ISTORICUL CALCULATORULUICALCULATORULUI

În această prezentare vom parcurge întreaga poveste a celui mai bun

prieten înţelept al omului: calculatorul.

ABaCul (ABC-ul calculatoarelor, adică incipitul lor);; Inconvenientul principal al abacurilor (funcţionarea manuală);; Zarurile lui John Napier (1550-1617);; Pascalina lui Blaise Pascal (1623-1662);; Maşina lui Gottfried Wilhelm von Leibniz (1646-1716);; Războiul de ţesut al lui Joseph-Marie Jacquard (realizat în 1801);; Motorul diferenţial al lui Charles Babbage (1792-1871);; Reţeaua de comutatoare a lui George Boole (1815-1864);; Maşina de codificare a lui Herman Hollerith (1860-1929);; Incovenientele tuturor acestor maşini (funcţionarea mecanică);; Invenţiile anilor ’30: Vannevar Bush, apoi Konrad Zuse, George R. Stibitz şi Howard H. Aiken (între 1930-1940);; Calculatorul Marki (realizat între 1939-1944);; John von Neumann (1903-1957);; Calculatorul ENIAC (realizat în 1945);; Calculatorul lui WiLKes: EDSAC (realizat în 1945);; Concluzii (referitoare la evoluţia maşinilor de calcul)..

1. ABACUL

Primele abacuri au apărut în secolul al XIII-lea în Europa, dar cele moderne au fost realizate de către chinezi; ultimele au fost remodernizate de către japonezi. Cu ele se efectuau operaţii de gradul I.

Abacurile funcţionau manual şi

era neapărată nevoie de un nou mod de calcul.

2. ZARURILE LUI JOHN NAPIER

– Cu Zarurile lui J. Napier (1550-1617) se puteau efectua şi înmulţiri, pe lângă adunări şi scăderi. Cu ele se puteau scrie numere de la 1 la 15. Deci, ele aduceau câteva facilităţi pe lângă abacuri.

3. PASCALINA LUI B. PASCAL

• Blaise Pascal (1623-1662) a realizat cu două decenii înainte de moarte o cutie cu clape şi ferestre; pe clape erau numerele, care ajutau la introducerea valorilor în maşină. Pascalina funcţiona mecanic, pe baza unor rotiţe dinţate, şi putea aduna şi scădea.

4. MAŞINA LUI LEIBNIZ

• Gottfried Wilhelm von Leibniz (1646-1716) a realizat o maşină care ştia şi să înmulţească (prin adunări repetate), şi care avea la baza funcţionarii tot un sistem mecanic.

5. RĂZBOIUL DE ŢESUT AL LUI JOSEPH-MARIE JACQUARD

• Această invenţie din 1801 era, de fapt, o modernizare adusă războiului de ţesut al lui Vaucanson din 1740. Perfecţionarea a venit odată cu folosirea cartele- -lor perforate ca suport de memorare a comenzilor maşinii.

6. MOTORUL DIFERENŢIAL AL LUI CHARLES BABBAGE

• Charles Babbage (1792-1871) a realizat un motor care se diferenţia de celelalte de până atunci prin blocul de memorare format din cartele perforate, acesta păstrând rezultatele intermediare şi datele ce trebuiau prelucrate.

7. REŢEAUA DE COMUTATOARE A LUI GEORGE BOOLE

• Acesta (1815-1864) a inventat, de fapt, calculul logic, cu care se puteau executa operaţii precum AND, OR şi NOT; folosea doar valorile adevărat şi fals. Aceste calcule au fost numite, cu trecerea timpului, ca algebra booleană.

8. MAŞINA DE CODIFICARE A LUI HERMAN HOLLERITH (1860-1929)

• Pentru a uşura înregistrarea datelor din recensământuri, cel mai sus numit a construit un sistem de înregistrare şi prelucrare a datelor (mecanic), utilizând cartelele perforate.

Toate aceste maşini funcţionau mecanic, pe baza roţilor dinţate, şi era nevoie de o revoluţionare

în domeniu. Sub numele de tabulatoare, ele au mai fost folosite până în anii ’70.

9. INVENŢIILE ANILOR ’30

• În perioada 1920-1930, rudele vechi ale calculatorului au reuşit manevra şi date alfabetice, pe lângă cele numerice. În anii ’30 au fost făcute alte două invenţii. Mai întâi, Vannevar Bush a realizat în 1932 un calculator mecanic care putea calcula prin rotirea unor piese din componenţa sa; apoi Konrad Zuse, George R. Stibitz şi Howard H. Aiken au dezvoltat proiectul calculatorului electromecanic. Acesta folosea sistemul binar.

10. CALCULATORUL ATANASOFF-BERRY

• John Vincent Atanasoff (1903-1995) şi Clifford E. Berry (1918-1963) au reuşit să inventeze primul calculator electronic digital din lume, între 1937-1942. Folosea sistemul binar, avea o memorie regenerativă, procesare paralelă şi memorie separată de funcţiile calculatorului.

11. CALCULATORUL MARKI

• A fost realizat între anii 1939-1944 de către inginerii IBM; astfel apărea prima maşină care putea face calcule repetate; totuşi, aceasta avea destule inconveniente. Cel mai important era acela că viteza de lucru era mică, fapt explicabil prin utilizarea principiului electromagnetic.

12. JOHN VON NEUMANN(1903-1957)

• Matematician ungaro-american, Neumann a avut contribuţii în cuantumul mecanicii, în partea algebrei care-i poartă numele şi în special în design-ul şi teoria calculatoarelor (pentru acest ultim lucru a primit premiul Enrico Fermi).

13. CALCULATORUL ENIAC

• Electronic Numeric Integrator And Computer (1945) cântărea 30t, ocupa 160 m pătraţi, consuma energie cât o locomotivă, avea 40 de panouri, 20 000 de tuburi electronice şi putea efectua peste 5000 de adunări sau scăderi pe secundă, cu 10 cifre. Iniţial a fost folosit pentru dezvoltarea proiectului bombei cu hidrogen.

14. CALCULATORUL LUI WiLKes

• Profesor al Facultăţii din Cambridge, S.U.A., Wilkes a realizat în anul 1949 primul calculator cu program stocat într-o memorie cu întârziere, numit EDSAC (Electronic Delay Storage Automatic Computer).

CONCLUZII

• După cum vedem, de la efectuarea calculelor cu degetele mâinilor şi până la cel mai performant calculator s-a parcurs un drum anevoios şi foarte lung.

• Am observat că maşinile de calcul care erau nou-apărute aduceau ceva un pic mai bun decât cele dinaintea lor, astfel creându-se o sumedenie de maşinării interesante.