Post on 20-Jul-2020
MANIFESTARE DEDICATĂ UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE LA BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ
"I.A. BASSARABESCU" GIURGIU
ÎN ZIUA DE 22 IANUARIE 2020 A AVUT LOC MANIFESTAREA
OMAGIALĂ DEDICATĂ UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE LA BIBLIOTECA JUDETEANA "I.A. BASSARABESCU" GIURGIU
Ioan A. Bassarabescu (n. 17/29 decembrie 1870, Giurgiu - d. 27 martie 1952, București) a fost un scriitor român, membru corespondent
al Academiei Române. Cel de-al șaselea fiu al căpitanului Alexandru Bassarbescu, coleg de
liceu la Sfântu Sava cu Nicolae Bălcescu și Ion Ghica. Ulterior a devenit primar al orașului Giurgiu. Mama se numea Elisabeta-Eliza născută
Starostescu.
În jurul anului 1877, familia se mută la București unde Ion
Alexandru Bassarabescu urmează cursurile colegiului Sfântu Sava (1884-1891) și apoi Facultatea de Litere din București (1891-1897). A fost profesor de geografie în Focșani în 1896 și din 1897 se mută la Ploiești, unde va lucra până la pensie. A scris numai proză scurtă, fiind pus de istoricii literari în rând cu Ion Luca Caragiale sau Alexandru Brătescu Voinești pentru că cultiva schița și momentul. Opere publicate
Nuvele, 1903 Vulturii, 1907 Norocul, 1907
Ovidiu Șicană, farsă într-un act și trei tablouri, 1908 Noi și vechi, 1909
Nenea, 1916 Un dor împlinit, 1919 Moș Stan, 1923 Spre Slatina, 1924
Un om în toată firea, 1927
Domnu Dincă, 1928 Opere complete, 2 volume, 1939-1940
Proză, 1942 Lume de ieri, Amintiri vesele și duioase, 1943
La manifestare au participat personalițăți locale ale administrației de
stat (vice-președintele Consiliului județean Giurgiu), oameni de cultură și artă, militari și civili, tineri din liceele municipiului.
Manifestarea a fost deschisă de managerul BIBLIOTECII JUDEȚENE "I.A. BASSARABESCU" GIURGIU, doamna DANIELA BARDAN.
Aceasta a adresat un bun venit invitaților și participanților.
Primul dintre lectori a fost domnul prof. univ. dr. Ștefan Păun, care a prezentat revista ”VLAȘCA, ISTORIE-CULTURĂ-CIVILIZAȚIE”, revistă editată de Asociația Națională Cultul Eroilor ”Regina Maria”, filiala
județului Giurgiu. Numărul realizat este închinat cinstirii eroilor care au înfăptuit MAREA UNIRE din 1918.
În continuare a luat cuvântul domnul col.r. CIOBANU VIOREL, secretar general al ASOCIAȚIEI EUROPENE ”DIMITRIE CANTEMIR”, care în contextual sărbătorii UNIRII PRINCIPATELOR de la 1859, a prezentat pe scurt cartea ”DIMITRIE CANTEMIR ȘI CONȘTIINȚA UNIRII ROMÂNILOR”.
Acesta a donat Biblioecii județene setul de 3 cărți:
1) ”DIMITRIE CANTEMIR ȘI CONȘTIINȚA UNITĂȚII ROMÂNILOR. STUDII ȘI ARTICOLE DEDICATE CENTENARULUI MARII UNIRI”;
2) ”SUNT FIU AL JUDEȚULUI TELEORMAN, ALEXĂNDREAN”; 3) ”SUNT FIU AL ALEXANDRIEI, TELEORMĂNEAN”.
De asemenea, a donat președintelui ASOCIAȚIEI CADRELOR MILITARE ÎN REZERVĂ ȘI RETRAGERE-FILIALA GIURGIU, domnul col.r.
DRĂGUȚ DANIEL, cartea ”SUNT FIU AL JUDEȚULUI TELEORMAN, ALEXĂNDREAN”.
În continuare, domnul istoric MIRCEA DOGARU a făcut un amplu expozeu de istorie medievală și contemporană, punctând evenimentele premergătoare și ulterioare UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE ȘI MARII UNIRII.
Domnul general de brigadă BUCIU GRIGORE, fostul șef al TRUSTULUI DE PRESĂ AL ARMATEI a mulțumit organizatorilor, invitaților și participanților la manifestare, pentru receptivitatea de a
lua parte la o sărbătoare scumpă românilor: UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE DE LA 1859.
În continuare, domnul profesor DAMIAN ANCU, fost director al Arhivelor Naționale-filiala Giurgiu, a prezentat contribuția giurgiuvenilor la înfăptuirea UNIRII PRINCIPATELOR DE LA 1859.
Acesta și-a început alocuțiunea menționând cuvintele pe care le-a
rostit Mihail Kogălniceanu în toamna anului 1843, în fața studenților săi:
„Oare cum s-ar simți un popor care nu-și cunoaște istoria, nu ar fi
oare ca un copil care nu își cunoaște părinții? Desigur că așa ar
fi”, concluziona marele revoluționar și om politic.
Felicit organizatorii acestei activități care are ca temă Unirea
Principatelor Române din 1859 deoarece:
„Suntem pe aceste locuri / Nu de veacuri / Aceste țarini ne
cunosc / De când sunt ele / Ne știu precum am fost și suntem /
Un pumn de oameni harnici, / Nu prădalnici / Sămânța bucuriei /
Și a dragostei de muncă / Se află în pământuri / Aici, în
România”.
Suntem pe aceste locuri deoarece, când s-a construit Podul
Prieteniei din orașul nostru, a fost descoperit în Ostrovul Mocanu un
fragment de frontal de femeie de acum 40 000de ani.
Suntem pe aceste locuri nu de veacuri, deoarece la Malul Roșu,
aproximativ la 5 km est de Giurgiu, a fost descoperită o puternică
așezare umană, din perioada paleoliticului superior final, deoarece
blocurile din cartierul Oinac stau pe o puternică așezare dacică, deoarece
la Cimitirul Smârda au fost făcute descoperiri monetare din perioada
primelor migrații care au avut loc în țara noastră etc.
Unirea Principatelor Române sub un singur domn la 24 ianuarie 1859
este reliefată în ziarul „Le Figaro”, în care, în ianuarie 1859, se spunea:
„Românii nu mai așteaptă întrunirea marilor congrese. Ei trec
singuri la fapte, arătând tuturor popoarelor mici din Europa cum
trebuie rezolvată problema națională”, ROMÂNII REPREZENTÂND
SINGURUL POPOR DIN EUROPA SECOLULUI AL XIX-LEA LA CARE UNIREA
A FOST REALIZATĂ PE CALE PAȘNICĂ.
Un rol fundamental în realizarea acestui important moment din istoria
națională l-au avut și trei giurgiuveni: Grigore Serurie, Iancu Manu și
Apostol Arsache.
Grigore Serurie era parucic (locotenent) în 1840, a participat la
bătălia din Dealul Spirii (13 septembrie 1848), motiv pentru care a fost
exilat la Brusa. În contextul organizării alegerilor pentru adunările ad-
hoc, a candidat și el din partea unioniștilor, candidatura sa fiind respinsă
deoarece nu avea un imobil al său în Giurgiu, motiv pentru care, așa cum
se arăta în ziarul Românul, din septembrie 1857, giurgiuvenii au pus
mână de la mână și i-au cumpărat o casă. La Arhivele Naționale din
Giurgiu se păstrează actul prin care Grigore Serurie a cumpărat, în
august 1857, un imobil în valoare de 10 000 de galbeni. Antiunioniștii au
constatat că are și numeroase datorii, lucru normal la un poet și
revoluționar, astfel că giurgiuvenii au strâns din nou bani și i-au plătit
datoriile. A fost membru în Parlamentul României, între 1858-1888. A
ocupat funcții importante, ca șef al Poliției Capitalei și ajutor de primar al
Bucureștiului, a fost ziarist liberal și s-a aflat într-un permanent conflict
cu Mihai Eminescu, acesta din urmă fiind un conservator convins. După
abdicarea lui Cuza în februarie 1866, în condițiile în care turcii nu mai
recunoșteau unirea și erau pe punctul de a intra cu armata în România,
iar armata româna ducea lipsă de armament și praf de pușcă, Serurie a
reușit, prin relațiile sale, să procure praful de pușcă necesar armatei
române, tocmai de la turci, prin corupție.
Iancu Manu, mare proprietar funciar vlăscean și politician
recunoscut. A fost primul ocârmuitor regulamentar al județului Vlașca,
între 1831-1833, dându-și demisia datorită corupției existente. A fost șef
al Poliției din Țara Românească, iar în 1844 a primit o decorație din
partea austriecilor, în urma descoperirii unor bancnote austriece false,
primind și o tabacheră de aur. A fost caimacam al Țării Românești în
1858.
Apostol Arsache, doctor, din 1812 proprietar funciar în Vlașca,
regăsindu-l în această calitate în comunele Arsache și Gogoșari,
conservator din punct de vedere politic, este, totuși, cel care, în ianuarie
1859, a făcut parte din comitetul conspirativ care l-a propus pe Cuza ca
domn al Țării Românești. A fost ministru de externe timp de 6 luni și
prim-ministru interimar în 1862, după asasinarea lui Barbu Catargiu. În
județul Vlașca, mai este prezent și prin biserica din comuna Vedea (fostă
Arsache), ridicatăa în memoria fiului său, precum și prin conacul pașei din
aceeași localitate, în care legenda spune că, în decembrie 1877, ar fi stat
pentru o noapte, Osman pașa, în drumul său spre San Petersburg.
Unirea Principatelor Române de la 1859 a deschis drumul spre
cucerirea independenței naționale de stat din 1877-1878, vara anului
1877 fiind perioada în care Giurgiu a suferit numeroase bombardamente.
Domnitorul Carol a vizitat orașul în această perioadă și, în timp ce se
afla în spitalul din oraș, a fost surprins de un asemenea bombardament, o
ghiulea căzând în apropierea sa. Din fericire, ghiuleaua nu a explodat și
se spune că aceasta s-ar păstra la muzeul de la Castelul Sinaia, sub
denumirea de „ghiuleaua de la Giurgiu”.
Unirea Principatelor Române a deschis posibilitatea încheierii
procesului de formare a statului unitar român prin unirea Basarabiei,
Bucovinei și Transilvaniei cu România.
Pe bună dreptate putem afirma că:
„Ne-am unit / Pentru că am simțit nevoia / Ochiului să privească
în ochi / Gura … să atingă / Muntele să nu ne despartă / Ne-am
unit / Pentru că am simțit nevoia / Mâinii în mână să fie / Trup…
lângă trup să rămână / Ape comune având / Ne-am unit / Pentru
că am simțit nevoia / Gândului comun ce-l avem / Hotar… în
hotare de veacuri / Rămânând în trecutul cântat.””
Domnul muzeograf EMIL PĂUNESCU a făcut referire la exponatele dedicate Unirii Principatelor Române din cadrul Muzeului județean Giurgiu.
Doamna INA STANA REBIGAN a multumit tuturor celor prezenți în sală, pentru acest regal de patriotism și bună înțelegere a faptelor istorice ale înaintașilor, ce trebuie cunoscute și duse mai departe de tânăra generație.
Doamna GIGICA PEPTĂNARU - Director și fondator al Revistei Clubul Artelor Giurgiu XXI, a explicat audienței strădania sa pentru realizarea de fapte și acte de cultură pentru municipiul și județul Giurgiu.
Domnul muzeograf MIRCEA ALEXA, fost coleg de facultate cu domnul
Mircea Dogaru, a completat și a comentat expunerea istoricului Dogaru, aducând în atenție evenimente, fapte și personalități giurgiuvene de ieri și de azi.
În finalul manifestării doamna directoare DANIELA BARDAN a mulțumit tuturor celor participanți, pentru lecția de patriotism și de suflet românesc, pe care au trait-o astăzi, pe meleaguri giurgiuvene, cu toții.
În continuare, doritorii au putut achiziționa cărțile despre care s-a făcut vorbire.
Domnii MIRCEA DOGARU și CIOBANU VIOREL au fost invitați să consemneze în CARTEA DE ONOARE a Bibliotecii județene.
La final, coordonatorii volumului CANTEMIR și oamenii de cultură și artă din GIURGIU, au fost invitați de gazde să facă o poză de grup.