
Doar vacircntul sună printre ramuri
Şi vine-ncet şi răcoros
Şi parcă spaima mă cuprinde
Privind icircn luciul apei jos
Palăcian Andra clasa a X-a A
MIRADOR
26
Scrisul - a doua memorie a omenirii
La icircnceput icircn urmă cu mii de ani niciun om de pe Pămacircnt nu ştia carte Icircntreaga omenire era
hellipanalfabetă Pentru noi oamenii de azi obişnuiţi cu prezenţa cărţilor a ziarelor şi revistelor la tot
pasul e greu să ne imaginăm acest lucru Oamenii totuşi comunicau icircntre ei prin viu grai cacircnd se
aflau faţă icircn faţă ori la o depărtare anume de unde vocea umană se putea auzi La depărtare nu exista
comunicare Astăzi noi putem comunica prin scris prin cărţi ziare reviste telefon televiziune
internet cu oameni care se află la mii de kilometri de noi ori cu oameni care au trăit icircnaintea noastră
Oamenii aveau nevoie să comunice icircntre ei şi doreau să cunoască gacircndurile icircnaintaşilor Acest lucru
ei icircl făceau prin povestire Omul este singura fiinţă de pe Pămacircnt care simte nevoia şi are capacitatea
să-şi povestească viaţa Icircntacircmplările reale sau imaginare călătoriile războaiele viata unor eroi
adevăraţi dar şi a celor icircnchipuiţi toate acestea erau ţinute minte pe dinafară Bătracircnii povesteau
tinerilor tinerii povesteau la racircndul lor celor mai tineri decacirct ei cacircnd deveneau ei icircnşişi oameni mari
şi astfel aproape nimic nu se pierdea din tot ceea ce se petrecea ori se petrecuse icircn istoria omenirii
Faptele vitejeşti ori cele religioase erau mai cu seamă povestite Icircn vremea aceea oamenii aveau se
pare o memorie colosală Unii dintre ei dovedeau o vocaţie specială icircn acest sens Ei se numeau
rapsozi adică ldquopovestaşirdquo povestitori
Ţineau minte pe dinafară mii de icircntacircmplări cu toate amănuntele lor Ca să fie reţinute mai
bine de memorie aceste icircntacircmplări erau spuse de multe ori icircn versuri şi uneori cacircntate
Marele poem antic ldquoILIADArdquo datorat lui Homer aşa s-a transmis la icircnceput pacircnă cacircnd icircn
sfacircrşit abia după secole a fost scris La fel poemele numite ldquoVEDELErdquo din India veche La fel s-au
transmis şi s-au păstrat basmele şi baladele noastre populare pacircnă la apariţia şi utilizarea scrisului
Istoricii au stabilit cu precizie că icircn Mesopotamia acolo unde s-a inventat şi roata s-a
descifrat şi cea mai veche scriere din lume scrierea sumeriană care a apărut acum mai bine de 5500
de ani Această scriere nu avea un alfabet ci era formată dintr-un şir de pictograme (litere pictate)
Pentru a putea icircnsemna o mulţime de date cacirct mai repede a fost nevoie să se scrie cacirct mai simplu
Atunci cu obiecte ascutite au icircnceput să imprime pe plăcuţe de argilă moale (lut galben) semne care
semănau cu nişte cuie ascuţite grupate să semene cu obiectele sau fiinţele pe care le denumeau
Icircnvăţaţii au studiat această scriere şi au denumit-o ldquoSCRIERE CUNEIFORMĂrdquo
Mărculescu Radu clasa a VII-a A
PAGINI DE ISTORIE
MIRADOR
27
De ce suflă vacircntul
Vacircntul este aer icircn mişcare
Deplasările se datorează diferenţelor de temperatură
ale aerului icircn diferite locuri Aerul cald este mai
puţin dens şi mai uşor decacirct cel rece Dar nu vă este
posibil de a simţi sau a vedea direct această
diferenţă Ea a fost descoperită de oamenii de ştiinţă
cu ajutorul unor aparate speciale Cacircnd aerul rece
care este mai greu icircntacirclneşte aerul cald care este
mai uşor se petrece un schimb de poziţii aerul rece
coboară spre suprafaţa pămacircntului iar cel cald urcă
spre cer Deci aerul icircncepe să se mişte şi simţim un
vacircnt uşor La suprafaţa pămacircntului aerul este pe
alocuri mai rece de exemplu deasupra lacurilor a
pădurilor icircn timp ce icircn alte părţi este mai cald ca de
pildă icircn oraşe iar icircn zonele de deşert este chiar
fierbinte Atunci cacircnd mase mari de aer cald
icircntacirclnesc aerul rece tot icircn cantităţi mari icircncep să
sufle vacircnturi puternice care uneori pot deveni
furtuni violente ce produc distrugeri mari de
culturi animale construcţii şi pun icircn pericol vieţile
oamenilor
De ce apa stinge focul
Aţi avut desigur prilejul să priviţi uneori
un foc de lemne Aţi văzut cum scoate flăcări
strălucitoare care se ridică icircn aer Dar poate nu
ştiţi că fără acest aer din jur focul nu ar putea
arde Aerul conţine un corp gazos invizibil numit
oxigen Oricare ar fi materia folosită pentru ars icircn
foc- lemn cărbune gaze petrol hacircrtie paie ndash este
nevoie de oxigen pentru a se aprinde şi a putea să
ardă
Cacircnd peste un foc aprins se toarnă apă se
alungă cea mai mare parte a aerului din jur Fără
oxigenul din aer focul moare se stinge Dar apa
mai are un rol icircn stingerea focului Ea răceşte
lemnele sau cărbunii aprinşi care nu pot arde
decacirct dacă sunt foarte fierbinţi
Aţi văzut vreodată ce se icircntacircmplă dacă se
pune icircn foc o bucată de lemn bine muiată icircn apă
Ea nu se aprinde ci elimină doar nişte aburi adică
vapori de apă Lemnul fumegă dar nu arde Icircnsă
după ce se usucă lemnul devine fierbinte se
uneşte cu oxigenul din aer şi se aprinde cu flacără
luminoasă scoţacircnd şi puţin fum
De ce se icircnalţă fumul icircn aer
Fumul care iese dintr-un foc de lemne
este un fel de nor format din firicele foarte
mici de cenuşă amestecate cu vapori de apă şi
alte substanţe gazoase (adică aşa cum este
aerul) Aerul amestecat cu fum de deasupra
flăcărilor este foarte fierbinte şi mai uşor
decacirct aerul rece aflat mai departe de foc
Aşadar sus la o anumită distanţă de foc
aerul este rece şi mai greu decacirct aerul cald Ca
urmare aerul rece şi greu se lasă icircn jos către
foc iar aerul cald amestecat cu fum se icircnalţă
sus tot mai sus şi se răspacircndeşte icircn jur pacircnă
cacircnd nu-l mai vedemUneori fumul e dus de
vacircnt pacircnă la mari depărtări
Nu staţi niciodată icircn imediata apropiere a
unui foc Fumul lui face să vă usture ochii să
lacrimaţi vă intră icircn nări şi icircn gură icircl respiraţi
şi vă face să tuşiţi să strănutaţi vă icircnăbuşă
Apoi din focul de lemne sar mereu scacircntei
care pot să vă cadă pe piele sau pe haine şi să
vă ardă foarte rău şi dureros
Tiron Daniel clasa a VII-a B
DIN LUMEA ŞTIINŢEI
MIRADOR
28
Pagina veselă
Dragă carte de matematică
Te rugăm mai maturizează-te şi tu şi icircnvaţă să icircţi rezolvi singură problemele Ne-
am săturat să-ţi le rezolvăm noi Icircnvaţă să te descurci şi singură Ştim viaţa e
greadartrebuie s-o faci
Cu drag
Colectivul clasei a VII-a B
MIRADOR
14
PROIECT MULTILATERAL COMENIUS
2011 ndash 2013
ldquoTHE LANGUAGE OF ARTrdquo 11-PM-460-BV-LT
Icircn februarie 2011 şcoala noastră a aplicat cu succes pentru un proiect multilateral Comenius
bdquoThe language of artrdquo Sprijinul financiar asigurat şcolii noastre prin Programul sectorial Comenius al
Programului bdquoIcircnvăţare pe tot parcursul vieţiirdquo este de 24000 euro sumă ce va asigura mobilităţile a
18 elevi cu vacircrsta cuprinsă icircntre 12 ndash 14 ani icircnsoţiţi de cadre didactice din şcoală Aceste mobilităţi
vor fi realizate pe parcursul a doi ani şcolari respectiv 2011-2012 şi 2012-2013 De asemenea suma
primită prin acest proiect va fi utilizată şi pentru finanţarea produselor finale ale proiectului cd-uri
dvd-uri pliante e-cărţi dicţionare
Ideea proiectului The language of art se bazează pe descoperirea şi icircnţelegerea valorilor
noastre culturale a asemănărilor şi diferenţelor culturale specifice fiecărei ţări participante
Proiectul va implica 250 de elevi din şcoala noastră (cu vacircrsta cuprinsă icircntre 8 şi 14 ani) şi 15
cadre didactice
PARTENERI
Klaipėdos Gedminų pagrindinė mokykla ndash Lituania (coordonatorul proiectului)
Oumlzel Oumlzcan İlkoumlğretim Okulu ndash Turcia
Szkoła Podstawowa im Gustawa Morcinka ndash Polonia
Alsungas vidusskola ndash Letonia
Liceul Teoretic George Moroianu Sacele ndash Romacircnia
ECHIPA DE PROIECT pentru Romacircnia
Prof Gabriela Ivan ndash coordonator de proiect
Prof Cezarina Bacirclbicirce
MIRADOR
15
Prof Adriana Dragomir
Prof Gabriela Goicea
Prof Gheorghe Munteanu
Prof Ionuţ Tănase
Cristina Potacircrniche ndash contabil
Obiectivele principale ale proiectului
Să aprofundeze limba engleză
Să-şi icircmbunătăţească abilităţile IT
Să icircnveţe să comunice şi să colaboreze icircntr-o echipă internaţională
Să cacircştige icircncredere icircn sine
Elevii vor face schimb de informaţii colectate cu privire la patrimoniul cultural al ţării lor De
asemenea ei vor organiza o expoziţie de costume naţionale prezentate icircn fotografii şi desene
Participanţii vor face e-carti pliante dicţionare care prezintă tradiţii etnice obiceiurile şi macircncăruri
tradiţionale Proiectul va icircmpleti tradiţii festivaluri istorie dans muzică din ţară limbi străine şi
cetăţenie
Toţi elevii vor crea un blog şi un site web Ei vor comunica cu ajutorul MSN şi e-mail
Fiecare şcoală parteneră va avea un loc icircn şcoala ei pentru a afişa materiale legate de proiect
Icircn timpul vizitelor de studiu se va participa la lecţii deschise susţinute de către şcoala gazdă Vor fi
realizate spectacole şi şi reuniuni pentru introducerea icircn cultura şi tradiţiile locale şi naţionale
Elevii din fiecare şcoală parteneră cu ajutorul profesorilor lor vor pregăti un basm popular icircn
limba lor maternă Piesa va include tradiţiile pămacircntului natal cacircntecul şi dansul tradiţional
Participanţii vor emite un singur DVD titrat icircn limba engleză vor publica pe e-carte informaţii
despre obiceiurile şi tradiţiile naţionale dar vor realiza şi un glosar icircn limba engleză şi limbile
partenerilor de proiect Proiectul va dezvolta competenţele elevilor de a comunica icircn limba lor
maternă icircn limbi străine alfabetizarea lor digitală şi conştiinţa culturală
Prof Gabriela Ivan ndash coordonator proiect
MIRADOR
16
COMENIUS MULTILATERAL SCHOOL PARTNERSHIP
2011 ndash 2013
ldquoTHE LANGUAGE OF ARTrdquo 11-PM-460-BV-LT
In February 2011 our school successfully applied for a Comenius multilateral partnership
called bdquoThe language of artrdquo The financial support granted to our school by the Lifelong Learning
Programme is 24000 Euro money which will also cover the expenses for 18 students aged 12-14
who are going to take part in the activities organised in the partner schools abroad together with their
teachers These mobilities extend on a period of 2 school years namely 20112012 and 20122013
The grant also covers the materials and the final products of the project such as CDs DVDs leaflets
e-books dictionaries
The ideea of the project The language of art draws on the discovery and understanding of
our cultural values emphasising both the cultural differences and similarities among the participating
countries
The project aims at involving 250 students (aged 8-14) and 15 teachers in our school
PARTNERS
Klaipėdos Gedminų pagrindinė mokykla ndash Lithuania (project coordinator)
Oumlzel Oumlzcan İlkoumlğretim Okulu ndash Turkey
Szkoła Podstawowa im Gustawa Morcinka ndash Poland
Alsungas vidusskola ndash Latvia
Liceul Teoretic George Moroianu Sacele ndash Romania
The Romanian project team
Prof Gabriela Ivan ndash project coordinator
Prof Cezarina Bacirclbacirce Prof Adriana Dragomir Prof Gabriela Goicea Prof Gheorghe Munteanu
Prof Ionuţ Tănase Cristina Potacircrniche ndash accountant
MIRADOR
17
Project objectives
Students are given a chance to express their artistic talents
Students should improve their abilities of communicating in English
Students should improve their IT competences
Students should acquire team work abilities in a multi-national environment
Students should increase their self-confidence
Students from all partner countries exchange information related to their own cultural
heritage They will organise an exhibition of pictures and drawings of traditional costumes All the
participants work to create a series of e-books leaflets and traditions dictionaries The project focuses
on old traditions history dance music along with foreign language use and citizenship
A blog and a website are going to be part of the final products that this project envisages For
this purpose students communicate via the Internet
Every partner school dedicates a corner in their building to exhibit project-related materials
During the visits the host school performs demonstrative lessons for the guests They also organise
art workshops and entertaining events such as shows traditional parties and sightseeing tours
Finally students and teachers in each country work on a drama performance of a traditional folk tale
in their mother tongue including local traditions music and dance The performance is recorded and
subtitled in English
The project aims at improving studentsrsquo communicative abilities in their native language and
in English increasing computer literacy and raising cultural awareness
COMENIUS MULTILATERAL SCHOOL PARTNERSHIPS PROJECTlsquoS
bdquoTHE LANGUAGE OF ARTldquo
WORK MEETING IN
LICEUL TEORETIC bdquoGEORGE MOROIANUldquo SACELE
(ROMANIA) 20022012 ndash 24022012
MIRADOR
18
PROGRAMME
Projectlsquos coordinator in Romania prof Gabriela Ivan
Duminică
19 februarie
Arrival of participants taking from the airport accommodation
Luni
20 februarie
900 am - Welcoming guests
930 am - Presentation High School George Moroianu Săcele Introducing the
Romanian team
Meeting with the Mayor (the Mayor Sacele)
Lunch (Dogaru)
600 pm Folk Performance at Centrul Ziurel
Marţi
21 februarie
900 am - 1200 am Assist open lessons
Lunch (Angelescu) + Discussion
230 pm pm - Visit the historical center of Brasov The Black Church First
Romanian School
Miercuri
22 februarie
1015 to 1200 am - Workshops - theme Dragobete = Romanian Valentinersquos day
(quilling painting household plasticine fretwork etc) + Discussion feedback
Lunch (Ionescu)
200 pm Visit to Bran Castle (Dracularsquos Castle)
Joi
23 februarie
900 am ndash ldquoOur guests teach ushelliprdquo activities with the primary classes
1100 am ndash PowerPoint presentations about Valentinersquos Day traditional food or any
other representative holiday of the participant countries Lunch (Electroprecizia -
Pizza)
500 pm Romanian traditional meal
Vineri
sacircmbătă ndash
24 25
februarie
Plecarea din Săcele (Leaving Sacele)
MIRADOR
19
John Amos Comenius
Educational influence
The most permanent influence exerted by Comenius was in practical educational work Few
men since his day have had a greater influence though for the greater part of the eighteenth century
and the early part of the nineteenth there was little recognition of his relationship to the current
advance in educational thought and practice The practical educational influence of Comenius was
threefold He was first a teacher and an organizer of schools not only among his own people but
later in Sweden and to a slight extent in Holland In his Didactica Magna (Great Didactic) he
outlined a system of schools that is the exact counterpart of the existing American system of
kindergarten elementary school secondary school college and university
In the second place the influence of Comenius was in formulating the general theory of education In
this respect he is the forerunner of Rousseau Pestalozzi Froebel etc and is the first to formulate
that idea of ldquoeducation according to naturerdquo so influential during the latter part of the eighteenth and
early part of the nineteenth century The influence of Comenius on educational thought is comparable
with that of his contemporaries Bacon and Descartes on science and philosophy In fact he was
largely influenced by the thought of these two and his importance is largely due to the fact that he
first applied or attempted to apply in a systematic manner the principles of thought and of
investigation newly formulated by those philosophers to the organization of education in all its
Born 28 March 1592 in Moravia
Died 4 November 1670 (aged 78) at Amsterdam
Occupation Teacher educator and writer
MIRADOR
20
aspects The summary of this attempt is given in the Didactica Magna completed about 1631
though not published until several years later
The third aspect of his educational influence was that on the subject matter and method of education
exerted through a series of textbooks of an entirely new nature The first-published of these was the
Janua Linguarum Reserata (The Gate of Languages Unlocked) issued in 1631 This was followed
later by a more elementary text the Vestibulum and a more advanced one the Atrium and other
texts In 1657 was published the Orbis Sensualium Pictus probably the most renowned and most
widely circulated of school textbooks It was also the first successful application of illustrations to the
work of teaching though not as often stated the first illustrated book for children
These texts were all based on the same fundamental ideas (1) learning foreign languages through the
vernacular (2) obtaining ideas through objects rather than words (3) starting with objects most
familiar to the child to introduce him to both the new language and the more remote world of objects
(4) giving the child a comprehensive knowledge of his environment physical and social as well as
instruction in religious moral and classical subjects (5) making this acquisition of a compendium of
knowledge a pleasure rather than a task and (6) making instruction universal While the formulation
of many of these ideas is open to criticism from more recent points of view and while the naturalistic
conception of education is one based on crude analogies the importance of the Comenian influence
in education has now been recognized for half a century The educational writings of Comenius
comprise more than forty titles In 1892 the three-hundredth anniversary of Comenius was very
generally celebrated by educators and at that time the Comenian Society for the study and
publication of his works was formed
prof Gabriela Ivan
MIRADOR
21
PROGRAMUL ECO ndash ŞCOALA - 2011- 2012
ECO-CODUL
Dacă sănătos vrei să trăieşti Icircnvaţă mai icircntacirci natura să o preţuieşti
Icircn contextul dezvoltării actuale a societăţii umane una dintre preocupările icircnvăţămacircntului o
constituie educarea tinerelor generaţii icircn scopul păstrării şi conservării mediului icircnconjurător
Educarea elevilor şi implicit a altor persoane educabile trebuie să aibă la bază informaţia
conştientizarea problemelor apărute datorită acţiunilor umane şi dorinţa de a face ceva cu adevărat
important pentru a remedia impactul asupra mediului icircnconjurător Educatia ecologică icircn contextul
conceptului de dezvoltare durabilă are o importanţă deosebită Ea nu se realizează pe moment nu
implică un număr limitat de persoane nu se realizează doar icircn cadrul unor ore de curs precum
biologie geografie şi nu presupune doar obţinerea de avantaje materiale icircn urma valorificării unor
materiale reciclabile Educaţia ecologică presupune schimbarea unui mod de gacircndire şi de abordare
a conceptului de mediu conştientizarea faptului că omul determină prin amprenta sa dezechilibrele
care apar şi că icircn aceeaşi măsură el este cel care poate face ceva pentru diminuarea acestor efecte
Cunoscacircnd natura şi legile ei icircnţelegem necesitatea protejării acesteia icircn scopul
conservării tuturor componentelor abiotice şi biotice Icircncepacircnd de la reducerea consumului excesiv şi a
exploatării neraţionale a resurselor naturale controlul eliminării deşeurilor rezultate icircn urma activităţilor
umane cu consecinţe negative asupra stabilităţii mediului şi pacircnă la conservarea biodiversităţii naturale elevii
pot constitui un pilon de bază al strategiei pentru educaţia ecologică Ei trebuie să icircnţeleagă că natura nu are
preţ şi că datorită pagubelor ireparabile aduse Pămacircntului icircntr-un ritm rapid riscăm nu numai să distrugem
planeta plantelor şi animalelor dar ne sabotăm şi interesele proprii pe termen lung
Introducacircnd discipline de specialitate care au la bază educaţia ecologică icircncepacircnd cu clasele
primare se realizează formarea unei conştiinte ecologice precum şi a unor deprinderi şi
aptitudini necesare unui bun cetăţean
Valorificarea unor deşeuri aduce beneficii tuturor categoriilor de vacircrstă fără a implica costuri
majore dezvoltă creativitatea şi imaginaţia fiecăruia trezeşte spiritul practic şi creionează comportamente şi
mentalităţi viitoare Dezvoltarea iniţiativei la elevi şi responsabilizarea pentru acţiunile icircntreprinse de ei icirci
pregătesc pentru rolul decisiv pe care icircl vor avea icircn societate
Şcoala prin specificul ei are obligaţia morală de a forma deprinder i şi abilităţi icircn
scopul protejării factorilor de mediu şi icircn acest sens programul Eco -Şcoala se raliază perfect la
realizarea programului de educaţie ecologică icircn şcoli
Programul Eco-Şco reuneşte preocupările elevilor şcolii noastre elevi care au fost
implicaţi icircn acţiuni asemănătoare icircn fiecare an şi determină dezvoltarea unei strategii durabile
pentru educaţia ecologică
Coordonatorul programului ECO ndash ŞCOALA Prof Marcela Sicircrbu
MIRADOR
22
Din creaţiile noastre
Alida si cele cinci animale
Alida merge spre școală Pe drum se icircntacirclnește cu o pisică
-Miauhellip
-Ce spui tu acolo Eu nu te pot ajuta pentru că trebuie să merg la școală
Mai merge ea un pic şi icircntacirclnește un cățel
-HamHam
-Ce vrei Nu icircţi dau macircncare Pleacă Lasă-mă icircn pace Trebuie să merg la
școală
Mai merge ea ce merge şi icircntacirclnește un cocoș
-Cucuriguhellip
-Nu și tu Nu icircmi sta icircn drum Nu am grăunțe
Plecă Şi icirci apăru un lup
-Auhellip
-Să te doară Nu-mi pasă de un animal amăracirct ca tine Pleacă Ce mai aștepți
Alida era aproape de școală Lacircngă poartă era un urs
-MorhellipMorhellip
-Păi mori Ce mai aștepţi Of Aș vrea să moară toate animalele care mi-au
apărut icircn cale
Şi plecă Icircn sfacircrșit Alida ajunse icircn sala de clasă
-Bună dimineața spuse Alida
-Bună dimineața spuse doamna icircnvațătoare
Au trecut trei ore A patra oră a fost ora de Științe Alida a icircnvățat despre animale
şi despre cacirct de mult trebuie să le respecte A icircnvățat că nu este bine să le ignore sau să
icircși dorească să moară
Alida era speriată Ea se icircntrebă
-Oare ce s-o fi icircntacircmplat cu bietele animale
Se termină şi ultima oră La plecare Alida salută şi ieși prima din clasă Icircn drum
spre casă văzu cele cinci animale icircntinse pe pămacircnt Alida crezu că sunt moarte
-Vai spuse Alida așezacircndu-se icircn genunchi lacircngă animale de ce oare mi-am dorit
să moară Icircmi pare atacirct de rău Dacă m-aţi putea auzi
Ca prin miracol animalele s-au trezit Alida era uimită Le spunea animalelor că
icirci pare tare rău Animalele se icircnveseleau Alida le duse acasă le dădu de macircncare le
spălă şi le lăsă icircn curtea casei sale De atunci Alida şi cele cinci animale erau cele mai
bune prietene
Boriceanu Georgiana clasa a IV-a B
MIRADOR
23
Pe urmele lui Tolkienhellip Hobbitul
Gandalf intră icircn curte fără a saluta mormăind o vrajă
- Hipidi hopoda Nuliferus pădurosus castel Bum-bum
Şi dintr-o dată Bilbo şi Gandolf au ajuns lacircngă castelul din pădurea cea deasă
- Te-am adus aici Bilbo pentru că tu eşti singurul care poate să-mi salveze fata ţinută
prizonieră icircn acest castel
- Cum adică
- Tu eşti hobbitul ales care poate omoricirc bestia Pe Zalzar
- Dar
- Niciun dar Acum du-te
- Bine spuse resemnat şi nu foarte icircncrezător Bilbo
Mergacircnd icircncet spre castel Bilbo ajunse icircn faţa unei uşi
icircnsă teama icircl icircmpiedică să intre Isteţul Gandalf bănuind acest lucru icircl şi teleportase icircnăuntru
Neavacircnd icircncotro Bilbo icircnaintă Deschise uşă după uşă pacircnă cacircnd a dat cu ochii de Iubimumu
Dulcibubu Pe loc s-a icircndrăgostit de prea-frumoasa fată a lui Gandolf
Şi acum cititorule pune-te icircn locul bravului Bilbo care dorind să-şi ia frumoasa inimii acasă
numaidecacirct este nevoit să facă căţiva paşi icircn spate şi să-şi icircnfracircneze dorinţa atacirct de firească inimii Icirci
faţă icirci apăru Zalzar Lupta icircncepu Lipsit de armură şi arme Bilbo icircmprumută sabia de la un
ornament de soldat Pare că sabia nu-i este de mare folos lui Bilbo Dar stai Ce este acea strălucire
Este sabia lui Bilbo Străluceşte din ce icircn ce mai tare Lupta continuă Balanţa se icircnclină icircn favoarea
eroului nostru Puterea icirci este acum icircnzecită Zalzar este icircnvins cu uşurinţă şi dispare
Luacircnd fata de mijloc Bilbo se icircndreptă către Gandolf care văzacircndu-şi fata sănătoasă şi la
adăpost i-o dă de soţie salvatorului
Bilbo şi Iubimumu Dulcibubu au ţinut o nuntă mare Tot acum l-au sărbătorit pe Bilbo ca nou
locotenent al armatei E limpede deci că destinul lui Bilbo a fost s-o salveze pe frumoasa sa viitoare
soţie ca şi stră-stră-stră-stră- bunicul său care nu era altcineva decacirct nu nu vă spun Ghiciţi voi
Bafta
Kopecsiri Blaka (cls a VI-a C)
Din creaţiile noastre
MIRADOR
24
Din creaţiile noastre
Rătăcind spre nicăieri
Zi ploioasă de septembrie
zgomot asurzitor de paşi
miros de frunze moarte
culori din ce icircn ce mai gri
O bancă de lemn uscat şi un suflet rătăcit oftează
Era locul spre care icircmi icircntorceam mereu privirea Era locul nostru
Mi-e dor
Dar tu De ce taci Ţi-e frică de trecut sau poate de viitor De cine te ascunzi
Toate sunt icircntrebări de prisos rostite din faţa geamului alintat de lacrimile
ploii
Placircnge cerul sau cel care placircnge eşti tu
Iar tăcere
Aş vrea
să pot vorbi ca ploaia
să dansez ca vacircntul
să pot picta aceleaşi nuanţe de alb-murdar la fel ca şi timpul
Ecoul asurzitor
icircncetează
paşii
se aud acum icircndepărtacircndu-se
Am plecat lăsacircnd icircn spate doar urmele noroiului cu care erau plini bocancii
cu care mă icircndreptasem ultima oară spre banca noastră
Bezdadea Bianca (clasa a X-a B)
MIRADOR
25
POEZII
Lui Mihai Eminescu
O viaţă zbuciumată
Un trai neicircnţeles
O artă ţi-a fost dată
Cu care te-ai ales
Un sfacircnt poet al ţării
De dragoste-nsetat
Un creator al lumii
Cu suflet măcinat
Poeme dulci daruri iubite
Slove de aur magnifice cuvinte
Un suflet pur bogat icircn astă lume
Tu Eminescu poet scump cu renume
O zi icircndoliată tristă dar vie
Adevăraţii romacircni ţi-o păstrează ţie
Căci ca o floare tu te-ai stins
Icircnsă veşnic vei rămacircne luceafărul aprins
Bodros Carmen clasa a X-a B
Visul
Din ceru-ntunecat sclipeşte luna
Şi se-oglindeşte-n lacul fermecat
Ca o lumină albă de argint
Iar sufletul icircmi este părăsit
Icircn noaptea dulce liniştită
Cacircnd codrul este adormit
Ea stă şi-aşteaptă ca să vină
Din depărtări al ei iubit
Prundişul lunecos şi umed
Sub tălpi aluneca uşor
Şi parcă aude-n depărtare
Un foşnet lin tremurător
Doar vacircntul sună printre ramuri
Şi vine-ncet şi răcoros
Şi parcă spaima mă cuprinde
Privind icircn luciul apei jos
Palăcian Andra clasa a X-a A
MIRADOR
26
Scrisul - a doua memorie a omenirii
La icircnceput icircn urmă cu mii de ani niciun om de pe Pămacircnt nu ştia carte Icircntreaga omenire era
hellipanalfabetă Pentru noi oamenii de azi obişnuiţi cu prezenţa cărţilor a ziarelor şi revistelor la tot
pasul e greu să ne imaginăm acest lucru Oamenii totuşi comunicau icircntre ei prin viu grai cacircnd se
aflau faţă icircn faţă ori la o depărtare anume de unde vocea umană se putea auzi La depărtare nu exista
comunicare Astăzi noi putem comunica prin scris prin cărţi ziare reviste telefon televiziune
internet cu oameni care se află la mii de kilometri de noi ori cu oameni care au trăit icircnaintea noastră
Oamenii aveau nevoie să comunice icircntre ei şi doreau să cunoască gacircndurile icircnaintaşilor Acest lucru
ei icircl făceau prin povestire Omul este singura fiinţă de pe Pămacircnt care simte nevoia şi are capacitatea
să-şi povestească viaţa Icircntacircmplările reale sau imaginare călătoriile războaiele viata unor eroi
adevăraţi dar şi a celor icircnchipuiţi toate acestea erau ţinute minte pe dinafară Bătracircnii povesteau
tinerilor tinerii povesteau la racircndul lor celor mai tineri decacirct ei cacircnd deveneau ei icircnşişi oameni mari
şi astfel aproape nimic nu se pierdea din tot ceea ce se petrecea ori se petrecuse icircn istoria omenirii
Faptele vitejeşti ori cele religioase erau mai cu seamă povestite Icircn vremea aceea oamenii aveau se
pare o memorie colosală Unii dintre ei dovedeau o vocaţie specială icircn acest sens Ei se numeau
rapsozi adică ldquopovestaşirdquo povestitori
Ţineau minte pe dinafară mii de icircntacircmplări cu toate amănuntele lor Ca să fie reţinute mai
bine de memorie aceste icircntacircmplări erau spuse de multe ori icircn versuri şi uneori cacircntate
Marele poem antic ldquoILIADArdquo datorat lui Homer aşa s-a transmis la icircnceput pacircnă cacircnd icircn
sfacircrşit abia după secole a fost scris La fel poemele numite ldquoVEDELErdquo din India veche La fel s-au
transmis şi s-au păstrat basmele şi baladele noastre populare pacircnă la apariţia şi utilizarea scrisului
Istoricii au stabilit cu precizie că icircn Mesopotamia acolo unde s-a inventat şi roata s-a
descifrat şi cea mai veche scriere din lume scrierea sumeriană care a apărut acum mai bine de 5500
de ani Această scriere nu avea un alfabet ci era formată dintr-un şir de pictograme (litere pictate)
Pentru a putea icircnsemna o mulţime de date cacirct mai repede a fost nevoie să se scrie cacirct mai simplu
Atunci cu obiecte ascutite au icircnceput să imprime pe plăcuţe de argilă moale (lut galben) semne care
semănau cu nişte cuie ascuţite grupate să semene cu obiectele sau fiinţele pe care le denumeau
Icircnvăţaţii au studiat această scriere şi au denumit-o ldquoSCRIERE CUNEIFORMĂrdquo
Mărculescu Radu clasa a VII-a A
PAGINI DE ISTORIE
MIRADOR
27
De ce suflă vacircntul
Vacircntul este aer icircn mişcare
Deplasările se datorează diferenţelor de temperatură
ale aerului icircn diferite locuri Aerul cald este mai
puţin dens şi mai uşor decacirct cel rece Dar nu vă este
posibil de a simţi sau a vedea direct această
diferenţă Ea a fost descoperită de oamenii de ştiinţă
cu ajutorul unor aparate speciale Cacircnd aerul rece
care este mai greu icircntacirclneşte aerul cald care este
mai uşor se petrece un schimb de poziţii aerul rece
coboară spre suprafaţa pămacircntului iar cel cald urcă
spre cer Deci aerul icircncepe să se mişte şi simţim un
vacircnt uşor La suprafaţa pămacircntului aerul este pe
alocuri mai rece de exemplu deasupra lacurilor a
pădurilor icircn timp ce icircn alte părţi este mai cald ca de
pildă icircn oraşe iar icircn zonele de deşert este chiar
fierbinte Atunci cacircnd mase mari de aer cald
icircntacirclnesc aerul rece tot icircn cantităţi mari icircncep să
sufle vacircnturi puternice care uneori pot deveni
furtuni violente ce produc distrugeri mari de
culturi animale construcţii şi pun icircn pericol vieţile
oamenilor
De ce apa stinge focul
Aţi avut desigur prilejul să priviţi uneori
un foc de lemne Aţi văzut cum scoate flăcări
strălucitoare care se ridică icircn aer Dar poate nu
ştiţi că fără acest aer din jur focul nu ar putea
arde Aerul conţine un corp gazos invizibil numit
oxigen Oricare ar fi materia folosită pentru ars icircn
foc- lemn cărbune gaze petrol hacircrtie paie ndash este
nevoie de oxigen pentru a se aprinde şi a putea să
ardă
Cacircnd peste un foc aprins se toarnă apă se
alungă cea mai mare parte a aerului din jur Fără
oxigenul din aer focul moare se stinge Dar apa
mai are un rol icircn stingerea focului Ea răceşte
lemnele sau cărbunii aprinşi care nu pot arde
decacirct dacă sunt foarte fierbinţi
Aţi văzut vreodată ce se icircntacircmplă dacă se
pune icircn foc o bucată de lemn bine muiată icircn apă
Ea nu se aprinde ci elimină doar nişte aburi adică
vapori de apă Lemnul fumegă dar nu arde Icircnsă
după ce se usucă lemnul devine fierbinte se
uneşte cu oxigenul din aer şi se aprinde cu flacără
luminoasă scoţacircnd şi puţin fum
De ce se icircnalţă fumul icircn aer
Fumul care iese dintr-un foc de lemne
este un fel de nor format din firicele foarte
mici de cenuşă amestecate cu vapori de apă şi
alte substanţe gazoase (adică aşa cum este
aerul) Aerul amestecat cu fum de deasupra
flăcărilor este foarte fierbinte şi mai uşor
decacirct aerul rece aflat mai departe de foc
Aşadar sus la o anumită distanţă de foc
aerul este rece şi mai greu decacirct aerul cald Ca
urmare aerul rece şi greu se lasă icircn jos către
foc iar aerul cald amestecat cu fum se icircnalţă
sus tot mai sus şi se răspacircndeşte icircn jur pacircnă
cacircnd nu-l mai vedemUneori fumul e dus de
vacircnt pacircnă la mari depărtări
Nu staţi niciodată icircn imediata apropiere a
unui foc Fumul lui face să vă usture ochii să
lacrimaţi vă intră icircn nări şi icircn gură icircl respiraţi
şi vă face să tuşiţi să strănutaţi vă icircnăbuşă
Apoi din focul de lemne sar mereu scacircntei
care pot să vă cadă pe piele sau pe haine şi să
vă ardă foarte rău şi dureros
Tiron Daniel clasa a VII-a B
DIN LUMEA ŞTIINŢEI
MIRADOR
28
Pagina veselă
Dragă carte de matematică
Te rugăm mai maturizează-te şi tu şi icircnvaţă să icircţi rezolvi singură problemele Ne-
am săturat să-ţi le rezolvăm noi Icircnvaţă să te descurci şi singură Ştim viaţa e
greadartrebuie s-o faci
Cu drag
Colectivul clasei a VII-a B
MIRADOR
15
Prof Adriana Dragomir
Prof Gabriela Goicea
Prof Gheorghe Munteanu
Prof Ionuţ Tănase
Cristina Potacircrniche ndash contabil
Obiectivele principale ale proiectului
Să aprofundeze limba engleză
Să-şi icircmbunătăţească abilităţile IT
Să icircnveţe să comunice şi să colaboreze icircntr-o echipă internaţională
Să cacircştige icircncredere icircn sine
Elevii vor face schimb de informaţii colectate cu privire la patrimoniul cultural al ţării lor De
asemenea ei vor organiza o expoziţie de costume naţionale prezentate icircn fotografii şi desene
Participanţii vor face e-carti pliante dicţionare care prezintă tradiţii etnice obiceiurile şi macircncăruri
tradiţionale Proiectul va icircmpleti tradiţii festivaluri istorie dans muzică din ţară limbi străine şi
cetăţenie
Toţi elevii vor crea un blog şi un site web Ei vor comunica cu ajutorul MSN şi e-mail
Fiecare şcoală parteneră va avea un loc icircn şcoala ei pentru a afişa materiale legate de proiect
Icircn timpul vizitelor de studiu se va participa la lecţii deschise susţinute de către şcoala gazdă Vor fi
realizate spectacole şi şi reuniuni pentru introducerea icircn cultura şi tradiţiile locale şi naţionale
Elevii din fiecare şcoală parteneră cu ajutorul profesorilor lor vor pregăti un basm popular icircn
limba lor maternă Piesa va include tradiţiile pămacircntului natal cacircntecul şi dansul tradiţional
Participanţii vor emite un singur DVD titrat icircn limba engleză vor publica pe e-carte informaţii
despre obiceiurile şi tradiţiile naţionale dar vor realiza şi un glosar icircn limba engleză şi limbile
partenerilor de proiect Proiectul va dezvolta competenţele elevilor de a comunica icircn limba lor
maternă icircn limbi străine alfabetizarea lor digitală şi conştiinţa culturală
Prof Gabriela Ivan ndash coordonator proiect
MIRADOR
16
COMENIUS MULTILATERAL SCHOOL PARTNERSHIP
2011 ndash 2013
ldquoTHE LANGUAGE OF ARTrdquo 11-PM-460-BV-LT
In February 2011 our school successfully applied for a Comenius multilateral partnership
called bdquoThe language of artrdquo The financial support granted to our school by the Lifelong Learning
Programme is 24000 Euro money which will also cover the expenses for 18 students aged 12-14
who are going to take part in the activities organised in the partner schools abroad together with their
teachers These mobilities extend on a period of 2 school years namely 20112012 and 20122013
The grant also covers the materials and the final products of the project such as CDs DVDs leaflets
e-books dictionaries
The ideea of the project The language of art draws on the discovery and understanding of
our cultural values emphasising both the cultural differences and similarities among the participating
countries
The project aims at involving 250 students (aged 8-14) and 15 teachers in our school
PARTNERS
Klaipėdos Gedminų pagrindinė mokykla ndash Lithuania (project coordinator)
Oumlzel Oumlzcan İlkoumlğretim Okulu ndash Turkey
Szkoła Podstawowa im Gustawa Morcinka ndash Poland
Alsungas vidusskola ndash Latvia
Liceul Teoretic George Moroianu Sacele ndash Romania
The Romanian project team
Prof Gabriela Ivan ndash project coordinator
Prof Cezarina Bacirclbacirce Prof Adriana Dragomir Prof Gabriela Goicea Prof Gheorghe Munteanu
Prof Ionuţ Tănase Cristina Potacircrniche ndash accountant
MIRADOR
17
Project objectives
Students are given a chance to express their artistic talents
Students should improve their abilities of communicating in English
Students should improve their IT competences
Students should acquire team work abilities in a multi-national environment
Students should increase their self-confidence
Students from all partner countries exchange information related to their own cultural
heritage They will organise an exhibition of pictures and drawings of traditional costumes All the
participants work to create a series of e-books leaflets and traditions dictionaries The project focuses
on old traditions history dance music along with foreign language use and citizenship
A blog and a website are going to be part of the final products that this project envisages For
this purpose students communicate via the Internet
Every partner school dedicates a corner in their building to exhibit project-related materials
During the visits the host school performs demonstrative lessons for the guests They also organise
art workshops and entertaining events such as shows traditional parties and sightseeing tours
Finally students and teachers in each country work on a drama performance of a traditional folk tale
in their mother tongue including local traditions music and dance The performance is recorded and
subtitled in English
The project aims at improving studentsrsquo communicative abilities in their native language and
in English increasing computer literacy and raising cultural awareness
COMENIUS MULTILATERAL SCHOOL PARTNERSHIPS PROJECTlsquoS
bdquoTHE LANGUAGE OF ARTldquo
WORK MEETING IN
LICEUL TEORETIC bdquoGEORGE MOROIANUldquo SACELE
(ROMANIA) 20022012 ndash 24022012
MIRADOR
18
PROGRAMME
Projectlsquos coordinator in Romania prof Gabriela Ivan
Duminică
19 februarie
Arrival of participants taking from the airport accommodation
Luni
20 februarie
900 am - Welcoming guests
930 am - Presentation High School George Moroianu Săcele Introducing the
Romanian team
Meeting with the Mayor (the Mayor Sacele)
Lunch (Dogaru)
600 pm Folk Performance at Centrul Ziurel
Marţi
21 februarie
900 am - 1200 am Assist open lessons
Lunch (Angelescu) + Discussion
230 pm pm - Visit the historical center of Brasov The Black Church First
Romanian School
Miercuri
22 februarie
1015 to 1200 am - Workshops - theme Dragobete = Romanian Valentinersquos day
(quilling painting household plasticine fretwork etc) + Discussion feedback
Lunch (Ionescu)
200 pm Visit to Bran Castle (Dracularsquos Castle)
Joi
23 februarie
900 am ndash ldquoOur guests teach ushelliprdquo activities with the primary classes
1100 am ndash PowerPoint presentations about Valentinersquos Day traditional food or any
other representative holiday of the participant countries Lunch (Electroprecizia -
Pizza)
500 pm Romanian traditional meal
Vineri
sacircmbătă ndash
24 25
februarie
Plecarea din Săcele (Leaving Sacele)
MIRADOR
19
John Amos Comenius
Educational influence
The most permanent influence exerted by Comenius was in practical educational work Few
men since his day have had a greater influence though for the greater part of the eighteenth century
and the early part of the nineteenth there was little recognition of his relationship to the current
advance in educational thought and practice The practical educational influence of Comenius was
threefold He was first a teacher and an organizer of schools not only among his own people but
later in Sweden and to a slight extent in Holland In his Didactica Magna (Great Didactic) he
outlined a system of schools that is the exact counterpart of the existing American system of
kindergarten elementary school secondary school college and university
In the second place the influence of Comenius was in formulating the general theory of education In
this respect he is the forerunner of Rousseau Pestalozzi Froebel etc and is the first to formulate
that idea of ldquoeducation according to naturerdquo so influential during the latter part of the eighteenth and
early part of the nineteenth century The influence of Comenius on educational thought is comparable
with that of his contemporaries Bacon and Descartes on science and philosophy In fact he was
largely influenced by the thought of these two and his importance is largely due to the fact that he
first applied or attempted to apply in a systematic manner the principles of thought and of
investigation newly formulated by those philosophers to the organization of education in all its
Born 28 March 1592 in Moravia
Died 4 November 1670 (aged 78) at Amsterdam
Occupation Teacher educator and writer
MIRADOR
20
aspects The summary of this attempt is given in the Didactica Magna completed about 1631
though not published until several years later
The third aspect of his educational influence was that on the subject matter and method of education
exerted through a series of textbooks of an entirely new nature The first-published of these was the
Janua Linguarum Reserata (The Gate of Languages Unlocked) issued in 1631 This was followed
later by a more elementary text the Vestibulum and a more advanced one the Atrium and other
texts In 1657 was published the Orbis Sensualium Pictus probably the most renowned and most
widely circulated of school textbooks It was also the first successful application of illustrations to the
work of teaching though not as often stated the first illustrated book for children
These texts were all based on the same fundamental ideas (1) learning foreign languages through the
vernacular (2) obtaining ideas through objects rather than words (3) starting with objects most
familiar to the child to introduce him to both the new language and the more remote world of objects
(4) giving the child a comprehensive knowledge of his environment physical and social as well as
instruction in religious moral and classical subjects (5) making this acquisition of a compendium of
knowledge a pleasure rather than a task and (6) making instruction universal While the formulation
of many of these ideas is open to criticism from more recent points of view and while the naturalistic
conception of education is one based on crude analogies the importance of the Comenian influence
in education has now been recognized for half a century The educational writings of Comenius
comprise more than forty titles In 1892 the three-hundredth anniversary of Comenius was very
generally celebrated by educators and at that time the Comenian Society for the study and
publication of his works was formed
prof Gabriela Ivan
MIRADOR
21
PROGRAMUL ECO ndash ŞCOALA - 2011- 2012
ECO-CODUL
Dacă sănătos vrei să trăieşti Icircnvaţă mai icircntacirci natura să o preţuieşti
Icircn contextul dezvoltării actuale a societăţii umane una dintre preocupările icircnvăţămacircntului o
constituie educarea tinerelor generaţii icircn scopul păstrării şi conservării mediului icircnconjurător
Educarea elevilor şi implicit a altor persoane educabile trebuie să aibă la bază informaţia
conştientizarea problemelor apărute datorită acţiunilor umane şi dorinţa de a face ceva cu adevărat
important pentru a remedia impactul asupra mediului icircnconjurător Educatia ecologică icircn contextul
conceptului de dezvoltare durabilă are o importanţă deosebită Ea nu se realizează pe moment nu
implică un număr limitat de persoane nu se realizează doar icircn cadrul unor ore de curs precum
biologie geografie şi nu presupune doar obţinerea de avantaje materiale icircn urma valorificării unor
materiale reciclabile Educaţia ecologică presupune schimbarea unui mod de gacircndire şi de abordare
a conceptului de mediu conştientizarea faptului că omul determină prin amprenta sa dezechilibrele
care apar şi că icircn aceeaşi măsură el este cel care poate face ceva pentru diminuarea acestor efecte
Cunoscacircnd natura şi legile ei icircnţelegem necesitatea protejării acesteia icircn scopul
conservării tuturor componentelor abiotice şi biotice Icircncepacircnd de la reducerea consumului excesiv şi a
exploatării neraţionale a resurselor naturale controlul eliminării deşeurilor rezultate icircn urma activităţilor
umane cu consecinţe negative asupra stabilităţii mediului şi pacircnă la conservarea biodiversităţii naturale elevii
pot constitui un pilon de bază al strategiei pentru educaţia ecologică Ei trebuie să icircnţeleagă că natura nu are
preţ şi că datorită pagubelor ireparabile aduse Pămacircntului icircntr-un ritm rapid riscăm nu numai să distrugem
planeta plantelor şi animalelor dar ne sabotăm şi interesele proprii pe termen lung
Introducacircnd discipline de specialitate care au la bază educaţia ecologică icircncepacircnd cu clasele
primare se realizează formarea unei conştiinte ecologice precum şi a unor deprinderi şi
aptitudini necesare unui bun cetăţean
Valorificarea unor deşeuri aduce beneficii tuturor categoriilor de vacircrstă fără a implica costuri
majore dezvoltă creativitatea şi imaginaţia fiecăruia trezeşte spiritul practic şi creionează comportamente şi
mentalităţi viitoare Dezvoltarea iniţiativei la elevi şi responsabilizarea pentru acţiunile icircntreprinse de ei icirci
pregătesc pentru rolul decisiv pe care icircl vor avea icircn societate
Şcoala prin specificul ei are obligaţia morală de a forma deprinder i şi abilităţi icircn
scopul protejării factorilor de mediu şi icircn acest sens programul Eco -Şcoala se raliază perfect la
realizarea programului de educaţie ecologică icircn şcoli
Programul Eco-Şco reuneşte preocupările elevilor şcolii noastre elevi care au fost
implicaţi icircn acţiuni asemănătoare icircn fiecare an şi determină dezvoltarea unei strategii durabile
pentru educaţia ecologică
Coordonatorul programului ECO ndash ŞCOALA Prof Marcela Sicircrbu
MIRADOR
22
Din creaţiile noastre
Alida si cele cinci animale
Alida merge spre școală Pe drum se icircntacirclnește cu o pisică
-Miauhellip
-Ce spui tu acolo Eu nu te pot ajuta pentru că trebuie să merg la școală
Mai merge ea un pic şi icircntacirclnește un cățel
-HamHam
-Ce vrei Nu icircţi dau macircncare Pleacă Lasă-mă icircn pace Trebuie să merg la
școală
Mai merge ea ce merge şi icircntacirclnește un cocoș
-Cucuriguhellip
-Nu și tu Nu icircmi sta icircn drum Nu am grăunțe
Plecă Şi icirci apăru un lup
-Auhellip
-Să te doară Nu-mi pasă de un animal amăracirct ca tine Pleacă Ce mai aștepți
Alida era aproape de școală Lacircngă poartă era un urs
-MorhellipMorhellip
-Păi mori Ce mai aștepţi Of Aș vrea să moară toate animalele care mi-au
apărut icircn cale
Şi plecă Icircn sfacircrșit Alida ajunse icircn sala de clasă
-Bună dimineața spuse Alida
-Bună dimineața spuse doamna icircnvațătoare
Au trecut trei ore A patra oră a fost ora de Științe Alida a icircnvățat despre animale
şi despre cacirct de mult trebuie să le respecte A icircnvățat că nu este bine să le ignore sau să
icircși dorească să moară
Alida era speriată Ea se icircntrebă
-Oare ce s-o fi icircntacircmplat cu bietele animale
Se termină şi ultima oră La plecare Alida salută şi ieși prima din clasă Icircn drum
spre casă văzu cele cinci animale icircntinse pe pămacircnt Alida crezu că sunt moarte
-Vai spuse Alida așezacircndu-se icircn genunchi lacircngă animale de ce oare mi-am dorit
să moară Icircmi pare atacirct de rău Dacă m-aţi putea auzi
Ca prin miracol animalele s-au trezit Alida era uimită Le spunea animalelor că
icirci pare tare rău Animalele se icircnveseleau Alida le duse acasă le dădu de macircncare le
spălă şi le lăsă icircn curtea casei sale De atunci Alida şi cele cinci animale erau cele mai
bune prietene
Boriceanu Georgiana clasa a IV-a B
MIRADOR
23
Pe urmele lui Tolkienhellip Hobbitul
Gandalf intră icircn curte fără a saluta mormăind o vrajă
- Hipidi hopoda Nuliferus pădurosus castel Bum-bum
Şi dintr-o dată Bilbo şi Gandolf au ajuns lacircngă castelul din pădurea cea deasă
- Te-am adus aici Bilbo pentru că tu eşti singurul care poate să-mi salveze fata ţinută
prizonieră icircn acest castel
- Cum adică
- Tu eşti hobbitul ales care poate omoricirc bestia Pe Zalzar
- Dar
- Niciun dar Acum du-te
- Bine spuse resemnat şi nu foarte icircncrezător Bilbo
Mergacircnd icircncet spre castel Bilbo ajunse icircn faţa unei uşi
icircnsă teama icircl icircmpiedică să intre Isteţul Gandalf bănuind acest lucru icircl şi teleportase icircnăuntru
Neavacircnd icircncotro Bilbo icircnaintă Deschise uşă după uşă pacircnă cacircnd a dat cu ochii de Iubimumu
Dulcibubu Pe loc s-a icircndrăgostit de prea-frumoasa fată a lui Gandolf
Şi acum cititorule pune-te icircn locul bravului Bilbo care dorind să-şi ia frumoasa inimii acasă
numaidecacirct este nevoit să facă căţiva paşi icircn spate şi să-şi icircnfracircneze dorinţa atacirct de firească inimii Icirci
faţă icirci apăru Zalzar Lupta icircncepu Lipsit de armură şi arme Bilbo icircmprumută sabia de la un
ornament de soldat Pare că sabia nu-i este de mare folos lui Bilbo Dar stai Ce este acea strălucire
Este sabia lui Bilbo Străluceşte din ce icircn ce mai tare Lupta continuă Balanţa se icircnclină icircn favoarea
eroului nostru Puterea icirci este acum icircnzecită Zalzar este icircnvins cu uşurinţă şi dispare
Luacircnd fata de mijloc Bilbo se icircndreptă către Gandolf care văzacircndu-şi fata sănătoasă şi la
adăpost i-o dă de soţie salvatorului
Bilbo şi Iubimumu Dulcibubu au ţinut o nuntă mare Tot acum l-au sărbătorit pe Bilbo ca nou
locotenent al armatei E limpede deci că destinul lui Bilbo a fost s-o salveze pe frumoasa sa viitoare
soţie ca şi stră-stră-stră-stră- bunicul său care nu era altcineva decacirct nu nu vă spun Ghiciţi voi
Bafta
Kopecsiri Blaka (cls a VI-a C)
Din creaţiile noastre
MIRADOR
24
Din creaţiile noastre
Rătăcind spre nicăieri
Zi ploioasă de septembrie
zgomot asurzitor de paşi
miros de frunze moarte
culori din ce icircn ce mai gri
O bancă de lemn uscat şi un suflet rătăcit oftează
Era locul spre care icircmi icircntorceam mereu privirea Era locul nostru
Mi-e dor
Dar tu De ce taci Ţi-e frică de trecut sau poate de viitor De cine te ascunzi
Toate sunt icircntrebări de prisos rostite din faţa geamului alintat de lacrimile
ploii
Placircnge cerul sau cel care placircnge eşti tu
Iar tăcere
Aş vrea
să pot vorbi ca ploaia
să dansez ca vacircntul
să pot picta aceleaşi nuanţe de alb-murdar la fel ca şi timpul
Ecoul asurzitor
icircncetează
paşii
se aud acum icircndepărtacircndu-se
Am plecat lăsacircnd icircn spate doar urmele noroiului cu care erau plini bocancii
cu care mă icircndreptasem ultima oară spre banca noastră
Bezdadea Bianca (clasa a X-a B)
MIRADOR
25
POEZII
Lui Mihai Eminescu
O viaţă zbuciumată
Un trai neicircnţeles
O artă ţi-a fost dată
Cu care te-ai ales
Un sfacircnt poet al ţării
De dragoste-nsetat
Un creator al lumii
Cu suflet măcinat
Poeme dulci daruri iubite
Slove de aur magnifice cuvinte
Un suflet pur bogat icircn astă lume
Tu Eminescu poet scump cu renume
O zi icircndoliată tristă dar vie
Adevăraţii romacircni ţi-o păstrează ţie
Căci ca o floare tu te-ai stins
Icircnsă veşnic vei rămacircne luceafărul aprins
Bodros Carmen clasa a X-a B
Visul
Din ceru-ntunecat sclipeşte luna
Şi se-oglindeşte-n lacul fermecat
Ca o lumină albă de argint
Iar sufletul icircmi este părăsit
Icircn noaptea dulce liniştită
Cacircnd codrul este adormit
Ea stă şi-aşteaptă ca să vină
Din depărtări al ei iubit
Prundişul lunecos şi umed
Sub tălpi aluneca uşor
Şi parcă aude-n depărtare
Un foşnet lin tremurător
Doar vacircntul sună printre ramuri
Şi vine-ncet şi răcoros
Şi parcă spaima mă cuprinde
Privind icircn luciul apei jos
Palăcian Andra clasa a X-a A
MIRADOR
26
Scrisul - a doua memorie a omenirii
La icircnceput icircn urmă cu mii de ani niciun om de pe Pămacircnt nu ştia carte Icircntreaga omenire era
hellipanalfabetă Pentru noi oamenii de azi obişnuiţi cu prezenţa cărţilor a ziarelor şi revistelor la tot
pasul e greu să ne imaginăm acest lucru Oamenii totuşi comunicau icircntre ei prin viu grai cacircnd se
aflau faţă icircn faţă ori la o depărtare anume de unde vocea umană se putea auzi La depărtare nu exista
comunicare Astăzi noi putem comunica prin scris prin cărţi ziare reviste telefon televiziune
internet cu oameni care se află la mii de kilometri de noi ori cu oameni care au trăit icircnaintea noastră
Oamenii aveau nevoie să comunice icircntre ei şi doreau să cunoască gacircndurile icircnaintaşilor Acest lucru
ei icircl făceau prin povestire Omul este singura fiinţă de pe Pămacircnt care simte nevoia şi are capacitatea
să-şi povestească viaţa Icircntacircmplările reale sau imaginare călătoriile războaiele viata unor eroi
adevăraţi dar şi a celor icircnchipuiţi toate acestea erau ţinute minte pe dinafară Bătracircnii povesteau
tinerilor tinerii povesteau la racircndul lor celor mai tineri decacirct ei cacircnd deveneau ei icircnşişi oameni mari
şi astfel aproape nimic nu se pierdea din tot ceea ce se petrecea ori se petrecuse icircn istoria omenirii
Faptele vitejeşti ori cele religioase erau mai cu seamă povestite Icircn vremea aceea oamenii aveau se
pare o memorie colosală Unii dintre ei dovedeau o vocaţie specială icircn acest sens Ei se numeau
rapsozi adică ldquopovestaşirdquo povestitori
Ţineau minte pe dinafară mii de icircntacircmplări cu toate amănuntele lor Ca să fie reţinute mai
bine de memorie aceste icircntacircmplări erau spuse de multe ori icircn versuri şi uneori cacircntate
Marele poem antic ldquoILIADArdquo datorat lui Homer aşa s-a transmis la icircnceput pacircnă cacircnd icircn
sfacircrşit abia după secole a fost scris La fel poemele numite ldquoVEDELErdquo din India veche La fel s-au
transmis şi s-au păstrat basmele şi baladele noastre populare pacircnă la apariţia şi utilizarea scrisului
Istoricii au stabilit cu precizie că icircn Mesopotamia acolo unde s-a inventat şi roata s-a
descifrat şi cea mai veche scriere din lume scrierea sumeriană care a apărut acum mai bine de 5500
de ani Această scriere nu avea un alfabet ci era formată dintr-un şir de pictograme (litere pictate)
Pentru a putea icircnsemna o mulţime de date cacirct mai repede a fost nevoie să se scrie cacirct mai simplu
Atunci cu obiecte ascutite au icircnceput să imprime pe plăcuţe de argilă moale (lut galben) semne care
semănau cu nişte cuie ascuţite grupate să semene cu obiectele sau fiinţele pe care le denumeau
Icircnvăţaţii au studiat această scriere şi au denumit-o ldquoSCRIERE CUNEIFORMĂrdquo
Mărculescu Radu clasa a VII-a A
PAGINI DE ISTORIE
MIRADOR
27
De ce suflă vacircntul
Vacircntul este aer icircn mişcare
Deplasările se datorează diferenţelor de temperatură
ale aerului icircn diferite locuri Aerul cald este mai
puţin dens şi mai uşor decacirct cel rece Dar nu vă este
posibil de a simţi sau a vedea direct această
diferenţă Ea a fost descoperită de oamenii de ştiinţă
cu ajutorul unor aparate speciale Cacircnd aerul rece
care este mai greu icircntacirclneşte aerul cald care este
mai uşor se petrece un schimb de poziţii aerul rece
coboară spre suprafaţa pămacircntului iar cel cald urcă
spre cer Deci aerul icircncepe să se mişte şi simţim un
vacircnt uşor La suprafaţa pămacircntului aerul este pe
alocuri mai rece de exemplu deasupra lacurilor a
pădurilor icircn timp ce icircn alte părţi este mai cald ca de
pildă icircn oraşe iar icircn zonele de deşert este chiar
fierbinte Atunci cacircnd mase mari de aer cald
icircntacirclnesc aerul rece tot icircn cantităţi mari icircncep să
sufle vacircnturi puternice care uneori pot deveni
furtuni violente ce produc distrugeri mari de
culturi animale construcţii şi pun icircn pericol vieţile
oamenilor
De ce apa stinge focul
Aţi avut desigur prilejul să priviţi uneori
un foc de lemne Aţi văzut cum scoate flăcări
strălucitoare care se ridică icircn aer Dar poate nu
ştiţi că fără acest aer din jur focul nu ar putea
arde Aerul conţine un corp gazos invizibil numit
oxigen Oricare ar fi materia folosită pentru ars icircn
foc- lemn cărbune gaze petrol hacircrtie paie ndash este
nevoie de oxigen pentru a se aprinde şi a putea să
ardă
Cacircnd peste un foc aprins se toarnă apă se
alungă cea mai mare parte a aerului din jur Fără
oxigenul din aer focul moare se stinge Dar apa
mai are un rol icircn stingerea focului Ea răceşte
lemnele sau cărbunii aprinşi care nu pot arde
decacirct dacă sunt foarte fierbinţi
Aţi văzut vreodată ce se icircntacircmplă dacă se
pune icircn foc o bucată de lemn bine muiată icircn apă
Ea nu se aprinde ci elimină doar nişte aburi adică
vapori de apă Lemnul fumegă dar nu arde Icircnsă
după ce se usucă lemnul devine fierbinte se
uneşte cu oxigenul din aer şi se aprinde cu flacără
luminoasă scoţacircnd şi puţin fum
De ce se icircnalţă fumul icircn aer
Fumul care iese dintr-un foc de lemne
este un fel de nor format din firicele foarte
mici de cenuşă amestecate cu vapori de apă şi
alte substanţe gazoase (adică aşa cum este
aerul) Aerul amestecat cu fum de deasupra
flăcărilor este foarte fierbinte şi mai uşor
decacirct aerul rece aflat mai departe de foc
Aşadar sus la o anumită distanţă de foc
aerul este rece şi mai greu decacirct aerul cald Ca
urmare aerul rece şi greu se lasă icircn jos către
foc iar aerul cald amestecat cu fum se icircnalţă
sus tot mai sus şi se răspacircndeşte icircn jur pacircnă
cacircnd nu-l mai vedemUneori fumul e dus de
vacircnt pacircnă la mari depărtări
Nu staţi niciodată icircn imediata apropiere a
unui foc Fumul lui face să vă usture ochii să
lacrimaţi vă intră icircn nări şi icircn gură icircl respiraţi
şi vă face să tuşiţi să strănutaţi vă icircnăbuşă
Apoi din focul de lemne sar mereu scacircntei
care pot să vă cadă pe piele sau pe haine şi să
vă ardă foarte rău şi dureros
Tiron Daniel clasa a VII-a B
DIN LUMEA ŞTIINŢEI
MIRADOR
28
Pagina veselă
Dragă carte de matematică
Te rugăm mai maturizează-te şi tu şi icircnvaţă să icircţi rezolvi singură problemele Ne-
am săturat să-ţi le rezolvăm noi Icircnvaţă să te descurci şi singură Ştim viaţa e
greadartrebuie s-o faci
Cu drag
Colectivul clasei a VII-a B
MIRADOR
16
COMENIUS MULTILATERAL SCHOOL PARTNERSHIP
2011 ndash 2013
ldquoTHE LANGUAGE OF ARTrdquo 11-PM-460-BV-LT
In February 2011 our school successfully applied for a Comenius multilateral partnership
called bdquoThe language of artrdquo The financial support granted to our school by the Lifelong Learning
Programme is 24000 Euro money which will also cover the expenses for 18 students aged 12-14
who are going to take part in the activities organised in the partner schools abroad together with their
teachers These mobilities extend on a period of 2 school years namely 20112012 and 20122013
The grant also covers the materials and the final products of the project such as CDs DVDs leaflets
e-books dictionaries
The ideea of the project The language of art draws on the discovery and understanding of
our cultural values emphasising both the cultural differences and similarities among the participating
countries
The project aims at involving 250 students (aged 8-14) and 15 teachers in our school
PARTNERS
Klaipėdos Gedminų pagrindinė mokykla ndash Lithuania (project coordinator)
Oumlzel Oumlzcan İlkoumlğretim Okulu ndash Turkey
Szkoła Podstawowa im Gustawa Morcinka ndash Poland
Alsungas vidusskola ndash Latvia
Liceul Teoretic George Moroianu Sacele ndash Romania
The Romanian project team
Prof Gabriela Ivan ndash project coordinator
Prof Cezarina Bacirclbacirce Prof Adriana Dragomir Prof Gabriela Goicea Prof Gheorghe Munteanu
Prof Ionuţ Tănase Cristina Potacircrniche ndash accountant
MIRADOR
17
Project objectives
Students are given a chance to express their artistic talents
Students should improve their abilities of communicating in English
Students should improve their IT competences
Students should acquire team work abilities in a multi-national environment
Students should increase their self-confidence
Students from all partner countries exchange information related to their own cultural
heritage They will organise an exhibition of pictures and drawings of traditional costumes All the
participants work to create a series of e-books leaflets and traditions dictionaries The project focuses
on old traditions history dance music along with foreign language use and citizenship
A blog and a website are going to be part of the final products that this project envisages For
this purpose students communicate via the Internet
Every partner school dedicates a corner in their building to exhibit project-related materials
During the visits the host school performs demonstrative lessons for the guests They also organise
art workshops and entertaining events such as shows traditional parties and sightseeing tours
Finally students and teachers in each country work on a drama performance of a traditional folk tale
in their mother tongue including local traditions music and dance The performance is recorded and
subtitled in English
The project aims at improving studentsrsquo communicative abilities in their native language and
in English increasing computer literacy and raising cultural awareness
COMENIUS MULTILATERAL SCHOOL PARTNERSHIPS PROJECTlsquoS
bdquoTHE LANGUAGE OF ARTldquo
WORK MEETING IN
LICEUL TEORETIC bdquoGEORGE MOROIANUldquo SACELE
(ROMANIA) 20022012 ndash 24022012
MIRADOR
18
PROGRAMME
Projectlsquos coordinator in Romania prof Gabriela Ivan
Duminică
19 februarie
Arrival of participants taking from the airport accommodation
Luni
20 februarie
900 am - Welcoming guests
930 am - Presentation High School George Moroianu Săcele Introducing the
Romanian team
Meeting with the Mayor (the Mayor Sacele)
Lunch (Dogaru)
600 pm Folk Performance at Centrul Ziurel
Marţi
21 februarie
900 am - 1200 am Assist open lessons
Lunch (Angelescu) + Discussion
230 pm pm - Visit the historical center of Brasov The Black Church First
Romanian School
Miercuri
22 februarie
1015 to 1200 am - Workshops - theme Dragobete = Romanian Valentinersquos day
(quilling painting household plasticine fretwork etc) + Discussion feedback
Lunch (Ionescu)
200 pm Visit to Bran Castle (Dracularsquos Castle)
Joi
23 februarie
900 am ndash ldquoOur guests teach ushelliprdquo activities with the primary classes
1100 am ndash PowerPoint presentations about Valentinersquos Day traditional food or any
other representative holiday of the participant countries Lunch (Electroprecizia -
Pizza)
500 pm Romanian traditional meal
Vineri
sacircmbătă ndash
24 25
februarie
Plecarea din Săcele (Leaving Sacele)
MIRADOR
19
John Amos Comenius
Educational influence
The most permanent influence exerted by Comenius was in practical educational work Few
men since his day have had a greater influence though for the greater part of the eighteenth century
and the early part of the nineteenth there was little recognition of his relationship to the current
advance in educational thought and practice The practical educational influence of Comenius was
threefold He was first a teacher and an organizer of schools not only among his own people but
later in Sweden and to a slight extent in Holland In his Didactica Magna (Great Didactic) he
outlined a system of schools that is the exact counterpart of the existing American system of
kindergarten elementary school secondary school college and university
In the second place the influence of Comenius was in formulating the general theory of education In
this respect he is the forerunner of Rousseau Pestalozzi Froebel etc and is the first to formulate
that idea of ldquoeducation according to naturerdquo so influential during the latter part of the eighteenth and
early part of the nineteenth century The influence of Comenius on educational thought is comparable
with that of his contemporaries Bacon and Descartes on science and philosophy In fact he was
largely influenced by the thought of these two and his importance is largely due to the fact that he
first applied or attempted to apply in a systematic manner the principles of thought and of
investigation newly formulated by those philosophers to the organization of education in all its
Born 28 March 1592 in Moravia
Died 4 November 1670 (aged 78) at Amsterdam
Occupation Teacher educator and writer
MIRADOR
20
aspects The summary of this attempt is given in the Didactica Magna completed about 1631
though not published until several years later
The third aspect of his educational influence was that on the subject matter and method of education
exerted through a series of textbooks of an entirely new nature The first-published of these was the
Janua Linguarum Reserata (The Gate of Languages Unlocked) issued in 1631 This was followed
later by a more elementary text the Vestibulum and a more advanced one the Atrium and other
texts In 1657 was published the Orbis Sensualium Pictus probably the most renowned and most
widely circulated of school textbooks It was also the first successful application of illustrations to the
work of teaching though not as often stated the first illustrated book for children
These texts were all based on the same fundamental ideas (1) learning foreign languages through the
vernacular (2) obtaining ideas through objects rather than words (3) starting with objects most
familiar to the child to introduce him to both the new language and the more remote world of objects
(4) giving the child a comprehensive knowledge of his environment physical and social as well as
instruction in religious moral and classical subjects (5) making this acquisition of a compendium of
knowledge a pleasure rather than a task and (6) making instruction universal While the formulation
of many of these ideas is open to criticism from more recent points of view and while the naturalistic
conception of education is one based on crude analogies the importance of the Comenian influence
in education has now been recognized for half a century The educational writings of Comenius
comprise more than forty titles In 1892 the three-hundredth anniversary of Comenius was very
generally celebrated by educators and at that time the Comenian Society for the study and
publication of his works was formed
prof Gabriela Ivan
MIRADOR
21
PROGRAMUL ECO ndash ŞCOALA - 2011- 2012
ECO-CODUL
Dacă sănătos vrei să trăieşti Icircnvaţă mai icircntacirci natura să o preţuieşti
Icircn contextul dezvoltării actuale a societăţii umane una dintre preocupările icircnvăţămacircntului o
constituie educarea tinerelor generaţii icircn scopul păstrării şi conservării mediului icircnconjurător
Educarea elevilor şi implicit a altor persoane educabile trebuie să aibă la bază informaţia
conştientizarea problemelor apărute datorită acţiunilor umane şi dorinţa de a face ceva cu adevărat
important pentru a remedia impactul asupra mediului icircnconjurător Educatia ecologică icircn contextul
conceptului de dezvoltare durabilă are o importanţă deosebită Ea nu se realizează pe moment nu
implică un număr limitat de persoane nu se realizează doar icircn cadrul unor ore de curs precum
biologie geografie şi nu presupune doar obţinerea de avantaje materiale icircn urma valorificării unor
materiale reciclabile Educaţia ecologică presupune schimbarea unui mod de gacircndire şi de abordare
a conceptului de mediu conştientizarea faptului că omul determină prin amprenta sa dezechilibrele
care apar şi că icircn aceeaşi măsură el este cel care poate face ceva pentru diminuarea acestor efecte
Cunoscacircnd natura şi legile ei icircnţelegem necesitatea protejării acesteia icircn scopul
conservării tuturor componentelor abiotice şi biotice Icircncepacircnd de la reducerea consumului excesiv şi a
exploatării neraţionale a resurselor naturale controlul eliminării deşeurilor rezultate icircn urma activităţilor
umane cu consecinţe negative asupra stabilităţii mediului şi pacircnă la conservarea biodiversităţii naturale elevii
pot constitui un pilon de bază al strategiei pentru educaţia ecologică Ei trebuie să icircnţeleagă că natura nu are
preţ şi că datorită pagubelor ireparabile aduse Pămacircntului icircntr-un ritm rapid riscăm nu numai să distrugem
planeta plantelor şi animalelor dar ne sabotăm şi interesele proprii pe termen lung
Introducacircnd discipline de specialitate care au la bază educaţia ecologică icircncepacircnd cu clasele
primare se realizează formarea unei conştiinte ecologice precum şi a unor deprinderi şi
aptitudini necesare unui bun cetăţean
Valorificarea unor deşeuri aduce beneficii tuturor categoriilor de vacircrstă fără a implica costuri
majore dezvoltă creativitatea şi imaginaţia fiecăruia trezeşte spiritul practic şi creionează comportamente şi
mentalităţi viitoare Dezvoltarea iniţiativei la elevi şi responsabilizarea pentru acţiunile icircntreprinse de ei icirci
pregătesc pentru rolul decisiv pe care icircl vor avea icircn societate
Şcoala prin specificul ei are obligaţia morală de a forma deprinder i şi abilităţi icircn
scopul protejării factorilor de mediu şi icircn acest sens programul Eco -Şcoala se raliază perfect la
realizarea programului de educaţie ecologică icircn şcoli
Programul Eco-Şco reuneşte preocupările elevilor şcolii noastre elevi care au fost
implicaţi icircn acţiuni asemănătoare icircn fiecare an şi determină dezvoltarea unei strategii durabile
pentru educaţia ecologică
Coordonatorul programului ECO ndash ŞCOALA Prof Marcela Sicircrbu
MIRADOR
22
Din creaţiile noastre
Alida si cele cinci animale
Alida merge spre școală Pe drum se icircntacirclnește cu o pisică
-Miauhellip
-Ce spui tu acolo Eu nu te pot ajuta pentru că trebuie să merg la școală
Mai merge ea un pic şi icircntacirclnește un cățel
-HamHam
-Ce vrei Nu icircţi dau macircncare Pleacă Lasă-mă icircn pace Trebuie să merg la
școală
Mai merge ea ce merge şi icircntacirclnește un cocoș
-Cucuriguhellip
-Nu și tu Nu icircmi sta icircn drum Nu am grăunțe
Plecă Şi icirci apăru un lup
-Auhellip
-Să te doară Nu-mi pasă de un animal amăracirct ca tine Pleacă Ce mai aștepți
Alida era aproape de școală Lacircngă poartă era un urs
-MorhellipMorhellip
-Păi mori Ce mai aștepţi Of Aș vrea să moară toate animalele care mi-au
apărut icircn cale
Şi plecă Icircn sfacircrșit Alida ajunse icircn sala de clasă
-Bună dimineața spuse Alida
-Bună dimineața spuse doamna icircnvațătoare
Au trecut trei ore A patra oră a fost ora de Științe Alida a icircnvățat despre animale
şi despre cacirct de mult trebuie să le respecte A icircnvățat că nu este bine să le ignore sau să
icircși dorească să moară
Alida era speriată Ea se icircntrebă
-Oare ce s-o fi icircntacircmplat cu bietele animale
Se termină şi ultima oră La plecare Alida salută şi ieși prima din clasă Icircn drum
spre casă văzu cele cinci animale icircntinse pe pămacircnt Alida crezu că sunt moarte
-Vai spuse Alida așezacircndu-se icircn genunchi lacircngă animale de ce oare mi-am dorit
să moară Icircmi pare atacirct de rău Dacă m-aţi putea auzi
Ca prin miracol animalele s-au trezit Alida era uimită Le spunea animalelor că
icirci pare tare rău Animalele se icircnveseleau Alida le duse acasă le dădu de macircncare le
spălă şi le lăsă icircn curtea casei sale De atunci Alida şi cele cinci animale erau cele mai
bune prietene
Boriceanu Georgiana clasa a IV-a B
MIRADOR
23
Pe urmele lui Tolkienhellip Hobbitul
Gandalf intră icircn curte fără a saluta mormăind o vrajă
- Hipidi hopoda Nuliferus pădurosus castel Bum-bum
Şi dintr-o dată Bilbo şi Gandolf au ajuns lacircngă castelul din pădurea cea deasă
- Te-am adus aici Bilbo pentru că tu eşti singurul care poate să-mi salveze fata ţinută
prizonieră icircn acest castel
- Cum adică
- Tu eşti hobbitul ales care poate omoricirc bestia Pe Zalzar
- Dar
- Niciun dar Acum du-te
- Bine spuse resemnat şi nu foarte icircncrezător Bilbo
Mergacircnd icircncet spre castel Bilbo ajunse icircn faţa unei uşi
icircnsă teama icircl icircmpiedică să intre Isteţul Gandalf bănuind acest lucru icircl şi teleportase icircnăuntru
Neavacircnd icircncotro Bilbo icircnaintă Deschise uşă după uşă pacircnă cacircnd a dat cu ochii de Iubimumu
Dulcibubu Pe loc s-a icircndrăgostit de prea-frumoasa fată a lui Gandolf
Şi acum cititorule pune-te icircn locul bravului Bilbo care dorind să-şi ia frumoasa inimii acasă
numaidecacirct este nevoit să facă căţiva paşi icircn spate şi să-şi icircnfracircneze dorinţa atacirct de firească inimii Icirci
faţă icirci apăru Zalzar Lupta icircncepu Lipsit de armură şi arme Bilbo icircmprumută sabia de la un
ornament de soldat Pare că sabia nu-i este de mare folos lui Bilbo Dar stai Ce este acea strălucire
Este sabia lui Bilbo Străluceşte din ce icircn ce mai tare Lupta continuă Balanţa se icircnclină icircn favoarea
eroului nostru Puterea icirci este acum icircnzecită Zalzar este icircnvins cu uşurinţă şi dispare
Luacircnd fata de mijloc Bilbo se icircndreptă către Gandolf care văzacircndu-şi fata sănătoasă şi la
adăpost i-o dă de soţie salvatorului
Bilbo şi Iubimumu Dulcibubu au ţinut o nuntă mare Tot acum l-au sărbătorit pe Bilbo ca nou
locotenent al armatei E limpede deci că destinul lui Bilbo a fost s-o salveze pe frumoasa sa viitoare
soţie ca şi stră-stră-stră-stră- bunicul său care nu era altcineva decacirct nu nu vă spun Ghiciţi voi
Bafta
Kopecsiri Blaka (cls a VI-a C)
Din creaţiile noastre
MIRADOR
24
Din creaţiile noastre
Rătăcind spre nicăieri
Zi ploioasă de septembrie
zgomot asurzitor de paşi
miros de frunze moarte
culori din ce icircn ce mai gri
O bancă de lemn uscat şi un suflet rătăcit oftează
Era locul spre care icircmi icircntorceam mereu privirea Era locul nostru
Mi-e dor
Dar tu De ce taci Ţi-e frică de trecut sau poate de viitor De cine te ascunzi
Toate sunt icircntrebări de prisos rostite din faţa geamului alintat de lacrimile
ploii
Placircnge cerul sau cel care placircnge eşti tu
Iar tăcere
Aş vrea
să pot vorbi ca ploaia
să dansez ca vacircntul
să pot picta aceleaşi nuanţe de alb-murdar la fel ca şi timpul
Ecoul asurzitor
icircncetează
paşii
se aud acum icircndepărtacircndu-se
Am plecat lăsacircnd icircn spate doar urmele noroiului cu care erau plini bocancii
cu care mă icircndreptasem ultima oară spre banca noastră
Bezdadea Bianca (clasa a X-a B)
MIRADOR
25
POEZII
Lui Mihai Eminescu
O viaţă zbuciumată
Un trai neicircnţeles
O artă ţi-a fost dată
Cu care te-ai ales
Un sfacircnt poet al ţării
De dragoste-nsetat
Un creator al lumii
Cu suflet măcinat
Poeme dulci daruri iubite
Slove de aur magnifice cuvinte
Un suflet pur bogat icircn astă lume
Tu Eminescu poet scump cu renume
O zi icircndoliată tristă dar vie
Adevăraţii romacircni ţi-o păstrează ţie
Căci ca o floare tu te-ai stins
Icircnsă veşnic vei rămacircne luceafărul aprins
Bodros Carmen clasa a X-a B
Visul
Din ceru-ntunecat sclipeşte luna
Şi se-oglindeşte-n lacul fermecat
Ca o lumină albă de argint
Iar sufletul icircmi este părăsit
Icircn noaptea dulce liniştită
Cacircnd codrul este adormit
Ea stă şi-aşteaptă ca să vină
Din depărtări al ei iubit
Prundişul lunecos şi umed
Sub tălpi aluneca uşor
Şi parcă aude-n depărtare
Un foşnet lin tremurător
Doar vacircntul sună printre ramuri
Şi vine-ncet şi răcoros
Şi parcă spaima mă cuprinde
Privind icircn luciul apei jos
Palăcian Andra clasa a X-a A
MIRADOR
26
Scrisul - a doua memorie a omenirii
La icircnceput icircn urmă cu mii de ani niciun om de pe Pămacircnt nu ştia carte Icircntreaga omenire era
hellipanalfabetă Pentru noi oamenii de azi obişnuiţi cu prezenţa cărţilor a ziarelor şi revistelor la tot
pasul e greu să ne imaginăm acest lucru Oamenii totuşi comunicau icircntre ei prin viu grai cacircnd se
aflau faţă icircn faţă ori la o depărtare anume de unde vocea umană se putea auzi La depărtare nu exista
comunicare Astăzi noi putem comunica prin scris prin cărţi ziare reviste telefon televiziune
internet cu oameni care se află la mii de kilometri de noi ori cu oameni care au trăit icircnaintea noastră
Oamenii aveau nevoie să comunice icircntre ei şi doreau să cunoască gacircndurile icircnaintaşilor Acest lucru
ei icircl făceau prin povestire Omul este singura fiinţă de pe Pămacircnt care simte nevoia şi are capacitatea
să-şi povestească viaţa Icircntacircmplările reale sau imaginare călătoriile războaiele viata unor eroi
adevăraţi dar şi a celor icircnchipuiţi toate acestea erau ţinute minte pe dinafară Bătracircnii povesteau
tinerilor tinerii povesteau la racircndul lor celor mai tineri decacirct ei cacircnd deveneau ei icircnşişi oameni mari
şi astfel aproape nimic nu se pierdea din tot ceea ce se petrecea ori se petrecuse icircn istoria omenirii
Faptele vitejeşti ori cele religioase erau mai cu seamă povestite Icircn vremea aceea oamenii aveau se
pare o memorie colosală Unii dintre ei dovedeau o vocaţie specială icircn acest sens Ei se numeau
rapsozi adică ldquopovestaşirdquo povestitori
Ţineau minte pe dinafară mii de icircntacircmplări cu toate amănuntele lor Ca să fie reţinute mai
bine de memorie aceste icircntacircmplări erau spuse de multe ori icircn versuri şi uneori cacircntate
Marele poem antic ldquoILIADArdquo datorat lui Homer aşa s-a transmis la icircnceput pacircnă cacircnd icircn
sfacircrşit abia după secole a fost scris La fel poemele numite ldquoVEDELErdquo din India veche La fel s-au
transmis şi s-au păstrat basmele şi baladele noastre populare pacircnă la apariţia şi utilizarea scrisului
Istoricii au stabilit cu precizie că icircn Mesopotamia acolo unde s-a inventat şi roata s-a
descifrat şi cea mai veche scriere din lume scrierea sumeriană care a apărut acum mai bine de 5500
de ani Această scriere nu avea un alfabet ci era formată dintr-un şir de pictograme (litere pictate)
Pentru a putea icircnsemna o mulţime de date cacirct mai repede a fost nevoie să se scrie cacirct mai simplu
Atunci cu obiecte ascutite au icircnceput să imprime pe plăcuţe de argilă moale (lut galben) semne care
semănau cu nişte cuie ascuţite grupate să semene cu obiectele sau fiinţele pe care le denumeau
Icircnvăţaţii au studiat această scriere şi au denumit-o ldquoSCRIERE CUNEIFORMĂrdquo
Mărculescu Radu clasa a VII-a A
PAGINI DE ISTORIE
MIRADOR
27
De ce suflă vacircntul
Vacircntul este aer icircn mişcare
Deplasările se datorează diferenţelor de temperatură
ale aerului icircn diferite locuri Aerul cald este mai
puţin dens şi mai uşor decacirct cel rece Dar nu vă este
posibil de a simţi sau a vedea direct această
diferenţă Ea a fost descoperită de oamenii de ştiinţă
cu ajutorul unor aparate speciale Cacircnd aerul rece
care este mai greu icircntacirclneşte aerul cald care este
mai uşor se petrece un schimb de poziţii aerul rece
coboară spre suprafaţa pămacircntului iar cel cald urcă
spre cer Deci aerul icircncepe să se mişte şi simţim un
vacircnt uşor La suprafaţa pămacircntului aerul este pe
alocuri mai rece de exemplu deasupra lacurilor a
pădurilor icircn timp ce icircn alte părţi este mai cald ca de
pildă icircn oraşe iar icircn zonele de deşert este chiar
fierbinte Atunci cacircnd mase mari de aer cald
icircntacirclnesc aerul rece tot icircn cantităţi mari icircncep să
sufle vacircnturi puternice care uneori pot deveni
furtuni violente ce produc distrugeri mari de
culturi animale construcţii şi pun icircn pericol vieţile
oamenilor
De ce apa stinge focul
Aţi avut desigur prilejul să priviţi uneori
un foc de lemne Aţi văzut cum scoate flăcări
strălucitoare care se ridică icircn aer Dar poate nu
ştiţi că fără acest aer din jur focul nu ar putea
arde Aerul conţine un corp gazos invizibil numit
oxigen Oricare ar fi materia folosită pentru ars icircn
foc- lemn cărbune gaze petrol hacircrtie paie ndash este
nevoie de oxigen pentru a se aprinde şi a putea să
ardă
Cacircnd peste un foc aprins se toarnă apă se
alungă cea mai mare parte a aerului din jur Fără
oxigenul din aer focul moare se stinge Dar apa
mai are un rol icircn stingerea focului Ea răceşte
lemnele sau cărbunii aprinşi care nu pot arde
decacirct dacă sunt foarte fierbinţi
Aţi văzut vreodată ce se icircntacircmplă dacă se
pune icircn foc o bucată de lemn bine muiată icircn apă
Ea nu se aprinde ci elimină doar nişte aburi adică
vapori de apă Lemnul fumegă dar nu arde Icircnsă
după ce se usucă lemnul devine fierbinte se
uneşte cu oxigenul din aer şi se aprinde cu flacără
luminoasă scoţacircnd şi puţin fum
De ce se icircnalţă fumul icircn aer
Fumul care iese dintr-un foc de lemne
este un fel de nor format din firicele foarte
mici de cenuşă amestecate cu vapori de apă şi
alte substanţe gazoase (adică aşa cum este
aerul) Aerul amestecat cu fum de deasupra
flăcărilor este foarte fierbinte şi mai uşor
decacirct aerul rece aflat mai departe de foc
Aşadar sus la o anumită distanţă de foc
aerul este rece şi mai greu decacirct aerul cald Ca
urmare aerul rece şi greu se lasă icircn jos către
foc iar aerul cald amestecat cu fum se icircnalţă
sus tot mai sus şi se răspacircndeşte icircn jur pacircnă
cacircnd nu-l mai vedemUneori fumul e dus de
vacircnt pacircnă la mari depărtări
Nu staţi niciodată icircn imediata apropiere a
unui foc Fumul lui face să vă usture ochii să
lacrimaţi vă intră icircn nări şi icircn gură icircl respiraţi
şi vă face să tuşiţi să strănutaţi vă icircnăbuşă
Apoi din focul de lemne sar mereu scacircntei
care pot să vă cadă pe piele sau pe haine şi să
vă ardă foarte rău şi dureros
Tiron Daniel clasa a VII-a B
DIN LUMEA ŞTIINŢEI
MIRADOR
28
Pagina veselă
Dragă carte de matematică
Te rugăm mai maturizează-te şi tu şi icircnvaţă să icircţi rezolvi singură problemele Ne-
am săturat să-ţi le rezolvăm noi Icircnvaţă să te descurci şi singură Ştim viaţa e
greadartrebuie s-o faci
Cu drag
Colectivul clasei a VII-a B
MIRADOR
17
Project objectives
Students are given a chance to express their artistic talents
Students should improve their abilities of communicating in English
Students should improve their IT competences
Students should acquire team work abilities in a multi-national environment
Students should increase their self-confidence
Students from all partner countries exchange information related to their own cultural
heritage They will organise an exhibition of pictures and drawings of traditional costumes All the
participants work to create a series of e-books leaflets and traditions dictionaries The project focuses
on old traditions history dance music along with foreign language use and citizenship
A blog and a website are going to be part of the final products that this project envisages For
this purpose students communicate via the Internet
Every partner school dedicates a corner in their building to exhibit project-related materials
During the visits the host school performs demonstrative lessons for the guests They also organise
art workshops and entertaining events such as shows traditional parties and sightseeing tours
Finally students and teachers in each country work on a drama performance of a traditional folk tale
in their mother tongue including local traditions music and dance The performance is recorded and
subtitled in English
The project aims at improving studentsrsquo communicative abilities in their native language and
in English increasing computer literacy and raising cultural awareness
COMENIUS MULTILATERAL SCHOOL PARTNERSHIPS PROJECTlsquoS
bdquoTHE LANGUAGE OF ARTldquo
WORK MEETING IN
LICEUL TEORETIC bdquoGEORGE MOROIANUldquo SACELE
(ROMANIA) 20022012 ndash 24022012
MIRADOR
18
PROGRAMME
Projectlsquos coordinator in Romania prof Gabriela Ivan
Duminică
19 februarie
Arrival of participants taking from the airport accommodation
Luni
20 februarie
900 am - Welcoming guests
930 am - Presentation High School George Moroianu Săcele Introducing the
Romanian team
Meeting with the Mayor (the Mayor Sacele)
Lunch (Dogaru)
600 pm Folk Performance at Centrul Ziurel
Marţi
21 februarie
900 am - 1200 am Assist open lessons
Lunch (Angelescu) + Discussion
230 pm pm - Visit the historical center of Brasov The Black Church First
Romanian School
Miercuri
22 februarie
1015 to 1200 am - Workshops - theme Dragobete = Romanian Valentinersquos day
(quilling painting household plasticine fretwork etc) + Discussion feedback
Lunch (Ionescu)
200 pm Visit to Bran Castle (Dracularsquos Castle)
Joi
23 februarie
900 am ndash ldquoOur guests teach ushelliprdquo activities with the primary classes
1100 am ndash PowerPoint presentations about Valentinersquos Day traditional food or any
other representative holiday of the participant countries Lunch (Electroprecizia -
Pizza)
500 pm Romanian traditional meal
Vineri
sacircmbătă ndash
24 25
februarie
Plecarea din Săcele (Leaving Sacele)
MIRADOR
19
John Amos Comenius
Educational influence
The most permanent influence exerted by Comenius was in practical educational work Few
men since his day have had a greater influence though for the greater part of the eighteenth century
and the early part of the nineteenth there was little recognition of his relationship to the current
advance in educational thought and practice The practical educational influence of Comenius was
threefold He was first a teacher and an organizer of schools not only among his own people but
later in Sweden and to a slight extent in Holland In his Didactica Magna (Great Didactic) he
outlined a system of schools that is the exact counterpart of the existing American system of
kindergarten elementary school secondary school college and university
In the second place the influence of Comenius was in formulating the general theory of education In
this respect he is the forerunner of Rousseau Pestalozzi Froebel etc and is the first to formulate
that idea of ldquoeducation according to naturerdquo so influential during the latter part of the eighteenth and
early part of the nineteenth century The influence of Comenius on educational thought is comparable
with that of his contemporaries Bacon and Descartes on science and philosophy In fact he was
largely influenced by the thought of these two and his importance is largely due to the fact that he
first applied or attempted to apply in a systematic manner the principles of thought and of
investigation newly formulated by those philosophers to the organization of education in all its
Born 28 March 1592 in Moravia
Died 4 November 1670 (aged 78) at Amsterdam
Occupation Teacher educator and writer
MIRADOR
20
aspects The summary of this attempt is given in the Didactica Magna completed about 1631
though not published until several years later
The third aspect of his educational influence was that on the subject matter and method of education
exerted through a series of textbooks of an entirely new nature The first-published of these was the
Janua Linguarum Reserata (The Gate of Languages Unlocked) issued in 1631 This was followed
later by a more elementary text the Vestibulum and a more advanced one the Atrium and other
texts In 1657 was published the Orbis Sensualium Pictus probably the most renowned and most
widely circulated of school textbooks It was also the first successful application of illustrations to the
work of teaching though not as often stated the first illustrated book for children
These texts were all based on the same fundamental ideas (1) learning foreign languages through the
vernacular (2) obtaining ideas through objects rather than words (3) starting with objects most
familiar to the child to introduce him to both the new language and the more remote world of objects
(4) giving the child a comprehensive knowledge of his environment physical and social as well as
instruction in religious moral and classical subjects (5) making this acquisition of a compendium of
knowledge a pleasure rather than a task and (6) making instruction universal While the formulation
of many of these ideas is open to criticism from more recent points of view and while the naturalistic
conception of education is one based on crude analogies the importance of the Comenian influence
in education has now been recognized for half a century The educational writings of Comenius
comprise more than forty titles In 1892 the three-hundredth anniversary of Comenius was very
generally celebrated by educators and at that time the Comenian Society for the study and
publication of his works was formed
prof Gabriela Ivan
MIRADOR
21
PROGRAMUL ECO ndash ŞCOALA - 2011- 2012
ECO-CODUL
Dacă sănătos vrei să trăieşti Icircnvaţă mai icircntacirci natura să o preţuieşti
Icircn contextul dezvoltării actuale a societăţii umane una dintre preocupările icircnvăţămacircntului o
constituie educarea tinerelor generaţii icircn scopul păstrării şi conservării mediului icircnconjurător
Educarea elevilor şi implicit a altor persoane educabile trebuie să aibă la bază informaţia
conştientizarea problemelor apărute datorită acţiunilor umane şi dorinţa de a face ceva cu adevărat
important pentru a remedia impactul asupra mediului icircnconjurător Educatia ecologică icircn contextul
conceptului de dezvoltare durabilă are o importanţă deosebită Ea nu se realizează pe moment nu
implică un număr limitat de persoane nu se realizează doar icircn cadrul unor ore de curs precum
biologie geografie şi nu presupune doar obţinerea de avantaje materiale icircn urma valorificării unor
materiale reciclabile Educaţia ecologică presupune schimbarea unui mod de gacircndire şi de abordare
a conceptului de mediu conştientizarea faptului că omul determină prin amprenta sa dezechilibrele
care apar şi că icircn aceeaşi măsură el este cel care poate face ceva pentru diminuarea acestor efecte
Cunoscacircnd natura şi legile ei icircnţelegem necesitatea protejării acesteia icircn scopul
conservării tuturor componentelor abiotice şi biotice Icircncepacircnd de la reducerea consumului excesiv şi a
exploatării neraţionale a resurselor naturale controlul eliminării deşeurilor rezultate icircn urma activităţilor
umane cu consecinţe negative asupra stabilităţii mediului şi pacircnă la conservarea biodiversităţii naturale elevii
pot constitui un pilon de bază al strategiei pentru educaţia ecologică Ei trebuie să icircnţeleagă că natura nu are
preţ şi că datorită pagubelor ireparabile aduse Pămacircntului icircntr-un ritm rapid riscăm nu numai să distrugem
planeta plantelor şi animalelor dar ne sabotăm şi interesele proprii pe termen lung
Introducacircnd discipline de specialitate care au la bază educaţia ecologică icircncepacircnd cu clasele
primare se realizează formarea unei conştiinte ecologice precum şi a unor deprinderi şi
aptitudini necesare unui bun cetăţean
Valorificarea unor deşeuri aduce beneficii tuturor categoriilor de vacircrstă fără a implica costuri
majore dezvoltă creativitatea şi imaginaţia fiecăruia trezeşte spiritul practic şi creionează comportamente şi
mentalităţi viitoare Dezvoltarea iniţiativei la elevi şi responsabilizarea pentru acţiunile icircntreprinse de ei icirci
pregătesc pentru rolul decisiv pe care icircl vor avea icircn societate
Şcoala prin specificul ei are obligaţia morală de a forma deprinder i şi abilităţi icircn
scopul protejării factorilor de mediu şi icircn acest sens programul Eco -Şcoala se raliază perfect la
realizarea programului de educaţie ecologică icircn şcoli
Programul Eco-Şco reuneşte preocupările elevilor şcolii noastre elevi care au fost
implicaţi icircn acţiuni asemănătoare icircn fiecare an şi determină dezvoltarea unei strategii durabile
pentru educaţia ecologică
Coordonatorul programului ECO ndash ŞCOALA Prof Marcela Sicircrbu
MIRADOR
22
Din creaţiile noastre
Alida si cele cinci animale
Alida merge spre școală Pe drum se icircntacirclnește cu o pisică
-Miauhellip
-Ce spui tu acolo Eu nu te pot ajuta pentru că trebuie să merg la școală
Mai merge ea un pic şi icircntacirclnește un cățel
-HamHam
-Ce vrei Nu icircţi dau macircncare Pleacă Lasă-mă icircn pace Trebuie să merg la
școală
Mai merge ea ce merge şi icircntacirclnește un cocoș
-Cucuriguhellip
-Nu și tu Nu icircmi sta icircn drum Nu am grăunțe
Plecă Şi icirci apăru un lup
-Auhellip
-Să te doară Nu-mi pasă de un animal amăracirct ca tine Pleacă Ce mai aștepți
Alida era aproape de școală Lacircngă poartă era un urs
-MorhellipMorhellip
-Păi mori Ce mai aștepţi Of Aș vrea să moară toate animalele care mi-au
apărut icircn cale
Şi plecă Icircn sfacircrșit Alida ajunse icircn sala de clasă
-Bună dimineața spuse Alida
-Bună dimineața spuse doamna icircnvațătoare
Au trecut trei ore A patra oră a fost ora de Științe Alida a icircnvățat despre animale
şi despre cacirct de mult trebuie să le respecte A icircnvățat că nu este bine să le ignore sau să
icircși dorească să moară
Alida era speriată Ea se icircntrebă
-Oare ce s-o fi icircntacircmplat cu bietele animale
Se termină şi ultima oră La plecare Alida salută şi ieși prima din clasă Icircn drum
spre casă văzu cele cinci animale icircntinse pe pămacircnt Alida crezu că sunt moarte
-Vai spuse Alida așezacircndu-se icircn genunchi lacircngă animale de ce oare mi-am dorit
să moară Icircmi pare atacirct de rău Dacă m-aţi putea auzi
Ca prin miracol animalele s-au trezit Alida era uimită Le spunea animalelor că
icirci pare tare rău Animalele se icircnveseleau Alida le duse acasă le dădu de macircncare le
spălă şi le lăsă icircn curtea casei sale De atunci Alida şi cele cinci animale erau cele mai
bune prietene
Boriceanu Georgiana clasa a IV-a B
MIRADOR
23
Pe urmele lui Tolkienhellip Hobbitul
Gandalf intră icircn curte fără a saluta mormăind o vrajă
- Hipidi hopoda Nuliferus pădurosus castel Bum-bum
Şi dintr-o dată Bilbo şi Gandolf au ajuns lacircngă castelul din pădurea cea deasă
- Te-am adus aici Bilbo pentru că tu eşti singurul care poate să-mi salveze fata ţinută
prizonieră icircn acest castel
- Cum adică
- Tu eşti hobbitul ales care poate omoricirc bestia Pe Zalzar
- Dar
- Niciun dar Acum du-te
- Bine spuse resemnat şi nu foarte icircncrezător Bilbo
Mergacircnd icircncet spre castel Bilbo ajunse icircn faţa unei uşi
icircnsă teama icircl icircmpiedică să intre Isteţul Gandalf bănuind acest lucru icircl şi teleportase icircnăuntru
Neavacircnd icircncotro Bilbo icircnaintă Deschise uşă după uşă pacircnă cacircnd a dat cu ochii de Iubimumu
Dulcibubu Pe loc s-a icircndrăgostit de prea-frumoasa fată a lui Gandolf
Şi acum cititorule pune-te icircn locul bravului Bilbo care dorind să-şi ia frumoasa inimii acasă
numaidecacirct este nevoit să facă căţiva paşi icircn spate şi să-şi icircnfracircneze dorinţa atacirct de firească inimii Icirci
faţă icirci apăru Zalzar Lupta icircncepu Lipsit de armură şi arme Bilbo icircmprumută sabia de la un
ornament de soldat Pare că sabia nu-i este de mare folos lui Bilbo Dar stai Ce este acea strălucire
Este sabia lui Bilbo Străluceşte din ce icircn ce mai tare Lupta continuă Balanţa se icircnclină icircn favoarea
eroului nostru Puterea icirci este acum icircnzecită Zalzar este icircnvins cu uşurinţă şi dispare
Luacircnd fata de mijloc Bilbo se icircndreptă către Gandolf care văzacircndu-şi fata sănătoasă şi la
adăpost i-o dă de soţie salvatorului
Bilbo şi Iubimumu Dulcibubu au ţinut o nuntă mare Tot acum l-au sărbătorit pe Bilbo ca nou
locotenent al armatei E limpede deci că destinul lui Bilbo a fost s-o salveze pe frumoasa sa viitoare
soţie ca şi stră-stră-stră-stră- bunicul său care nu era altcineva decacirct nu nu vă spun Ghiciţi voi
Bafta
Kopecsiri Blaka (cls a VI-a C)
Din creaţiile noastre
MIRADOR
24
Din creaţiile noastre
Rătăcind spre nicăieri
Zi ploioasă de septembrie
zgomot asurzitor de paşi
miros de frunze moarte
culori din ce icircn ce mai gri
O bancă de lemn uscat şi un suflet rătăcit oftează
Era locul spre care icircmi icircntorceam mereu privirea Era locul nostru
Mi-e dor
Dar tu De ce taci Ţi-e frică de trecut sau poate de viitor De cine te ascunzi
Toate sunt icircntrebări de prisos rostite din faţa geamului alintat de lacrimile
ploii
Placircnge cerul sau cel care placircnge eşti tu
Iar tăcere
Aş vrea
să pot vorbi ca ploaia
să dansez ca vacircntul
să pot picta aceleaşi nuanţe de alb-murdar la fel ca şi timpul
Ecoul asurzitor
icircncetează
paşii
se aud acum icircndepărtacircndu-se
Am plecat lăsacircnd icircn spate doar urmele noroiului cu care erau plini bocancii
cu care mă icircndreptasem ultima oară spre banca noastră
Bezdadea Bianca (clasa a X-a B)
MIRADOR
25
POEZII
Lui Mihai Eminescu
O viaţă zbuciumată
Un trai neicircnţeles
O artă ţi-a fost dată
Cu care te-ai ales
Un sfacircnt poet al ţării
De dragoste-nsetat
Un creator al lumii
Cu suflet măcinat
Poeme dulci daruri iubite
Slove de aur magnifice cuvinte
Un suflet pur bogat icircn astă lume
Tu Eminescu poet scump cu renume
O zi icircndoliată tristă dar vie
Adevăraţii romacircni ţi-o păstrează ţie
Căci ca o floare tu te-ai stins
Icircnsă veşnic vei rămacircne luceafărul aprins
Bodros Carmen clasa a X-a B
Visul
Din ceru-ntunecat sclipeşte luna
Şi se-oglindeşte-n lacul fermecat
Ca o lumină albă de argint
Iar sufletul icircmi este părăsit
Icircn noaptea dulce liniştită
Cacircnd codrul este adormit
Ea stă şi-aşteaptă ca să vină
Din depărtări al ei iubit
Prundişul lunecos şi umed
Sub tălpi aluneca uşor
Şi parcă aude-n depărtare
Un foşnet lin tremurător
Doar vacircntul sună printre ramuri
Şi vine-ncet şi răcoros
Şi parcă spaima mă cuprinde
Privind icircn luciul apei jos
Palăcian Andra clasa a X-a A
MIRADOR
26
Scrisul - a doua memorie a omenirii
La icircnceput icircn urmă cu mii de ani niciun om de pe Pămacircnt nu ştia carte Icircntreaga omenire era
hellipanalfabetă Pentru noi oamenii de azi obişnuiţi cu prezenţa cărţilor a ziarelor şi revistelor la tot
pasul e greu să ne imaginăm acest lucru Oamenii totuşi comunicau icircntre ei prin viu grai cacircnd se
aflau faţă icircn faţă ori la o depărtare anume de unde vocea umană se putea auzi La depărtare nu exista
comunicare Astăzi noi putem comunica prin scris prin cărţi ziare reviste telefon televiziune
internet cu oameni care se află la mii de kilometri de noi ori cu oameni care au trăit icircnaintea noastră
Oamenii aveau nevoie să comunice icircntre ei şi doreau să cunoască gacircndurile icircnaintaşilor Acest lucru
ei icircl făceau prin povestire Omul este singura fiinţă de pe Pămacircnt care simte nevoia şi are capacitatea
să-şi povestească viaţa Icircntacircmplările reale sau imaginare călătoriile războaiele viata unor eroi
adevăraţi dar şi a celor icircnchipuiţi toate acestea erau ţinute minte pe dinafară Bătracircnii povesteau
tinerilor tinerii povesteau la racircndul lor celor mai tineri decacirct ei cacircnd deveneau ei icircnşişi oameni mari
şi astfel aproape nimic nu se pierdea din tot ceea ce se petrecea ori se petrecuse icircn istoria omenirii
Faptele vitejeşti ori cele religioase erau mai cu seamă povestite Icircn vremea aceea oamenii aveau se
pare o memorie colosală Unii dintre ei dovedeau o vocaţie specială icircn acest sens Ei se numeau
rapsozi adică ldquopovestaşirdquo povestitori
Ţineau minte pe dinafară mii de icircntacircmplări cu toate amănuntele lor Ca să fie reţinute mai
bine de memorie aceste icircntacircmplări erau spuse de multe ori icircn versuri şi uneori cacircntate
Marele poem antic ldquoILIADArdquo datorat lui Homer aşa s-a transmis la icircnceput pacircnă cacircnd icircn
sfacircrşit abia după secole a fost scris La fel poemele numite ldquoVEDELErdquo din India veche La fel s-au
transmis şi s-au păstrat basmele şi baladele noastre populare pacircnă la apariţia şi utilizarea scrisului
Istoricii au stabilit cu precizie că icircn Mesopotamia acolo unde s-a inventat şi roata s-a
descifrat şi cea mai veche scriere din lume scrierea sumeriană care a apărut acum mai bine de 5500
de ani Această scriere nu avea un alfabet ci era formată dintr-un şir de pictograme (litere pictate)
Pentru a putea icircnsemna o mulţime de date cacirct mai repede a fost nevoie să se scrie cacirct mai simplu
Atunci cu obiecte ascutite au icircnceput să imprime pe plăcuţe de argilă moale (lut galben) semne care
semănau cu nişte cuie ascuţite grupate să semene cu obiectele sau fiinţele pe care le denumeau
Icircnvăţaţii au studiat această scriere şi au denumit-o ldquoSCRIERE CUNEIFORMĂrdquo
Mărculescu Radu clasa a VII-a A
PAGINI DE ISTORIE
MIRADOR
27
De ce suflă vacircntul
Vacircntul este aer icircn mişcare
Deplasările se datorează diferenţelor de temperatură
ale aerului icircn diferite locuri Aerul cald este mai
puţin dens şi mai uşor decacirct cel rece Dar nu vă este
posibil de a simţi sau a vedea direct această
diferenţă Ea a fost descoperită de oamenii de ştiinţă
cu ajutorul unor aparate speciale Cacircnd aerul rece
care este mai greu icircntacirclneşte aerul cald care este
mai uşor se petrece un schimb de poziţii aerul rece
coboară spre suprafaţa pămacircntului iar cel cald urcă
spre cer Deci aerul icircncepe să se mişte şi simţim un
vacircnt uşor La suprafaţa pămacircntului aerul este pe
alocuri mai rece de exemplu deasupra lacurilor a
pădurilor icircn timp ce icircn alte părţi este mai cald ca de
pildă icircn oraşe iar icircn zonele de deşert este chiar
fierbinte Atunci cacircnd mase mari de aer cald
icircntacirclnesc aerul rece tot icircn cantităţi mari icircncep să
sufle vacircnturi puternice care uneori pot deveni
furtuni violente ce produc distrugeri mari de
culturi animale construcţii şi pun icircn pericol vieţile
oamenilor
De ce apa stinge focul
Aţi avut desigur prilejul să priviţi uneori
un foc de lemne Aţi văzut cum scoate flăcări
strălucitoare care se ridică icircn aer Dar poate nu
ştiţi că fără acest aer din jur focul nu ar putea
arde Aerul conţine un corp gazos invizibil numit
oxigen Oricare ar fi materia folosită pentru ars icircn
foc- lemn cărbune gaze petrol hacircrtie paie ndash este
nevoie de oxigen pentru a se aprinde şi a putea să
ardă
Cacircnd peste un foc aprins se toarnă apă se
alungă cea mai mare parte a aerului din jur Fără
oxigenul din aer focul moare se stinge Dar apa
mai are un rol icircn stingerea focului Ea răceşte
lemnele sau cărbunii aprinşi care nu pot arde
decacirct dacă sunt foarte fierbinţi
Aţi văzut vreodată ce se icircntacircmplă dacă se
pune icircn foc o bucată de lemn bine muiată icircn apă
Ea nu se aprinde ci elimină doar nişte aburi adică
vapori de apă Lemnul fumegă dar nu arde Icircnsă
după ce se usucă lemnul devine fierbinte se
uneşte cu oxigenul din aer şi se aprinde cu flacără
luminoasă scoţacircnd şi puţin fum
De ce se icircnalţă fumul icircn aer
Fumul care iese dintr-un foc de lemne
este un fel de nor format din firicele foarte
mici de cenuşă amestecate cu vapori de apă şi
alte substanţe gazoase (adică aşa cum este
aerul) Aerul amestecat cu fum de deasupra
flăcărilor este foarte fierbinte şi mai uşor
decacirct aerul rece aflat mai departe de foc
Aşadar sus la o anumită distanţă de foc
aerul este rece şi mai greu decacirct aerul cald Ca
urmare aerul rece şi greu se lasă icircn jos către
foc iar aerul cald amestecat cu fum se icircnalţă
sus tot mai sus şi se răspacircndeşte icircn jur pacircnă
cacircnd nu-l mai vedemUneori fumul e dus de
vacircnt pacircnă la mari depărtări
Nu staţi niciodată icircn imediata apropiere a
unui foc Fumul lui face să vă usture ochii să
lacrimaţi vă intră icircn nări şi icircn gură icircl respiraţi
şi vă face să tuşiţi să strănutaţi vă icircnăbuşă
Apoi din focul de lemne sar mereu scacircntei
care pot să vă cadă pe piele sau pe haine şi să
vă ardă foarte rău şi dureros
Tiron Daniel clasa a VII-a B
DIN LUMEA ŞTIINŢEI
MIRADOR
28
Pagina veselă
Dragă carte de matematică
Te rugăm mai maturizează-te şi tu şi icircnvaţă să icircţi rezolvi singură problemele Ne-
am săturat să-ţi le rezolvăm noi Icircnvaţă să te descurci şi singură Ştim viaţa e
greadartrebuie s-o faci
Cu drag
Colectivul clasei a VII-a B
MIRADOR
18
PROGRAMME
Projectlsquos coordinator in Romania prof Gabriela Ivan
Duminică
19 februarie
Arrival of participants taking from the airport accommodation
Luni
20 februarie
900 am - Welcoming guests
930 am - Presentation High School George Moroianu Săcele Introducing the
Romanian team
Meeting with the Mayor (the Mayor Sacele)
Lunch (Dogaru)
600 pm Folk Performance at Centrul Ziurel
Marţi
21 februarie
900 am - 1200 am Assist open lessons
Lunch (Angelescu) + Discussion
230 pm pm - Visit the historical center of Brasov The Black Church First
Romanian School
Miercuri
22 februarie
1015 to 1200 am - Workshops - theme Dragobete = Romanian Valentinersquos day
(quilling painting household plasticine fretwork etc) + Discussion feedback
Lunch (Ionescu)
200 pm Visit to Bran Castle (Dracularsquos Castle)
Joi
23 februarie
900 am ndash ldquoOur guests teach ushelliprdquo activities with the primary classes
1100 am ndash PowerPoint presentations about Valentinersquos Day traditional food or any
other representative holiday of the participant countries Lunch (Electroprecizia -
Pizza)
500 pm Romanian traditional meal
Vineri
sacircmbătă ndash
24 25
februarie
Plecarea din Săcele (Leaving Sacele)
MIRADOR
19
John Amos Comenius
Educational influence
The most permanent influence exerted by Comenius was in practical educational work Few
men since his day have had a greater influence though for the greater part of the eighteenth century
and the early part of the nineteenth there was little recognition of his relationship to the current
advance in educational thought and practice The practical educational influence of Comenius was
threefold He was first a teacher and an organizer of schools not only among his own people but
later in Sweden and to a slight extent in Holland In his Didactica Magna (Great Didactic) he
outlined a system of schools that is the exact counterpart of the existing American system of
kindergarten elementary school secondary school college and university
In the second place the influence of Comenius was in formulating the general theory of education In
this respect he is the forerunner of Rousseau Pestalozzi Froebel etc and is the first to formulate
that idea of ldquoeducation according to naturerdquo so influential during the latter part of the eighteenth and
early part of the nineteenth century The influence of Comenius on educational thought is comparable
with that of his contemporaries Bacon and Descartes on science and philosophy In fact he was
largely influenced by the thought of these two and his importance is largely due to the fact that he
first applied or attempted to apply in a systematic manner the principles of thought and of
investigation newly formulated by those philosophers to the organization of education in all its
Born 28 March 1592 in Moravia
Died 4 November 1670 (aged 78) at Amsterdam
Occupation Teacher educator and writer
MIRADOR
20
aspects The summary of this attempt is given in the Didactica Magna completed about 1631
though not published until several years later
The third aspect of his educational influence was that on the subject matter and method of education
exerted through a series of textbooks of an entirely new nature The first-published of these was the
Janua Linguarum Reserata (The Gate of Languages Unlocked) issued in 1631 This was followed
later by a more elementary text the Vestibulum and a more advanced one the Atrium and other
texts In 1657 was published the Orbis Sensualium Pictus probably the most renowned and most
widely circulated of school textbooks It was also the first successful application of illustrations to the
work of teaching though not as often stated the first illustrated book for children
These texts were all based on the same fundamental ideas (1) learning foreign languages through the
vernacular (2) obtaining ideas through objects rather than words (3) starting with objects most
familiar to the child to introduce him to both the new language and the more remote world of objects
(4) giving the child a comprehensive knowledge of his environment physical and social as well as
instruction in religious moral and classical subjects (5) making this acquisition of a compendium of
knowledge a pleasure rather than a task and (6) making instruction universal While the formulation
of many of these ideas is open to criticism from more recent points of view and while the naturalistic
conception of education is one based on crude analogies the importance of the Comenian influence
in education has now been recognized for half a century The educational writings of Comenius
comprise more than forty titles In 1892 the three-hundredth anniversary of Comenius was very
generally celebrated by educators and at that time the Comenian Society for the study and
publication of his works was formed
prof Gabriela Ivan
MIRADOR
21
PROGRAMUL ECO ndash ŞCOALA - 2011- 2012
ECO-CODUL
Dacă sănătos vrei să trăieşti Icircnvaţă mai icircntacirci natura să o preţuieşti
Icircn contextul dezvoltării actuale a societăţii umane una dintre preocupările icircnvăţămacircntului o
constituie educarea tinerelor generaţii icircn scopul păstrării şi conservării mediului icircnconjurător
Educarea elevilor şi implicit a altor persoane educabile trebuie să aibă la bază informaţia
conştientizarea problemelor apărute datorită acţiunilor umane şi dorinţa de a face ceva cu adevărat
important pentru a remedia impactul asupra mediului icircnconjurător Educatia ecologică icircn contextul
conceptului de dezvoltare durabilă are o importanţă deosebită Ea nu se realizează pe moment nu
implică un număr limitat de persoane nu se realizează doar icircn cadrul unor ore de curs precum
biologie geografie şi nu presupune doar obţinerea de avantaje materiale icircn urma valorificării unor
materiale reciclabile Educaţia ecologică presupune schimbarea unui mod de gacircndire şi de abordare
a conceptului de mediu conştientizarea faptului că omul determină prin amprenta sa dezechilibrele
care apar şi că icircn aceeaşi măsură el este cel care poate face ceva pentru diminuarea acestor efecte
Cunoscacircnd natura şi legile ei icircnţelegem necesitatea protejării acesteia icircn scopul
conservării tuturor componentelor abiotice şi biotice Icircncepacircnd de la reducerea consumului excesiv şi a
exploatării neraţionale a resurselor naturale controlul eliminării deşeurilor rezultate icircn urma activităţilor
umane cu consecinţe negative asupra stabilităţii mediului şi pacircnă la conservarea biodiversităţii naturale elevii
pot constitui un pilon de bază al strategiei pentru educaţia ecologică Ei trebuie să icircnţeleagă că natura nu are
preţ şi că datorită pagubelor ireparabile aduse Pămacircntului icircntr-un ritm rapid riscăm nu numai să distrugem
planeta plantelor şi animalelor dar ne sabotăm şi interesele proprii pe termen lung
Introducacircnd discipline de specialitate care au la bază educaţia ecologică icircncepacircnd cu clasele
primare se realizează formarea unei conştiinte ecologice precum şi a unor deprinderi şi
aptitudini necesare unui bun cetăţean
Valorificarea unor deşeuri aduce beneficii tuturor categoriilor de vacircrstă fără a implica costuri
majore dezvoltă creativitatea şi imaginaţia fiecăruia trezeşte spiritul practic şi creionează comportamente şi
mentalităţi viitoare Dezvoltarea iniţiativei la elevi şi responsabilizarea pentru acţiunile icircntreprinse de ei icirci
pregătesc pentru rolul decisiv pe care icircl vor avea icircn societate
Şcoala prin specificul ei are obligaţia morală de a forma deprinder i şi abilităţi icircn
scopul protejării factorilor de mediu şi icircn acest sens programul Eco -Şcoala se raliază perfect la
realizarea programului de educaţie ecologică icircn şcoli
Programul Eco-Şco reuneşte preocupările elevilor şcolii noastre elevi care au fost
implicaţi icircn acţiuni asemănătoare icircn fiecare an şi determină dezvoltarea unei strategii durabile
pentru educaţia ecologică
Coordonatorul programului ECO ndash ŞCOALA Prof Marcela Sicircrbu
MIRADOR
22
Din creaţiile noastre
Alida si cele cinci animale
Alida merge spre școală Pe drum se icircntacirclnește cu o pisică
-Miauhellip
-Ce spui tu acolo Eu nu te pot ajuta pentru că trebuie să merg la școală
Mai merge ea un pic şi icircntacirclnește un cățel
-HamHam
-Ce vrei Nu icircţi dau macircncare Pleacă Lasă-mă icircn pace Trebuie să merg la
școală
Mai merge ea ce merge şi icircntacirclnește un cocoș
-Cucuriguhellip
-Nu și tu Nu icircmi sta icircn drum Nu am grăunțe
Plecă Şi icirci apăru un lup
-Auhellip
-Să te doară Nu-mi pasă de un animal amăracirct ca tine Pleacă Ce mai aștepți
Alida era aproape de școală Lacircngă poartă era un urs
-MorhellipMorhellip
-Păi mori Ce mai aștepţi Of Aș vrea să moară toate animalele care mi-au
apărut icircn cale
Şi plecă Icircn sfacircrșit Alida ajunse icircn sala de clasă
-Bună dimineața spuse Alida
-Bună dimineața spuse doamna icircnvațătoare
Au trecut trei ore A patra oră a fost ora de Științe Alida a icircnvățat despre animale
şi despre cacirct de mult trebuie să le respecte A icircnvățat că nu este bine să le ignore sau să
icircși dorească să moară
Alida era speriată Ea se icircntrebă
-Oare ce s-o fi icircntacircmplat cu bietele animale
Se termină şi ultima oră La plecare Alida salută şi ieși prima din clasă Icircn drum
spre casă văzu cele cinci animale icircntinse pe pămacircnt Alida crezu că sunt moarte
-Vai spuse Alida așezacircndu-se icircn genunchi lacircngă animale de ce oare mi-am dorit
să moară Icircmi pare atacirct de rău Dacă m-aţi putea auzi
Ca prin miracol animalele s-au trezit Alida era uimită Le spunea animalelor că
icirci pare tare rău Animalele se icircnveseleau Alida le duse acasă le dădu de macircncare le
spălă şi le lăsă icircn curtea casei sale De atunci Alida şi cele cinci animale erau cele mai
bune prietene
Boriceanu Georgiana clasa a IV-a B
MIRADOR
23
Pe urmele lui Tolkienhellip Hobbitul
Gandalf intră icircn curte fără a saluta mormăind o vrajă
- Hipidi hopoda Nuliferus pădurosus castel Bum-bum
Şi dintr-o dată Bilbo şi Gandolf au ajuns lacircngă castelul din pădurea cea deasă
- Te-am adus aici Bilbo pentru că tu eşti singurul care poate să-mi salveze fata ţinută
prizonieră icircn acest castel
- Cum adică
- Tu eşti hobbitul ales care poate omoricirc bestia Pe Zalzar
- Dar
- Niciun dar Acum du-te
- Bine spuse resemnat şi nu foarte icircncrezător Bilbo
Mergacircnd icircncet spre castel Bilbo ajunse icircn faţa unei uşi
icircnsă teama icircl icircmpiedică să intre Isteţul Gandalf bănuind acest lucru icircl şi teleportase icircnăuntru
Neavacircnd icircncotro Bilbo icircnaintă Deschise uşă după uşă pacircnă cacircnd a dat cu ochii de Iubimumu
Dulcibubu Pe loc s-a icircndrăgostit de prea-frumoasa fată a lui Gandolf
Şi acum cititorule pune-te icircn locul bravului Bilbo care dorind să-şi ia frumoasa inimii acasă
numaidecacirct este nevoit să facă căţiva paşi icircn spate şi să-şi icircnfracircneze dorinţa atacirct de firească inimii Icirci
faţă icirci apăru Zalzar Lupta icircncepu Lipsit de armură şi arme Bilbo icircmprumută sabia de la un
ornament de soldat Pare că sabia nu-i este de mare folos lui Bilbo Dar stai Ce este acea strălucire
Este sabia lui Bilbo Străluceşte din ce icircn ce mai tare Lupta continuă Balanţa se icircnclină icircn favoarea
eroului nostru Puterea icirci este acum icircnzecită Zalzar este icircnvins cu uşurinţă şi dispare
Luacircnd fata de mijloc Bilbo se icircndreptă către Gandolf care văzacircndu-şi fata sănătoasă şi la
adăpost i-o dă de soţie salvatorului
Bilbo şi Iubimumu Dulcibubu au ţinut o nuntă mare Tot acum l-au sărbătorit pe Bilbo ca nou
locotenent al armatei E limpede deci că destinul lui Bilbo a fost s-o salveze pe frumoasa sa viitoare
soţie ca şi stră-stră-stră-stră- bunicul său care nu era altcineva decacirct nu nu vă spun Ghiciţi voi
Bafta
Kopecsiri Blaka (cls a VI-a C)
Din creaţiile noastre
MIRADOR
24
Din creaţiile noastre
Rătăcind spre nicăieri
Zi ploioasă de septembrie
zgomot asurzitor de paşi
miros de frunze moarte
culori din ce icircn ce mai gri
O bancă de lemn uscat şi un suflet rătăcit oftează
Era locul spre care icircmi icircntorceam mereu privirea Era locul nostru
Mi-e dor
Dar tu De ce taci Ţi-e frică de trecut sau poate de viitor De cine te ascunzi
Toate sunt icircntrebări de prisos rostite din faţa geamului alintat de lacrimile
ploii
Placircnge cerul sau cel care placircnge eşti tu
Iar tăcere
Aş vrea
să pot vorbi ca ploaia
să dansez ca vacircntul
să pot picta aceleaşi nuanţe de alb-murdar la fel ca şi timpul
Ecoul asurzitor
icircncetează
paşii
se aud acum icircndepărtacircndu-se
Am plecat lăsacircnd icircn spate doar urmele noroiului cu care erau plini bocancii
cu care mă icircndreptasem ultima oară spre banca noastră
Bezdadea Bianca (clasa a X-a B)
MIRADOR
25
POEZII
Lui Mihai Eminescu
O viaţă zbuciumată
Un trai neicircnţeles
O artă ţi-a fost dată
Cu care te-ai ales
Un sfacircnt poet al ţării
De dragoste-nsetat
Un creator al lumii
Cu suflet măcinat
Poeme dulci daruri iubite
Slove de aur magnifice cuvinte
Un suflet pur bogat icircn astă lume
Tu Eminescu poet scump cu renume
O zi icircndoliată tristă dar vie
Adevăraţii romacircni ţi-o păstrează ţie
Căci ca o floare tu te-ai stins
Icircnsă veşnic vei rămacircne luceafărul aprins
Bodros Carmen clasa a X-a B
Visul
Din ceru-ntunecat sclipeşte luna
Şi se-oglindeşte-n lacul fermecat
Ca o lumină albă de argint
Iar sufletul icircmi este părăsit
Icircn noaptea dulce liniştită
Cacircnd codrul este adormit
Ea stă şi-aşteaptă ca să vină
Din depărtări al ei iubit
Prundişul lunecos şi umed
Sub tălpi aluneca uşor
Şi parcă aude-n depărtare
Un foşnet lin tremurător
Doar vacircntul sună printre ramuri
Şi vine-ncet şi răcoros
Şi parcă spaima mă cuprinde
Privind icircn luciul apei jos
Palăcian Andra clasa a X-a A
MIRADOR
26
Scrisul - a doua memorie a omenirii
La icircnceput icircn urmă cu mii de ani niciun om de pe Pămacircnt nu ştia carte Icircntreaga omenire era
hellipanalfabetă Pentru noi oamenii de azi obişnuiţi cu prezenţa cărţilor a ziarelor şi revistelor la tot
pasul e greu să ne imaginăm acest lucru Oamenii totuşi comunicau icircntre ei prin viu grai cacircnd se
aflau faţă icircn faţă ori la o depărtare anume de unde vocea umană se putea auzi La depărtare nu exista
comunicare Astăzi noi putem comunica prin scris prin cărţi ziare reviste telefon televiziune
internet cu oameni care se află la mii de kilometri de noi ori cu oameni care au trăit icircnaintea noastră
Oamenii aveau nevoie să comunice icircntre ei şi doreau să cunoască gacircndurile icircnaintaşilor Acest lucru
ei icircl făceau prin povestire Omul este singura fiinţă de pe Pămacircnt care simte nevoia şi are capacitatea
să-şi povestească viaţa Icircntacircmplările reale sau imaginare călătoriile războaiele viata unor eroi
adevăraţi dar şi a celor icircnchipuiţi toate acestea erau ţinute minte pe dinafară Bătracircnii povesteau
tinerilor tinerii povesteau la racircndul lor celor mai tineri decacirct ei cacircnd deveneau ei icircnşişi oameni mari
şi astfel aproape nimic nu se pierdea din tot ceea ce se petrecea ori se petrecuse icircn istoria omenirii
Faptele vitejeşti ori cele religioase erau mai cu seamă povestite Icircn vremea aceea oamenii aveau se
pare o memorie colosală Unii dintre ei dovedeau o vocaţie specială icircn acest sens Ei se numeau
rapsozi adică ldquopovestaşirdquo povestitori
Ţineau minte pe dinafară mii de icircntacircmplări cu toate amănuntele lor Ca să fie reţinute mai
bine de memorie aceste icircntacircmplări erau spuse de multe ori icircn versuri şi uneori cacircntate
Marele poem antic ldquoILIADArdquo datorat lui Homer aşa s-a transmis la icircnceput pacircnă cacircnd icircn
sfacircrşit abia după secole a fost scris La fel poemele numite ldquoVEDELErdquo din India veche La fel s-au
transmis şi s-au păstrat basmele şi baladele noastre populare pacircnă la apariţia şi utilizarea scrisului
Istoricii au stabilit cu precizie că icircn Mesopotamia acolo unde s-a inventat şi roata s-a
descifrat şi cea mai veche scriere din lume scrierea sumeriană care a apărut acum mai bine de 5500
de ani Această scriere nu avea un alfabet ci era formată dintr-un şir de pictograme (litere pictate)
Pentru a putea icircnsemna o mulţime de date cacirct mai repede a fost nevoie să se scrie cacirct mai simplu
Atunci cu obiecte ascutite au icircnceput să imprime pe plăcuţe de argilă moale (lut galben) semne care
semănau cu nişte cuie ascuţite grupate să semene cu obiectele sau fiinţele pe care le denumeau
Icircnvăţaţii au studiat această scriere şi au denumit-o ldquoSCRIERE CUNEIFORMĂrdquo
Mărculescu Radu clasa a VII-a A
PAGINI DE ISTORIE
MIRADOR
27
De ce suflă vacircntul
Vacircntul este aer icircn mişcare
Deplasările se datorează diferenţelor de temperatură
ale aerului icircn diferite locuri Aerul cald este mai
puţin dens şi mai uşor decacirct cel rece Dar nu vă este
posibil de a simţi sau a vedea direct această
diferenţă Ea a fost descoperită de oamenii de ştiinţă
cu ajutorul unor aparate speciale Cacircnd aerul rece
care este mai greu icircntacirclneşte aerul cald care este
mai uşor se petrece un schimb de poziţii aerul rece
coboară spre suprafaţa pămacircntului iar cel cald urcă
spre cer Deci aerul icircncepe să se mişte şi simţim un
vacircnt uşor La suprafaţa pămacircntului aerul este pe
alocuri mai rece de exemplu deasupra lacurilor a
pădurilor icircn timp ce icircn alte părţi este mai cald ca de
pildă icircn oraşe iar icircn zonele de deşert este chiar
fierbinte Atunci cacircnd mase mari de aer cald
icircntacirclnesc aerul rece tot icircn cantităţi mari icircncep să
sufle vacircnturi puternice care uneori pot deveni
furtuni violente ce produc distrugeri mari de
culturi animale construcţii şi pun icircn pericol vieţile
oamenilor
De ce apa stinge focul
Aţi avut desigur prilejul să priviţi uneori
un foc de lemne Aţi văzut cum scoate flăcări
strălucitoare care se ridică icircn aer Dar poate nu
ştiţi că fără acest aer din jur focul nu ar putea
arde Aerul conţine un corp gazos invizibil numit
oxigen Oricare ar fi materia folosită pentru ars icircn
foc- lemn cărbune gaze petrol hacircrtie paie ndash este
nevoie de oxigen pentru a se aprinde şi a putea să
ardă
Cacircnd peste un foc aprins se toarnă apă se
alungă cea mai mare parte a aerului din jur Fără
oxigenul din aer focul moare se stinge Dar apa
mai are un rol icircn stingerea focului Ea răceşte
lemnele sau cărbunii aprinşi care nu pot arde
decacirct dacă sunt foarte fierbinţi
Aţi văzut vreodată ce se icircntacircmplă dacă se
pune icircn foc o bucată de lemn bine muiată icircn apă
Ea nu se aprinde ci elimină doar nişte aburi adică
vapori de apă Lemnul fumegă dar nu arde Icircnsă
după ce se usucă lemnul devine fierbinte se
uneşte cu oxigenul din aer şi se aprinde cu flacără
luminoasă scoţacircnd şi puţin fum
De ce se icircnalţă fumul icircn aer
Fumul care iese dintr-un foc de lemne
este un fel de nor format din firicele foarte
mici de cenuşă amestecate cu vapori de apă şi
alte substanţe gazoase (adică aşa cum este
aerul) Aerul amestecat cu fum de deasupra
flăcărilor este foarte fierbinte şi mai uşor
decacirct aerul rece aflat mai departe de foc
Aşadar sus la o anumită distanţă de foc
aerul este rece şi mai greu decacirct aerul cald Ca
urmare aerul rece şi greu se lasă icircn jos către
foc iar aerul cald amestecat cu fum se icircnalţă
sus tot mai sus şi se răspacircndeşte icircn jur pacircnă
cacircnd nu-l mai vedemUneori fumul e dus de
vacircnt pacircnă la mari depărtări
Nu staţi niciodată icircn imediata apropiere a
unui foc Fumul lui face să vă usture ochii să
lacrimaţi vă intră icircn nări şi icircn gură icircl respiraţi
şi vă face să tuşiţi să strănutaţi vă icircnăbuşă
Apoi din focul de lemne sar mereu scacircntei
care pot să vă cadă pe piele sau pe haine şi să
vă ardă foarte rău şi dureros
Tiron Daniel clasa a VII-a B
DIN LUMEA ŞTIINŢEI
MIRADOR
28
Pagina veselă
Dragă carte de matematică
Te rugăm mai maturizează-te şi tu şi icircnvaţă să icircţi rezolvi singură problemele Ne-
am săturat să-ţi le rezolvăm noi Icircnvaţă să te descurci şi singură Ştim viaţa e
greadartrebuie s-o faci
Cu drag
Colectivul clasei a VII-a B
MIRADOR
19
John Amos Comenius
Educational influence
The most permanent influence exerted by Comenius was in practical educational work Few
men since his day have had a greater influence though for the greater part of the eighteenth century
and the early part of the nineteenth there was little recognition of his relationship to the current
advance in educational thought and practice The practical educational influence of Comenius was
threefold He was first a teacher and an organizer of schools not only among his own people but
later in Sweden and to a slight extent in Holland In his Didactica Magna (Great Didactic) he
outlined a system of schools that is the exact counterpart of the existing American system of
kindergarten elementary school secondary school college and university
In the second place the influence of Comenius was in formulating the general theory of education In
this respect he is the forerunner of Rousseau Pestalozzi Froebel etc and is the first to formulate
that idea of ldquoeducation according to naturerdquo so influential during the latter part of the eighteenth and
early part of the nineteenth century The influence of Comenius on educational thought is comparable
with that of his contemporaries Bacon and Descartes on science and philosophy In fact he was
largely influenced by the thought of these two and his importance is largely due to the fact that he
first applied or attempted to apply in a systematic manner the principles of thought and of
investigation newly formulated by those philosophers to the organization of education in all its
Born 28 March 1592 in Moravia
Died 4 November 1670 (aged 78) at Amsterdam
Occupation Teacher educator and writer
MIRADOR
20
aspects The summary of this attempt is given in the Didactica Magna completed about 1631
though not published until several years later
The third aspect of his educational influence was that on the subject matter and method of education
exerted through a series of textbooks of an entirely new nature The first-published of these was the
Janua Linguarum Reserata (The Gate of Languages Unlocked) issued in 1631 This was followed
later by a more elementary text the Vestibulum and a more advanced one the Atrium and other
texts In 1657 was published the Orbis Sensualium Pictus probably the most renowned and most
widely circulated of school textbooks It was also the first successful application of illustrations to the
work of teaching though not as often stated the first illustrated book for children
These texts were all based on the same fundamental ideas (1) learning foreign languages through the
vernacular (2) obtaining ideas through objects rather than words (3) starting with objects most
familiar to the child to introduce him to both the new language and the more remote world of objects
(4) giving the child a comprehensive knowledge of his environment physical and social as well as
instruction in religious moral and classical subjects (5) making this acquisition of a compendium of
knowledge a pleasure rather than a task and (6) making instruction universal While the formulation
of many of these ideas is open to criticism from more recent points of view and while the naturalistic
conception of education is one based on crude analogies the importance of the Comenian influence
in education has now been recognized for half a century The educational writings of Comenius
comprise more than forty titles In 1892 the three-hundredth anniversary of Comenius was very
generally celebrated by educators and at that time the Comenian Society for the study and
publication of his works was formed
prof Gabriela Ivan
MIRADOR
21
PROGRAMUL ECO ndash ŞCOALA - 2011- 2012
ECO-CODUL
Dacă sănătos vrei să trăieşti Icircnvaţă mai icircntacirci natura să o preţuieşti
Icircn contextul dezvoltării actuale a societăţii umane una dintre preocupările icircnvăţămacircntului o
constituie educarea tinerelor generaţii icircn scopul păstrării şi conservării mediului icircnconjurător
Educarea elevilor şi implicit a altor persoane educabile trebuie să aibă la bază informaţia
conştientizarea problemelor apărute datorită acţiunilor umane şi dorinţa de a face ceva cu adevărat
important pentru a remedia impactul asupra mediului icircnconjurător Educatia ecologică icircn contextul
conceptului de dezvoltare durabilă are o importanţă deosebită Ea nu se realizează pe moment nu
implică un număr limitat de persoane nu se realizează doar icircn cadrul unor ore de curs precum
biologie geografie şi nu presupune doar obţinerea de avantaje materiale icircn urma valorificării unor
materiale reciclabile Educaţia ecologică presupune schimbarea unui mod de gacircndire şi de abordare
a conceptului de mediu conştientizarea faptului că omul determină prin amprenta sa dezechilibrele
care apar şi că icircn aceeaşi măsură el este cel care poate face ceva pentru diminuarea acestor efecte
Cunoscacircnd natura şi legile ei icircnţelegem necesitatea protejării acesteia icircn scopul
conservării tuturor componentelor abiotice şi biotice Icircncepacircnd de la reducerea consumului excesiv şi a
exploatării neraţionale a resurselor naturale controlul eliminării deşeurilor rezultate icircn urma activităţilor
umane cu consecinţe negative asupra stabilităţii mediului şi pacircnă la conservarea biodiversităţii naturale elevii
pot constitui un pilon de bază al strategiei pentru educaţia ecologică Ei trebuie să icircnţeleagă că natura nu are
preţ şi că datorită pagubelor ireparabile aduse Pămacircntului icircntr-un ritm rapid riscăm nu numai să distrugem
planeta plantelor şi animalelor dar ne sabotăm şi interesele proprii pe termen lung
Introducacircnd discipline de specialitate care au la bază educaţia ecologică icircncepacircnd cu clasele
primare se realizează formarea unei conştiinte ecologice precum şi a unor deprinderi şi
aptitudini necesare unui bun cetăţean
Valorificarea unor deşeuri aduce beneficii tuturor categoriilor de vacircrstă fără a implica costuri
majore dezvoltă creativitatea şi imaginaţia fiecăruia trezeşte spiritul practic şi creionează comportamente şi
mentalităţi viitoare Dezvoltarea iniţiativei la elevi şi responsabilizarea pentru acţiunile icircntreprinse de ei icirci
pregătesc pentru rolul decisiv pe care icircl vor avea icircn societate
Şcoala prin specificul ei are obligaţia morală de a forma deprinder i şi abilităţi icircn
scopul protejării factorilor de mediu şi icircn acest sens programul Eco -Şcoala se raliază perfect la
realizarea programului de educaţie ecologică icircn şcoli
Programul Eco-Şco reuneşte preocupările elevilor şcolii noastre elevi care au fost
implicaţi icircn acţiuni asemănătoare icircn fiecare an şi determină dezvoltarea unei strategii durabile
pentru educaţia ecologică
Coordonatorul programului ECO ndash ŞCOALA Prof Marcela Sicircrbu
MIRADOR
22
Din creaţiile noastre
Alida si cele cinci animale
Alida merge spre școală Pe drum se icircntacirclnește cu o pisică
-Miauhellip
-Ce spui tu acolo Eu nu te pot ajuta pentru că trebuie să merg la școală
Mai merge ea un pic şi icircntacirclnește un cățel
-HamHam
-Ce vrei Nu icircţi dau macircncare Pleacă Lasă-mă icircn pace Trebuie să merg la
școală
Mai merge ea ce merge şi icircntacirclnește un cocoș
-Cucuriguhellip
-Nu și tu Nu icircmi sta icircn drum Nu am grăunțe
Plecă Şi icirci apăru un lup
-Auhellip
-Să te doară Nu-mi pasă de un animal amăracirct ca tine Pleacă Ce mai aștepți
Alida era aproape de școală Lacircngă poartă era un urs
-MorhellipMorhellip
-Păi mori Ce mai aștepţi Of Aș vrea să moară toate animalele care mi-au
apărut icircn cale
Şi plecă Icircn sfacircrșit Alida ajunse icircn sala de clasă
-Bună dimineața spuse Alida
-Bună dimineața spuse doamna icircnvațătoare
Au trecut trei ore A patra oră a fost ora de Științe Alida a icircnvățat despre animale
şi despre cacirct de mult trebuie să le respecte A icircnvățat că nu este bine să le ignore sau să
icircși dorească să moară
Alida era speriată Ea se icircntrebă
-Oare ce s-o fi icircntacircmplat cu bietele animale
Se termină şi ultima oră La plecare Alida salută şi ieși prima din clasă Icircn drum
spre casă văzu cele cinci animale icircntinse pe pămacircnt Alida crezu că sunt moarte
-Vai spuse Alida așezacircndu-se icircn genunchi lacircngă animale de ce oare mi-am dorit
să moară Icircmi pare atacirct de rău Dacă m-aţi putea auzi
Ca prin miracol animalele s-au trezit Alida era uimită Le spunea animalelor că
icirci pare tare rău Animalele se icircnveseleau Alida le duse acasă le dădu de macircncare le
spălă şi le lăsă icircn curtea casei sale De atunci Alida şi cele cinci animale erau cele mai
bune prietene
Boriceanu Georgiana clasa a IV-a B
MIRADOR
23
Pe urmele lui Tolkienhellip Hobbitul
Gandalf intră icircn curte fără a saluta mormăind o vrajă
- Hipidi hopoda Nuliferus pădurosus castel Bum-bum
Şi dintr-o dată Bilbo şi Gandolf au ajuns lacircngă castelul din pădurea cea deasă
- Te-am adus aici Bilbo pentru că tu eşti singurul care poate să-mi salveze fata ţinută
prizonieră icircn acest castel
- Cum adică
- Tu eşti hobbitul ales care poate omoricirc bestia Pe Zalzar
- Dar
- Niciun dar Acum du-te
- Bine spuse resemnat şi nu foarte icircncrezător Bilbo
Mergacircnd icircncet spre castel Bilbo ajunse icircn faţa unei uşi
icircnsă teama icircl icircmpiedică să intre Isteţul Gandalf bănuind acest lucru icircl şi teleportase icircnăuntru
Neavacircnd icircncotro Bilbo icircnaintă Deschise uşă după uşă pacircnă cacircnd a dat cu ochii de Iubimumu
Dulcibubu Pe loc s-a icircndrăgostit de prea-frumoasa fată a lui Gandolf
Şi acum cititorule pune-te icircn locul bravului Bilbo care dorind să-şi ia frumoasa inimii acasă
numaidecacirct este nevoit să facă căţiva paşi icircn spate şi să-şi icircnfracircneze dorinţa atacirct de firească inimii Icirci
faţă icirci apăru Zalzar Lupta icircncepu Lipsit de armură şi arme Bilbo icircmprumută sabia de la un
ornament de soldat Pare că sabia nu-i este de mare folos lui Bilbo Dar stai Ce este acea strălucire
Este sabia lui Bilbo Străluceşte din ce icircn ce mai tare Lupta continuă Balanţa se icircnclină icircn favoarea
eroului nostru Puterea icirci este acum icircnzecită Zalzar este icircnvins cu uşurinţă şi dispare
Luacircnd fata de mijloc Bilbo se icircndreptă către Gandolf care văzacircndu-şi fata sănătoasă şi la
adăpost i-o dă de soţie salvatorului
Bilbo şi Iubimumu Dulcibubu au ţinut o nuntă mare Tot acum l-au sărbătorit pe Bilbo ca nou
locotenent al armatei E limpede deci că destinul lui Bilbo a fost s-o salveze pe frumoasa sa viitoare
soţie ca şi stră-stră-stră-stră- bunicul său care nu era altcineva decacirct nu nu vă spun Ghiciţi voi
Bafta
Kopecsiri Blaka (cls a VI-a C)
Din creaţiile noastre
MIRADOR
24
Din creaţiile noastre
Rătăcind spre nicăieri
Zi ploioasă de septembrie
zgomot asurzitor de paşi
miros de frunze moarte
culori din ce icircn ce mai gri
O bancă de lemn uscat şi un suflet rătăcit oftează
Era locul spre care icircmi icircntorceam mereu privirea Era locul nostru
Mi-e dor
Dar tu De ce taci Ţi-e frică de trecut sau poate de viitor De cine te ascunzi
Toate sunt icircntrebări de prisos rostite din faţa geamului alintat de lacrimile
ploii
Placircnge cerul sau cel care placircnge eşti tu
Iar tăcere
Aş vrea
să pot vorbi ca ploaia
să dansez ca vacircntul
să pot picta aceleaşi nuanţe de alb-murdar la fel ca şi timpul
Ecoul asurzitor
icircncetează
paşii
se aud acum icircndepărtacircndu-se
Am plecat lăsacircnd icircn spate doar urmele noroiului cu care erau plini bocancii
cu care mă icircndreptasem ultima oară spre banca noastră
Bezdadea Bianca (clasa a X-a B)
MIRADOR
25
POEZII
Lui Mihai Eminescu
O viaţă zbuciumată
Un trai neicircnţeles
O artă ţi-a fost dată
Cu care te-ai ales
Un sfacircnt poet al ţării
De dragoste-nsetat
Un creator al lumii
Cu suflet măcinat
Poeme dulci daruri iubite
Slove de aur magnifice cuvinte
Un suflet pur bogat icircn astă lume
Tu Eminescu poet scump cu renume
O zi icircndoliată tristă dar vie
Adevăraţii romacircni ţi-o păstrează ţie
Căci ca o floare tu te-ai stins
Icircnsă veşnic vei rămacircne luceafărul aprins
Bodros Carmen clasa a X-a B
Visul
Din ceru-ntunecat sclipeşte luna
Şi se-oglindeşte-n lacul fermecat
Ca o lumină albă de argint
Iar sufletul icircmi este părăsit
Icircn noaptea dulce liniştită
Cacircnd codrul este adormit
Ea stă şi-aşteaptă ca să vină
Din depărtări al ei iubit
Prundişul lunecos şi umed
Sub tălpi aluneca uşor
Şi parcă aude-n depărtare
Un foşnet lin tremurător
Doar vacircntul sună printre ramuri
Şi vine-ncet şi răcoros
Şi parcă spaima mă cuprinde
Privind icircn luciul apei jos
Palăcian Andra clasa a X-a A
MIRADOR
26
Scrisul - a doua memorie a omenirii
La icircnceput icircn urmă cu mii de ani niciun om de pe Pămacircnt nu ştia carte Icircntreaga omenire era
hellipanalfabetă Pentru noi oamenii de azi obişnuiţi cu prezenţa cărţilor a ziarelor şi revistelor la tot
pasul e greu să ne imaginăm acest lucru Oamenii totuşi comunicau icircntre ei prin viu grai cacircnd se
aflau faţă icircn faţă ori la o depărtare anume de unde vocea umană se putea auzi La depărtare nu exista
comunicare Astăzi noi putem comunica prin scris prin cărţi ziare reviste telefon televiziune
internet cu oameni care se află la mii de kilometri de noi ori cu oameni care au trăit icircnaintea noastră
Oamenii aveau nevoie să comunice icircntre ei şi doreau să cunoască gacircndurile icircnaintaşilor Acest lucru
ei icircl făceau prin povestire Omul este singura fiinţă de pe Pămacircnt care simte nevoia şi are capacitatea
să-şi povestească viaţa Icircntacircmplările reale sau imaginare călătoriile războaiele viata unor eroi
adevăraţi dar şi a celor icircnchipuiţi toate acestea erau ţinute minte pe dinafară Bătracircnii povesteau
tinerilor tinerii povesteau la racircndul lor celor mai tineri decacirct ei cacircnd deveneau ei icircnşişi oameni mari
şi astfel aproape nimic nu se pierdea din tot ceea ce se petrecea ori se petrecuse icircn istoria omenirii
Faptele vitejeşti ori cele religioase erau mai cu seamă povestite Icircn vremea aceea oamenii aveau se
pare o memorie colosală Unii dintre ei dovedeau o vocaţie specială icircn acest sens Ei se numeau
rapsozi adică ldquopovestaşirdquo povestitori
Ţineau minte pe dinafară mii de icircntacircmplări cu toate amănuntele lor Ca să fie reţinute mai
bine de memorie aceste icircntacircmplări erau spuse de multe ori icircn versuri şi uneori cacircntate
Marele poem antic ldquoILIADArdquo datorat lui Homer aşa s-a transmis la icircnceput pacircnă cacircnd icircn
sfacircrşit abia după secole a fost scris La fel poemele numite ldquoVEDELErdquo din India veche La fel s-au
transmis şi s-au păstrat basmele şi baladele noastre populare pacircnă la apariţia şi utilizarea scrisului
Istoricii au stabilit cu precizie că icircn Mesopotamia acolo unde s-a inventat şi roata s-a
descifrat şi cea mai veche scriere din lume scrierea sumeriană care a apărut acum mai bine de 5500
de ani Această scriere nu avea un alfabet ci era formată dintr-un şir de pictograme (litere pictate)
Pentru a putea icircnsemna o mulţime de date cacirct mai repede a fost nevoie să se scrie cacirct mai simplu
Atunci cu obiecte ascutite au icircnceput să imprime pe plăcuţe de argilă moale (lut galben) semne care
semănau cu nişte cuie ascuţite grupate să semene cu obiectele sau fiinţele pe care le denumeau
Icircnvăţaţii au studiat această scriere şi au denumit-o ldquoSCRIERE CUNEIFORMĂrdquo
Mărculescu Radu clasa a VII-a A
PAGINI DE ISTORIE
MIRADOR
27
De ce suflă vacircntul
Vacircntul este aer icircn mişcare
Deplasările se datorează diferenţelor de temperatură
ale aerului icircn diferite locuri Aerul cald este mai
puţin dens şi mai uşor decacirct cel rece Dar nu vă este
posibil de a simţi sau a vedea direct această
diferenţă Ea a fost descoperită de oamenii de ştiinţă
cu ajutorul unor aparate speciale Cacircnd aerul rece
care este mai greu icircntacirclneşte aerul cald care este
mai uşor se petrece un schimb de poziţii aerul rece
coboară spre suprafaţa pămacircntului iar cel cald urcă
spre cer Deci aerul icircncepe să se mişte şi simţim un
vacircnt uşor La suprafaţa pămacircntului aerul este pe
alocuri mai rece de exemplu deasupra lacurilor a
pădurilor icircn timp ce icircn alte părţi este mai cald ca de
pildă icircn oraşe iar icircn zonele de deşert este chiar
fierbinte Atunci cacircnd mase mari de aer cald
icircntacirclnesc aerul rece tot icircn cantităţi mari icircncep să
sufle vacircnturi puternice care uneori pot deveni
furtuni violente ce produc distrugeri mari de
culturi animale construcţii şi pun icircn pericol vieţile
oamenilor
De ce apa stinge focul
Aţi avut desigur prilejul să priviţi uneori
un foc de lemne Aţi văzut cum scoate flăcări
strălucitoare care se ridică icircn aer Dar poate nu
ştiţi că fără acest aer din jur focul nu ar putea
arde Aerul conţine un corp gazos invizibil numit
oxigen Oricare ar fi materia folosită pentru ars icircn
foc- lemn cărbune gaze petrol hacircrtie paie ndash este
nevoie de oxigen pentru a se aprinde şi a putea să
ardă
Cacircnd peste un foc aprins se toarnă apă se
alungă cea mai mare parte a aerului din jur Fără
oxigenul din aer focul moare se stinge Dar apa
mai are un rol icircn stingerea focului Ea răceşte
lemnele sau cărbunii aprinşi care nu pot arde
decacirct dacă sunt foarte fierbinţi
Aţi văzut vreodată ce se icircntacircmplă dacă se
pune icircn foc o bucată de lemn bine muiată icircn apă
Ea nu se aprinde ci elimină doar nişte aburi adică
vapori de apă Lemnul fumegă dar nu arde Icircnsă
după ce se usucă lemnul devine fierbinte se
uneşte cu oxigenul din aer şi se aprinde cu flacără
luminoasă scoţacircnd şi puţin fum
De ce se icircnalţă fumul icircn aer
Fumul care iese dintr-un foc de lemne
este un fel de nor format din firicele foarte
mici de cenuşă amestecate cu vapori de apă şi
alte substanţe gazoase (adică aşa cum este
aerul) Aerul amestecat cu fum de deasupra
flăcărilor este foarte fierbinte şi mai uşor
decacirct aerul rece aflat mai departe de foc
Aşadar sus la o anumită distanţă de foc
aerul este rece şi mai greu decacirct aerul cald Ca
urmare aerul rece şi greu se lasă icircn jos către
foc iar aerul cald amestecat cu fum se icircnalţă
sus tot mai sus şi se răspacircndeşte icircn jur pacircnă
cacircnd nu-l mai vedemUneori fumul e dus de
vacircnt pacircnă la mari depărtări
Nu staţi niciodată icircn imediata apropiere a
unui foc Fumul lui face să vă usture ochii să
lacrimaţi vă intră icircn nări şi icircn gură icircl respiraţi
şi vă face să tuşiţi să strănutaţi vă icircnăbuşă
Apoi din focul de lemne sar mereu scacircntei
care pot să vă cadă pe piele sau pe haine şi să
vă ardă foarte rău şi dureros
Tiron Daniel clasa a VII-a B
DIN LUMEA ŞTIINŢEI
MIRADOR
28
Pagina veselă
Dragă carte de matematică
Te rugăm mai maturizează-te şi tu şi icircnvaţă să icircţi rezolvi singură problemele Ne-
am săturat să-ţi le rezolvăm noi Icircnvaţă să te descurci şi singură Ştim viaţa e
greadartrebuie s-o faci
Cu drag
Colectivul clasei a VII-a B
MIRADOR
20
aspects The summary of this attempt is given in the Didactica Magna completed about 1631
though not published until several years later
The third aspect of his educational influence was that on the subject matter and method of education
exerted through a series of textbooks of an entirely new nature The first-published of these was the
Janua Linguarum Reserata (The Gate of Languages Unlocked) issued in 1631 This was followed
later by a more elementary text the Vestibulum and a more advanced one the Atrium and other
texts In 1657 was published the Orbis Sensualium Pictus probably the most renowned and most
widely circulated of school textbooks It was also the first successful application of illustrations to the
work of teaching though not as often stated the first illustrated book for children
These texts were all based on the same fundamental ideas (1) learning foreign languages through the
vernacular (2) obtaining ideas through objects rather than words (3) starting with objects most
familiar to the child to introduce him to both the new language and the more remote world of objects
(4) giving the child a comprehensive knowledge of his environment physical and social as well as
instruction in religious moral and classical subjects (5) making this acquisition of a compendium of
knowledge a pleasure rather than a task and (6) making instruction universal While the formulation
of many of these ideas is open to criticism from more recent points of view and while the naturalistic
conception of education is one based on crude analogies the importance of the Comenian influence
in education has now been recognized for half a century The educational writings of Comenius
comprise more than forty titles In 1892 the three-hundredth anniversary of Comenius was very
generally celebrated by educators and at that time the Comenian Society for the study and
publication of his works was formed
prof Gabriela Ivan
MIRADOR
21
PROGRAMUL ECO ndash ŞCOALA - 2011- 2012
ECO-CODUL
Dacă sănătos vrei să trăieşti Icircnvaţă mai icircntacirci natura să o preţuieşti
Icircn contextul dezvoltării actuale a societăţii umane una dintre preocupările icircnvăţămacircntului o
constituie educarea tinerelor generaţii icircn scopul păstrării şi conservării mediului icircnconjurător
Educarea elevilor şi implicit a altor persoane educabile trebuie să aibă la bază informaţia
conştientizarea problemelor apărute datorită acţiunilor umane şi dorinţa de a face ceva cu adevărat
important pentru a remedia impactul asupra mediului icircnconjurător Educatia ecologică icircn contextul
conceptului de dezvoltare durabilă are o importanţă deosebită Ea nu se realizează pe moment nu
implică un număr limitat de persoane nu se realizează doar icircn cadrul unor ore de curs precum
biologie geografie şi nu presupune doar obţinerea de avantaje materiale icircn urma valorificării unor
materiale reciclabile Educaţia ecologică presupune schimbarea unui mod de gacircndire şi de abordare
a conceptului de mediu conştientizarea faptului că omul determină prin amprenta sa dezechilibrele
care apar şi că icircn aceeaşi măsură el este cel care poate face ceva pentru diminuarea acestor efecte
Cunoscacircnd natura şi legile ei icircnţelegem necesitatea protejării acesteia icircn scopul
conservării tuturor componentelor abiotice şi biotice Icircncepacircnd de la reducerea consumului excesiv şi a
exploatării neraţionale a resurselor naturale controlul eliminării deşeurilor rezultate icircn urma activităţilor
umane cu consecinţe negative asupra stabilităţii mediului şi pacircnă la conservarea biodiversităţii naturale elevii
pot constitui un pilon de bază al strategiei pentru educaţia ecologică Ei trebuie să icircnţeleagă că natura nu are
preţ şi că datorită pagubelor ireparabile aduse Pămacircntului icircntr-un ritm rapid riscăm nu numai să distrugem
planeta plantelor şi animalelor dar ne sabotăm şi interesele proprii pe termen lung
Introducacircnd discipline de specialitate care au la bază educaţia ecologică icircncepacircnd cu clasele
primare se realizează formarea unei conştiinte ecologice precum şi a unor deprinderi şi
aptitudini necesare unui bun cetăţean
Valorificarea unor deşeuri aduce beneficii tuturor categoriilor de vacircrstă fără a implica costuri
majore dezvoltă creativitatea şi imaginaţia fiecăruia trezeşte spiritul practic şi creionează comportamente şi
mentalităţi viitoare Dezvoltarea iniţiativei la elevi şi responsabilizarea pentru acţiunile icircntreprinse de ei icirci
pregătesc pentru rolul decisiv pe care icircl vor avea icircn societate
Şcoala prin specificul ei are obligaţia morală de a forma deprinder i şi abilităţi icircn
scopul protejării factorilor de mediu şi icircn acest sens programul Eco -Şcoala se raliază perfect la
realizarea programului de educaţie ecologică icircn şcoli
Programul Eco-Şco reuneşte preocupările elevilor şcolii noastre elevi care au fost
implicaţi icircn acţiuni asemănătoare icircn fiecare an şi determină dezvoltarea unei strategii durabile
pentru educaţia ecologică
Coordonatorul programului ECO ndash ŞCOALA Prof Marcela Sicircrbu
MIRADOR
22
Din creaţiile noastre
Alida si cele cinci animale
Alida merge spre școală Pe drum se icircntacirclnește cu o pisică
-Miauhellip
-Ce spui tu acolo Eu nu te pot ajuta pentru că trebuie să merg la școală
Mai merge ea un pic şi icircntacirclnește un cățel
-HamHam
-Ce vrei Nu icircţi dau macircncare Pleacă Lasă-mă icircn pace Trebuie să merg la
școală
Mai merge ea ce merge şi icircntacirclnește un cocoș
-Cucuriguhellip
-Nu și tu Nu icircmi sta icircn drum Nu am grăunțe
Plecă Şi icirci apăru un lup
-Auhellip
-Să te doară Nu-mi pasă de un animal amăracirct ca tine Pleacă Ce mai aștepți
Alida era aproape de școală Lacircngă poartă era un urs
-MorhellipMorhellip
-Păi mori Ce mai aștepţi Of Aș vrea să moară toate animalele care mi-au
apărut icircn cale
Şi plecă Icircn sfacircrșit Alida ajunse icircn sala de clasă
-Bună dimineața spuse Alida
-Bună dimineața spuse doamna icircnvațătoare
Au trecut trei ore A patra oră a fost ora de Științe Alida a icircnvățat despre animale
şi despre cacirct de mult trebuie să le respecte A icircnvățat că nu este bine să le ignore sau să
icircși dorească să moară
Alida era speriată Ea se icircntrebă
-Oare ce s-o fi icircntacircmplat cu bietele animale
Se termină şi ultima oră La plecare Alida salută şi ieși prima din clasă Icircn drum
spre casă văzu cele cinci animale icircntinse pe pămacircnt Alida crezu că sunt moarte
-Vai spuse Alida așezacircndu-se icircn genunchi lacircngă animale de ce oare mi-am dorit
să moară Icircmi pare atacirct de rău Dacă m-aţi putea auzi
Ca prin miracol animalele s-au trezit Alida era uimită Le spunea animalelor că
icirci pare tare rău Animalele se icircnveseleau Alida le duse acasă le dădu de macircncare le
spălă şi le lăsă icircn curtea casei sale De atunci Alida şi cele cinci animale erau cele mai
bune prietene
Boriceanu Georgiana clasa a IV-a B
MIRADOR
23
Pe urmele lui Tolkienhellip Hobbitul
Gandalf intră icircn curte fără a saluta mormăind o vrajă
- Hipidi hopoda Nuliferus pădurosus castel Bum-bum
Şi dintr-o dată Bilbo şi Gandolf au ajuns lacircngă castelul din pădurea cea deasă
- Te-am adus aici Bilbo pentru că tu eşti singurul care poate să-mi salveze fata ţinută
prizonieră icircn acest castel
- Cum adică
- Tu eşti hobbitul ales care poate omoricirc bestia Pe Zalzar
- Dar
- Niciun dar Acum du-te
- Bine spuse resemnat şi nu foarte icircncrezător Bilbo
Mergacircnd icircncet spre castel Bilbo ajunse icircn faţa unei uşi
icircnsă teama icircl icircmpiedică să intre Isteţul Gandalf bănuind acest lucru icircl şi teleportase icircnăuntru
Neavacircnd icircncotro Bilbo icircnaintă Deschise uşă după uşă pacircnă cacircnd a dat cu ochii de Iubimumu
Dulcibubu Pe loc s-a icircndrăgostit de prea-frumoasa fată a lui Gandolf
Şi acum cititorule pune-te icircn locul bravului Bilbo care dorind să-şi ia frumoasa inimii acasă
numaidecacirct este nevoit să facă căţiva paşi icircn spate şi să-şi icircnfracircneze dorinţa atacirct de firească inimii Icirci
faţă icirci apăru Zalzar Lupta icircncepu Lipsit de armură şi arme Bilbo icircmprumută sabia de la un
ornament de soldat Pare că sabia nu-i este de mare folos lui Bilbo Dar stai Ce este acea strălucire
Este sabia lui Bilbo Străluceşte din ce icircn ce mai tare Lupta continuă Balanţa se icircnclină icircn favoarea
eroului nostru Puterea icirci este acum icircnzecită Zalzar este icircnvins cu uşurinţă şi dispare
Luacircnd fata de mijloc Bilbo se icircndreptă către Gandolf care văzacircndu-şi fata sănătoasă şi la
adăpost i-o dă de soţie salvatorului
Bilbo şi Iubimumu Dulcibubu au ţinut o nuntă mare Tot acum l-au sărbătorit pe Bilbo ca nou
locotenent al armatei E limpede deci că destinul lui Bilbo a fost s-o salveze pe frumoasa sa viitoare
soţie ca şi stră-stră-stră-stră- bunicul său care nu era altcineva decacirct nu nu vă spun Ghiciţi voi
Bafta
Kopecsiri Blaka (cls a VI-a C)
Din creaţiile noastre
MIRADOR
24
Din creaţiile noastre
Rătăcind spre nicăieri
Zi ploioasă de septembrie
zgomot asurzitor de paşi
miros de frunze moarte
culori din ce icircn ce mai gri
O bancă de lemn uscat şi un suflet rătăcit oftează
Era locul spre care icircmi icircntorceam mereu privirea Era locul nostru
Mi-e dor
Dar tu De ce taci Ţi-e frică de trecut sau poate de viitor De cine te ascunzi
Toate sunt icircntrebări de prisos rostite din faţa geamului alintat de lacrimile
ploii
Placircnge cerul sau cel care placircnge eşti tu
Iar tăcere
Aş vrea
să pot vorbi ca ploaia
să dansez ca vacircntul
să pot picta aceleaşi nuanţe de alb-murdar la fel ca şi timpul
Ecoul asurzitor
icircncetează
paşii
se aud acum icircndepărtacircndu-se
Am plecat lăsacircnd icircn spate doar urmele noroiului cu care erau plini bocancii
cu care mă icircndreptasem ultima oară spre banca noastră
Bezdadea Bianca (clasa a X-a B)
MIRADOR
25
POEZII
Lui Mihai Eminescu
O viaţă zbuciumată
Un trai neicircnţeles
O artă ţi-a fost dată
Cu care te-ai ales
Un sfacircnt poet al ţării
De dragoste-nsetat
Un creator al lumii
Cu suflet măcinat
Poeme dulci daruri iubite
Slove de aur magnifice cuvinte
Un suflet pur bogat icircn astă lume
Tu Eminescu poet scump cu renume
O zi icircndoliată tristă dar vie
Adevăraţii romacircni ţi-o păstrează ţie
Căci ca o floare tu te-ai stins
Icircnsă veşnic vei rămacircne luceafărul aprins
Bodros Carmen clasa a X-a B
Visul
Din ceru-ntunecat sclipeşte luna
Şi se-oglindeşte-n lacul fermecat
Ca o lumină albă de argint
Iar sufletul icircmi este părăsit
Icircn noaptea dulce liniştită
Cacircnd codrul este adormit
Ea stă şi-aşteaptă ca să vină
Din depărtări al ei iubit
Prundişul lunecos şi umed
Sub tălpi aluneca uşor
Şi parcă aude-n depărtare
Un foşnet lin tremurător
Doar vacircntul sună printre ramuri
Şi vine-ncet şi răcoros
Şi parcă spaima mă cuprinde
Privind icircn luciul apei jos
Palăcian Andra clasa a X-a A
MIRADOR
26
Scrisul - a doua memorie a omenirii
La icircnceput icircn urmă cu mii de ani niciun om de pe Pămacircnt nu ştia carte Icircntreaga omenire era
hellipanalfabetă Pentru noi oamenii de azi obişnuiţi cu prezenţa cărţilor a ziarelor şi revistelor la tot
pasul e greu să ne imaginăm acest lucru Oamenii totuşi comunicau icircntre ei prin viu grai cacircnd se
aflau faţă icircn faţă ori la o depărtare anume de unde vocea umană se putea auzi La depărtare nu exista
comunicare Astăzi noi putem comunica prin scris prin cărţi ziare reviste telefon televiziune
internet cu oameni care se află la mii de kilometri de noi ori cu oameni care au trăit icircnaintea noastră
Oamenii aveau nevoie să comunice icircntre ei şi doreau să cunoască gacircndurile icircnaintaşilor Acest lucru
ei icircl făceau prin povestire Omul este singura fiinţă de pe Pămacircnt care simte nevoia şi are capacitatea
să-şi povestească viaţa Icircntacircmplările reale sau imaginare călătoriile războaiele viata unor eroi
adevăraţi dar şi a celor icircnchipuiţi toate acestea erau ţinute minte pe dinafară Bătracircnii povesteau
tinerilor tinerii povesteau la racircndul lor celor mai tineri decacirct ei cacircnd deveneau ei icircnşişi oameni mari
şi astfel aproape nimic nu se pierdea din tot ceea ce se petrecea ori se petrecuse icircn istoria omenirii
Faptele vitejeşti ori cele religioase erau mai cu seamă povestite Icircn vremea aceea oamenii aveau se
pare o memorie colosală Unii dintre ei dovedeau o vocaţie specială icircn acest sens Ei se numeau
rapsozi adică ldquopovestaşirdquo povestitori
Ţineau minte pe dinafară mii de icircntacircmplări cu toate amănuntele lor Ca să fie reţinute mai
bine de memorie aceste icircntacircmplări erau spuse de multe ori icircn versuri şi uneori cacircntate
Marele poem antic ldquoILIADArdquo datorat lui Homer aşa s-a transmis la icircnceput pacircnă cacircnd icircn
sfacircrşit abia după secole a fost scris La fel poemele numite ldquoVEDELErdquo din India veche La fel s-au
transmis şi s-au păstrat basmele şi baladele noastre populare pacircnă la apariţia şi utilizarea scrisului
Istoricii au stabilit cu precizie că icircn Mesopotamia acolo unde s-a inventat şi roata s-a
descifrat şi cea mai veche scriere din lume scrierea sumeriană care a apărut acum mai bine de 5500
de ani Această scriere nu avea un alfabet ci era formată dintr-un şir de pictograme (litere pictate)
Pentru a putea icircnsemna o mulţime de date cacirct mai repede a fost nevoie să se scrie cacirct mai simplu
Atunci cu obiecte ascutite au icircnceput să imprime pe plăcuţe de argilă moale (lut galben) semne care
semănau cu nişte cuie ascuţite grupate să semene cu obiectele sau fiinţele pe care le denumeau
Icircnvăţaţii au studiat această scriere şi au denumit-o ldquoSCRIERE CUNEIFORMĂrdquo
Mărculescu Radu clasa a VII-a A
PAGINI DE ISTORIE
MIRADOR
27
De ce suflă vacircntul
Vacircntul este aer icircn mişcare
Deplasările se datorează diferenţelor de temperatură
ale aerului icircn diferite locuri Aerul cald este mai
puţin dens şi mai uşor decacirct cel rece Dar nu vă este
posibil de a simţi sau a vedea direct această
diferenţă Ea a fost descoperită de oamenii de ştiinţă
cu ajutorul unor aparate speciale Cacircnd aerul rece
care este mai greu icircntacirclneşte aerul cald care este
mai uşor se petrece un schimb de poziţii aerul rece
coboară spre suprafaţa pămacircntului iar cel cald urcă
spre cer Deci aerul icircncepe să se mişte şi simţim un
vacircnt uşor La suprafaţa pămacircntului aerul este pe
alocuri mai rece de exemplu deasupra lacurilor a
pădurilor icircn timp ce icircn alte părţi este mai cald ca de
pildă icircn oraşe iar icircn zonele de deşert este chiar
fierbinte Atunci cacircnd mase mari de aer cald
icircntacirclnesc aerul rece tot icircn cantităţi mari icircncep să
sufle vacircnturi puternice care uneori pot deveni
furtuni violente ce produc distrugeri mari de
culturi animale construcţii şi pun icircn pericol vieţile
oamenilor
De ce apa stinge focul
Aţi avut desigur prilejul să priviţi uneori
un foc de lemne Aţi văzut cum scoate flăcări
strălucitoare care se ridică icircn aer Dar poate nu
ştiţi că fără acest aer din jur focul nu ar putea
arde Aerul conţine un corp gazos invizibil numit
oxigen Oricare ar fi materia folosită pentru ars icircn
foc- lemn cărbune gaze petrol hacircrtie paie ndash este
nevoie de oxigen pentru a se aprinde şi a putea să
ardă
Cacircnd peste un foc aprins se toarnă apă se
alungă cea mai mare parte a aerului din jur Fără
oxigenul din aer focul moare se stinge Dar apa
mai are un rol icircn stingerea focului Ea răceşte
lemnele sau cărbunii aprinşi care nu pot arde
decacirct dacă sunt foarte fierbinţi
Aţi văzut vreodată ce se icircntacircmplă dacă se
pune icircn foc o bucată de lemn bine muiată icircn apă
Ea nu se aprinde ci elimină doar nişte aburi adică
vapori de apă Lemnul fumegă dar nu arde Icircnsă
după ce se usucă lemnul devine fierbinte se
uneşte cu oxigenul din aer şi se aprinde cu flacără
luminoasă scoţacircnd şi puţin fum
De ce se icircnalţă fumul icircn aer
Fumul care iese dintr-un foc de lemne
este un fel de nor format din firicele foarte
mici de cenuşă amestecate cu vapori de apă şi
alte substanţe gazoase (adică aşa cum este
aerul) Aerul amestecat cu fum de deasupra
flăcărilor este foarte fierbinte şi mai uşor
decacirct aerul rece aflat mai departe de foc
Aşadar sus la o anumită distanţă de foc
aerul este rece şi mai greu decacirct aerul cald Ca
urmare aerul rece şi greu se lasă icircn jos către
foc iar aerul cald amestecat cu fum se icircnalţă
sus tot mai sus şi se răspacircndeşte icircn jur pacircnă
cacircnd nu-l mai vedemUneori fumul e dus de
vacircnt pacircnă la mari depărtări
Nu staţi niciodată icircn imediata apropiere a
unui foc Fumul lui face să vă usture ochii să
lacrimaţi vă intră icircn nări şi icircn gură icircl respiraţi
şi vă face să tuşiţi să strănutaţi vă icircnăbuşă
Apoi din focul de lemne sar mereu scacircntei
care pot să vă cadă pe piele sau pe haine şi să
vă ardă foarte rău şi dureros
Tiron Daniel clasa a VII-a B
DIN LUMEA ŞTIINŢEI
MIRADOR
28
Pagina veselă
Dragă carte de matematică
Te rugăm mai maturizează-te şi tu şi icircnvaţă să icircţi rezolvi singură problemele Ne-
am săturat să-ţi le rezolvăm noi Icircnvaţă să te descurci şi singură Ştim viaţa e
greadartrebuie s-o faci
Cu drag
Colectivul clasei a VII-a B
MIRADOR
21
PROGRAMUL ECO ndash ŞCOALA - 2011- 2012
ECO-CODUL
Dacă sănătos vrei să trăieşti Icircnvaţă mai icircntacirci natura să o preţuieşti
Icircn contextul dezvoltării actuale a societăţii umane una dintre preocupările icircnvăţămacircntului o
constituie educarea tinerelor generaţii icircn scopul păstrării şi conservării mediului icircnconjurător
Educarea elevilor şi implicit a altor persoane educabile trebuie să aibă la bază informaţia
conştientizarea problemelor apărute datorită acţiunilor umane şi dorinţa de a face ceva cu adevărat
important pentru a remedia impactul asupra mediului icircnconjurător Educatia ecologică icircn contextul
conceptului de dezvoltare durabilă are o importanţă deosebită Ea nu se realizează pe moment nu
implică un număr limitat de persoane nu se realizează doar icircn cadrul unor ore de curs precum
biologie geografie şi nu presupune doar obţinerea de avantaje materiale icircn urma valorificării unor
materiale reciclabile Educaţia ecologică presupune schimbarea unui mod de gacircndire şi de abordare
a conceptului de mediu conştientizarea faptului că omul determină prin amprenta sa dezechilibrele
care apar şi că icircn aceeaşi măsură el este cel care poate face ceva pentru diminuarea acestor efecte
Cunoscacircnd natura şi legile ei icircnţelegem necesitatea protejării acesteia icircn scopul
conservării tuturor componentelor abiotice şi biotice Icircncepacircnd de la reducerea consumului excesiv şi a
exploatării neraţionale a resurselor naturale controlul eliminării deşeurilor rezultate icircn urma activităţilor
umane cu consecinţe negative asupra stabilităţii mediului şi pacircnă la conservarea biodiversităţii naturale elevii
pot constitui un pilon de bază al strategiei pentru educaţia ecologică Ei trebuie să icircnţeleagă că natura nu are
preţ şi că datorită pagubelor ireparabile aduse Pămacircntului icircntr-un ritm rapid riscăm nu numai să distrugem
planeta plantelor şi animalelor dar ne sabotăm şi interesele proprii pe termen lung
Introducacircnd discipline de specialitate care au la bază educaţia ecologică icircncepacircnd cu clasele
primare se realizează formarea unei conştiinte ecologice precum şi a unor deprinderi şi
aptitudini necesare unui bun cetăţean
Valorificarea unor deşeuri aduce beneficii tuturor categoriilor de vacircrstă fără a implica costuri
majore dezvoltă creativitatea şi imaginaţia fiecăruia trezeşte spiritul practic şi creionează comportamente şi
mentalităţi viitoare Dezvoltarea iniţiativei la elevi şi responsabilizarea pentru acţiunile icircntreprinse de ei icirci
pregătesc pentru rolul decisiv pe care icircl vor avea icircn societate
Şcoala prin specificul ei are obligaţia morală de a forma deprinder i şi abilităţi icircn
scopul protejării factorilor de mediu şi icircn acest sens programul Eco -Şcoala se raliază perfect la
realizarea programului de educaţie ecologică icircn şcoli
Programul Eco-Şco reuneşte preocupările elevilor şcolii noastre elevi care au fost
implicaţi icircn acţiuni asemănătoare icircn fiecare an şi determină dezvoltarea unei strategii durabile
pentru educaţia ecologică
Coordonatorul programului ECO ndash ŞCOALA Prof Marcela Sicircrbu
MIRADOR
22
Din creaţiile noastre
Alida si cele cinci animale
Alida merge spre școală Pe drum se icircntacirclnește cu o pisică
-Miauhellip
-Ce spui tu acolo Eu nu te pot ajuta pentru că trebuie să merg la școală
Mai merge ea un pic şi icircntacirclnește un cățel
-HamHam
-Ce vrei Nu icircţi dau macircncare Pleacă Lasă-mă icircn pace Trebuie să merg la
școală
Mai merge ea ce merge şi icircntacirclnește un cocoș
-Cucuriguhellip
-Nu și tu Nu icircmi sta icircn drum Nu am grăunțe
Plecă Şi icirci apăru un lup
-Auhellip
-Să te doară Nu-mi pasă de un animal amăracirct ca tine Pleacă Ce mai aștepți
Alida era aproape de școală Lacircngă poartă era un urs
-MorhellipMorhellip
-Păi mori Ce mai aștepţi Of Aș vrea să moară toate animalele care mi-au
apărut icircn cale
Şi plecă Icircn sfacircrșit Alida ajunse icircn sala de clasă
-Bună dimineața spuse Alida
-Bună dimineața spuse doamna icircnvațătoare
Au trecut trei ore A patra oră a fost ora de Științe Alida a icircnvățat despre animale
şi despre cacirct de mult trebuie să le respecte A icircnvățat că nu este bine să le ignore sau să
icircși dorească să moară
Alida era speriată Ea se icircntrebă
-Oare ce s-o fi icircntacircmplat cu bietele animale
Se termină şi ultima oră La plecare Alida salută şi ieși prima din clasă Icircn drum
spre casă văzu cele cinci animale icircntinse pe pămacircnt Alida crezu că sunt moarte
-Vai spuse Alida așezacircndu-se icircn genunchi lacircngă animale de ce oare mi-am dorit
să moară Icircmi pare atacirct de rău Dacă m-aţi putea auzi
Ca prin miracol animalele s-au trezit Alida era uimită Le spunea animalelor că
icirci pare tare rău Animalele se icircnveseleau Alida le duse acasă le dădu de macircncare le
spălă şi le lăsă icircn curtea casei sale De atunci Alida şi cele cinci animale erau cele mai
bune prietene
Boriceanu Georgiana clasa a IV-a B
MIRADOR
23
Pe urmele lui Tolkienhellip Hobbitul
Gandalf intră icircn curte fără a saluta mormăind o vrajă
- Hipidi hopoda Nuliferus pădurosus castel Bum-bum
Şi dintr-o dată Bilbo şi Gandolf au ajuns lacircngă castelul din pădurea cea deasă
- Te-am adus aici Bilbo pentru că tu eşti singurul care poate să-mi salveze fata ţinută
prizonieră icircn acest castel
- Cum adică
- Tu eşti hobbitul ales care poate omoricirc bestia Pe Zalzar
- Dar
- Niciun dar Acum du-te
- Bine spuse resemnat şi nu foarte icircncrezător Bilbo
Mergacircnd icircncet spre castel Bilbo ajunse icircn faţa unei uşi
icircnsă teama icircl icircmpiedică să intre Isteţul Gandalf bănuind acest lucru icircl şi teleportase icircnăuntru
Neavacircnd icircncotro Bilbo icircnaintă Deschise uşă după uşă pacircnă cacircnd a dat cu ochii de Iubimumu
Dulcibubu Pe loc s-a icircndrăgostit de prea-frumoasa fată a lui Gandolf
Şi acum cititorule pune-te icircn locul bravului Bilbo care dorind să-şi ia frumoasa inimii acasă
numaidecacirct este nevoit să facă căţiva paşi icircn spate şi să-şi icircnfracircneze dorinţa atacirct de firească inimii Icirci
faţă icirci apăru Zalzar Lupta icircncepu Lipsit de armură şi arme Bilbo icircmprumută sabia de la un
ornament de soldat Pare că sabia nu-i este de mare folos lui Bilbo Dar stai Ce este acea strălucire
Este sabia lui Bilbo Străluceşte din ce icircn ce mai tare Lupta continuă Balanţa se icircnclină icircn favoarea
eroului nostru Puterea icirci este acum icircnzecită Zalzar este icircnvins cu uşurinţă şi dispare
Luacircnd fata de mijloc Bilbo se icircndreptă către Gandolf care văzacircndu-şi fata sănătoasă şi la
adăpost i-o dă de soţie salvatorului
Bilbo şi Iubimumu Dulcibubu au ţinut o nuntă mare Tot acum l-au sărbătorit pe Bilbo ca nou
locotenent al armatei E limpede deci că destinul lui Bilbo a fost s-o salveze pe frumoasa sa viitoare
soţie ca şi stră-stră-stră-stră- bunicul său care nu era altcineva decacirct nu nu vă spun Ghiciţi voi
Bafta
Kopecsiri Blaka (cls a VI-a C)
Din creaţiile noastre
MIRADOR
24
Din creaţiile noastre
Rătăcind spre nicăieri
Zi ploioasă de septembrie
zgomot asurzitor de paşi
miros de frunze moarte
culori din ce icircn ce mai gri
O bancă de lemn uscat şi un suflet rătăcit oftează
Era locul spre care icircmi icircntorceam mereu privirea Era locul nostru
Mi-e dor
Dar tu De ce taci Ţi-e frică de trecut sau poate de viitor De cine te ascunzi
Toate sunt icircntrebări de prisos rostite din faţa geamului alintat de lacrimile
ploii
Placircnge cerul sau cel care placircnge eşti tu
Iar tăcere
Aş vrea
să pot vorbi ca ploaia
să dansez ca vacircntul
să pot picta aceleaşi nuanţe de alb-murdar la fel ca şi timpul
Ecoul asurzitor
icircncetează
paşii
se aud acum icircndepărtacircndu-se
Am plecat lăsacircnd icircn spate doar urmele noroiului cu care erau plini bocancii
cu care mă icircndreptasem ultima oară spre banca noastră
Bezdadea Bianca (clasa a X-a B)
MIRADOR
25
POEZII
Lui Mihai Eminescu
O viaţă zbuciumată
Un trai neicircnţeles
O artă ţi-a fost dată
Cu care te-ai ales
Un sfacircnt poet al ţării
De dragoste-nsetat
Un creator al lumii
Cu suflet măcinat
Poeme dulci daruri iubite
Slove de aur magnifice cuvinte
Un suflet pur bogat icircn astă lume
Tu Eminescu poet scump cu renume
O zi icircndoliată tristă dar vie
Adevăraţii romacircni ţi-o păstrează ţie
Căci ca o floare tu te-ai stins
Icircnsă veşnic vei rămacircne luceafărul aprins
Bodros Carmen clasa a X-a B
Visul
Din ceru-ntunecat sclipeşte luna
Şi se-oglindeşte-n lacul fermecat
Ca o lumină albă de argint
Iar sufletul icircmi este părăsit
Icircn noaptea dulce liniştită
Cacircnd codrul este adormit
Ea stă şi-aşteaptă ca să vină
Din depărtări al ei iubit
Prundişul lunecos şi umed
Sub tălpi aluneca uşor
Şi parcă aude-n depărtare
Un foşnet lin tremurător
Doar vacircntul sună printre ramuri
Şi vine-ncet şi răcoros
Şi parcă spaima mă cuprinde
Privind icircn luciul apei jos
Palăcian Andra clasa a X-a A
MIRADOR
26
Scrisul - a doua memorie a omenirii
La icircnceput icircn urmă cu mii de ani niciun om de pe Pămacircnt nu ştia carte Icircntreaga omenire era
hellipanalfabetă Pentru noi oamenii de azi obişnuiţi cu prezenţa cărţilor a ziarelor şi revistelor la tot
pasul e greu să ne imaginăm acest lucru Oamenii totuşi comunicau icircntre ei prin viu grai cacircnd se
aflau faţă icircn faţă ori la o depărtare anume de unde vocea umană se putea auzi La depărtare nu exista
comunicare Astăzi noi putem comunica prin scris prin cărţi ziare reviste telefon televiziune
internet cu oameni care se află la mii de kilometri de noi ori cu oameni care au trăit icircnaintea noastră
Oamenii aveau nevoie să comunice icircntre ei şi doreau să cunoască gacircndurile icircnaintaşilor Acest lucru
ei icircl făceau prin povestire Omul este singura fiinţă de pe Pămacircnt care simte nevoia şi are capacitatea
să-şi povestească viaţa Icircntacircmplările reale sau imaginare călătoriile războaiele viata unor eroi
adevăraţi dar şi a celor icircnchipuiţi toate acestea erau ţinute minte pe dinafară Bătracircnii povesteau
tinerilor tinerii povesteau la racircndul lor celor mai tineri decacirct ei cacircnd deveneau ei icircnşişi oameni mari
şi astfel aproape nimic nu se pierdea din tot ceea ce se petrecea ori se petrecuse icircn istoria omenirii
Faptele vitejeşti ori cele religioase erau mai cu seamă povestite Icircn vremea aceea oamenii aveau se
pare o memorie colosală Unii dintre ei dovedeau o vocaţie specială icircn acest sens Ei se numeau
rapsozi adică ldquopovestaşirdquo povestitori
Ţineau minte pe dinafară mii de icircntacircmplări cu toate amănuntele lor Ca să fie reţinute mai
bine de memorie aceste icircntacircmplări erau spuse de multe ori icircn versuri şi uneori cacircntate
Marele poem antic ldquoILIADArdquo datorat lui Homer aşa s-a transmis la icircnceput pacircnă cacircnd icircn
sfacircrşit abia după secole a fost scris La fel poemele numite ldquoVEDELErdquo din India veche La fel s-au
transmis şi s-au păstrat basmele şi baladele noastre populare pacircnă la apariţia şi utilizarea scrisului
Istoricii au stabilit cu precizie că icircn Mesopotamia acolo unde s-a inventat şi roata s-a
descifrat şi cea mai veche scriere din lume scrierea sumeriană care a apărut acum mai bine de 5500
de ani Această scriere nu avea un alfabet ci era formată dintr-un şir de pictograme (litere pictate)
Pentru a putea icircnsemna o mulţime de date cacirct mai repede a fost nevoie să se scrie cacirct mai simplu
Atunci cu obiecte ascutite au icircnceput să imprime pe plăcuţe de argilă moale (lut galben) semne care
semănau cu nişte cuie ascuţite grupate să semene cu obiectele sau fiinţele pe care le denumeau
Icircnvăţaţii au studiat această scriere şi au denumit-o ldquoSCRIERE CUNEIFORMĂrdquo
Mărculescu Radu clasa a VII-a A
PAGINI DE ISTORIE
MIRADOR
27
De ce suflă vacircntul
Vacircntul este aer icircn mişcare
Deplasările se datorează diferenţelor de temperatură
ale aerului icircn diferite locuri Aerul cald este mai
puţin dens şi mai uşor decacirct cel rece Dar nu vă este
posibil de a simţi sau a vedea direct această
diferenţă Ea a fost descoperită de oamenii de ştiinţă
cu ajutorul unor aparate speciale Cacircnd aerul rece
care este mai greu icircntacirclneşte aerul cald care este
mai uşor se petrece un schimb de poziţii aerul rece
coboară spre suprafaţa pămacircntului iar cel cald urcă
spre cer Deci aerul icircncepe să se mişte şi simţim un
vacircnt uşor La suprafaţa pămacircntului aerul este pe
alocuri mai rece de exemplu deasupra lacurilor a
pădurilor icircn timp ce icircn alte părţi este mai cald ca de
pildă icircn oraşe iar icircn zonele de deşert este chiar
fierbinte Atunci cacircnd mase mari de aer cald
icircntacirclnesc aerul rece tot icircn cantităţi mari icircncep să
sufle vacircnturi puternice care uneori pot deveni
furtuni violente ce produc distrugeri mari de
culturi animale construcţii şi pun icircn pericol vieţile
oamenilor
De ce apa stinge focul
Aţi avut desigur prilejul să priviţi uneori
un foc de lemne Aţi văzut cum scoate flăcări
strălucitoare care se ridică icircn aer Dar poate nu
ştiţi că fără acest aer din jur focul nu ar putea
arde Aerul conţine un corp gazos invizibil numit
oxigen Oricare ar fi materia folosită pentru ars icircn
foc- lemn cărbune gaze petrol hacircrtie paie ndash este
nevoie de oxigen pentru a se aprinde şi a putea să
ardă
Cacircnd peste un foc aprins se toarnă apă se
alungă cea mai mare parte a aerului din jur Fără
oxigenul din aer focul moare se stinge Dar apa
mai are un rol icircn stingerea focului Ea răceşte
lemnele sau cărbunii aprinşi care nu pot arde
decacirct dacă sunt foarte fierbinţi
Aţi văzut vreodată ce se icircntacircmplă dacă se
pune icircn foc o bucată de lemn bine muiată icircn apă
Ea nu se aprinde ci elimină doar nişte aburi adică
vapori de apă Lemnul fumegă dar nu arde Icircnsă
după ce se usucă lemnul devine fierbinte se
uneşte cu oxigenul din aer şi se aprinde cu flacără
luminoasă scoţacircnd şi puţin fum
De ce se icircnalţă fumul icircn aer
Fumul care iese dintr-un foc de lemne
este un fel de nor format din firicele foarte
mici de cenuşă amestecate cu vapori de apă şi
alte substanţe gazoase (adică aşa cum este
aerul) Aerul amestecat cu fum de deasupra
flăcărilor este foarte fierbinte şi mai uşor
decacirct aerul rece aflat mai departe de foc
Aşadar sus la o anumită distanţă de foc
aerul este rece şi mai greu decacirct aerul cald Ca
urmare aerul rece şi greu se lasă icircn jos către
foc iar aerul cald amestecat cu fum se icircnalţă
sus tot mai sus şi se răspacircndeşte icircn jur pacircnă
cacircnd nu-l mai vedemUneori fumul e dus de
vacircnt pacircnă la mari depărtări
Nu staţi niciodată icircn imediata apropiere a
unui foc Fumul lui face să vă usture ochii să
lacrimaţi vă intră icircn nări şi icircn gură icircl respiraţi
şi vă face să tuşiţi să strănutaţi vă icircnăbuşă
Apoi din focul de lemne sar mereu scacircntei
care pot să vă cadă pe piele sau pe haine şi să
vă ardă foarte rău şi dureros
Tiron Daniel clasa a VII-a B
DIN LUMEA ŞTIINŢEI
MIRADOR
28
Pagina veselă
Dragă carte de matematică
Te rugăm mai maturizează-te şi tu şi icircnvaţă să icircţi rezolvi singură problemele Ne-
am săturat să-ţi le rezolvăm noi Icircnvaţă să te descurci şi singură Ştim viaţa e
greadartrebuie s-o faci
Cu drag
Colectivul clasei a VII-a B
MIRADOR
22
Din creaţiile noastre
Alida si cele cinci animale
Alida merge spre școală Pe drum se icircntacirclnește cu o pisică
-Miauhellip
-Ce spui tu acolo Eu nu te pot ajuta pentru că trebuie să merg la școală
Mai merge ea un pic şi icircntacirclnește un cățel
-HamHam
-Ce vrei Nu icircţi dau macircncare Pleacă Lasă-mă icircn pace Trebuie să merg la
școală
Mai merge ea ce merge şi icircntacirclnește un cocoș
-Cucuriguhellip
-Nu și tu Nu icircmi sta icircn drum Nu am grăunțe
Plecă Şi icirci apăru un lup
-Auhellip
-Să te doară Nu-mi pasă de un animal amăracirct ca tine Pleacă Ce mai aștepți
Alida era aproape de școală Lacircngă poartă era un urs
-MorhellipMorhellip
-Păi mori Ce mai aștepţi Of Aș vrea să moară toate animalele care mi-au
apărut icircn cale
Şi plecă Icircn sfacircrșit Alida ajunse icircn sala de clasă
-Bună dimineața spuse Alida
-Bună dimineața spuse doamna icircnvațătoare
Au trecut trei ore A patra oră a fost ora de Științe Alida a icircnvățat despre animale
şi despre cacirct de mult trebuie să le respecte A icircnvățat că nu este bine să le ignore sau să
icircși dorească să moară
Alida era speriată Ea se icircntrebă
-Oare ce s-o fi icircntacircmplat cu bietele animale
Se termină şi ultima oră La plecare Alida salută şi ieși prima din clasă Icircn drum
spre casă văzu cele cinci animale icircntinse pe pămacircnt Alida crezu că sunt moarte
-Vai spuse Alida așezacircndu-se icircn genunchi lacircngă animale de ce oare mi-am dorit
să moară Icircmi pare atacirct de rău Dacă m-aţi putea auzi
Ca prin miracol animalele s-au trezit Alida era uimită Le spunea animalelor că
icirci pare tare rău Animalele se icircnveseleau Alida le duse acasă le dădu de macircncare le
spălă şi le lăsă icircn curtea casei sale De atunci Alida şi cele cinci animale erau cele mai
bune prietene
Boriceanu Georgiana clasa a IV-a B
MIRADOR
23
Pe urmele lui Tolkienhellip Hobbitul
Gandalf intră icircn curte fără a saluta mormăind o vrajă
- Hipidi hopoda Nuliferus pădurosus castel Bum-bum
Şi dintr-o dată Bilbo şi Gandolf au ajuns lacircngă castelul din pădurea cea deasă
- Te-am adus aici Bilbo pentru că tu eşti singurul care poate să-mi salveze fata ţinută
prizonieră icircn acest castel
- Cum adică
- Tu eşti hobbitul ales care poate omoricirc bestia Pe Zalzar
- Dar
- Niciun dar Acum du-te
- Bine spuse resemnat şi nu foarte icircncrezător Bilbo
Mergacircnd icircncet spre castel Bilbo ajunse icircn faţa unei uşi
icircnsă teama icircl icircmpiedică să intre Isteţul Gandalf bănuind acest lucru icircl şi teleportase icircnăuntru
Neavacircnd icircncotro Bilbo icircnaintă Deschise uşă după uşă pacircnă cacircnd a dat cu ochii de Iubimumu
Dulcibubu Pe loc s-a icircndrăgostit de prea-frumoasa fată a lui Gandolf
Şi acum cititorule pune-te icircn locul bravului Bilbo care dorind să-şi ia frumoasa inimii acasă
numaidecacirct este nevoit să facă căţiva paşi icircn spate şi să-şi icircnfracircneze dorinţa atacirct de firească inimii Icirci
faţă icirci apăru Zalzar Lupta icircncepu Lipsit de armură şi arme Bilbo icircmprumută sabia de la un
ornament de soldat Pare că sabia nu-i este de mare folos lui Bilbo Dar stai Ce este acea strălucire
Este sabia lui Bilbo Străluceşte din ce icircn ce mai tare Lupta continuă Balanţa se icircnclină icircn favoarea
eroului nostru Puterea icirci este acum icircnzecită Zalzar este icircnvins cu uşurinţă şi dispare
Luacircnd fata de mijloc Bilbo se icircndreptă către Gandolf care văzacircndu-şi fata sănătoasă şi la
adăpost i-o dă de soţie salvatorului
Bilbo şi Iubimumu Dulcibubu au ţinut o nuntă mare Tot acum l-au sărbătorit pe Bilbo ca nou
locotenent al armatei E limpede deci că destinul lui Bilbo a fost s-o salveze pe frumoasa sa viitoare
soţie ca şi stră-stră-stră-stră- bunicul său care nu era altcineva decacirct nu nu vă spun Ghiciţi voi
Bafta
Kopecsiri Blaka (cls a VI-a C)
Din creaţiile noastre
MIRADOR
24
Din creaţiile noastre
Rătăcind spre nicăieri
Zi ploioasă de septembrie
zgomot asurzitor de paşi
miros de frunze moarte
culori din ce icircn ce mai gri
O bancă de lemn uscat şi un suflet rătăcit oftează
Era locul spre care icircmi icircntorceam mereu privirea Era locul nostru
Mi-e dor
Dar tu De ce taci Ţi-e frică de trecut sau poate de viitor De cine te ascunzi
Toate sunt icircntrebări de prisos rostite din faţa geamului alintat de lacrimile
ploii
Placircnge cerul sau cel care placircnge eşti tu
Iar tăcere
Aş vrea
să pot vorbi ca ploaia
să dansez ca vacircntul
să pot picta aceleaşi nuanţe de alb-murdar la fel ca şi timpul
Ecoul asurzitor
icircncetează
paşii
se aud acum icircndepărtacircndu-se
Am plecat lăsacircnd icircn spate doar urmele noroiului cu care erau plini bocancii
cu care mă icircndreptasem ultima oară spre banca noastră
Bezdadea Bianca (clasa a X-a B)
MIRADOR
25
POEZII
Lui Mihai Eminescu
O viaţă zbuciumată
Un trai neicircnţeles
O artă ţi-a fost dată
Cu care te-ai ales
Un sfacircnt poet al ţării
De dragoste-nsetat
Un creator al lumii
Cu suflet măcinat
Poeme dulci daruri iubite
Slove de aur magnifice cuvinte
Un suflet pur bogat icircn astă lume
Tu Eminescu poet scump cu renume
O zi icircndoliată tristă dar vie
Adevăraţii romacircni ţi-o păstrează ţie
Căci ca o floare tu te-ai stins
Icircnsă veşnic vei rămacircne luceafărul aprins
Bodros Carmen clasa a X-a B
Visul
Din ceru-ntunecat sclipeşte luna
Şi se-oglindeşte-n lacul fermecat
Ca o lumină albă de argint
Iar sufletul icircmi este părăsit
Icircn noaptea dulce liniştită
Cacircnd codrul este adormit
Ea stă şi-aşteaptă ca să vină
Din depărtări al ei iubit
Prundişul lunecos şi umed
Sub tălpi aluneca uşor
Şi parcă aude-n depărtare
Un foşnet lin tremurător
Doar vacircntul sună printre ramuri
Şi vine-ncet şi răcoros
Şi parcă spaima mă cuprinde
Privind icircn luciul apei jos
Palăcian Andra clasa a X-a A
MIRADOR
26
Scrisul - a doua memorie a omenirii
La icircnceput icircn urmă cu mii de ani niciun om de pe Pămacircnt nu ştia carte Icircntreaga omenire era
hellipanalfabetă Pentru noi oamenii de azi obişnuiţi cu prezenţa cărţilor a ziarelor şi revistelor la tot
pasul e greu să ne imaginăm acest lucru Oamenii totuşi comunicau icircntre ei prin viu grai cacircnd se
aflau faţă icircn faţă ori la o depărtare anume de unde vocea umană se putea auzi La depărtare nu exista
comunicare Astăzi noi putem comunica prin scris prin cărţi ziare reviste telefon televiziune
internet cu oameni care se află la mii de kilometri de noi ori cu oameni care au trăit icircnaintea noastră
Oamenii aveau nevoie să comunice icircntre ei şi doreau să cunoască gacircndurile icircnaintaşilor Acest lucru
ei icircl făceau prin povestire Omul este singura fiinţă de pe Pămacircnt care simte nevoia şi are capacitatea
să-şi povestească viaţa Icircntacircmplările reale sau imaginare călătoriile războaiele viata unor eroi
adevăraţi dar şi a celor icircnchipuiţi toate acestea erau ţinute minte pe dinafară Bătracircnii povesteau
tinerilor tinerii povesteau la racircndul lor celor mai tineri decacirct ei cacircnd deveneau ei icircnşişi oameni mari
şi astfel aproape nimic nu se pierdea din tot ceea ce se petrecea ori se petrecuse icircn istoria omenirii
Faptele vitejeşti ori cele religioase erau mai cu seamă povestite Icircn vremea aceea oamenii aveau se
pare o memorie colosală Unii dintre ei dovedeau o vocaţie specială icircn acest sens Ei se numeau
rapsozi adică ldquopovestaşirdquo povestitori
Ţineau minte pe dinafară mii de icircntacircmplări cu toate amănuntele lor Ca să fie reţinute mai
bine de memorie aceste icircntacircmplări erau spuse de multe ori icircn versuri şi uneori cacircntate
Marele poem antic ldquoILIADArdquo datorat lui Homer aşa s-a transmis la icircnceput pacircnă cacircnd icircn
sfacircrşit abia după secole a fost scris La fel poemele numite ldquoVEDELErdquo din India veche La fel s-au
transmis şi s-au păstrat basmele şi baladele noastre populare pacircnă la apariţia şi utilizarea scrisului
Istoricii au stabilit cu precizie că icircn Mesopotamia acolo unde s-a inventat şi roata s-a
descifrat şi cea mai veche scriere din lume scrierea sumeriană care a apărut acum mai bine de 5500
de ani Această scriere nu avea un alfabet ci era formată dintr-un şir de pictograme (litere pictate)
Pentru a putea icircnsemna o mulţime de date cacirct mai repede a fost nevoie să se scrie cacirct mai simplu
Atunci cu obiecte ascutite au icircnceput să imprime pe plăcuţe de argilă moale (lut galben) semne care
semănau cu nişte cuie ascuţite grupate să semene cu obiectele sau fiinţele pe care le denumeau
Icircnvăţaţii au studiat această scriere şi au denumit-o ldquoSCRIERE CUNEIFORMĂrdquo
Mărculescu Radu clasa a VII-a A
PAGINI DE ISTORIE
MIRADOR
27
De ce suflă vacircntul
Vacircntul este aer icircn mişcare
Deplasările se datorează diferenţelor de temperatură
ale aerului icircn diferite locuri Aerul cald este mai
puţin dens şi mai uşor decacirct cel rece Dar nu vă este
posibil de a simţi sau a vedea direct această
diferenţă Ea a fost descoperită de oamenii de ştiinţă
cu ajutorul unor aparate speciale Cacircnd aerul rece
care este mai greu icircntacirclneşte aerul cald care este
mai uşor se petrece un schimb de poziţii aerul rece
coboară spre suprafaţa pămacircntului iar cel cald urcă
spre cer Deci aerul icircncepe să se mişte şi simţim un
vacircnt uşor La suprafaţa pămacircntului aerul este pe
alocuri mai rece de exemplu deasupra lacurilor a
pădurilor icircn timp ce icircn alte părţi este mai cald ca de
pildă icircn oraşe iar icircn zonele de deşert este chiar
fierbinte Atunci cacircnd mase mari de aer cald
icircntacirclnesc aerul rece tot icircn cantităţi mari icircncep să
sufle vacircnturi puternice care uneori pot deveni
furtuni violente ce produc distrugeri mari de
culturi animale construcţii şi pun icircn pericol vieţile
oamenilor
De ce apa stinge focul
Aţi avut desigur prilejul să priviţi uneori
un foc de lemne Aţi văzut cum scoate flăcări
strălucitoare care se ridică icircn aer Dar poate nu
ştiţi că fără acest aer din jur focul nu ar putea
arde Aerul conţine un corp gazos invizibil numit
oxigen Oricare ar fi materia folosită pentru ars icircn
foc- lemn cărbune gaze petrol hacircrtie paie ndash este
nevoie de oxigen pentru a se aprinde şi a putea să
ardă
Cacircnd peste un foc aprins se toarnă apă se
alungă cea mai mare parte a aerului din jur Fără
oxigenul din aer focul moare se stinge Dar apa
mai are un rol icircn stingerea focului Ea răceşte
lemnele sau cărbunii aprinşi care nu pot arde
decacirct dacă sunt foarte fierbinţi
Aţi văzut vreodată ce se icircntacircmplă dacă se
pune icircn foc o bucată de lemn bine muiată icircn apă
Ea nu se aprinde ci elimină doar nişte aburi adică
vapori de apă Lemnul fumegă dar nu arde Icircnsă
după ce se usucă lemnul devine fierbinte se
uneşte cu oxigenul din aer şi se aprinde cu flacără
luminoasă scoţacircnd şi puţin fum
De ce se icircnalţă fumul icircn aer
Fumul care iese dintr-un foc de lemne
este un fel de nor format din firicele foarte
mici de cenuşă amestecate cu vapori de apă şi
alte substanţe gazoase (adică aşa cum este
aerul) Aerul amestecat cu fum de deasupra
flăcărilor este foarte fierbinte şi mai uşor
decacirct aerul rece aflat mai departe de foc
Aşadar sus la o anumită distanţă de foc
aerul este rece şi mai greu decacirct aerul cald Ca
urmare aerul rece şi greu se lasă icircn jos către
foc iar aerul cald amestecat cu fum se icircnalţă
sus tot mai sus şi se răspacircndeşte icircn jur pacircnă
cacircnd nu-l mai vedemUneori fumul e dus de
vacircnt pacircnă la mari depărtări
Nu staţi niciodată icircn imediata apropiere a
unui foc Fumul lui face să vă usture ochii să
lacrimaţi vă intră icircn nări şi icircn gură icircl respiraţi
şi vă face să tuşiţi să strănutaţi vă icircnăbuşă
Apoi din focul de lemne sar mereu scacircntei
care pot să vă cadă pe piele sau pe haine şi să
vă ardă foarte rău şi dureros
Tiron Daniel clasa a VII-a B
DIN LUMEA ŞTIINŢEI
MIRADOR
28
Pagina veselă
Dragă carte de matematică
Te rugăm mai maturizează-te şi tu şi icircnvaţă să icircţi rezolvi singură problemele Ne-
am săturat să-ţi le rezolvăm noi Icircnvaţă să te descurci şi singură Ştim viaţa e
greadartrebuie s-o faci
Cu drag
Colectivul clasei a VII-a B
MIRADOR
23
Pe urmele lui Tolkienhellip Hobbitul
Gandalf intră icircn curte fără a saluta mormăind o vrajă
- Hipidi hopoda Nuliferus pădurosus castel Bum-bum
Şi dintr-o dată Bilbo şi Gandolf au ajuns lacircngă castelul din pădurea cea deasă
- Te-am adus aici Bilbo pentru că tu eşti singurul care poate să-mi salveze fata ţinută
prizonieră icircn acest castel
- Cum adică
- Tu eşti hobbitul ales care poate omoricirc bestia Pe Zalzar
- Dar
- Niciun dar Acum du-te
- Bine spuse resemnat şi nu foarte icircncrezător Bilbo
Mergacircnd icircncet spre castel Bilbo ajunse icircn faţa unei uşi
icircnsă teama icircl icircmpiedică să intre Isteţul Gandalf bănuind acest lucru icircl şi teleportase icircnăuntru
Neavacircnd icircncotro Bilbo icircnaintă Deschise uşă după uşă pacircnă cacircnd a dat cu ochii de Iubimumu
Dulcibubu Pe loc s-a icircndrăgostit de prea-frumoasa fată a lui Gandolf
Şi acum cititorule pune-te icircn locul bravului Bilbo care dorind să-şi ia frumoasa inimii acasă
numaidecacirct este nevoit să facă căţiva paşi icircn spate şi să-şi icircnfracircneze dorinţa atacirct de firească inimii Icirci
faţă icirci apăru Zalzar Lupta icircncepu Lipsit de armură şi arme Bilbo icircmprumută sabia de la un
ornament de soldat Pare că sabia nu-i este de mare folos lui Bilbo Dar stai Ce este acea strălucire
Este sabia lui Bilbo Străluceşte din ce icircn ce mai tare Lupta continuă Balanţa se icircnclină icircn favoarea
eroului nostru Puterea icirci este acum icircnzecită Zalzar este icircnvins cu uşurinţă şi dispare
Luacircnd fata de mijloc Bilbo se icircndreptă către Gandolf care văzacircndu-şi fata sănătoasă şi la
adăpost i-o dă de soţie salvatorului
Bilbo şi Iubimumu Dulcibubu au ţinut o nuntă mare Tot acum l-au sărbătorit pe Bilbo ca nou
locotenent al armatei E limpede deci că destinul lui Bilbo a fost s-o salveze pe frumoasa sa viitoare
soţie ca şi stră-stră-stră-stră- bunicul său care nu era altcineva decacirct nu nu vă spun Ghiciţi voi
Bafta
Kopecsiri Blaka (cls a VI-a C)
Din creaţiile noastre
MIRADOR
24
Din creaţiile noastre
Rătăcind spre nicăieri
Zi ploioasă de septembrie
zgomot asurzitor de paşi
miros de frunze moarte
culori din ce icircn ce mai gri
O bancă de lemn uscat şi un suflet rătăcit oftează
Era locul spre care icircmi icircntorceam mereu privirea Era locul nostru
Mi-e dor
Dar tu De ce taci Ţi-e frică de trecut sau poate de viitor De cine te ascunzi
Toate sunt icircntrebări de prisos rostite din faţa geamului alintat de lacrimile
ploii
Placircnge cerul sau cel care placircnge eşti tu
Iar tăcere
Aş vrea
să pot vorbi ca ploaia
să dansez ca vacircntul
să pot picta aceleaşi nuanţe de alb-murdar la fel ca şi timpul
Ecoul asurzitor
icircncetează
paşii
se aud acum icircndepărtacircndu-se
Am plecat lăsacircnd icircn spate doar urmele noroiului cu care erau plini bocancii
cu care mă icircndreptasem ultima oară spre banca noastră
Bezdadea Bianca (clasa a X-a B)
MIRADOR
25
POEZII
Lui Mihai Eminescu
O viaţă zbuciumată
Un trai neicircnţeles
O artă ţi-a fost dată
Cu care te-ai ales
Un sfacircnt poet al ţării
De dragoste-nsetat
Un creator al lumii
Cu suflet măcinat
Poeme dulci daruri iubite
Slove de aur magnifice cuvinte
Un suflet pur bogat icircn astă lume
Tu Eminescu poet scump cu renume
O zi icircndoliată tristă dar vie
Adevăraţii romacircni ţi-o păstrează ţie
Căci ca o floare tu te-ai stins
Icircnsă veşnic vei rămacircne luceafărul aprins
Bodros Carmen clasa a X-a B
Visul
Din ceru-ntunecat sclipeşte luna
Şi se-oglindeşte-n lacul fermecat
Ca o lumină albă de argint
Iar sufletul icircmi este părăsit
Icircn noaptea dulce liniştită
Cacircnd codrul este adormit
Ea stă şi-aşteaptă ca să vină
Din depărtări al ei iubit
Prundişul lunecos şi umed
Sub tălpi aluneca uşor
Şi parcă aude-n depărtare
Un foşnet lin tremurător
Doar vacircntul sună printre ramuri
Şi vine-ncet şi răcoros
Şi parcă spaima mă cuprinde
Privind icircn luciul apei jos
Palăcian Andra clasa a X-a A
MIRADOR
26
Scrisul - a doua memorie a omenirii
La icircnceput icircn urmă cu mii de ani niciun om de pe Pămacircnt nu ştia carte Icircntreaga omenire era
hellipanalfabetă Pentru noi oamenii de azi obişnuiţi cu prezenţa cărţilor a ziarelor şi revistelor la tot
pasul e greu să ne imaginăm acest lucru Oamenii totuşi comunicau icircntre ei prin viu grai cacircnd se
aflau faţă icircn faţă ori la o depărtare anume de unde vocea umană se putea auzi La depărtare nu exista
comunicare Astăzi noi putem comunica prin scris prin cărţi ziare reviste telefon televiziune
internet cu oameni care se află la mii de kilometri de noi ori cu oameni care au trăit icircnaintea noastră
Oamenii aveau nevoie să comunice icircntre ei şi doreau să cunoască gacircndurile icircnaintaşilor Acest lucru
ei icircl făceau prin povestire Omul este singura fiinţă de pe Pămacircnt care simte nevoia şi are capacitatea
să-şi povestească viaţa Icircntacircmplările reale sau imaginare călătoriile războaiele viata unor eroi
adevăraţi dar şi a celor icircnchipuiţi toate acestea erau ţinute minte pe dinafară Bătracircnii povesteau
tinerilor tinerii povesteau la racircndul lor celor mai tineri decacirct ei cacircnd deveneau ei icircnşişi oameni mari
şi astfel aproape nimic nu se pierdea din tot ceea ce se petrecea ori se petrecuse icircn istoria omenirii
Faptele vitejeşti ori cele religioase erau mai cu seamă povestite Icircn vremea aceea oamenii aveau se
pare o memorie colosală Unii dintre ei dovedeau o vocaţie specială icircn acest sens Ei se numeau
rapsozi adică ldquopovestaşirdquo povestitori
Ţineau minte pe dinafară mii de icircntacircmplări cu toate amănuntele lor Ca să fie reţinute mai
bine de memorie aceste icircntacircmplări erau spuse de multe ori icircn versuri şi uneori cacircntate
Marele poem antic ldquoILIADArdquo datorat lui Homer aşa s-a transmis la icircnceput pacircnă cacircnd icircn
sfacircrşit abia după secole a fost scris La fel poemele numite ldquoVEDELErdquo din India veche La fel s-au
transmis şi s-au păstrat basmele şi baladele noastre populare pacircnă la apariţia şi utilizarea scrisului
Istoricii au stabilit cu precizie că icircn Mesopotamia acolo unde s-a inventat şi roata s-a
descifrat şi cea mai veche scriere din lume scrierea sumeriană care a apărut acum mai bine de 5500
de ani Această scriere nu avea un alfabet ci era formată dintr-un şir de pictograme (litere pictate)
Pentru a putea icircnsemna o mulţime de date cacirct mai repede a fost nevoie să se scrie cacirct mai simplu
Atunci cu obiecte ascutite au icircnceput să imprime pe plăcuţe de argilă moale (lut galben) semne care
semănau cu nişte cuie ascuţite grupate să semene cu obiectele sau fiinţele pe care le denumeau
Icircnvăţaţii au studiat această scriere şi au denumit-o ldquoSCRIERE CUNEIFORMĂrdquo
Mărculescu Radu clasa a VII-a A
PAGINI DE ISTORIE
MIRADOR
27
De ce suflă vacircntul
Vacircntul este aer icircn mişcare
Deplasările se datorează diferenţelor de temperatură
ale aerului icircn diferite locuri Aerul cald este mai
puţin dens şi mai uşor decacirct cel rece Dar nu vă este
posibil de a simţi sau a vedea direct această
diferenţă Ea a fost descoperită de oamenii de ştiinţă
cu ajutorul unor aparate speciale Cacircnd aerul rece
care este mai greu icircntacirclneşte aerul cald care este
mai uşor se petrece un schimb de poziţii aerul rece
coboară spre suprafaţa pămacircntului iar cel cald urcă
spre cer Deci aerul icircncepe să se mişte şi simţim un
vacircnt uşor La suprafaţa pămacircntului aerul este pe
alocuri mai rece de exemplu deasupra lacurilor a
pădurilor icircn timp ce icircn alte părţi este mai cald ca de
pildă icircn oraşe iar icircn zonele de deşert este chiar
fierbinte Atunci cacircnd mase mari de aer cald
icircntacirclnesc aerul rece tot icircn cantităţi mari icircncep să
sufle vacircnturi puternice care uneori pot deveni
furtuni violente ce produc distrugeri mari de
culturi animale construcţii şi pun icircn pericol vieţile
oamenilor
De ce apa stinge focul
Aţi avut desigur prilejul să priviţi uneori
un foc de lemne Aţi văzut cum scoate flăcări
strălucitoare care se ridică icircn aer Dar poate nu
ştiţi că fără acest aer din jur focul nu ar putea
arde Aerul conţine un corp gazos invizibil numit
oxigen Oricare ar fi materia folosită pentru ars icircn
foc- lemn cărbune gaze petrol hacircrtie paie ndash este
nevoie de oxigen pentru a se aprinde şi a putea să
ardă
Cacircnd peste un foc aprins se toarnă apă se
alungă cea mai mare parte a aerului din jur Fără
oxigenul din aer focul moare se stinge Dar apa
mai are un rol icircn stingerea focului Ea răceşte
lemnele sau cărbunii aprinşi care nu pot arde
decacirct dacă sunt foarte fierbinţi
Aţi văzut vreodată ce se icircntacircmplă dacă se
pune icircn foc o bucată de lemn bine muiată icircn apă
Ea nu se aprinde ci elimină doar nişte aburi adică
vapori de apă Lemnul fumegă dar nu arde Icircnsă
după ce se usucă lemnul devine fierbinte se
uneşte cu oxigenul din aer şi se aprinde cu flacără
luminoasă scoţacircnd şi puţin fum
De ce se icircnalţă fumul icircn aer
Fumul care iese dintr-un foc de lemne
este un fel de nor format din firicele foarte
mici de cenuşă amestecate cu vapori de apă şi
alte substanţe gazoase (adică aşa cum este
aerul) Aerul amestecat cu fum de deasupra
flăcărilor este foarte fierbinte şi mai uşor
decacirct aerul rece aflat mai departe de foc
Aşadar sus la o anumită distanţă de foc
aerul este rece şi mai greu decacirct aerul cald Ca
urmare aerul rece şi greu se lasă icircn jos către
foc iar aerul cald amestecat cu fum se icircnalţă
sus tot mai sus şi se răspacircndeşte icircn jur pacircnă
cacircnd nu-l mai vedemUneori fumul e dus de
vacircnt pacircnă la mari depărtări
Nu staţi niciodată icircn imediata apropiere a
unui foc Fumul lui face să vă usture ochii să
lacrimaţi vă intră icircn nări şi icircn gură icircl respiraţi
şi vă face să tuşiţi să strănutaţi vă icircnăbuşă
Apoi din focul de lemne sar mereu scacircntei
care pot să vă cadă pe piele sau pe haine şi să
vă ardă foarte rău şi dureros
Tiron Daniel clasa a VII-a B
DIN LUMEA ŞTIINŢEI
MIRADOR
28
Pagina veselă
Dragă carte de matematică
Te rugăm mai maturizează-te şi tu şi icircnvaţă să icircţi rezolvi singură problemele Ne-
am săturat să-ţi le rezolvăm noi Icircnvaţă să te descurci şi singură Ştim viaţa e
greadartrebuie s-o faci
Cu drag
Colectivul clasei a VII-a B
MIRADOR
24
Din creaţiile noastre
Rătăcind spre nicăieri
Zi ploioasă de septembrie
zgomot asurzitor de paşi
miros de frunze moarte
culori din ce icircn ce mai gri
O bancă de lemn uscat şi un suflet rătăcit oftează
Era locul spre care icircmi icircntorceam mereu privirea Era locul nostru
Mi-e dor
Dar tu De ce taci Ţi-e frică de trecut sau poate de viitor De cine te ascunzi
Toate sunt icircntrebări de prisos rostite din faţa geamului alintat de lacrimile
ploii
Placircnge cerul sau cel care placircnge eşti tu
Iar tăcere
Aş vrea
să pot vorbi ca ploaia
să dansez ca vacircntul
să pot picta aceleaşi nuanţe de alb-murdar la fel ca şi timpul
Ecoul asurzitor
icircncetează
paşii
se aud acum icircndepărtacircndu-se
Am plecat lăsacircnd icircn spate doar urmele noroiului cu care erau plini bocancii
cu care mă icircndreptasem ultima oară spre banca noastră
Bezdadea Bianca (clasa a X-a B)
MIRADOR
25
POEZII
Lui Mihai Eminescu
O viaţă zbuciumată
Un trai neicircnţeles
O artă ţi-a fost dată
Cu care te-ai ales
Un sfacircnt poet al ţării
De dragoste-nsetat
Un creator al lumii
Cu suflet măcinat
Poeme dulci daruri iubite
Slove de aur magnifice cuvinte
Un suflet pur bogat icircn astă lume
Tu Eminescu poet scump cu renume
O zi icircndoliată tristă dar vie
Adevăraţii romacircni ţi-o păstrează ţie
Căci ca o floare tu te-ai stins
Icircnsă veşnic vei rămacircne luceafărul aprins
Bodros Carmen clasa a X-a B
Visul
Din ceru-ntunecat sclipeşte luna
Şi se-oglindeşte-n lacul fermecat
Ca o lumină albă de argint
Iar sufletul icircmi este părăsit
Icircn noaptea dulce liniştită
Cacircnd codrul este adormit
Ea stă şi-aşteaptă ca să vină
Din depărtări al ei iubit
Prundişul lunecos şi umed
Sub tălpi aluneca uşor
Şi parcă aude-n depărtare
Un foşnet lin tremurător
Doar vacircntul sună printre ramuri
Şi vine-ncet şi răcoros
Şi parcă spaima mă cuprinde
Privind icircn luciul apei jos
Palăcian Andra clasa a X-a A
MIRADOR
26
Scrisul - a doua memorie a omenirii
La icircnceput icircn urmă cu mii de ani niciun om de pe Pămacircnt nu ştia carte Icircntreaga omenire era
hellipanalfabetă Pentru noi oamenii de azi obişnuiţi cu prezenţa cărţilor a ziarelor şi revistelor la tot
pasul e greu să ne imaginăm acest lucru Oamenii totuşi comunicau icircntre ei prin viu grai cacircnd se
aflau faţă icircn faţă ori la o depărtare anume de unde vocea umană se putea auzi La depărtare nu exista
comunicare Astăzi noi putem comunica prin scris prin cărţi ziare reviste telefon televiziune
internet cu oameni care se află la mii de kilometri de noi ori cu oameni care au trăit icircnaintea noastră
Oamenii aveau nevoie să comunice icircntre ei şi doreau să cunoască gacircndurile icircnaintaşilor Acest lucru
ei icircl făceau prin povestire Omul este singura fiinţă de pe Pămacircnt care simte nevoia şi are capacitatea
să-şi povestească viaţa Icircntacircmplările reale sau imaginare călătoriile războaiele viata unor eroi
adevăraţi dar şi a celor icircnchipuiţi toate acestea erau ţinute minte pe dinafară Bătracircnii povesteau
tinerilor tinerii povesteau la racircndul lor celor mai tineri decacirct ei cacircnd deveneau ei icircnşişi oameni mari
şi astfel aproape nimic nu se pierdea din tot ceea ce se petrecea ori se petrecuse icircn istoria omenirii
Faptele vitejeşti ori cele religioase erau mai cu seamă povestite Icircn vremea aceea oamenii aveau se
pare o memorie colosală Unii dintre ei dovedeau o vocaţie specială icircn acest sens Ei se numeau
rapsozi adică ldquopovestaşirdquo povestitori
Ţineau minte pe dinafară mii de icircntacircmplări cu toate amănuntele lor Ca să fie reţinute mai
bine de memorie aceste icircntacircmplări erau spuse de multe ori icircn versuri şi uneori cacircntate
Marele poem antic ldquoILIADArdquo datorat lui Homer aşa s-a transmis la icircnceput pacircnă cacircnd icircn
sfacircrşit abia după secole a fost scris La fel poemele numite ldquoVEDELErdquo din India veche La fel s-au
transmis şi s-au păstrat basmele şi baladele noastre populare pacircnă la apariţia şi utilizarea scrisului
Istoricii au stabilit cu precizie că icircn Mesopotamia acolo unde s-a inventat şi roata s-a
descifrat şi cea mai veche scriere din lume scrierea sumeriană care a apărut acum mai bine de 5500
de ani Această scriere nu avea un alfabet ci era formată dintr-un şir de pictograme (litere pictate)
Pentru a putea icircnsemna o mulţime de date cacirct mai repede a fost nevoie să se scrie cacirct mai simplu
Atunci cu obiecte ascutite au icircnceput să imprime pe plăcuţe de argilă moale (lut galben) semne care
semănau cu nişte cuie ascuţite grupate să semene cu obiectele sau fiinţele pe care le denumeau
Icircnvăţaţii au studiat această scriere şi au denumit-o ldquoSCRIERE CUNEIFORMĂrdquo
Mărculescu Radu clasa a VII-a A
PAGINI DE ISTORIE
MIRADOR
27
De ce suflă vacircntul
Vacircntul este aer icircn mişcare
Deplasările se datorează diferenţelor de temperatură
ale aerului icircn diferite locuri Aerul cald este mai
puţin dens şi mai uşor decacirct cel rece Dar nu vă este
posibil de a simţi sau a vedea direct această
diferenţă Ea a fost descoperită de oamenii de ştiinţă
cu ajutorul unor aparate speciale Cacircnd aerul rece
care este mai greu icircntacirclneşte aerul cald care este
mai uşor se petrece un schimb de poziţii aerul rece
coboară spre suprafaţa pămacircntului iar cel cald urcă
spre cer Deci aerul icircncepe să se mişte şi simţim un
vacircnt uşor La suprafaţa pămacircntului aerul este pe
alocuri mai rece de exemplu deasupra lacurilor a
pădurilor icircn timp ce icircn alte părţi este mai cald ca de
pildă icircn oraşe iar icircn zonele de deşert este chiar
fierbinte Atunci cacircnd mase mari de aer cald
icircntacirclnesc aerul rece tot icircn cantităţi mari icircncep să
sufle vacircnturi puternice care uneori pot deveni
furtuni violente ce produc distrugeri mari de
culturi animale construcţii şi pun icircn pericol vieţile
oamenilor
De ce apa stinge focul
Aţi avut desigur prilejul să priviţi uneori
un foc de lemne Aţi văzut cum scoate flăcări
strălucitoare care se ridică icircn aer Dar poate nu
ştiţi că fără acest aer din jur focul nu ar putea
arde Aerul conţine un corp gazos invizibil numit
oxigen Oricare ar fi materia folosită pentru ars icircn
foc- lemn cărbune gaze petrol hacircrtie paie ndash este
nevoie de oxigen pentru a se aprinde şi a putea să
ardă
Cacircnd peste un foc aprins se toarnă apă se
alungă cea mai mare parte a aerului din jur Fără
oxigenul din aer focul moare se stinge Dar apa
mai are un rol icircn stingerea focului Ea răceşte
lemnele sau cărbunii aprinşi care nu pot arde
decacirct dacă sunt foarte fierbinţi
Aţi văzut vreodată ce se icircntacircmplă dacă se
pune icircn foc o bucată de lemn bine muiată icircn apă
Ea nu se aprinde ci elimină doar nişte aburi adică
vapori de apă Lemnul fumegă dar nu arde Icircnsă
după ce se usucă lemnul devine fierbinte se
uneşte cu oxigenul din aer şi se aprinde cu flacără
luminoasă scoţacircnd şi puţin fum
De ce se icircnalţă fumul icircn aer
Fumul care iese dintr-un foc de lemne
este un fel de nor format din firicele foarte
mici de cenuşă amestecate cu vapori de apă şi
alte substanţe gazoase (adică aşa cum este
aerul) Aerul amestecat cu fum de deasupra
flăcărilor este foarte fierbinte şi mai uşor
decacirct aerul rece aflat mai departe de foc
Aşadar sus la o anumită distanţă de foc
aerul este rece şi mai greu decacirct aerul cald Ca
urmare aerul rece şi greu se lasă icircn jos către
foc iar aerul cald amestecat cu fum se icircnalţă
sus tot mai sus şi se răspacircndeşte icircn jur pacircnă
cacircnd nu-l mai vedemUneori fumul e dus de
vacircnt pacircnă la mari depărtări
Nu staţi niciodată icircn imediata apropiere a
unui foc Fumul lui face să vă usture ochii să
lacrimaţi vă intră icircn nări şi icircn gură icircl respiraţi
şi vă face să tuşiţi să strănutaţi vă icircnăbuşă
Apoi din focul de lemne sar mereu scacircntei
care pot să vă cadă pe piele sau pe haine şi să
vă ardă foarte rău şi dureros
Tiron Daniel clasa a VII-a B
DIN LUMEA ŞTIINŢEI
MIRADOR
28
Pagina veselă
Dragă carte de matematică
Te rugăm mai maturizează-te şi tu şi icircnvaţă să icircţi rezolvi singură problemele Ne-
am săturat să-ţi le rezolvăm noi Icircnvaţă să te descurci şi singură Ştim viaţa e
greadartrebuie s-o faci
Cu drag
Colectivul clasei a VII-a B
MIRADOR
25
POEZII
Lui Mihai Eminescu
O viaţă zbuciumată
Un trai neicircnţeles
O artă ţi-a fost dată
Cu care te-ai ales
Un sfacircnt poet al ţării
De dragoste-nsetat
Un creator al lumii
Cu suflet măcinat
Poeme dulci daruri iubite
Slove de aur magnifice cuvinte
Un suflet pur bogat icircn astă lume
Tu Eminescu poet scump cu renume
O zi icircndoliată tristă dar vie
Adevăraţii romacircni ţi-o păstrează ţie
Căci ca o floare tu te-ai stins
Icircnsă veşnic vei rămacircne luceafărul aprins
Bodros Carmen clasa a X-a B
Visul
Din ceru-ntunecat sclipeşte luna
Şi se-oglindeşte-n lacul fermecat
Ca o lumină albă de argint
Iar sufletul icircmi este părăsit
Icircn noaptea dulce liniştită
Cacircnd codrul este adormit
Ea stă şi-aşteaptă ca să vină
Din depărtări al ei iubit
Prundişul lunecos şi umed
Sub tălpi aluneca uşor
Şi parcă aude-n depărtare
Un foşnet lin tremurător
Doar vacircntul sună printre ramuri
Şi vine-ncet şi răcoros
Şi parcă spaima mă cuprinde
Privind icircn luciul apei jos
Palăcian Andra clasa a X-a A
MIRADOR
26
Scrisul - a doua memorie a omenirii
La icircnceput icircn urmă cu mii de ani niciun om de pe Pămacircnt nu ştia carte Icircntreaga omenire era
hellipanalfabetă Pentru noi oamenii de azi obişnuiţi cu prezenţa cărţilor a ziarelor şi revistelor la tot
pasul e greu să ne imaginăm acest lucru Oamenii totuşi comunicau icircntre ei prin viu grai cacircnd se
aflau faţă icircn faţă ori la o depărtare anume de unde vocea umană se putea auzi La depărtare nu exista
comunicare Astăzi noi putem comunica prin scris prin cărţi ziare reviste telefon televiziune
internet cu oameni care se află la mii de kilometri de noi ori cu oameni care au trăit icircnaintea noastră
Oamenii aveau nevoie să comunice icircntre ei şi doreau să cunoască gacircndurile icircnaintaşilor Acest lucru
ei icircl făceau prin povestire Omul este singura fiinţă de pe Pămacircnt care simte nevoia şi are capacitatea
să-şi povestească viaţa Icircntacircmplările reale sau imaginare călătoriile războaiele viata unor eroi
adevăraţi dar şi a celor icircnchipuiţi toate acestea erau ţinute minte pe dinafară Bătracircnii povesteau
tinerilor tinerii povesteau la racircndul lor celor mai tineri decacirct ei cacircnd deveneau ei icircnşişi oameni mari
şi astfel aproape nimic nu se pierdea din tot ceea ce se petrecea ori se petrecuse icircn istoria omenirii
Faptele vitejeşti ori cele religioase erau mai cu seamă povestite Icircn vremea aceea oamenii aveau se
pare o memorie colosală Unii dintre ei dovedeau o vocaţie specială icircn acest sens Ei se numeau
rapsozi adică ldquopovestaşirdquo povestitori
Ţineau minte pe dinafară mii de icircntacircmplări cu toate amănuntele lor Ca să fie reţinute mai
bine de memorie aceste icircntacircmplări erau spuse de multe ori icircn versuri şi uneori cacircntate
Marele poem antic ldquoILIADArdquo datorat lui Homer aşa s-a transmis la icircnceput pacircnă cacircnd icircn
sfacircrşit abia după secole a fost scris La fel poemele numite ldquoVEDELErdquo din India veche La fel s-au
transmis şi s-au păstrat basmele şi baladele noastre populare pacircnă la apariţia şi utilizarea scrisului
Istoricii au stabilit cu precizie că icircn Mesopotamia acolo unde s-a inventat şi roata s-a
descifrat şi cea mai veche scriere din lume scrierea sumeriană care a apărut acum mai bine de 5500
de ani Această scriere nu avea un alfabet ci era formată dintr-un şir de pictograme (litere pictate)
Pentru a putea icircnsemna o mulţime de date cacirct mai repede a fost nevoie să se scrie cacirct mai simplu
Atunci cu obiecte ascutite au icircnceput să imprime pe plăcuţe de argilă moale (lut galben) semne care
semănau cu nişte cuie ascuţite grupate să semene cu obiectele sau fiinţele pe care le denumeau
Icircnvăţaţii au studiat această scriere şi au denumit-o ldquoSCRIERE CUNEIFORMĂrdquo
Mărculescu Radu clasa a VII-a A
PAGINI DE ISTORIE
MIRADOR
27
De ce suflă vacircntul
Vacircntul este aer icircn mişcare
Deplasările se datorează diferenţelor de temperatură
ale aerului icircn diferite locuri Aerul cald este mai
puţin dens şi mai uşor decacirct cel rece Dar nu vă este
posibil de a simţi sau a vedea direct această
diferenţă Ea a fost descoperită de oamenii de ştiinţă
cu ajutorul unor aparate speciale Cacircnd aerul rece
care este mai greu icircntacirclneşte aerul cald care este
mai uşor se petrece un schimb de poziţii aerul rece
coboară spre suprafaţa pămacircntului iar cel cald urcă
spre cer Deci aerul icircncepe să se mişte şi simţim un
vacircnt uşor La suprafaţa pămacircntului aerul este pe
alocuri mai rece de exemplu deasupra lacurilor a
pădurilor icircn timp ce icircn alte părţi este mai cald ca de
pildă icircn oraşe iar icircn zonele de deşert este chiar
fierbinte Atunci cacircnd mase mari de aer cald
icircntacirclnesc aerul rece tot icircn cantităţi mari icircncep să
sufle vacircnturi puternice care uneori pot deveni
furtuni violente ce produc distrugeri mari de
culturi animale construcţii şi pun icircn pericol vieţile
oamenilor
De ce apa stinge focul
Aţi avut desigur prilejul să priviţi uneori
un foc de lemne Aţi văzut cum scoate flăcări
strălucitoare care se ridică icircn aer Dar poate nu
ştiţi că fără acest aer din jur focul nu ar putea
arde Aerul conţine un corp gazos invizibil numit
oxigen Oricare ar fi materia folosită pentru ars icircn
foc- lemn cărbune gaze petrol hacircrtie paie ndash este
nevoie de oxigen pentru a se aprinde şi a putea să
ardă
Cacircnd peste un foc aprins se toarnă apă se
alungă cea mai mare parte a aerului din jur Fără
oxigenul din aer focul moare se stinge Dar apa
mai are un rol icircn stingerea focului Ea răceşte
lemnele sau cărbunii aprinşi care nu pot arde
decacirct dacă sunt foarte fierbinţi
Aţi văzut vreodată ce se icircntacircmplă dacă se
pune icircn foc o bucată de lemn bine muiată icircn apă
Ea nu se aprinde ci elimină doar nişte aburi adică
vapori de apă Lemnul fumegă dar nu arde Icircnsă
după ce se usucă lemnul devine fierbinte se
uneşte cu oxigenul din aer şi se aprinde cu flacără
luminoasă scoţacircnd şi puţin fum
De ce se icircnalţă fumul icircn aer
Fumul care iese dintr-un foc de lemne
este un fel de nor format din firicele foarte
mici de cenuşă amestecate cu vapori de apă şi
alte substanţe gazoase (adică aşa cum este
aerul) Aerul amestecat cu fum de deasupra
flăcărilor este foarte fierbinte şi mai uşor
decacirct aerul rece aflat mai departe de foc
Aşadar sus la o anumită distanţă de foc
aerul este rece şi mai greu decacirct aerul cald Ca
urmare aerul rece şi greu se lasă icircn jos către
foc iar aerul cald amestecat cu fum se icircnalţă
sus tot mai sus şi se răspacircndeşte icircn jur pacircnă
cacircnd nu-l mai vedemUneori fumul e dus de
vacircnt pacircnă la mari depărtări
Nu staţi niciodată icircn imediata apropiere a
unui foc Fumul lui face să vă usture ochii să
lacrimaţi vă intră icircn nări şi icircn gură icircl respiraţi
şi vă face să tuşiţi să strănutaţi vă icircnăbuşă
Apoi din focul de lemne sar mereu scacircntei
care pot să vă cadă pe piele sau pe haine şi să
vă ardă foarte rău şi dureros
Tiron Daniel clasa a VII-a B
DIN LUMEA ŞTIINŢEI
MIRADOR
28
Pagina veselă
Dragă carte de matematică
Te rugăm mai maturizează-te şi tu şi icircnvaţă să icircţi rezolvi singură problemele Ne-
am săturat să-ţi le rezolvăm noi Icircnvaţă să te descurci şi singură Ştim viaţa e
greadartrebuie s-o faci
Cu drag
Colectivul clasei a VII-a B
MIRADOR
26
Scrisul - a doua memorie a omenirii
La icircnceput icircn urmă cu mii de ani niciun om de pe Pămacircnt nu ştia carte Icircntreaga omenire era
hellipanalfabetă Pentru noi oamenii de azi obişnuiţi cu prezenţa cărţilor a ziarelor şi revistelor la tot
pasul e greu să ne imaginăm acest lucru Oamenii totuşi comunicau icircntre ei prin viu grai cacircnd se
aflau faţă icircn faţă ori la o depărtare anume de unde vocea umană se putea auzi La depărtare nu exista
comunicare Astăzi noi putem comunica prin scris prin cărţi ziare reviste telefon televiziune
internet cu oameni care se află la mii de kilometri de noi ori cu oameni care au trăit icircnaintea noastră
Oamenii aveau nevoie să comunice icircntre ei şi doreau să cunoască gacircndurile icircnaintaşilor Acest lucru
ei icircl făceau prin povestire Omul este singura fiinţă de pe Pămacircnt care simte nevoia şi are capacitatea
să-şi povestească viaţa Icircntacircmplările reale sau imaginare călătoriile războaiele viata unor eroi
adevăraţi dar şi a celor icircnchipuiţi toate acestea erau ţinute minte pe dinafară Bătracircnii povesteau
tinerilor tinerii povesteau la racircndul lor celor mai tineri decacirct ei cacircnd deveneau ei icircnşişi oameni mari
şi astfel aproape nimic nu se pierdea din tot ceea ce se petrecea ori se petrecuse icircn istoria omenirii
Faptele vitejeşti ori cele religioase erau mai cu seamă povestite Icircn vremea aceea oamenii aveau se
pare o memorie colosală Unii dintre ei dovedeau o vocaţie specială icircn acest sens Ei se numeau
rapsozi adică ldquopovestaşirdquo povestitori
Ţineau minte pe dinafară mii de icircntacircmplări cu toate amănuntele lor Ca să fie reţinute mai
bine de memorie aceste icircntacircmplări erau spuse de multe ori icircn versuri şi uneori cacircntate
Marele poem antic ldquoILIADArdquo datorat lui Homer aşa s-a transmis la icircnceput pacircnă cacircnd icircn
sfacircrşit abia după secole a fost scris La fel poemele numite ldquoVEDELErdquo din India veche La fel s-au
transmis şi s-au păstrat basmele şi baladele noastre populare pacircnă la apariţia şi utilizarea scrisului
Istoricii au stabilit cu precizie că icircn Mesopotamia acolo unde s-a inventat şi roata s-a
descifrat şi cea mai veche scriere din lume scrierea sumeriană care a apărut acum mai bine de 5500
de ani Această scriere nu avea un alfabet ci era formată dintr-un şir de pictograme (litere pictate)
Pentru a putea icircnsemna o mulţime de date cacirct mai repede a fost nevoie să se scrie cacirct mai simplu
Atunci cu obiecte ascutite au icircnceput să imprime pe plăcuţe de argilă moale (lut galben) semne care
semănau cu nişte cuie ascuţite grupate să semene cu obiectele sau fiinţele pe care le denumeau
Icircnvăţaţii au studiat această scriere şi au denumit-o ldquoSCRIERE CUNEIFORMĂrdquo
Mărculescu Radu clasa a VII-a A
PAGINI DE ISTORIE
MIRADOR
27
De ce suflă vacircntul
Vacircntul este aer icircn mişcare
Deplasările se datorează diferenţelor de temperatură
ale aerului icircn diferite locuri Aerul cald este mai
puţin dens şi mai uşor decacirct cel rece Dar nu vă este
posibil de a simţi sau a vedea direct această
diferenţă Ea a fost descoperită de oamenii de ştiinţă
cu ajutorul unor aparate speciale Cacircnd aerul rece
care este mai greu icircntacirclneşte aerul cald care este
mai uşor se petrece un schimb de poziţii aerul rece
coboară spre suprafaţa pămacircntului iar cel cald urcă
spre cer Deci aerul icircncepe să se mişte şi simţim un
vacircnt uşor La suprafaţa pămacircntului aerul este pe
alocuri mai rece de exemplu deasupra lacurilor a
pădurilor icircn timp ce icircn alte părţi este mai cald ca de
pildă icircn oraşe iar icircn zonele de deşert este chiar
fierbinte Atunci cacircnd mase mari de aer cald
icircntacirclnesc aerul rece tot icircn cantităţi mari icircncep să
sufle vacircnturi puternice care uneori pot deveni
furtuni violente ce produc distrugeri mari de
culturi animale construcţii şi pun icircn pericol vieţile
oamenilor
De ce apa stinge focul
Aţi avut desigur prilejul să priviţi uneori
un foc de lemne Aţi văzut cum scoate flăcări
strălucitoare care se ridică icircn aer Dar poate nu
ştiţi că fără acest aer din jur focul nu ar putea
arde Aerul conţine un corp gazos invizibil numit
oxigen Oricare ar fi materia folosită pentru ars icircn
foc- lemn cărbune gaze petrol hacircrtie paie ndash este
nevoie de oxigen pentru a se aprinde şi a putea să
ardă
Cacircnd peste un foc aprins se toarnă apă se
alungă cea mai mare parte a aerului din jur Fără
oxigenul din aer focul moare se stinge Dar apa
mai are un rol icircn stingerea focului Ea răceşte
lemnele sau cărbunii aprinşi care nu pot arde
decacirct dacă sunt foarte fierbinţi
Aţi văzut vreodată ce se icircntacircmplă dacă se
pune icircn foc o bucată de lemn bine muiată icircn apă
Ea nu se aprinde ci elimină doar nişte aburi adică
vapori de apă Lemnul fumegă dar nu arde Icircnsă
după ce se usucă lemnul devine fierbinte se
uneşte cu oxigenul din aer şi se aprinde cu flacără
luminoasă scoţacircnd şi puţin fum
De ce se icircnalţă fumul icircn aer
Fumul care iese dintr-un foc de lemne
este un fel de nor format din firicele foarte
mici de cenuşă amestecate cu vapori de apă şi
alte substanţe gazoase (adică aşa cum este
aerul) Aerul amestecat cu fum de deasupra
flăcărilor este foarte fierbinte şi mai uşor
decacirct aerul rece aflat mai departe de foc
Aşadar sus la o anumită distanţă de foc
aerul este rece şi mai greu decacirct aerul cald Ca
urmare aerul rece şi greu se lasă icircn jos către
foc iar aerul cald amestecat cu fum se icircnalţă
sus tot mai sus şi se răspacircndeşte icircn jur pacircnă
cacircnd nu-l mai vedemUneori fumul e dus de
vacircnt pacircnă la mari depărtări
Nu staţi niciodată icircn imediata apropiere a
unui foc Fumul lui face să vă usture ochii să
lacrimaţi vă intră icircn nări şi icircn gură icircl respiraţi
şi vă face să tuşiţi să strănutaţi vă icircnăbuşă
Apoi din focul de lemne sar mereu scacircntei
care pot să vă cadă pe piele sau pe haine şi să
vă ardă foarte rău şi dureros
Tiron Daniel clasa a VII-a B
DIN LUMEA ŞTIINŢEI
MIRADOR
28
Pagina veselă
Dragă carte de matematică
Te rugăm mai maturizează-te şi tu şi icircnvaţă să icircţi rezolvi singură problemele Ne-
am săturat să-ţi le rezolvăm noi Icircnvaţă să te descurci şi singură Ştim viaţa e
greadartrebuie s-o faci
Cu drag
Colectivul clasei a VII-a B
MIRADOR
27
De ce suflă vacircntul
Vacircntul este aer icircn mişcare
Deplasările se datorează diferenţelor de temperatură
ale aerului icircn diferite locuri Aerul cald este mai
puţin dens şi mai uşor decacirct cel rece Dar nu vă este
posibil de a simţi sau a vedea direct această
diferenţă Ea a fost descoperită de oamenii de ştiinţă
cu ajutorul unor aparate speciale Cacircnd aerul rece
care este mai greu icircntacirclneşte aerul cald care este
mai uşor se petrece un schimb de poziţii aerul rece
coboară spre suprafaţa pămacircntului iar cel cald urcă
spre cer Deci aerul icircncepe să se mişte şi simţim un
vacircnt uşor La suprafaţa pămacircntului aerul este pe
alocuri mai rece de exemplu deasupra lacurilor a
pădurilor icircn timp ce icircn alte părţi este mai cald ca de
pildă icircn oraşe iar icircn zonele de deşert este chiar
fierbinte Atunci cacircnd mase mari de aer cald
icircntacirclnesc aerul rece tot icircn cantităţi mari icircncep să
sufle vacircnturi puternice care uneori pot deveni
furtuni violente ce produc distrugeri mari de
culturi animale construcţii şi pun icircn pericol vieţile
oamenilor
De ce apa stinge focul
Aţi avut desigur prilejul să priviţi uneori
un foc de lemne Aţi văzut cum scoate flăcări
strălucitoare care se ridică icircn aer Dar poate nu
ştiţi că fără acest aer din jur focul nu ar putea
arde Aerul conţine un corp gazos invizibil numit
oxigen Oricare ar fi materia folosită pentru ars icircn
foc- lemn cărbune gaze petrol hacircrtie paie ndash este
nevoie de oxigen pentru a se aprinde şi a putea să
ardă
Cacircnd peste un foc aprins se toarnă apă se
alungă cea mai mare parte a aerului din jur Fără
oxigenul din aer focul moare se stinge Dar apa
mai are un rol icircn stingerea focului Ea răceşte
lemnele sau cărbunii aprinşi care nu pot arde
decacirct dacă sunt foarte fierbinţi
Aţi văzut vreodată ce se icircntacircmplă dacă se
pune icircn foc o bucată de lemn bine muiată icircn apă
Ea nu se aprinde ci elimină doar nişte aburi adică
vapori de apă Lemnul fumegă dar nu arde Icircnsă
după ce se usucă lemnul devine fierbinte se
uneşte cu oxigenul din aer şi se aprinde cu flacără
luminoasă scoţacircnd şi puţin fum
De ce se icircnalţă fumul icircn aer
Fumul care iese dintr-un foc de lemne
este un fel de nor format din firicele foarte
mici de cenuşă amestecate cu vapori de apă şi
alte substanţe gazoase (adică aşa cum este
aerul) Aerul amestecat cu fum de deasupra
flăcărilor este foarte fierbinte şi mai uşor
decacirct aerul rece aflat mai departe de foc
Aşadar sus la o anumită distanţă de foc
aerul este rece şi mai greu decacirct aerul cald Ca
urmare aerul rece şi greu se lasă icircn jos către
foc iar aerul cald amestecat cu fum se icircnalţă
sus tot mai sus şi se răspacircndeşte icircn jur pacircnă
cacircnd nu-l mai vedemUneori fumul e dus de
vacircnt pacircnă la mari depărtări
Nu staţi niciodată icircn imediata apropiere a
unui foc Fumul lui face să vă usture ochii să
lacrimaţi vă intră icircn nări şi icircn gură icircl respiraţi
şi vă face să tuşiţi să strănutaţi vă icircnăbuşă
Apoi din focul de lemne sar mereu scacircntei
care pot să vă cadă pe piele sau pe haine şi să
vă ardă foarte rău şi dureros
Tiron Daniel clasa a VII-a B
DIN LUMEA ŞTIINŢEI
MIRADOR
28
Pagina veselă
Dragă carte de matematică
Te rugăm mai maturizează-te şi tu şi icircnvaţă să icircţi rezolvi singură problemele Ne-
am săturat să-ţi le rezolvăm noi Icircnvaţă să te descurci şi singură Ştim viaţa e
greadartrebuie s-o faci
Cu drag
Colectivul clasei a VII-a B
MIRADOR
28
Pagina veselă
Dragă carte de matematică
Te rugăm mai maturizează-te şi tu şi icircnvaţă să icircţi rezolvi singură problemele Ne-
am săturat să-ţi le rezolvăm noi Icircnvaţă să te descurci şi singură Ştim viaţa e
greadartrebuie s-o faci
Cu drag
Colectivul clasei a VII-a B