Invatare Verificare Pedagogie

Post on 04-Dec-2015

290 views 6 download

Transcript of Invatare Verificare Pedagogie

Învăţare eficientă

a) gestiunea mentalului;

b) programul de îmbogăţire instrumentală;

c) ateliere de gândire logică;

d) tehnici de analiză grafică;

e) activarea şi dezvoltarea gândirii logice;

f) antrenamentul mental;

h) învăţarea accelerată.

a) gestiunea mentalului

Gesturi mentale:

- gestul de atenţie;

- gestul de memorare;

- gestul de înţelegere;

- gestul de reflectare;

- gestul de imaginaţie.

Etape ale gestiunii mentalului:

Implicarea în proiect: existenţa unui scop clar, a unui demers structurat, a unui plan şi a unor metode de realizare a scopului prevăzut.

Evocarea: este o reprezentare mentală a obiectului învăţării.

b) programul de îmbogăţire instrumentală

OBIECTIV: expunerea subiectului supus formării la o experienţă de învăţare mediată care să îl conducă la auto-modificarea demersurilor sale intelectuale şi a comportamentelor.

b) programul de îmbogăţire instrumentală

ROLUL trainerului în mediere:

- încheierea unui contract psihologic între trainer şi cursant prin care se precizează relaţia dintre ei;

- încurajarea întrajutorării între participanţi;

- grija de a valoriza cursanţii prin sublinierea competenţelor acestora;

- acordarea de ajutor în precizarea obiectivelor, a progreselor înregistrate;

- acordarea de ajutor pentru depăşirea nevoilor imediate şi deschiderea de orizonturi mai largi.

c) ateliere de gândire logicăPRINCIPII pedagogice:

- participarea activă a cursantului care este pus în faţa unor situaţii problemă;

- secvenţe de lucru ritmate, urmând un ritual precis;

- centrarea pe raţionamentul utilizat, pe proces şi nu pe soluţie;

- dezvoltarea conştientizării de către cursant a strategiilor intelectuale utilizate de către sine şi de către ceilalţi;

- socializarea permanentă a gândirii: cursantul trebuie să se facă înţeles şi aceasta îl obligă să-şi structureze mai bine raţionamentul ţinând seama de modul de gândire al celorlalţi;

- intercalarea atelierelor cu alte sesiuni de training.

d) tehnici de analiză grafică

Se bazează pe traducerea raţionamentului secvenţial, scris sau verbal, sub forma unor scheme grafice şi invers, pornind de la modul de funcţionare a emisferelor cerebrale.

d) tehnici de analiză grafică

PRINCIPII pedagogice:

- lucrul în echipă;

- rolul structurat al erorii;

- triada descoperire-integrare-fixare (în experienţa personală şi profesională);

- complementaritatea modurilor de exprimare literară şi grafică;

- alternanţa modulelor cu sesiuni de training tehnic.

e) activarea şi dezvoltarea gândirii logice

PRINCIPII pedagogice:

- a învăţa din greşeli;

- centrarea pe proces şi nu pe conţinut;

- axarea pe activităţi profesionale reale;

- organizarea unor grupuri de formare cu abilităţi similare;

- importanţa lucrului în echipă.

e) activarea şi dezvoltarea gândirii logice

ROLUL trainerului:

- reactivarea schemelor de operare prin serii adecvate de exerciţii;

- propunerea de situaţii problemă concrete, cunoscute de participanţi;

- orientarea sistematică a participanţilor către elaborarea de metode care se pot generaliza, nu către rezultate;

- considerarea erorilor drept ocazii de a aprofunda;

- redarea încrederii de sine a participanţilor;

- învăţarea doar prin descoperire, cu ajutorul exerciţiilor.

f) antrenamentul mental

PRINCIPII pedagogice:

- pertinenţa: se pleacă de la fapte relevante în raport cu problema abordată;

- interdependenţa: situarea elementelor în ansamblul problemei din care fac parte;

- reiterarea: pentru a trece de la concret la abstract şi invers, se revine mereu la fazele anterioare atunci când cursantul are nevoie;

- alternanţa: între perioadele de iniţiere şi cele de creaţie, între jocurile spontane şi cele structurate.

h) învăţarea accelerată

Stare adecvată:

- decidem care sunt motivele pentru care trebuie să învăţăm;

- notăm obiectivele propuse şi întocmim un plan de acţiune: ce facem, în cât timp şi cu ce resurse;

- ne planificăm şi organizăm timpul;

- ne creăm un mediu plăcut de învăţare;

h) învăţarea accelerată

- credem în capacitatea noastră de a învăţa şi de a reuşi în ceea ce ne propunem;

- suntem relaxaţi;

- facem pauze de 2-5 minute la fiecare 30 minute (curba atenţiei şi concentrării cade dramatic după 25-30 minute).

Pedagogie-andragogie-sinergogie

PEDAGOGIE: paid-copil; agogos-ghid.

ANDRAGOGIE: andros-om/adult; agogos-ghid.

SINERGOGIE: cale de mijloc vizând obţinerea de efect sinergic pozitiv prin combinerea principiilor celor două concepte..

Pedagogie

Abordare centrată pe profesor;

Motivarea cursanţilor se realizează predominant prin mijloace externe: note,aprobare-dezaprobare profesor, presiuni parentale.

Pedagogie

Profesorul:

- este responsabil pentru realizarea învăţării;

- are o autoritate puternică asupra celor care învaţă;

- predă şi cursanţii ascultă;

-permite transmiterea eficace a conţinutului.

Andragogie

- abordare centrată asupra celui care învaţă;

- motivarea cursanţilor este predominant de natură intrinsecă (stimă de sine, dorinţă de creştere a satisfacţiei profesionale…).

Andragogie

Cursantul:

- îşi asumă o mare parte a responsabilităţii în legătură cu ceea ce învaţă;

- învăţă în ritmuri şi prin mijloace diferite;

- este parte activă în procesul de învăţare şi răspunde pentru performanţele sale.

Sinergogie

- înlocuieşte figura autoritară a profesorului cu structuri şi metode interactive de training şi învăţare;

- nu consideră că studenţii ştiu deja ceea ce ar trebui să înveţe;

- învăţarea se face prin sinergie în cadrul grupurilor de cursanţi (este mai putenică şi mai amplă);

- colegii sunt o bună sursă de motivare.

Teoria lui LINDEMAN

Educarea adulţilor:

- nevoia de a şti (ce, de ce);

- conceptul de sine al cursanţilor (independenţă, autonomie, responsabilitate);

- rolul şi experienţa cursantului;

- voinţa de a învăţa şi orientarea învăţării;

- motivaţie externă (salarii, condiţii de muncă) şi internă (satisfacţie personală, stimă de sine, stima celorlalţi).

Roger MUCHIELLIFormarea adulţilor:

- există o rezistenţă faţă de întoarcerea la şcoală (blocaje de adolescent, sisteme de evaluare ameninţătoare);

- teama de a nu putea învăţa pe de rost, a lua notiţe, a se concentra;

- sentimentul că ceea ce se învaţă la şcoală are utilitate redusă;

- nevoia de a învăţa comportamente practice;

- prezentarea fragmentată a informaţiilor pe criterii pedagogice;

- formare corelată cu locul de muncă şi mediul organizaţional.