Iolanda Tobolcea, Adina Karner-Hutuleac.ppt

Post on 01-Feb-2017

255 views 6 download

Transcript of Iolanda Tobolcea, Adina Karner-Hutuleac.ppt

Conf.univ.dr. IOLANDA TOBOLCEAAsist.univ.dr. ADINA KARNER-

HUŢULEAC

Există cinci direcţii majore de utilizare a software-ului în logopedie:

1. pentru articularea sunetelor şi cuvintelor se utilizează mai multe formate grafice care operaţionalizează vizual caracteristicile pronunţiei logopatului dar şi erorile de durată ale articulării. Captura vocală şi afişarea grafică reprezintă un feed-back cu impact maxim:

2. pentru conştientizarea şi exersarea volumului, amplitudinii, intensităţii vocii.

De asemenea, utilizarea computerului în logoterapie este extrem de importantă deoarece contribuie la corectarea unor aspecte ale pronunţiei, cum ar fi amplitudinea (Hz):

Alt aspect legat decorectarea pronunţiei este şi intensitatea, măsurată în decibeli:

3. Jocuri şi imagini grafice care stimulează efortul logopatului de îmbunătăţire a pronunţiei.

4. Soft-urile terapeutice cel mai frecvent întâlnite şi utilizate reprezintă ansambluri de exerciţii tematice şi jocuri didactice interactive care transformă materialul didactic de tip clasic (planşe, palatograme etc.) într-o excepţional de variată gamă de materiale clinice electronice.

5. Evaluarea pe parcurs poate fi prezentată cantitativ şi/sau grafic, putându-se obţine o imagine generală a evoluţiei copilului pe parcursul intervenţiei logopedice, ritmul modificărilor pozitive de pronunţie, se pot afişa sugestii pentru modificarea tipurilor de exerciţii, a obiectivelor terapeutice pe termen scurt şi/sau lung, a tehnicilor specifice etc.

In plus, s-a realizat primul sistem computerizat pentru dislalie pentru limba romana (computer-based speech therapy).A fost implementat sistemul de terapie asistată de computer – Logomon (Fig. 9), care cuprinde module clasice ca modelul de articulare 3D, sistemul de management al temelor pentru acasă (instalat pe PC-ul sau PDA-ul copilului), sistemul de management al sarcinilor terapeutice realizate în cabinetul terapeutic, dar şi un sistem expert care are rolul de a lua decizii cu privire la activităţile terapeutice optime care ar trebui urmate pentru fiecare copil dislalic (număr de şedinţe, conţinutul exerciţiilor terapeutice etc.).

Pentru copiii cu tulburări de limbaj severe sau cu alte dizabilităţi asociate pentru care compensarea deficitelor de vorbire nu se poate face decât parţial, se pot utiliza aplicaţii software standardizate (pentru limba engleză) [Lahm şi Nickels, 1999] :

sistemele de procesare a cuvintelor (word processing systems)

aplicaţii computerizate de management a datelor (PDAs) [Raskind, 1993]

tehnologia de asistare : pentru copiii cu deficite de vedere se utilizează programe de modificare a caracteristicilor literelor, sau aparate de sintetizare a vocii artificiale care transformă codul grafic în cod auditiv, tastaturi modificate etc.

Vă mulţumim pentru atenţie!