Post on 17-Jan-2020
INVENTARIEREA, STUDIEREA ŞI CUNOAŞTEREA LEGISLAŢIEI, DIRECTIVELOR ŞI NORMATIVELOR C.E. PRIVIND PROMOVAREA ŞI
INSTALAREA DE GRUPURI COGENERATIVE
Rezumat
Domeniul abordat în cazul cercetării are la bază conceptul de producere combinată a
energiei electrice, căldurii şi/sau frigului de mică şi medie putere, conform Directivei C.E. nr.
8/2004 a Parlamentului Consiliului European, privitoare la “promovarea cogenerării” şi a Legii
energiei electrice nr. 13/2007.
Cogenerarea este o tehnică extrem de eficientă în alimentarea cu energie electrică şi
căldură pentru piaţa europeană de energie şi reprezintă o parte din strategia Uniunii
pentru o utilizare eficientă a energiei. Producerea combinată de căldură şi energie electrică
economiseşte energie, îmbunătăţeşte securitatea în furnizarea energiei şi este avantajoasă
din punct de vedere al costurilor. Este vorba despre unităţi de producere combinată, cu
puteri electrice unitare de la câţiva kW până la câţiva MW. Soluţiile respective se adresează
tuturor tipurilor de consumatori: urbani şi aşezări ţărăneşti, consumatori terţiari (hoteluri,
complexe comerciale, aeroporturi, spitale, complexe turistice, sportive, şcoli, complexe
universitare, staţii de tratare a apelor uzate, complexe de porcine, viticole etc.), consumatori
industriali şi agroindustriali (de tip ferme, industrie mică etc.). Conform aceleiaşi directive,
aceste soluţii reprezintă o prioritate pe termen scurt, mediu şi lung pentru toate ţările
membre şi viitoare membre ale U.E., trebuind să constituie o direcţie de dezvoltare în
domeniul asigurării cu energie.
1. Directive Europene.
Având în vedere că potenţialul de utilizare a cogenerării, ca masură de
1
economisire a energiei, este puţin exploatat în Comunitatea Europeană în prezent,
Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene, considerând Tratatul de fondare a
Comunităţii Europene, au adoptat o nouă directivă de promovare a cogenerării bazată pe
cererea de caldură utilă, pe piaţa internă de energie, şi anume Directiva 2004/8/EC şi care
modifică Directiva 92/42/ EEC. [1]
1.1 Perioada de implementare
Directiva a intrat în vigoare la 21 februarie 2004. Această oferă Statelor Membre o
perioadă de 2 ani de la intrarea în vigoare pentru adaptarea în legislaţia naţională. Prima
raportare obligatorie trebuie făcută la 3 ani de la intrarea Directivei în vigoare, iar după
aceea, raportarea se va face la fiecare 4 ani.
Promovarea cogenerării cu randament ridicat, bazată pe cererea de căldură utilă,
este o prioritate a Comunităţii, date fiind potenţialele avantaje ale cogenerării cu privire
la economia de energie primară, evitarea pierderilor din reţele şi reducerea emisiilor, în
special a gazelor cu efect de seră. În plus, utilizarea eficientă a energiei prin
cogenerare poate, de asemenea,să contribuie în mod pozitiv la securitatea
alimentării cu energie şi la creşterea competiţiei în Uniunea Europeană şi Statele Membre.
Este, deci, necesar să se ia măsuri prin care să se asigure că acest potenţial este
mai bine exploatat în cadrul pieţei interne de energie.
Utilizarea producerii combinate a căldurii şi energiei electrice ( cogenerarea)
prezintă un potenţial considerabil pentru creşterea eficienţei şi reducerea impactului asupra
mediului înconjurător. Aceasta este considerată a fi un obiectiv prioritar în cadrul
Uniunii Europene. Utilizarea eficientă a combustibilului în producerea simultană a
căldurii şi energiei electrice poate oferi economii de energie şi poate conduce la evitarea
emisiilor de CO2 prin comparaţie cu producerea separată a căldurii şi a energiei electrice. O
intensificare a folosirii producerii combinate va fi probabil corelată cu o tendinţă spre
utilizarea resurselor energetice curate şi autohtone, cum sunt de exemplu, gazele
2
naturale, biomasa sau deşeurile. Astfel, cogenerarea poate fi de ajutor la atingerea
obiectivelor UE privind creşterea diversităţii combustibililor şi asigurarea cererii de energie.
1.2 Obiective
Obiectivul acestei Directive este să crească eficienţa energetică si să îmbunătatească
securitatea în aprovizionarea cu energie prin crearea unui cadru pentru promovarea şi
dezvoltarea cogenerării cu randament ridicat pe baza cererii de căldură utilă şi a economiei
de energie primară pe piaţa internă de energie, ţinând seama de circumstanţele naţionale
specifice, în special cele legate de condiţiile economice şi de climă.[2]
În Cartea Verde a UE “Către o Strategie Europeană pentru Securitatea Alimentării cu
Energie” se constată că Uniunea Europeană se confruntă cu o serie de mari provocări în
sectorul energetic:
1. UE este foarte dependentă de furnizarea de energie din exterior, cu
importuri reprezentând la ora actuală 50% din necesarul de energie, şi prognozat să
ajungă la 70% în 2030 dacă tendinţele actuale se menţin;
2. în prezent emisiile de gaze cu efect de seră sunt în creştere în UE, ceea ce
îngreunează răspunsul la provocarea schimbărilor de climă şi la îndeplinirea
obligaţiilor asumate prin Protocolul de la Kyoto;
3. UE are o sferă relativ limitată de a influenţa condiţiile de furnizare a energiei.
Eforturile vor trebui să se concentreze pe cererea de energie.[3]
De aici, noua Directivă se concentrează pe asigurarea unui cadru pentru
promovarea acestei tehnici eficiente cu scopul depăşirii barierelor existente, pentru o mai
bună pătrundere pe pieţele liberalizate de energie şi pentru a ajuta la realizarea potenţialului
nefolosit.
Pe termen scurt intenţia Directivei este să sprijine instalaţiile existente de cogenerare
şi să creeze un plan de manevră echilibrat pe piaţă. Directiva asigură armonizarea
definiţiilor cogenerării, randamentelor, cogenerării de micro şi mică putere, etc., şi
3
stabileşte un cadru pentru o schemă de garantare a originii energiei electrice produse în
cogenerare. Mai mult, Statele Membre au obligaţia să asigure proceduri obiective,
transparente şi nediscriminatorii pentru accesul la reţea, criterii de tarifare şi administrare.
Pe termen mediu şi lung intenţia Directivei este să asigure că producerea combinată
cu randament ridicat este luată în considerare ori de câte ori se planifică o nouă capacitate.
Directiva stabileşte un număr de criterii pentru o analiză obligatorie a potenţialului naţional
pentru cogenerare cu randament ridicat (inclusiv cogenerare de micro şi mică putere) în
fiecare Stat Membru. Mecanismele-suport bazate pe cerere de căldură utilă şi economii
de energie primară pot fi continuate sau stabilite în Statele Membre pentru a sprijini
realizarea potenţialului.
Cogenerarea a fost definită în diverse moduri în cadrul Uniunii. Câteva definiţii sunt
făcute în scopuri statistice, altele se referă la eligibilitatea mecanismelor-suport
naţionale. Directiva armonizează definiţiile printr-o abordare în două trepte constând în:
o definiţie de bază armonizată a energiei electrice din cogenerare, care se
va utiliza în statistici şi pentru monitorizarea la nivel european;
o metodologie pentru definirea cogenerării cu randament ridicat se va
utiliza pentru a determina “calitatea” cogenerării exprimată în economii de energie.
Cogenerare de mică putere: unităţi sub 1 MWe
Cogenerare de micro putere: unităţi sub 50 kWe
Cogenerarea cu randament ridicat: economii de energie primară de cel puţin 10%
comparativ cu producerea separată.
Energia electrică din cogenerare: producţia totală anuală de energie electrică, dacă
randamentul global este cel puţin 75% (80% pentru ciclul combinat cu turbină cu gaze cu
recuperarea căldurii şi turbine de abur cu condensaţie), altfel, calculată pe baza
raportului actual de energie electrică/căldură.
4
1.3 Tehnologiile de cogenerare acoperite de această Directivă
(a) Ciclu combinat cu turbină cu gaze, cu recuperare de căldură
(b) Turbina cu abur cu contrapresiune
(c) Turbina cu abur cu condensaţie
(d) Turbina cu gaze, cu recuperare de căldură
(e) Motor cu ardere internă
(f) Microturbine
(g) Motoare Stirling
(h) Pile de combustie
(i) Motoare cu abur
(j) Cicluri Rankine
(k) Orice alt tip de tehnologie, sau combinaţie dintre acestea, care cade sub incidenţa
definiţiilor prezentate.
Principalul argument în favoarea cogenerării este reducerea consumului de
combustibil primar şi, implicit, a emisiilor de gaze cu efect de seră - direcţie strategică
pentru politica energetică şi de mediu a UE.
Promovarea cogenerării este una din căile prin care ţările din UE caută să
îndeplinească obiectivele pe care şi le-au asumat prin semnarea Protocolului de la
Kyoto. România este şi ea semnatară a Protocolului de la Kyoto privind schimbările
climatice. Considerăm că această direcţie strategică trebuie să fie adoptată şi de ţara
noastră, cu atât mai mult cu cât situaţia actuală a sistemelor de producere a energiei
electrice şi termice impune investiţii masive. Trebuie profitat de această stare de lucruri
pentru promovarea acelor soluţii care nu doar să rezolve problemele pe termen scurt, ci
să asigure dezvoltarea durabilă a sistemelor energetice.
5
Producerea în cogenerare are următoarele avantaje:
• Posibilitatea obţinerii la unitatea de producţie în cogenerare a unor randamente
energetice mai mari de 80 %;
• Creşterea eficienţei energetice prin utilizarea instalaţiilor performante de cogenerare;
• Economia de combustibil primar al sistemelor de producere în cogenerare în
comparaţie cu producerea aceloraşi cantităţi de energie electrică şi căldură separat în
centrale electrice(CTE) şi centrale termice clasice (CT, CTZ);
• Poluare mai redusă, cu posibilitatea de control şi de reducere a noxelor inclusiv a
emisiilor de gaze cu efect de sera şi îndeplinirea angajamentelor asumate de România
în baza Protocolului de la Kyoto şi pentru implementarea Directivei 2003/87/CE privind
schema de comercializare a certificatelor de emisii gaze cu efect de seră;
• Costul redus al energiei, comparativ cu alte sisteme de producţie a energiei termice
(fără cogenerare).
Există un potenţial considerabil pentru extinderea utilizării cogenerării în Europa.
Numai o mică parte a cererii de căldură în sectorul rezidenţial în UE este acoperită
astăzi prin sisteme de încălzire centralizată. Ţările în curs de aderare au un mare
potenţial de creştere a ratei cogenerării în sectorul existent de termoficare. În plus, există
un potenţial considerabil pentru cogenerarea de micro şi mică putere pe piaţa de cazane
individuale în Statele Membre existente cât şi în cele noi.
Statele Membre au obligaţia să facă analize asupra potenţialului naţional pentru
cogenerare. Pentru a asigura că aceste analize se realizează într-un mod sistematic şi
comparabil, Directiva stabileşte un număr de criterii şi elemente care trebuie să fie
îndeplinite, inclusiv o solicitare de a considera potenţialii combustibili pentru
cogenerare, cu accent pe sursele de energie regenerabilă, o obligaţie de a examina
6
aspectele tehnologice ale cogenerării, eficienţa din punct de vedere al costurilor şi
planificarea în timp. Statele Membre vor fi, de asemenea, obligate să analizeze barierele
naţionale din calea cogenerării şi să raporteze în mod regulat progresele în realizarea
potenţialurilor naţionale şi măsurile luate pentru promovarea cogenerării. Acestea trebuie să
mai prezinte anual şi date statistice asupra cogenerării.
Rata termoficării pe piaţa de căldură pentru populaţie este de aproximativ 7% în
Statele Membre ale UE şi de aproximativ 38% în ţările în curs de aderare. Privitor la
rata cogenerării în producerea centralizată a încălzirii şi a răcirii aceasta este de
aproximativ
52% în ţările în curs de aderare.
Actualmente există o mare varietate de mecanisme-suport naţionale pentru
cogenerare. Acestea cuprind sprijin financiar direct, scutiri de taxe, certificate verzi şi ajutor
pentru investiţii. Deoarece este de aşteptat ca în final costurile externe să fie complet
internalizate pe piaţă, justificarea sprijinului financiar pentru cogenerare va dispărea
pe termen scurt şi mediu. Totuşi, pentru realizarea potenţialelor beneficii din
cogenerare, continuarea şi sporirea mecanismelor suport vor fi adesea necesare, în
limitele regulilor concurenţei. Comisia va evalua aplicarea diferitelor scheme-suport
pentru cogenerare utilizate în Statele Membre şi va prezenta un raport asupra
succesului şi coexistenţei diverselor mecanisme-suport.
Importanţa cogenerării a fost, de asemenea,recunoscută de către Rezoluţia
Consiliului Europei din 18 decembrie 1997 şi de către Rezoluţia Parlamentului
European din 15 mai 1998, într-o strategie a Comunităţii pentru promovarea
producerii de energie electrică şi căldură.
Directiva Consiliului 96/61/EC din 24 septembrie1996, cu privire la prevenirea şi
controlul integrat al poluării, Directiva 2001/80/EC a Parlamentului European şi a
Consiliului, din 23
octombrie 2001, referitoare la limitarea emisiilor anumitor poluanţi în atmosfera din centrale
7
mari de ardere a combustibililor şi Directiva 2000/76/EC a Parlamentului European
şi a Consiliului, din 4 decembrie 2000, cu privire la incinerarea deşeurilor subliniază
necesitatea evaluării potenţialului pentru cogenerare în instalaţii noi. [4]
Directiva 2002/91/EC a Parlamentului European şi a Consiliului, din 16
decembrie 2002,referitoare la performanţele energetice ale clădirilor solicită Statelor
Membre să asigure ca pentru clădirile noi cu o suprafaţă totală utilă de peste 1000 m2, să
se evalueze şi să se ia în considerare fezabilitatea tehnico-economică şi de mediu a
sistemelor alternative, precum cogenerarea, înainte de începerea construcţiei.
Această Directivă se aplică cogenerării, şi tehnologiilor de cogenerare ce urmeaza
a fi prezentate .
Definiţiile cogenerării sj a cogenerării cu randament ridicat, utilizate în această Directivă,
nu condamna utilizarea diferitelor definiţii din legislaţia naţionala, pentru alte scopuri decât
cele stabilite de aceasta Directiva. Este potrivit sa se adopte în plus definiţiile relevante
conţinute în Directiva 2003/54/EC şi în Directiva 2001/77/EC ale Parlamentului European şi
ale Consiliului, din 27 septembrie 2001, privind promovarea energiei electrice produse din
surse regenerabile de energie, pe piaţa interna de energie[5].
Pentru scopul acestei Directive, trebuie utilizate următoarele definiţii:
“cogenerarea” va reprezenta producerea simultană, într-un singur proces, de
căldură şi energie electrică şi/sau energie mecanică;
“căldura utilă” va reprezenta căldura produsă într-un proces de cogenerare,
pentru satisfacerea unei cereri justificabile economic de căldură sau de frig;
“cererea justificabilă economic” va reprezenta cererea care nu depăşeşte
necesarul de căldură sau frig şi care altfel ar fi satisfacută în condiţii de piaţă prin procese
8
de producere a energiei, altele decât cogenerarea;
“randamentul” va reprezenta eficienţa calculată pe baza “căldurii calorifice nete” a
combustibililor (cu referire şi la puterea calorifică inferioară);
“randamentul global” va reprezenta suma anuală dintre cantitatea de energie
electrică şi energie mecanică produsă şi cantitatea de căldură utilă produsă, raportată la
cantitatea de combustibil utilizată pentru producerea cantităţii respective
de căldură, într-un proces de cogenerare şi cantitatea brută de energie electrică şi
energie mecanică produsă;
“raportul energie electrică/căldură” va reprezenta raportul între energia electrică
produsă în cogenerare şi căldura utilă la funcţionarea în regim de cogenerare totală
folosind datele de funcţionare ale grupului respectiv;
“grup de cogenerare” va reprezenta un grup care poate funcţiona în regim de
cogenerare;
“grup de micro-cogenerare” va reprezenta un grup de cogenerare cu o capacitate
maximă mai mică de 50 kWe;
“cogenerare de mică putere” va reprezenta grupurile de cogenerare cu o
capacitate instalată sub 1 MWe;
“cantitatea de energie produsă în cogenerare” va reprezenta suma dintre energia
electrică şi energia mecanică şi căldura utilă produse în cogenerare.
Cogenerarea cu randament ridicat este în această Directivă definită prin
economiile de energie obţinute din producerea combinată faţă de producerea separată de
caldură şi energie electrică. Economiile de energie mai mari de 10% reprezintă un
calificativ pentru termenul de “cogenerare cu randament ridicat”. Pentru a maximiza
economiile de energie şi a evita ca economiile de energie să fie pierdute, cea mai mare
9
atenţie trebuie să fie acordată condiţiilor de funcţionare ale grupurilor de cogenerare.
În contextul evaluării economiilor de energie primară, este important să se ţină
seama de situaţia din Statele Membre unde cea mai mare parte a consumului de
energie electrică este acoperită din importuri.
Este important, pentru transparenţă, să se adopte o definiţie de bază,
armonizată, a cogenerării. Când instalaţiile de cogenerare sunt echipate să producă
separat energie electrică sau căldură, o astfel de producţie de energie nu trebuie
considerată drept cogenerare pentru emiterea certificatului de garantare a originii şi
pentru scopuri statistice.
Pentru a asigura suportul pentru cogenerare în contextul acestei Directive bazată pe
cererea de căldură utilă şi pe economiile de energie primară, este necesar să se
stabilească criterii pentru determinarea şi evaluarea eficienţei energetice a
producerii de energie în cogenerare, sub definiţia de bază.
Obiectivul general al acestei Directive trebuie să fie acela de stabilire a unei metode
armonizate de calcul a energiei electrice din cogenerare şi a liniilor directoare necesare
pentru
implementarea acesteia, luând în considerare metodologii cum sunt cele aflate recent în
curs
de elaborare de către organizaţiile europene de standardizare. Această metodă trebuie
să fie elaborată astfel încât să ţină seama de progresele tehnice.
1.4 Calculul energiei electrice din cogenerare
Valorile folosite pentru calculul energiei electrice din cogenerare vor fi determinate
având la bază funcţionarea scontată sau reală a grupului în condiţii normale de utilizare.
Pentru grupurile de micro-cogenerare calculul se poate baza pe valori certificate.
10
(a)Energia electrică produsă în cogenerare va fi considerată egală cu producţia
totală anuală de energie electrică a grupului măsurată la borna de ieşire a generatoarelor
principale;
(i) în grupurile de cogenerare de tipul (b), (d), (e), (f), (g) şi (h), menţionate
anterior, cu un randament anual total stabilit de către Statele Membre la un nivel ce cel puţin
75%, şi
(ii) în grupurile de cogenerare de tipul (a) şi (c), cu un randament anual total
stabilit de către Statele Membre la un nivel de cel puţin 80%.
(b) În grupurile de cogenerare cu un randament anual total sub valoarea menţionată
în paragraful (a)(i) (grupurile de cogenerare de tipul (b), (d), (e), (f), (g) şi (h) d) energia
produsă în cogenerare este calculată după următoarea formulă:
ECHP = HCHP . C ,unde:
ECHP este cantitatea de energie electrică obţinută în cogenerare
C este raportul energie electrică/căldură
HCHP este cantitatea de căldură utilă obţinută din cogenerare (calculată pentru acest
scop ca producţia totală de căldură minus orice altă cantitate de căldură produsă în cazane
separate sau din extracţia de abur din generatorul de abur, înainte de turbină).
Calculul energiei electrice produsă în cogenerare trebuie să se bazeze pe
raportul actual energie electrică/căldură. Dacă raportul actual energie electrică/căldură al
grupului de cogenerare nu este cunoscut, pot fi folosite următoarele valori prestabilite, mai
ales pentru scopuri statistice, pentru grupurile de tipul (a), (b), (c), (d) şi (e), cu condiţia ca
energia electrică din cogenerare calculată, să fie mai mică sau egală cu producţia totală de
energie electrică a grupului:
11
Tipul grupului Raportul prestabilit energie
electrică/căldură, C
Ciclu combinat cu turbină cu gaze, cu
recuperare de căldură
0.95
Turbină cu abur cu contrapresiune 0.45
Turbină cu abur cu condensaţie 0.45
Turbină cu gaze, cu recuperare de
căldură
0.55
Motor cu ardere internă 0.75
Dacă o parte din conţinutul de energie al combustibilului consumat în procesul de
cogenerare este recuperată în produse chimice şi reutilizată, aceasta poate fi scăzută din
consumul de combustibil, înainte de calcularea randamentului global utilizat în paragrafele
(a) şi (b).
Statele Membre pot determina raportul energie electrică/căldură ca fiind raportul
între energia electrică şi căldura utilă obţinute la funcţionarea în regim de cogenerare, la
o capacitate mai redusă, folosind datele de funcţionare ale grupului respectiv.
Măsurarea căldurii utile rezultate la punctul de producere în centrala de cogenerare
subliniază necesitatea de a asigura ca avantajele căldurii utile produsă în cogenerare să
nu fie diminuate prin pierderi mari de căldură în reţelele de distribuţie.
Raportul energie electrică/căldură reprezintă o caracteristică tehnică ce trebuie să
fie definită pentru a se calcula cantitatea de energie electrică din cogenerare.
12
1.4.1 Metodologia de determinare a randamentului procesului de cogenerare
Valorile folosite pentru calculul randamentului cogenerării şi a economiilor de energie
primară vor fi determinate având la bază funcţionarea scontată sau actuală a grupului, în
condiţii normale de utilizare.
(a)Cogenerare cu randament ridicat
Pentru scopul acestei Directive cogenerarea cu randament ridicat va îndeplini
următoarele criterii:
-producerea de energie în cogenerare în grupuri de cogenerare va furniza economii de
energie primară, de cel puţin 10%, comparativ cu valorile pentru producerea separată de
căldură şi energie electrică;
-producerea de energie în grupuri de cogenerare de micro şi mică putere, care
furnizează economii de energie primară, poate fi considerată drept cogenerare cu
randament ridicat.
(b)Calcularea economiilor de energie primară
Cantitatea de economii de energie primară, obţinută din producerea de energie în
cogenerare, va fi calculată pe baza următoarei formule:
PES={1-[1/(CHP Hη/Ref Hη + CHP Eη/Ref Eη)]}x 100%, unde:
PES reprezintă economiile de energie primară
CHP Hη este randamentul de producere a căldurii în cogenerare, definit ca raportul dintre
cantitatea anuală de căldură utilă şi consumul de combustibil utilizat pentru a produce
cantitatea totală de căldură utilă şi energie electrică în cogenerare.
Ref Hη este valoarea de referinţă a randamentului în cazul producerii separate a
căldurii.
13
CHP Eη este randamentul de producere a energiei electrice în cogenerare, definit ca
raportul dintre cantitatea anuală de energie electrică produsă în cogenerare şi consumul de
combustibil utilizat pentru a produce cantitatea totală de căldură utilă şi energie electrică
în cogenerare. În cazul în care grupul de cogenerare produce energie mecanică,
energia electrică anuală din cogenerare poate fi crescută cu un factor adiţional,
reprezentând cantitatea de energie electrică echivalentă cu cantitatea de energie
mecanică respectivă.
Pentru scopul acestei Directive, definiţia “grupurilor de cogenerare” poate, de
asemenea, include echipamente în care numai energia electrică sau numai energia
termică poate fi produsă, precum unităţi auxiliare de ardere şi după ardere. Producerea
de energie electrică în aceste echipamente nu trebuie considerată drept cogenerare
pentru emiterea certificatului de garantare a originii şi pentru scopuri statistice.
Definiţia “cogenerării de mică putere” cuprinde, printre altele, micro-cogenerarea şi
grupuri de cogenerare distribuită, cum ar fi grupurile de cogenerare care alimentează
zone izolate sau cereri de energie limitate în zone rezidentiale,
comerciale şi industriale.
Structura specifică sectorului de cogenerare, care include mulţi producători de
energie în cogenerare de mică şi medie putere, trebuie luată în considerare, mai ales
atunci când se revizuiesc procedurile administrative pentru obţinerea permisului de
construcţie a capacităţii de cogenerare.
Pentru scopul acestei Directive de a crea un cadru pentru promovarea
cogenerării, este important să se sublinieze necesitatea unui mediu economic şi
administrativ stabil pentru investiţiile în noi instalaţii de cogenerare. Statele Membre
trebuie încurajate să adreseze această necesitate prin elaborarea de scheme – suport cu
o durată de cel puţin patru ani şi prin evitarea schimbărilor frecvente în procedurile
administrative, etc. În plus, Statele Membre trebuie încurajate să garanteze că
14
schemele publice de suport respectă principiul retrageriitreptate din funcţiune.
Obiectivul acestei Directive este să crească eficienţa energetică şi să
îmbunătăţească securitatea în aprovizionarea cu energie prin crearea unui cadru
pentru promovarea şi dezvoltarea cogenerării cu randament ridicat pe baza cererii de
căldură utilă şi a economiei de energie primară pe piaţa internă de energie, ţinând
seama de circumstanţele naţionale specifice, în special cele legate de condiţiile economice
şi de climă.
1.5 Garantarea originii energiei electrice din cogenerare
Acesta este un mecanism, care va sigura că producătorii şi alţi interesaţi în
cogenerare pot solicita o garanţie a originii energiei electrice din cogenerare. Garanţia va
specifica randamentul, sursele de combustibil utilizate, utilizarea căldurii produse împreună
cu energia electrică şi datele şi locurile de producere. În acest sens, garanţia originii este
un fel de “marcă de calitate” pentru energia electrică produsă în cogenerare.
1.6 Accesul la piaţa de energie electrică
Reglementările şi procedurile obiective, transparente şi nediscriminatorii pentru accesul
la reţeaua de energie electrică pot ajuta la pătrunderea pe piaţă a cogenerării. Directiva va
garanta transportul şi distribuţia energiei electrice produse în cogenerare şi va solicita ca
operatorul sistemului de transport şi operatorii sistemului de distribuţie să stabilească şi să
publice reguli standard privind conectarea la reţeaua electrică şi consolidare. Uneori
producătorii din sistemul de cogenerare au, de asemenea, nevoie să achiziţioneze o
anumită cantitate de energie electrică “de rezervă” sau “de vârf” care să suplimenteze
producţia proprie a producătorului. De asemenea, energia electrică produsă în exces
trebuie vândută, atunci când producţia depăşeşte consumul. Există pieţe speciale
pentru echilibrarea şi regularizarea energiei electrice produse, dar nu toţi producătorii de
15
energie în cogenerare sunt la ora actuală eligibili pentru a avea acces la astfel de pieţe.
Până când piaţa de energie electrică va fi complet liberalizată este deci necesar să se
asigure că tarifele oferite producătorilor de energie în cogenerare, fără acces pe piaţă şi
care au nevoie să achiziţioneze energie electrică, sunt stabilite conform unor criterii
obiective, transparente şi nediscriminatorii.
1.7 Proceduri administrative
Procedurile administrative şi de planificare pot reprezenta o barieră în calea
dezvoltării ulterioare a cogenerării. Producătorii mai mici, cum ar fi producătorii
independenţi de energie în cogenerare, pot întâmpina anumite dificultăţi în ce priveşte
durata sau costul procedurii. Astfel, Comisia propune ca Statele Membre să evalueze
cadrele legislative existente având în vedere reducerea barierelor în calea cogenerării,
accelerând şi urgentând stabilirea procedurilor şi asigurându-se că reglementările sunt
obiective, transparente şi nediscriminatorii. Statele Membre vor raporta rezultatele evaluării şi
vor indica acţiunile care trebuie întreprinse pentru eliminarea barierelor.
2. Legislatie de aplicatie in Romania
2.1 Domeniul de reglementare
Guvernul a aprobat, o Hotărâre privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de
energie termică utilă. Actul normativ asigură cadrul de reglementări care să stimuleze
promovarea realizării sau modernizării instalaţiilor de producere a energiei electrice şi
termice în cogenerare de înaltă eficienţă, bazat pe satisfacerea cererii de energie termică
utilă, care să asigure valorificarea superioară a energiei primare şi reducerea nivelului de
emisii de gaze cu efect de seră, ţinând seama de condiţiile climatice şi economice specifice
României. [6]
16
În scopul promovării cogenerării de înaltă eficienţă şi pentru a asigura un cadru
investiţional şi de dezvoltare stabil se va institui o schemă de sprijin de tip bonus, aplicată
producţiei de energie electrică în cogenerare. Schema de sprijin pentru energia electrică
produsă în cogenerare, atât pentru unităţile existente, cât şi viitoare, trebuie să se bazeze
pe cererea de energie termică utilă şi pe economia de energie primară pe care producerea
combinată şi simultană o realizează.
Avand in vedere oportunitatile de reducere a cererii globale de energie si impactul
favorabil asupra mediului, schemele de sprijin ale cogenerarii - unitati existente si viitoare -
trebuie sa se bazeze pe cererea de energie termica utila si pe economia de energie
primara pe care producerea combinata si simultana o realizeaza.
Analiza potenţialului naţional se va baza pe date ştiinţifice bine documentate şi va
identifica cererea de energie termică utilă pentru care se poate aplica cogenerarea de
înaltă eficienţă, precum şi disponibilitatea instalaţiilor energetice existente sau preconizate
a se instala, a combustibililor şi a surselor regenerabile de energie care pot fi utilizate. De
asemenea, va include o analiză separată a obstacolelor în realizarea potenţialului naţional
de cogenerare de înaltă eficienţă, în special aspectele referitoare la preţuri, costuri şi
accesul la combustibili, accesul la reţeaua electrică, proceduri administrative, precum şi
aspecte legate de situaţia internalizării costurilor externe în preţul energiei.
Alocarea costurilor fixe, costurilor variabile si costurilor financiare pentru energia
electrica si energia termica produsa in cogenerare se realizeaza pe baza metodelor
internationale recunoscute de determinare a ponderii consumului de combustibil necesar
producerii eficiente de energie electrica si energie termica in instalatii separate cu tehnologii
moderne.
Schemele nationale de sprijin se vor acorda numai pentru unitatile de producere a
energiei electrice in cogenerare de eficienta inalta, pe baza garantiilor de origine emise de
17
ANRE (Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energetic). Pentru unitatile de
producere a energiei electrice in cogenerare, care nu indeplinesc in totalitate criteriile pe
baza carora se emit garantiile de origine, se vor acorda scheme nationale de sprijin si
pentru acele cantitati de energie electrica produsa in cogenerare ce rezulta din calculele
alternative, efectuate, pana la 31 decembrie 2010.
Schema de sprijin este de tip bonus, cu valori diferentiate pe categorii de unitati de
cogenerare.Bonusul se acorda producatorului, suplimentar fata de pretul energiei electrice
obtinut prin vanzarea pe piata a energiei. Bonusul se deconteaza lunar, prin intermediul
Operatorului de Transport si Sistem - CN Transelectrica SA, conform procedurii elaborate
de ANRE. Sumele necesare acordarii bonusului se obtin de la furnizorii de energie electrica
proportional cu cantitatea de energie electrica vanduta consumatorilor finali de energie
electrica, prin aplicarea unei contributii calculate de ANRE pe baza cotei anuale de energie
electrica produsa in cogenerare de inalta eficienta.
Cota anuala de energie electrica produsa in cogenerare de inalta eficienta este
stabilita de catre ANRE, prin Ordin al presedintelui ANRE si se stabileste pe baza nivelului
potentialului national de cogenerare determinat in corelare cu evolutia cererii utile de
energie termica, precum si a eficientei utilizarii energiei si reprezinta ponderea aferenta
energiei electrice produse in cogenerare de inalta eficienta in total consum final de energie
electrica al consumatorilor.
Neexecutarea sau executarea cu intarziere a obligatiilor privind plata contributiilor va fi
sanctionata pe baza reglementarilor ANRE. Aplicarea sanctiunii nu exonereaza furnizorii de
la plata contributiei.
In cazul modificarii schemei de sprijin, unitatile de cogenerare care beneficiaza de
bonus vor continua sa beneficieze de schema initiala de sprijin aprobata, o perioada de 11
ani de la data aplicarii acesteia.
18
Valoarea bonusurilor diferentiate pe categorii de unitati de cogenerare se va
determina de catre ANRE plecand de la costurile totale de producere a energiei electrice,
plus un profit comercial relevant pentru investitii in domeniul energiei . Bonusul va fi calculat
ca diferenta intre costurile alocate energiei electrice plus profitul rezonabil si pretul mediu al
energiei electrice pe piata angro centralizata, si va reflecta variatia pretului combustibilului.
ANRE va notifica Comisiei Europene schemele nationale de sprijin propuse, solicitand
aprobarea acestora.
Ministerele de resort şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei
vor stabili criteriile şi condiţiile necesare implementării schemei de sprijin de tip bonus.
Această schemă se notifică Comisiei Europene de către Ministerul Economiei şi Comerţului
şi se aprobă prin Hotărâre de Guvern, după obţinerea deciziei Comisiei Europene.
Operatorii de reţea sunt obligaţi, fără a periclita fiabilitatea şi siguranţa reţelelor, să
asigure conectarea cu prioritate a tuturor unităţilor de producere de energie electrică în
cogenerare de înaltă eficienţă, la cererea producătorului şi să asigure, pe bază de contract,
transportul şi distribuţia energiei electrice produse.
Pentru unităţile de cogenerare de mică putere şi unităţile de micro-generare, ANRE
emite reglementări care să faciliteze accesul acestora la reţea şi preluarea cu prioritate a
energiei electrice produse, cu condiţia nepericlitării fiabilităţii şi siguranţei reţelelor electrice.
ANRE adaptează regulile de funcţionare a pieţei de energie electrică pentru
preluarea cu prioritate în vederea comercializării energiei electrice produse în cogenerare
de eficienţă înaltă, cu condiţia menţinerii siguranţei în funcţionare a Sistemului energetic
naţional.
Actul normativ se conformează acquis-ului comunitar aferent Capitolului 14 Energie,
care prevede promovarea cogenerării pe baza cererii de energie termică utilă pe piaţa
internă a energiei. Promovarea cogenerarii asigura valorificarea superioara a energiei
19
primare şi reducerea nivelului de emisii de gaze cu efect de seră, în contextul îmbunătăţirii
securităţii furnizării de energie.
Astfel, Parlamentul Romaniei a adoptat Legea energiei electrice din 27.03 . 2007,
care stabileste cadrul de reglementare pentru desfasurarea activitatilor în sectorul energiei
electrice si al energiei termice produse în cogenerare, în vederea utilizarii optime a
resurselor primare de energie în conditiile de accesibilitate, disponibilitate si suportabilitate
si cu respectarea normelor de siguranta, calitate si protectie a mediului.
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor
art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicata.
Prezenta lege transpune art.2 pct. 3 – 12, 14, 15, 21, 23, art.6 paragraful 3, art.7
paragrafele 1 si 2, art.7 paragraful 5 teza I si art.23 paragraful 1 din Directiva 2003/54/CE
privind regulile comune pentru piata interna de energie, care abroga Directiva 96/92/CE,
publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE), nr.L 176/37 din 15 iulie
2003, si prevederile art.4 paragraful 3 din Directiva 2004/8/CE privind promovarea
cogenerarii bazate pe cererea de caldura utila pe piata interna de energie, care amendeaza
Directiva 92/42/CEE, publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE), nr.L
52/50 din 21 februarie 2004. [7]
2.1 Obiectivele legii
Activitatile în domeniul energiei electrice si al energiei termice produse în cogenerare
trebuie sa se desfasoare pentru realizarea urmatoarelor obiective de baza:
a) asigurarea dezvoltarii durabile a economiei nationale;
b) diversificarea bazei de resurse energetice primare;
c) crearea si asigurarea functionarii pietelor concurentiale de energie electrica;
d) asigurarea accesului nediscriminatoriu si reglementat al tuturor participantilor la
piata de
energie electrica si la retelele electrice de interes public;
20
e) transparenta tarifelor, preturilor si taxelor la energie electrica în cadrul unei politici
de tarifare, urmarind cresterea eficientei energetice pe ciclul de producere, transport,
distributie si utilizare a energiei electrice;
f) constituirea stocurilor de siguranta la combustibilii necesari pentru producerea
energiei
electrice, precum si a energiei termice produse în cogenerare;
g) asigurarea functionarii interconectate a Sistemului Electroenergetic National cu
sistemele electroenergetice ale tarilor vecine si cu sistemele electroenergetice din Uniunea
pentru Coordonarea Transportului Energiei Electrice (UCTE);
h) promovarea utilizarii surselor noi si regenerabile de energie;
i) asigurarea protectiei mediului la nivel local si global, în concordanta cu
reglementarile legale în vigoare;
j) asigurarea masurilor de securitate în vederea prevenirii si combaterii actelor de
terorism si sabotaj asupra infrastructurii Sistemului Electroenergetic National;
k) asigurarea sigurantei în functionare a Sistemului Electroenergetic National;
l) asigurarea sigurantei în alimentarea cu energie electrica a consumatorilor;
m) promovarea productiei de energie electrica realizata în sisteme de cogenerare de
înalta
eficienta, asociata energiei termice livrate pentru acoperirea unui consum economic
justificat.
2.2 Întelesul unor termeni si expresii
În întelesul prezentei legi, termenii folositi se definesc dupa cum urmeaza:
1. acces la reteaua electrica de interes public – dreptul operatorilor economici care
produc si/sau furnizeaza energie electrica, precum si al consumatorilor de energie electrica
de a se racorda si de a folosi, în conditiile legii, retelele electrice de transport si distributie;
2. autoritate competenta – Autoritatea Nationala de Reglementare în Domeniul
Energiei – ANRE;
21
3. avarie – eveniment care se manifesta prin abateri periculoase de la parametrii
functionali prevazuti de normele tehnice în vigoare;
4. capacitate de interconexiune – instalatiile si echipamentele prin care se
realizeazaconectarea a doua sau mai multe sisteme electroenergetice;
5. capacitate energetica – instalatiile de producere a energiei electrice sau energiei
termice în cogenerare, retele electrice si alte echipamente electroenergetice;
6. centrala electrica – ansamblu de instalatii, constructii si echipamente necesare
pentru producerea de energie electrica;
7. centrala electrica de cogenerare (termoficare) – ansamblu de instalatii, constructii si
echipamente necesare pentru producerea combinata de energie electrica si termica;
8. client – persoana fizica sau juridica cu care se tranzactioneaza energie electrica;
9. client angro – orice persoana fizica autorizata sau juridica ce cumpara energie
electrica în scopul revinderii pe piata interna sau externa de energie electrica;
10. client eligibil – orice persoana fizica sau juridica libera sa cumpere energie
electrica de la furnizor, conform alegerii sale;
11. client final – orice persoana fizica sau juridica ce cumpara energie electrica pentru
uz propriu;
12. client necasnic – orice persoana fizica sau juridica ce cumpara energie electrica ce
nu este pentru propriul uz casnic; aceasta categorie include si producatori si clienti angro;
13. congestie – situatie în care, la programarea functionarii sau la functionarea în timp
real,
circulatia de puteri între doua noduri sau zone de sistem conduce la nerespectare
parametrilor de siguranta în functionarea Sistemului Electroenergetic National, fiind
necesare actiuni corective din partea operatorului de transport si sistem;
14. consumator captiv – consumatorul de energie electrica care, din considerente
tehnice, economice sau de reglementare, nu poate alege furnizorul, precum si
consumatorul eligibil care nu-si exercita dreptul de a-si alege furnizorul;
15. consumator casnic – consumatorul care cumpara energie electrica pentru
consumul propriu al gospodariei, excluzând consumul aferent activitatilor comerciale sau
profesionale;
22
16. consumator de energie electrica – client final, persoana fizica sau juridica ce
cumpara energie electrica pentru consumul propriu;
17. consumator eligibil de energie electrica –consumatorul de energie electrica care
poate sa aleaga furnizorul si sa contracteze direct cu acesta energia necesara, având
acces la retelele de transport si/sau de distributie;
18. consumator vulnerabil – consumatorul casnic care, din motive de sanatate, vârsta
sau de alta natura beneficiaza de anumite facilitati în asigurarea serviciului de furnizare a
energiei electrice, stabilite prin hotarâre a Guvernului si acte ale autoritatilor si organelor
administratiei publice locale;
19. control asupra unui operator economic –drepturile, contractele sau orice alte
modalitati prin care, separat sau împreuna si având în vedere considerentele de drept sau
de fapt implicate, se confera unui operator economic posibilitatea de a exercita o influenta
decisiva asupra unui alt operator economic, în special prin:
a) detinerea cu titlu de proprietate sau dreptul de a folosi toate sau o parte din activele
unui
operator economic;
b) drepturi sau contracte care confera o influenta decisiva asupra structurii, drepturilor
de
vot sau deciziilor luate de organele interne ale unui operator economic;
20. culoar de trecere a liniei electrice –suprafata terestra situata de-a lungul liniei
electrice si spatiului aerian de deasupra sa în care se impun restrictii din punct de vedere al
coexistentei liniei cu elementele naturale, obiectele, constructiile, instalatiile etc.; culoarul
de trecere include zona de protectie si zona de siguranta;
21. distributie de energie electrica – transportul energiei electrice prin retele de
distributie de înalta tensiune, medie tensiune si joasa tensiune, cu tensiune de linie
nominala pâna la 110 kV inclusiv, în vederea livrarii acesteia catre clienti, fara a include
furnizarea;
22. exploatare comerciala a unei capacitati energetice – ansamblul activitatilor
desfasurate de un operator economic în sectorul energiei electrice în baza unei licente
acordate în conditiile prezentei legi;
23
23. furnizare de energie electrica – activitatea de comercializare a energiei electrice
catre clienti;
24. furnizor – persoana juridica, titulara a unei licente de furnizare;
25. furnizor de ultima optiune – furnizorul desemnat de autoritatea competenta pentru
a presta serviciul de furnizare în conditii specifice reglementate;
26. furnizor implicit – furnizorul, desemnat de autoritatea competenta, care detine si
licenta de distributie, cât si contract de concesiune pentru prestarea exclusiva a serviciului
de distributie într-o zona determinata sau succesorul entitatii juridice care desfasoara
activitatea de distributie cât si cea de furnizare la data intrarii în vigoare a prezentei legi;
27. garantie de origine – documentul emis de autoritatea competenta producatorilor de
energie electrica ce atesta provenienta acesteia din surse regenerabile de energie sau în
cogenerare;
28. grup de masurare – ansamblul format din contor si transformatoarele de masurare
aferente acestuia, precum si toate elementele intermediare care constituie circuitele de
masurare a energiei electrice, inclusiv elementele de securizare;
29. linie electrica directa – linia electrica ce leaga o capacitate energetica de productie
izolata de un client izolat sau linia electrica ce leaga un producator de energie electrica
si/sau furnizor de energie electrica, în scopul alimentarii directe a sediilor proprii, a sediilor
secundare, a filialelor sau a clientilor eligibili ai acestora;
30. management al eficientei energetice/cererii – abordarea, globala sau integrala,
destinata influentarii volumului si programarii consumului de energie electrica în scopul
scaderii consumului de energie primara si a surselor de vârf prin acordarea de prioritate
investitiilor de eficienta energetica, contractelor de alimentare cu energie electrica
întreruptibile, investitiilor noi pentru cresterea capacitatii de producere, daca acestea sunt
optiunile cele mai eficiente si economice, având în vedere impactul pozitiv pe care îl are
economia consumului de energie asupra mediului, asupra sigurantei alimentarii cu energie
electrica, precum si asupra costurilor de distributie legate de acestea;
31. management al congestiilor – totalitatea activitatilor, programelor, actiunilor
întreprinse de operatorul de transport si sistem pentru a elimina congestiile ce apar la
24
programarea functionarii sau la functionarea în timp real a Sistemului Electroenergetic
National;
32. monopol natural în domeniul energiei electrice – situatia de piata în care serviciul
de transport si serviciul de distributie a energiei electrice se asigura, fiecare în parte, de
catre un singur operator economic pentru utilizatorii de pe un teritoriu delimitat;
33. operator al pietei centralizate de energie electrica –operatorul economic titular de
licenta care asigura organizarea si administrarea unei piete centralizate de energie
electrica;
34. operator de distributie – orice persoana care detine, sub orice titlu, o retea
electrica de distributie si este titulara a unei licente de distributie prin care raspunde de
operarea, asigurarea întretinerii si, daca este necesar, dezvoltarea retelei de distributie într-
o anumita zona si, acolo unde este aplicabil, interconectarea acestuia cu alte sisteme,
precum si de asigurarea capacitatii pe termen lung a sistemului de a raspunde cererilor
rezonabile privind distributia energiei electrice;
35. operator de transport si de sistem – orice persoana care detine, sub orice titlu, o
retea electrica de transport si este titulara a unei licente de transport prin care raspunde de
operarea, asigurarea întretinerii si, daca este necesar, dezvoltarea retelei de transport într-
o anumita zona si, acolo unde este aplicabila, interconectarea acesteia cu alte sisteme
electroenergetice, precum si de asigurarea capacitatii pe termen lung a sistemului de a
acoperi cererile rezonabile pentru transportul energiei electrice;
36. operator economic afiliat – orice alt operator economic care, direct sau indirect,
controleaza operatorul economic specificat, este controlat de acesta sau este sub controlul
comun, împreuna cu acest operator economic;
37. operator economic integrat pe orizontala – operatorul economic care îndeplineste
cel putin una din functiile de producere pentru vânzare, transport, distributie sau furnizare a
energiei electrice, precum si o alta activitate care nu este în domeniul energiei electrice;
38. operator economic integrat pe verticala – operatorul economic sau grupul de
operatori economici ale caror relatii reciproce sunt de control, asa cum acesta este definit în
prezenta lege, si care efectueaza cel putin una din functiile de transport sau distributie si
minimum una din functiile de producere sau furnizare a energiei electrice;
25
39. ordine de merit – ordinea în care un producator de energie electrica este luat în
considerare pe baza pretului ofertat pentru acoperirea necesarului de energie electrica în
Sistemul Electroenergetic National;
40. piata angro de energie electrica – cadrul organizat în care energia electrica este
achizitionata de furnizori de la producatori sau de la alti furnizori, de regula, în vederea
revânzarii;
41. piata de energie electrica – cadrul de organizare înauntrul caruia se
tranzactioneaza energia electrica si serviciile asociate;
42. piata centralizata – cadrul organizat de desfasurare a tranzactiilor cu energie
electrica între diversi operatori economici, intermediate, de regula, de o contraparte
centrala, pe baza unor reguli specifice, aprobate de autoritatea competenta;
43. piata cu amanuntul de energie electrica –cadrul organizat în care energia electrica
este cumparata de clienti de la furnizori sau producatori, în vederea consumului;
44. plan de aparare a Sistemului Electroenergetic National împotriva perturbatiilor
majore – documentul care contine masuri tehnice si organizatorice, cu rolul de a împiedica
extinderea perturbatiilor în sistem si de a limita consecintele acestora;
45. plan de perspectiva – planificarea pe termen lung a necesarului de investitii în
capacitati de producere, transport si distributie, în vederea acoperirii cererii de energie
electrica a sistemului si a asigurarii livrarilor catre clienti;
46. producator de energie electrica – persoana fizica sau juridica, titulara de licenta,
având ca specific activitatea de producere a energiei electrice, inclusiv în cogenerare;
47. producere distribuita – capacitatile de producere a energiei electrice conectate la
sistemul de distributie;
48. productie prioritara – productia de energie electrica realizata din surse
regenerabile sau în cogenerare eficienta, preluata cu prioritate în retelele electrice;
49. reabilitare – ansamblul operatiunilor efectuate asupra unor echipamente si/sau
instalatii energetice care, fara modificarea tehnologiei initiale, restabilesc starea tehnica si
deficienta a acestora la un nivel apropiat de cel avut la începutul duratei de viata;
26
50. retehnologizare – ansamblul operatiunilor de înlocuire a unor tehnologii existente,
uzate moral si/sau fizic, cu tehnologii moderne, în scopul cresterii eficientei activitatii,
reducerii consumurilor specifice de energie, reducerii emisiilor poluante etc.;
51. retea electrica – ansamblul de linii, inclusiv elementele de sustinere si de protectie
a acestora, statiile electrice si alte echipamente electroenergetice conectate între ele prin
care se transmite energie electrica de la o capacitate energetica de producere a energiei
electrice la un utilizator. Reteaua electrica poate fi retea de transport sau retea de
distributie;
52. retea electrica de distributie – reteaua electrica cu tensiunea de linie nominala
pâna la 110 kV inclusiv;
53. retea electrica de interes public – reteaua electrica la care sunt racordati cel putin
doi utilizatori;
54. retea electrica de transport – reteaua electrica de interes national si strategic cu
tensiunea de linie nominala mai mare de 110 kV;
55. sector al energiei electrice – ansamblul activitatilor de producere a energiei
electrice si a energiei termice în cogenerare, de transport, de servicii de sistem, de
distributie de furnizare a energiei electrice, importul si exportul energiei electrice,
schimburile naturale si/sau de avarie cu sistemele electroenergetice ale tarilor vecine,
precum si instalatiile aferente acestora;
56. serviciu de distributie – serviciul asigurat de operatorul de distributie care consta în
asigurarea transmiterii, în conditii de eficienta si siguranta, a energiei electrice între doua
sau mai multe puncte ale retelei de distributie, cu respectarea standardelor de performanta
în vigoare;
57. serviciu de sistem – serviciul asigurat de operatorul de transport si de sistem
pentru mentinerea nivelului de siguranta în functionare a sistemului electroenergetic,
precum si a calitatii energiei electrice, conform reglementarilor în vigoare;
58. serviciu tehnologic de sistem – serviciul de sistem asigurat, de regula, de catre
producatori, la cererea operatorului de transport si de sistem;
59. serviciu de transport – serviciul asigurat de operatorul de transport si de sistem,
care consta în asigurarea transmiterii, în conditii de eficienta si siguranta, a energiei
27
electrice între doua sau mai multe puncte ale retelei de transport, cu respectarea
standardelor de performanta în vigoare;
60. sistem electroenergetic – ansamblul instalatiilor electroenergetice interconectate
prin care se realizeaza producerea, transportul, conducerea operativa, distributia,
furnizarea si utilizarea energiei electrice;
61. sistem electroenergetic izolat – sistemul local de producere, distributie si furnizare
a energiei electrice care nu este interconectat cu Sistemul Electroenergetic National;
62. Sistem Electroenergetic National –sistemul electroenergetic situat pe teritoriul
national. Sistemul Electroenergetic National constituie infrastructura de baza utilizata în
comun de participantii la piata de energie electrica;
63. sistem interconectat – serie de sisteme de transport si distributie legate între ele
prin intermediul uneia sau mai multor capacitati de interconexiune;
64. standard de performanta pentru serviciile de transport, distributie si furnizare –
reglementarile emise de autoritatea competenta pentru stabilirea indicatorilor de
performanta în asigurarea serviciilor de transport, distributie si furnizare;
65. transport al energiei electrice – transportul energiei electrice de la capacitatile
energetice de producere pâna la instalatiile de distributie sau la instalatiile consumatorilor
racordati direct la retelele electrice de transport, dar fara a include furnizarea;
66. utilizator de retea electrica – producator, operator de transport si de sistem,
operator de distributie, furnizor, consumator de energie electrica, racordati la o retea
electrica;
67. zona de protectie – zona adiacenta capacitatii energetice, extinsa în spatiu, în care
se introduc interdictii privind accesul persoanelor si regimul constructiilor;
68. zona de siguranta – zona adiacenta capacitatilor energetice, extinsa în spatiu, în
care se instituie restrictii si interdictii în scopul asigurarii functionarii normale si pentru
evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor si mediului; zona de siguranta cuprinde
si zona de protectie.
2.3 Autoritati si competente
28
2.3.1 Strategia si politica energetica
Strategia energetica nationala defineste obiectivele sectorului energiei electrice pe
termen mediu si lung si modalitatile optime de realizare a acestora, în conditiile asigurarii
unei dezvoltari durabile a economiei nationale.
Strategia energetica se elaboreaza de catre ministerul de resort si se aproba de catre
Guvern, cu consultarea organizatiilor neguvernamentale, a partenerilor sociali si a
reprezentantilor mediului de afaceri.
Politica energetica, urmarind directiile stabilite prin strategia energetica, este elaborata
de ministerul de resort pe baza programului de guvernare, pentru un interval de timp mediu
si cu considerarea evolutiilor probabile pe termen lung, cu consultarea organizatiilor
neguvernamentale, a partenerilor sociali si a reprezentantilor mediului de afaceri, având în
vedere, în principal:
a) constituirea cadrului institutional corespunzator, prin definirea organismelor si a
autoritatilor competente pentru realizarea acestei politici;
b) asigurarea securitatii în aprovizionarea cu combustibili;
c) asigurarea importurilor si exporturilor de combustibili si energie electrica;
d) asigurarea protectiei mediului, reconstructia ecologica a siturilor afectate de
activitati energetice;
e) transparenta preturilor si tarifelor la combustibili si energie;
f) cresterea eficientei în utilizarea combustibililor si energiei;
g) dezvoltarea surselor regenerabile de energie si cogenerarii de înalta eficienta, cu
acordarea de prioritati energiei electrice pentru asezarile izolate;
h) dezvoltarea cooperarii energetice internationale.
Politica energetica se concretizeaza într-un program cuprinzând masuri de stimulare a
activitatilor de investitii, cercetare-dezvoltare etc., aprobat prin hotarâre a Guvernului.
2.3.2 Autoritatea competenta
29
Autoritatea competenta în sectorul energiei electrice este Autoritatea Nationala de
Reglementare în domeniul Energiei - ANRE, institutie publica autonoma de interes
national, cu personalitate juridica, aflata în coordonarea primului-ministru, care îsi
desfasoara activitatea pe baza regulamentului propriu de organizare si functionare, aprobat
prin hotarâre a Guvernului. ANRE este condusa de un presedinte si un vicepresedinte,
numiti de primul-ministru la propunerea ministrului de resort, pe o perioada de 5 ani.
Presedintele reprezinta ANRE în relatiile cu tertii.
Atributiile ANRE- ANRE elaboreaza, stabileste si urmareste aplicarea ansamblului de
reglementari obligatorii la nivel national, necesar functionarii sectorului si pietei energiei
electrice, în conditii de eficienta, concurenta, transparenta si protectie a consumatorilor.
ANRE este abilitata cu urmatoarele competente si atributii:
a) stabileste reglementari cu caracter obligatoriu pentru operatorii economici din
sectorul energiei electrice;
b) acorda, modifica, suspenda sau retrage autorizatiile si licentele pentru operatorii
economici din sectorul energiei electrice, inclusiv pentru producatorii de energie termica
produsa în cogenerare;
c) elaboreaza si aproba metodologiile de calcul necesare stabilirii preturilor si tarifelor
reglementate;
d) stabileste tarifele/preturile aplicabile consumatorilor captivi precum si criteriile si
regulile pentru stabilirea tarifelor aplicate de furnizorii de ultima optiune;
e) aproba preturile si tarifele practicate între operatorii economici din cadrul sectorului
energiei electrice pe piata reglementata de energie electrica, tarifele pentru serviciile de
sistem, de transport si de distributie a energiei electrice, preturile si tarifele practicate pentru
activitatile si serviciile aferente producerii energiei termice în cogenerare destinata
populatiei, pe baza de consultari, în scopul asigurarii protectiei consumatorului final;
f) stabileste contractele-cadru de furnizare, precum si cele dintre operatorii economici
privind vânzarea, achizitia, transportul, serviciul de sistem si distributia energiei electrice,
precum si cele de vânzare a energiei termice produse în cogenerare;
30
g) elaboreaza regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori, care se
aproba
prin hotarâre a Guvernului;
h) aproba reglementari tehnice si comerciale pentru operatorii economici din sector;
i) exercita controlul cu privire la respectarea de catre operatorii economici din sectorul
energiei electrice a reglementarilor emise, a sistemului de preturi si tarife în vigoare si
aplica sanctiuni în cazul nerespectarii acestora;
j) stabileste procedura de solutionare a neîntelegerilor precontractuale si solutioneaza
neîntelegerile legate de încheierea contractelor între operatorii economici din sectorul
energiei electrice, a contractelor de furnizare a energiei electrice si a contractelor de
racordare la retea;
k) stabileste metodologia proprie de urmarire si control în vederea respectarii de catre
operatorii economici a sistemului de preturi si tarife;
l) elaboreaza, în conformitate cu prevederile legale, regulamentul de constatare,
notificare si sanctionare a abaterilor de la reglementarile emise în domeniu;
m) elaboreaza regulamentul pentru autorizarea electricienilor si atestarea operatorilor
economici care proiecteaza, executa, verifica si exploateaza capacitati energetice,
respectiv instalatii de utilizare;
n) urmareste aplicarea reglementarilor specifice în domeniul energiei electrice;
o) sesizeaza ministerul de resort si Consiliul Concurentei cu privire la abuzul de pozitie
dominanta pe piata si la încalcarea prevederilor legale referitoare la concurenta, ori de câte
ori constata nerespectarea reglementarilor cu privire la concurenta si transparenta;
p) creeaza si gestioneaza o baza de date la nivel national, necesara desfasurarii
activitatii sale si pentru furnizarea de informatii altor autoritati în elaborarea strategiei de
dezvoltare a sectorului energiei electrice, precum si în legatura cu activitatea comertului
international cu energie electrica si cu practicile internationale în domeniu, pe baza datelor
ce vor fi transmise de operatorii economici implicati;
q) elaboreaza regulamentul privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de
interes public, regulament care se aproba prin hotarâre a Guvernului;
31
r) publica rapoarte anuale asupra activitatii proprii si a rezultatelor activitatii de
monitorizare desfasurate conform legii;
s) organizeaza, monitorizeaza si controleaza procedurile prevazute la art. 24;
ş) colaboreaza cu autoritatile de reglementare ale statelor din regiune pentru
armonizarea cadrului de reglementare pentru dezvoltarea pietei regionale, inclusiv privind
schimburile transfrontaliere de energie electrica si regulile privind gestionarea si alocarea
capacitatilor de interconexiune prin care sistemul este interconectat;
t) atesta operatorii economici si autorizeaza electricienii care proiecteaza si executa
lucrari în instalatiile electrice;
ţ) atesta operatorii economici care asigura servicii de masurare a energiei electrice,
conform
unui regulament propriu;
u) monitorizeaza piata de energie electrica în vederea evaluarii nivelului de eficienta,
transparenta si concurenta a acesteia pe baza de reglementari proprii si prezinta rapoarte
rimestriale primului-ministru si ministrului de resort privind problemele si solutiile aplicate;
v) elaboreaza si aproba regulamentul de desemnare a furnizorului de ultima optiune.
2.3.3 Autorizatii, licente si concesiuni
Realizarea de noi capacitati energetice, precum si retehnologizarea celor existente se
desfasoara pe baza de autorizatii de înfiintare, acordate cu respectarea prevederilor legale
în vigoare. Producerea, transportul, serviciul de sistem, distributia si furnizarea energiei
electrice, precum si activitatile de administrare a pietelor centralizate de energie electrica se
desfasoara pe baza de licente acordate în conditiile prezentei legi. Pentru autorizare,
solicitantul va înregistra cererea la autoritatea competenta.
Autoritatea competenta emite:
1. Autorizatii de înfiintare pentru:
32
a) realizarea de noi capacitati energetice de producere a energiei electrice si a
energiei termice în cogenerare sau retehnologizarea celor existente;
b) realizarea si/sau retehnologizarea de linii si statii de transport al energiei electrice;
c) realizarea si/sau retehnologizarea de linii si statii de distributie a energiei electrice
cu tensiune nominala de 110 kV;
2. Licente pentru:
a) exploatarea comerciala a capacitatilor de producere a energiei electrice sau a
energiei termice în cogenerare;
b) prestarea serviciului de transport al energiei electrice;
c) prestarea serviciului de sistem;
d) prestarea serviciului de distributie a energiei electrice;
e) activitati de administrare a pietelor centralizate;
f) activitatea de furnizare a energiei electrice
2.4 Energia electrica .Piata de energie electrica
Piata de energie electrica este compusa din piata reglementata si piata concurentiala,
iar tranzactiile cu energie se fac angro sau cu amanuntul. Deschiderea pietei de energie
electrica se realizeaza prin cresterea progresiva a ponderii pietei concurentiale, în
conformitate cu prevederile strategiei si politicii energetice, si se aproba prin hotarâre a
Guvernului.
Participantii la piata de energie electrica trebuie sa respecte regulile de functionare a
acesteia, stabilite de catre autoritatea competenta, si sa efectueze platile pentru energia
electrica si serviciile de care beneficiaza, rezultate din tranzactiile efectuate în conformitate
cu aceste reguli.
Piata reglementata de energie electrica si de servicii asociate functioneaza pâna la
deschiderea completa a pietei de energie electrica.
33
Pe piata reglementata de energie electrica, autoritatea competenta stabileste preturile
si cantitatile contractate, aferente tranzactiilor angro dintre producatori si furnizorii clientilor
captivi.
Furnizarea energiei electrice la clientii captivi se face pe baza de contracte reglementate, la
tarife reglementate.
2.4.1 Functionarea pietei concurentiale de energie electrica
Piata concurentiala de energie electrica functioneaza pe baza reglementarilor emise
de autoritatea competenta. În piata concurentiala, tranzactiile cu energie electrica se fac
angro sau cu amanuntul.
Piata concurentiala angro functioneaza pe baza de:
a) contracte bilaterale încheiate în urma desfasurarii licitatiilor pe piata centralizata;
b) contracte bilaterale negociate ale furnizorilor de energie electrica cu producatorii;
c) contracte de import si de export al energiei electrice;
d) tranzactii prin licitatie pe piata spot;
e) tranzactii de servicii specifice.
Pe piata concurentiala cu amanuntul, furnizorii vând energie electrica clientilor eligibili
prin contracte bilaterale la preturi negociate sau prin oferte-tip.
2.4.2 Transportul si Distributia
Detinatorul de licenta si clientul au acces reglementat la retelele electrice de interes
public. Accesul la retelele electrice de interes public reprezinta un serviciu obligatoriu, în
conditii reglementate, pe care trebuie sa-l îndeplineasca operatorul de transport si de
sistem, precum si operatorul de distributie. Accesul la retea poate fi restrictionat numai
daca racordarea afecteaza siguranta Sistemului Electroenergetic National prin
nerespectarea normelor tehnice si a standardelor de performanta prevazute în
reglementarile tehnice în vigoare.
34
2.5 Producerea de energie electrica
Producerea de energie electrica si de energie termica în cogenerare se realizeaza de
catre titularii de licenta, în conditiile prezentei legi.
2.5.1 Obligatiile producatorilor
Producatorii au, în principal, urmatoarele obligatii:
a) sa asigure livrarile de energie electrica, respectiv energia termica produsa în
cogenerare si serviciile tehnologice de sistem, cu respectarea conditiilor impuse prin
licente, clauze contractuale si reglementari în vigoare;
b) sa oferteze nediscriminatoriu întreaga putere electrica disponibila, energia
electrica si serviciile tehnologice de sistem;
c) sa mentina o rezerva de combustibil la un nivel suficient sau, dupa caz, o rezerva
suficienta de apa, pentru îndeplinirea obligatiilor de productie si furnizare continua a
energiei electrice prevazute de reglementarile în vigoare;
d) sa se conformeze, din punct de vedere operativ, cerintelor operatorului de
transport si de sistem si sa înfiinteze, dupa caz, trepte proprii de conducere operativa.
2.5.2 Drepturile Producatorilor
Producatorii de energie electrica au, în principal, urmatoarele drepturi:
a) sa aiba acces la retelele electrice de interes public, în conditiile prezentei legi;
b) sa obtina, în conditiile legii, culoar de trecere pentru liniile electrice proprii;
c) sa tranzactioneze energia electrica si serviciile tehnologice de sistem pe piata
reglementata si concurentiala;
d) sa înfiinteze si sa mentina un sistem propriu de telecomunicatii pentru legatura cu
capacitatile sale de productie, cu clientii sau cu treptele de conducere operativa.
35
e) sa comercializeze energia termica produsa în cogenerare.
2.6 Promovarea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie si în cogenerare de înalta eficienta
2.6.1 Definirea surselor
În conditiile prezentei legi, se definesc ca surse regenerabile de energie:
a) energia eoliana;
b) energia solara;
c) energia valurilor si a mareelor;
d) energia geotermala;
e) energia hidroelectrica;
f) energia continuta în fractiunea biodegradabila a produselor, deseurilor si
reziduurilor din agricultura (inclusiv substante vegetale si reziduuri de origine animala),
silvicultura si industrii conexe, precum si fractiunea biodegradabila a deseurilor industriale
si comunale, orasenesti si municipale, denumita biomasa;
g) energia continuta în gazul de fermentare a deseurilor, denumit si gaz de depozit;
h) energia continuta în gazul de fermentare a namolurilor din instalatiile de epurare a
apelor uzate;
i) energia continuta în produse secundare gazoase, obtinute prin fermentare din
materii reziduale organice, formând categoria de combustibil gazos, denumita biogaz;
j) energia continuta în produse lichide obtinute prin distilarea materiei organice
fermentate, formând categoria de combustibil lichid, denumita alcool carburant;
k) energia obtinuta din alte surse regenerabile, neexploatate în prezent.
Stabilirea ponderii energiei electrice produse din surse regenerabile. Ponderea
energiei electrice produse din surse regenerabile de energie în consumul national brut de
energie electrica se stabileste prin hotarâre a Guvernului, la propunerea ministerului de
resort.
36
2.6.2 Certificarea energiei electrice produse din surse regenerabile
Certificarea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie se
atesta prin intermediul garantiilor de origine emise de catre autoritatea competenta.
Reguli de functionare si comercializare a energiei electrice produse din surse
regenerabile
Autoritatea competenta stabileste regulile de functionare a pietei de energie electrica,
preluarea cu prioritate si comercializarea energiei electrice produse din surse regenerabile
de energie, în masura în care nu este deteriorat nivelul de siguranta a Sistemului
Electroenergetic National.
2.6.3Criterii de promovare a energiei electrice produse din surse regenerabile
Criteriile de promovare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie
au în vedere urmatoarele:
a) atingerea tintei nationale privind ponderea energiei electrice produse din surse
regenerabile de energie;
b) compatibilitatea cu principiile concurentiale de piata;
c) caracteristicile diferitelor surse regenerabile de energie si tehnologiile de
producere a energiei electrice;
d) promovarea utilizarii surselor regenerabile de energie în cel mai eficient mod.
Scheme de sprijin pentru promovarea producerii energiei electrice din surse
regenerabile
Pentru promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie se
aplica scheme de sprijin, inclusiv prin masuri de amortizare accelerata pentru investitii
37
în surse regenerabile de energie. Sursele regenerabile eligibile precum si schemele de
sprijin se stabilesc prin hotarâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort.
2.7 Tehnologii de cogenerare
În conditiile prezentei legi, se definesc urmatoarele tehnologii de cogenerare cu:
a) turbine cu gaze în ciclu combinat cu recuperare de caldura si turbine cu abur;
b) turbina cu abur cu contrapresiune;
c) turbina cu abur cu condensatie si prize reglabile;
d) turbine cu gaze si cazane recuperatoare;
e) motoare cu ardere interna;
f) microturbine;
g) motoare Stirling;
h) celule de combustie;
i) motoare termice;
j) cicluri organice Rankine;
k) orice alta instalatie sau combinatie de instalatii prin care se produce simultan
energie termica si electrica.
2.7.1 Cogenerarea de înalta eficienta
În scopul promovarii producerii energiei electrice în cogenerare, se defineste
cogenerarea de înalta eficienta ca fiind procesul care îndeplineste unul dintre urmatoarele
criterii:
a) realizarea de economie de energie primara la producerea energiei electrice în
cogenerare de cel putin 10% fata de valorile de referinta stabilite prin reglementari specifice
pentru producerea separata a energiei electrice si termice - în centrale electrice de
cogenerare cu puteri instalate de cel putin 1MW;
38
b) realizarea de economie de energie primara la producerea energiei electrice în
cogenerare fata de producerea separata a energiei electrice si termice - în centrale
electrice de cogenerare cu puteri instalate sub 1MW.
Garantiile de origine
Certificarea energiei electrice produse in cogenerare de înalta eficienta se atesta
prin intermediul garantiilor de origine emise de catre autoritatea competenta.
Comercializarea energiei electrice produse din surse regenerabile
Autoritatea competenta prevede, prin reguli de functionare a pietei de energie
electrica, preluarea cu prioritate si comercializarea energiei electrice produse în instalatii de
cogenerare de înalta eficienta, în masura în care nu este deteriorat nivelul de siguranta a
Sistemului Electroenergetic National.
Criterii de promovare a energiei electrice produse în cogenerarea de înalta eficienta
Criteriile de promovare a energiei electrice produse în cogenerarea de înalta
eficienta au în vedere urmatoarele:
a) asigurarea accesului concurential al energiei electrice produse în cogenerare, în
conditiile acoperirii tuturor costurilor justificate aferente cogenerarii de înalta eficienta;
b) caracteristicile diferitelor tehnologii de producere a energiei electrice în
cogenerare;
c) promovarea utilizarii eficiente a combustibililor;
d) asigurarea protectiei mediului prin reducerea emisiilor poluante fata de
producerea separata a energiei electrice si termice.
Scheme de sprijin pentru promovarea producerii energiei electrice în cogenerarea de
înalta eficienta.
39
Pentru promovarea producerii energiei electrice în cogenerarea de înalta eficienta se
aplica scheme de sprijin, care se stabilesc prin hotarâre a Guvernului, la propunerea
ministerului de resort.
2.8 Reguli de calificare si comercializare
Pentru asigurarea accesului pe piata a energiei electrice produse în instalatiile de
cogenerare existente la data intrarii în vigoare a prezentei legi, se aplica reguli de calificare
si comercializare, stabilite de autoritatea competenta.
2.8.1 Preturi si tarife. Tipurile de preturi si tarife. Fundamentarea acestora
Pentru activitatile desfasurate în sectorul energiei electrice se aplica urmatoarele
preturi si tarife:
a) preturi rezultate din mecanismele concurentiale ale pietei de energie electrica;
b) tarife reglementate pentru serviciile de transport, de sistem si de distributie a
energiei electrice;
c) tarife/preturi reglementate pentru furnizarea de energie electrica la consumatorii
captivi pâna la deschiderea totala a pietei de energie electrica precum si pentru
consumatorii casnici si consumatorii cu putere maxima aprobata prin avizul de racordare de
pâna la 100 kVA, dupa deschiderea totala a pietei de energie electrica;
d) preturi/tarife practicate de furnizorii de ultima optiune dupa deschiderea totala a
pietei de energie electrica;
e) tarife reglementate pentru achizitia serviciilor tehnologice de sistem, pâna la
crearea unei piete concurentiale de servicii tehnologice de sistem;
f) tarife reglementate de racordare la retea;
g) tarife reglementate practicate de operatorii pietelor centralizate;
h) preturi reglementate pentru activitatea de producere a energiei electricei preturi
reglementate pentru energia termica destinata consumului populatiei produsa în instalatiile
de cogenerare;
40
j) tarife reglementate pentru activitatea de masurare.
Propunerile de preturi si tarife reglementate pentru energia electrica si termica
produsa în cogenerare se elaboreaza de catre operatorii economici din sectorul energiei
electrice, cu respectarea metodologiilor emise de autoritatea competenta si se comunica
autoritatii împreuna cu fundamentarea în formatul stabilit de aceasta.
Operatorii economici din sectorul energiei electrice vor transmite autoritatii competente
toate datele necesare folosite în procesul de fundamentare a solicitarii si vor asigura
accesul la aceste date a reprezentantilor desemnati de autoritatea competenta.
Ordinul de aprobare a preturilor si tarifelor reglementate pentru energia electrica,
aplicabile consumatorilor si activitatilor cu caracter de monopol natural, se publica în
Monitorul Oficial al României, Partea I. Ordinul va contine si data intrarii lor în vigoare.
Principiile care stau la baza stabilirii preturilor si tarifelor reglementate pentru energia
electrica si termica produsa în cogenerare au în vedere urmatoarele:
a) preturile/tarifele trebuie sa fie nediscriminatorii, bazate pe criterii obiective si
determinate într-o maniera transparenta, pe baza metodologiilor aprobate si publicate de
autoritatea competenta;
b) preturile/tarifele energiei electrice trebuie sa acopere costurile justificate
economic;
c) preturile/tarifele trebuie sa asigure o rata rezonabila a rentabilitatii capitalului
investit, stabilita conform reglementarilor emise de autoritatea competenta;
d) tarifele si preturile reglementate pentru consumatorii captivi trebuie sa permita
acestora alegerea tipului de pret/tarif care le este mai favorabil, dintre cele practicate de
furnizor, în conditiile stabilite de autoritatea competenta;
e) tarifele de racordare sa contina numai costurile efective de realizare a lucrarilor de
racordare a clientilor la reteaua electrica.
41
Operatorii economici care produc combinat energie electrica si termica si care
comercializeaza cel putin una dintre ele vor repartiza costurile între cele doua forme de
energie, potrivit reglementarilor aprobate de autoritatea competenta, fiind interzisa
subventionarea încrucisata între cele doua forme de energie.
3. Studiu comparativ
Piata cogenerarii/trigenerarii de mica putere, in CE
Se constata cresterea masiva a utilizarii instalatiilor respective mai ales dupa anul 2005.
Exemple concrete de realizari sunt multe in Europa, ca si in SUA, unde s-au dezvoltat
societati specializate rentru realizarea acestor tipuri de solutii. Exemple:
Majoritatea aeroporturilor din Europa de Vest;
Aachen (Germania) pentru 48 de imobile, cu Pinst = 28 kWe si qinst = 60 kWt;
Arnhem (Olanda) pentru incalzire urbana, cu Pinst = 100 kWe si qinst = 54 kWt;
Bielefeld (Germania) pentru o universitate, cu Pinst = 250 kWe si qinst = 180 kWt;
Ludwigshafen (Germania), pentru o casa cu 6 apartamente, cu Pinst = 3 kWe si qinst =
8 kWt;
Nantes (Franta) pentru Ecole des Mines de Nantes, cu Pinst = 200 kWe si qinst = 160
kWt.[7]
Piata cogenerarii/trigenerarii de mica putere, in Romania
In Romania, exista o piata potentiala deosebit de mare a cogenerarii/trigenerarii de mica
si medie putere. Realizari concrete sunt inca singulare: Cluj-Napoca, doua centrale de
cogenerare de 400kWe/buc, pentru alimentarea cu caldura a consumatorilor arondati la doua
foste puncte termice clasice, Sibiu – centrala Compa Sibiu, de 2 000 kWe pentru o societate
industriala, Prundu Bargaului – pentru schela petroliere, Ploiesti – Maternitatea orasului, cu 1
42
000 kWe si 1 200 kWt, Bucuresti – complexul hotelier CARO, cu 150 kWe, caldura – 200
kWt si vara, pentru climatizare, 300 kWfrig.[8]
Concluzii
Dezvoltarea cogenerarii depinde de politica energetica specifica fiecarui stat;
- Descentralizarea productiei de energie si apropierea productiei de locul de consum,
conduce in mod natural catre cogenerare de mica si medie putere ca solutie
complementara ori alternativa pentru producerea centralizata de mare anvergura.
- Noile tehnologii de cogenerare sunt caracterizate prin performante ridicate simultan cu
reducerea investitiilor specifice, cu scaderea costurilor de productie si reducerea costurilor
pentru transportul de energie.
Noua Directivă a Uniunii Europene privind cogenerarea nu include o ţintă obligatorie
pentru Statele Membre, adică menţiuni care să oblige fiecare ţară să atingă un anumit
procent de producere de energie în cogenerare. Totuşi, această Directivă reprezintă un
puternic semnal din partea Uniunii Europene către Statele Membre că trebuie întreprinse
acţiuni de promovare a cogenerării pe piaţa de energie. Există potenţiale considerabile de
creştere a utilizării cogenerării atât în actualele State Membre, cât şi în statele nou
aderate la Uniunea Europeană, iar această Directivă ajută la concentrarea asupra
acestor potenţiale. Dacă acest potenţial va fi realizat, este foarte probabil să se schimbe în
mod semnificativ tehnologiile şi tipurile de combustibili utilizaţi pentru producerea energiei.
Se poate prevedea, de asemenea, o creştere a eficienţei costurilor. Cu toate acestea,
există încă bariere majore care trebuie doborâte. Până acum, liberalizarea pieţei de energie
a cauzat o reducere a ratei cogenerării. Principala barieră va fi probabil faptul că
valoarea costurilor externe, cum ar fi emisiile de CO2, nu este inclusă în mod realist în
preţul energiei.
Legea energiei electrice nr. 13/2007 transpune Directiva 2004/8/CE a Parlamentului
European si a Consiliului Uniunii Europene din 11 februarie 2004 privind promovarea
43
cogenerarii pe baza cererii de energie termica utila pe piata interna a energiei si de
modificare a Directivei 92/42/CEE, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 52
din 21 februarie 2004.
Bibliografie
[1] JO L 52, 21.2.2004, pag. 50
[2] Directiva 2004/8/EC a Parlamentului European si a Consiliului Uniunii Europene
[3] www.ispe.ro
[4] JO L 52, 21.2.2004, pag. 31
[5] Directiva 2004/8/EC a Parlamentului European si a Consiliului Uniunii Europene- Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene din 21.02.2004
[6] Legea energiei electrice nr 13/2007 a Parlamentului Romaniei
[7] Legea energiei electrice nr 13/2007 a Parlamentului Romaniei
[8] ] http://cceei.energ.pub.ro
44