Post on 12-Aug-2015
- Valentin ANTON -
- 2004 -
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
ANTON, VALENTINIntroducere în proiectarea asistată de calculator, a
drumurilor
/ Valentin Anton. -
Bucureşti : Conspress, 2004Bibliogr.ISBN 973-7797-34-5
004:625.7
Cuprins1. Prezentare
generală
12. Modelarea
digitală
a terenului
123. Proiectarea
traseului
în
planul
de situaţie
263.1. Principii
generale
263.2. Definirea
traseului
în planul
de situaţie
273.2.1. Definirea
obiectelor
elementare
273.2.2. Definirea
elementelor
de bază
393.2.3. Definirea
racordărilor
în plan 523.2.4. Definirea
axei
în plan 594. Proiectarea
traseului
în profil
longitudinal 814.1. Generalităţi 814.2. Definirea
traseului
în profil
longitudinal 824.2.1. Definirea
obiectelor
elementare
824.2.2. Definirea
elementelor
de bază
884.3. Definirea
şi calculul
axei
în profil
longitudinal 1035. Supraînălţarea în curbă
1246. Proiectarea
traseului
în secţiuni
transversale
1416.1. Generalităţi 1416.2. Profile transversale
tip 1426.3 Profile transversale
curente
1617. Perspectivele
164Bibliografie
175
O dată
cu dezvoltarea
tehnicii
de calcul, în
domeniul
ingineriei, s-a dezvoltat
rapid, o nouă
disciplină
cunoscută
sub denumirea
generală
“Proiectarea
Asistată
de Calculator”.
Valentin ANTON -
INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ
DE CALCULATOR A DRUMURILOR -
Aplicarea
acestei
noi
discipline în domeniul
construcţiilor
în transporturi
s-a axat
pe
realizarea
proiectelor
căilor
de comunicaţii. Avantajele
proiectării
asistate
de calculator sunt
incontestabile, atât
sub aspectul
reducerii
duratei
de proiectare, cât
şi sub aspectul
creşterii
acurateţei
rezultatelor.
Copyright –
2004 -
INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ
DE CALCULATOR A DRUMURILOR Drepturile
rezervate
autorului. Prezenta
lucrare
sau
parti
din ea nu
pot fi
reproduse
fara
acordul
autorului
Prezenta
lucrare
nu
are caracter
comercial, este
destinată
studenţilor
de la Universitatea
Tehnică
de Construcţii Bucureşti,
care doresc
să
se specializeze în
utilizarea
tehnicii
informaţionale
în activitatea
de proiectare
a căilor
de comunicaţii.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 1 -
O dată
cu dezvoltarea tehnicii
de calcul, în domeniul ingineriei, s-a dezvoltat
rapid, o nouă disciplină cunoscută
sub denumirea generală
“Proiectarea Asistată
de Calculator”.
1. PREZENTARE GENERALĂ
În domeniul proiectării căilor
de comunicaţii, specialistul
are la dispoziţie
un instrument de lucru
(programul
de calcul), cu care poate realiza
rapid studii
comparative ale amplasamentelor traseelor. Acestea
pot fi analizate şi modificate
în timp
real, astfel încât schimbarea unei soluţii nu mai reprezintă
o problemă. Un aspect nou
al procesului
de proiectare asistată
de calculator o constituie conceptul
de simulare numerică. Prin această metodă
utilizatorul poate să definitiveze soluţiile
de proiectare prin vizualizare dinamică
(desen animat) şi de asemenea poate să îşi prezinte proiectul factorilor de avizare.
Aplicarea acestei noi
discipline în domeniul construcţiilor
în transporturi
s-a axat pe realizarea proiectelor căilor
de comunicaţii. Avantajele proiectării asistate
de calculator sunt incontestabile, atât
sub aspectul reducerii duratei
de proiectare, cât şi sub aspectul creşterii acurateţei rezultatelor.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 2 -
În ţara nostră, în domeniul proiectării drumurilor
s-a impus
o serie
de programe specializate pentru calculul elementelor geometrice
ale traseelor. Trebuie subliniat faptul că programele
de calcul destinate acestui domeniu sunt într-o permanentă dinamică, în sensul diversificării opţiunilor
de lucru. Alegerea unui
program de calcul reprezintă
un element de decizie managerială prin
care proiectantul trebuie să îşi stabilească
“soft-ul”
adecvat, în concordanţă
cu proiectele şi resursele financiare
de care dispune. Din acest punct
de vedere, programele
de calcul
se deosebesc între ele prin opţiunile pe care le pun la dispoziţia utilizatorilor. Este
de la sine înţeles că
un program amplu va putea fi folosit
la o gamă largă
de proiecte dar
cu dezavantajul unui
cost ridicat.
Unul dintre programele
de calcul pentru proiectarea traseelor căilor
de comunicaţii, larg folosit
la noi
în ţară este
"PISTE+”, realizat
în Franţa de către
S.E.T.R.A. (serviciul
de studii şi cercetări rutiere)."PISTE+" este
un
program specializat
pentru calculul elementelor geometrice
ale traseelor căilor
de comunicaţie. Cu ajutorul acestui
program de calcul
se pot realiza proiecte pentru: trasee noi sau pentru trasee existente
care se modernizează. Nivelul
de detaliere
al rezultatelor poate fi folosit atât pentru studii
de amplasament cât şi pentru proiecte
cu detalii
de execuţie.Programul
"PISTE+" este destinat specialiştilor
din domenilul transporturilor. Cu ajutorul lui
se pot realiza proiecte pentru următoarele domenii:
drumuri, căi ferate, piste aeroportuare, tuneluri, canale navigabile.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 3 -
Programul
de calcul
"PISTE+" este dezvoltat
în jurul unui
"fişier
central"
care conţine toate elementele
descriptive ale proiectului. Proiectul
se realizează pornind
de la o axă
care, în accepţiunea programului, este
o curbă
în 3D. Calculele
se realizează definind pe axa proiectului secţiunile transversale
(picheţii). În acest
mod, programul operează
cu secţiuni,
deci
în 2D. Picheţii, odată definiţi si calculaţi, nu mai
pot fi modificaţi decât
cu riscul distrugerii fişierelui
central. Din acest punct
de vedere
se constată
o limitare
a opţiunilor pentru modificări ulterioare
ale traseului stabilit iniţal.
Structura generală
a programului
"PISTE+"
Studiul traseului
se poate
face în
plan, în profil
longitudinal, secţiuni transversale şi vedere în perspectivă.
Datele privitoare
la terenul
natural se introduc
în calcul prin:-
tastare directă
de la keyboard;-
citirea unui fişier
extern rezultat
din ridicare topo;-
citirea unui desen
electronic conţinut într-un fişier
de transfer format DXF;-
digitizarea unui
plan de situaţie.Informaţiile
legate de teren
se declară prin puncte
de cotă determinată
(radieri) sau prin
cote în profile transversale. Pe baza acestor informaţii
se realizează modelul
digital al terenului.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 4 -
Rezultatele obţinute
din rularea programelor
“Piste+”
sau
“T.P.L.”
se prezintă
sub formă
de note de calcul scrise
(tabele) şi sub formă grafică
de desene. Realizarea desenelor
se poate
face direct prin plotare sau prin scriere
în fişiere
de transfer de tip dxf.
În toate etapele
de proiectare rezultatele
pot fi vizualizate pe ecran.
Programul
“Piste+”
poate fi folosit educaţional sau în licenţă “full’. Licenţa profesională este activată
cu ajutotul secretizorului
care se conectează în portul paralel
al calculatorului.
Modelarea terenului constă
în calculul triangulaţiei cotelor şi apoi interpolarea curbelor
de nivel. Această etapă
de lucru
se realizează
cu ajutorul progarmului
“T.P.L.”
(Triangulaţia prin Puncte şi Linii) care însoţeşte pachetul
“PISTE+”. Programul
“T.P.L.”
poate fi lansat
din meniurile
“Piste+”
sau poate fi rulat
de sine stătător.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 5 -
Fişierele programului
I. Fişierele
de descriere
a proiectuluiProiectul unui traseu este conţinut
în grupul
de fişiere
definite generic sub denumirea
“PISTE”.
Aceste fişiere descriu proiectul în funcţie
de datele
conţinute
în secţiunile transversale. În funcţie
de structura rezultatelor informaţiile
se stochează în următoarele tipuri
de fişiere:*.PIS
-conţine tabelul picheţilor; terenul
natural, linia proiectului
(axa şi platforma căii);*.AS1; *.AS2; *.AS3; -
conţin
date legate de alcătuirea sistemului rutier;*.PTG; *.PLG
-
conţin
date legate de structura
geologigă
a terenului;*.APL
-
conţine elemente
ale axei
în plan;*.PEL
-
conţine elemente
ale axei
în profil
longitudinal;*.PER
-
conţine elemente
ale traseului
în perspectivă;*.CUB - secţiuni
de profile.Ordinea
de definire
a acestor fişiere ţine seama
de etapele obligatorii
de realizare
a unui proiect. Fişierul proiectului
(*.PIS) se poate crea numai dacă sunt introduse informaţiile
legate de picheţii traseului.
Fişierele folosite
de “PISTE+”
în cadrul realizării unui proiect sunt
de mai multe tipuri. Ele
se diferenţiază
prin conţinutul informaţiilor, care se folosesc în diferite etape
de elaborare
ale proiectului. Programul atribuie
automat extensii implicite fişierelor
create, în conformitate
cu structura informaţiilor conţinute
de acestea. În acest sens, utilizatorul operează
cu două categorii mari
de fişiere: fişiere
de descriere
a proiectului şi fişiere asociate.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 6 -
II. Fişiere asociatea) Fişiere
de lucru pentru studiul traseului
în plan:*.DAP -
date de calcul
ale axei în
plan;*.HAP -
istoricul sesiunii
de lucru
al axei
în plan;*.EAP -
conţinutul comenzilor pentru axa în
plan.
b) Fişiere
de lucru pentru studiul traseului în profil
longitudinal:*.DPL -
datele
de calcul
ale profilului
longitudinal;*.HPL -
istoricul
de lucru
al profilului
longitudinal;*.EPL -
conţinutul comenzilor lansate
de utilizator în etapa
de proiectare
a profilului
longitudinal.
c) Fişiere
de lucru pentru studiul traseului în secţiune transversală:*.DES -
date de calcul
ale opţiunilor
de desen;*.SEM -
salvarea terenului
natural în coordonate
xyz;*.BTN -
salvarea terenului
natural pe
profile;*.TYP -
profile tip;*.PRO -
zone de construcţii
de profile;*.DVT -
puncte
de schimbare
a deverelor.
c) Fişiere
de rezultate:*.BEP -
desenul traseului în
plan;*.BEL -
desenul profilului
longitudinal;*.BET -
desenul profilelor transversale;*.BPE -
desenul perspectivelor;*.DXF -
fişierul
de transfer pentru programul Autocad;*.TRF -
fişier
de transfer.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 7 -
Realizarea proiectului pentru
un traseu rutier necesită parcurgerea următoarelor etape
de calcul:
• REALIZAREA MODELULUI DIGITAL AL TERENULUI
• ……….. CALCULUL SUPRAÎNĂLŢĂRII CURBELOR
• ……… CALCULUL PROFILULUI LONGITUDINAL
• ……. CALCULUL TRASEULUI ÎN PLAN
•…………………………….. ALCĂTUIREA PIESELOR DESENATE
• ………………..………
.ALCĂTUIREA PIESELOR SCRISE -
tabele
de valori
• …………………….. VIZUALIZAREA REZULTATELOR -
mod grafic
•………………….. CALCULUL PERSPECTIVELOR TRASEULUI
•………………. CONSTRUIREA PROFILELOR TRANSVESALE CURENTE
• …………… DECLARAREA PROFILULUI TRANSVERSAL TIP
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 8 -
elemente predefinite şi sintaxe specifice
Principiul
de lucru
al programului
“Piste+”
-
operatorul
-
reprezintă
un grup
de litere
ce
defineşte elementul
care va fi construit: POI, GIS, DIS, DRO, CER, LIA, PAR, PEN, AXE, ..... etc;
-
rezultatul
- conţine numele obiectului
care va fi obţinut, format din maxim 4 caractere alfa numerice;-
elemente predefinite
-
reprezintă numele unor elemente declarate
anterior în cadrul unei sesiuni
de lucru;-
sintaxe specifice
-
reprezintă
un grup
de litere
care defineşte tipul
de racordare în
plan care se va realiza: PARA, RIPA, SSYM, COVE, PRN.
rezultatuloperatorul
Limbajul
de comandă conţine instrucţiuni specifice pe baza cărora
se construiesc elementele traseului.Forma generală
a unei linii
de comandă conţine:
Construirea traseului unui proiect
se poate
face cu ajutorul limbajului
de comandă prin tastare
de la keyboard, sau grafic, prin alegerea opţiunilor
cu ajutorul
mouse-ului. În capitolele următoare, se prezintă
în mod explicit pentru fiecare opţiune, conţinutul liniilor
de comandă precum şi interfaţa grafică
a elementelor construite.
Limbajul
de comandă
Modul
de lucru grafic conţine meniuri
cu opţiuni
care realizează
un mod de lucru interactiv.Modul
de lucru grafic
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 9 -
Descrierea meniului principal de lucruDescrierea meniului principal de lucru
•
secţiune transversală> calculul supraînălţării căii
în curbe, > calculul supralărgirilor, > definirea
profilelor
transversale
tip,> redactarea
profilelor
transversale curente.
• secţiune transversală> calculul supraînălţării căii
în curbe, > calculul supralărgirilor, > definirea
profilelor
transversale
tip,> redactarea
profilelor
transversale curente.
•
profil
longitudinal
> proiectarea liniei roşii > calculul cotelor proiectului
•
profil
longitudinal
> proiectarea liniei roşii > calculul cotelor proiectului
•
plan de situaţie
> proiectarea axei
în plan• plan de situaţie
> proiectarea axei
în plan
Meniul“CONCEPŢIE”
se foloseşte pentru principalele etapele
de proiectare :
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 10 -
InchideInfo
Meniul“FIŞIER TPL”
se foloseşte pentru:
Meniul“FIŞIER TPL”
se foloseşte pentru:
•
lansarea programului
TPL• lansarea programului
TPL
•
deschiderea sau închiderea fişierului
care conţine modelul
de teren• deschiderea sau închiderea fişierului
care conţine modelul
de teren
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 11 -
•
configurarea: -
culorilor pe ecran -
perifericelelor calculatorului
(digitizor, ploter, imprimantă)•
setarea opţiunilor pentru digitizare•
operaţii
cu fişiere
“piste”•
declararea profilelor
tip•
operaţii
cu tabele
de devere
• configurarea: -
culorilor pe ecran -
perifericelelor calculatorului
(digitizor, ploter, imprimantă)• setarea opţiunilor pentru digitizare• operaţii
cu fişiere
“piste”• declararea profilelor
tip• operaţii
cu tabele
de devere
Meniul UTILITARE
se foloseşte pentru:
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 1 -
O dată
cu dezvoltarea tehnicii
de calcul, în domeniul ingineriei, s-a dezvoltat
rapid, o nouă disciplină cunoscută
sub denumirea generală
“Proiectarea Asistată
de Calculator”.
1. PREZENTARE GENERALĂ
În domeniul proiectării căilor
de comunicaţii, specialistul
are la dispoziţie
un instrument de lucru
(programul
de calcul), cu care poate realiza
rapid studii
comparative ale amplasamentelor traseelor. Acestea
pot fi analizate şi modificate
în timp
real, astfel încât schimbarea unei soluţii nu mai reprezintă
o problemă. Un aspect nou
al procesului
de proiectare asistată
de calculator o constituie conceptul
de simulare numerică. Prin această metodă
utilizatorul poate să definitiveze soluţiile
de proiectare prin vizualizare dinamică
(desen animat) şi de asemenea poate să îşi prezinte proiectul factorilor de avizare.
Aplicarea acestei noi
discipline în domeniul construcţiilor
în transporturi
s-a axat pe realizarea proiectelor căilor
de comunicaţii. Avantajele proiectării asistate
de calculator sunt incontestabile, atât
sub aspectul reducerii duratei
de proiectare, cât şi sub aspectul creşterii acurateţei rezultatelor.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 2 -
În ţara nostră, în domeniul proiectării drumurilor
s-a impus
o serie
de programe specializate pentru calculul elementelor geometrice
ale traseelor. Trebuie subliniat faptul că programele
de calcul destinate acestui domeniu sunt într-o permanentă dinamică, în sensul diversificării opţiunilor
de lucru. Alegerea unui
program de calcul reprezintă
un element de decizie managerială prin
care proiectantul trebuie să îşi stabilească
“soft-ul”
adecvat, în concordanţă
cu proiectele şi resursele financiare
de care dispune. Din acest punct
de vedere, programele
de calcul
se deosebesc între ele prin opţiunile pe care le pun la dispoziţia utilizatorilor. Este
de la sine înţeles că
un program amplu va putea fi folosit
la o gamă largă
de proiecte dar
cu dezavantajul unui
cost ridicat.
Unul dintre programele
de calcul pentru proiectarea traseelor căilor
de comunicaţii, larg folosit
la noi
în ţară este
"PISTE+”, realizat
în Franţa de către
S.E.T.R.A. (serviciul
de studii şi cercetări rutiere)."PISTE+" este
un
program specializat
pentru calculul elementelor geometrice
ale traseelor căilor
de comunicaţie. Cu ajutorul acestui
program de calcul
se pot realiza proiecte pentru: trasee noi sau pentru trasee existente
care se modernizează. Nivelul
de detaliere
al rezultatelor poate fi folosit atât pentru studii
de amplasament cât şi pentru proiecte
cu detalii
de execuţie.Programul
"PISTE+" este destinat specialiştilor
din domenilul transporturilor. Cu ajutorul lui
se pot realiza proiecte pentru următoarele domenii:
drumuri, căi ferate, piste aeroportuare, tuneluri, canale navigabile.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 3 -
Programul
de calcul
"PISTE+" este dezvoltat
în jurul unui
"fişier
central"
care conţine toate elementele
descriptive ale proiectului. Proiectul
se realizează pornind
de la o axă
care, în accepţiunea programului, este
o curbă
în 3D. Calculele
se realizează definind pe axa proiectului secţiunile transversale
(picheţii). În acest
mod, programul operează
cu secţiuni,
deci
în 2D. Picheţii, odată definiţi si calculaţi, nu mai
pot fi modificaţi decât
cu riscul distrugerii fişierelui
central. Din acest punct
de vedere
se constată
o limitare
a opţiunilor pentru modificări ulterioare
ale traseului stabilit iniţal.
Structura generală
a programului
"PISTE+"
Studiul traseului
se poate
face în
plan, în profil
longitudinal, secţiuni transversale şi vedere în perspectivă.
Datele privitoare
la terenul
natural se introduc
în calcul prin:-
tastare directă
de la keyboard;-
citirea unui fişier
extern rezultat
din ridicare topo;-
citirea unui desen
electronic conţinut într-un fişier
de transfer format DXF;-
digitizarea unui
plan de situaţie.Informaţiile
legate de teren
se declară prin puncte
de cotă determinată
(radieri) sau prin
cote în profile transversale. Pe baza acestor informaţii
se realizează modelul
digital al terenului.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 4 -
Rezultatele obţinute
din rularea programelor
“Piste+”
sau
“T.P.L.”
se prezintă
sub formă
de note de calcul scrise
(tabele) şi sub formă grafică
de desene. Realizarea desenelor
se poate
face direct prin plotare sau prin scriere
în fişiere
de transfer de tip dxf.
În toate etapele
de proiectare rezultatele
pot fi vizualizate pe ecran.
Programul
“Piste+”
poate fi folosit educaţional sau în licenţă “full’. Licenţa profesională este activată
cu ajutotul secretizorului
care se conectează în portul paralel
al calculatorului.
Modelarea terenului constă
în calculul triangulaţiei cotelor şi apoi interpolarea curbelor
de nivel. Această etapă
de lucru
se realizează
cu ajutorul progarmului
“T.P.L.”
(Triangulaţia prin Puncte şi Linii) care însoţeşte pachetul
“PISTE+”. Programul
“T.P.L.”
poate fi lansat
din meniurile
“Piste+”
sau poate fi rulat
de sine stătător.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 5 -
Fişierele programului
I. Fişierele
de descriere
a proiectuluiProiectul unui traseu este conţinut
în grupul
de fişiere
definite generic sub denumirea
“PISTE”.
Aceste fişiere descriu proiectul în funcţie
de datele
conţinute
în secţiunile transversale. În funcţie
de structura rezultatelor informaţiile
se stochează în următoarele tipuri
de fişiere:*.PIS
-conţine tabelul picheţilor; terenul
natural, linia proiectului
(axa şi platforma căii);*.AS1; *.AS2; *.AS3; -
conţin
date legate de alcătuirea sistemului rutier;*.PTG; *.PLG
-
conţin
date legate de structura
geologigă
a terenului;*.APL
-
conţine elemente
ale axei
în plan;*.PEL
-
conţine elemente
ale axei
în profil
longitudinal;*.PER
-
conţine elemente
ale traseului
în perspectivă;*.CUB - secţiuni
de profile.Ordinea
de definire
a acestor fişiere ţine seama
de etapele obligatorii
de realizare
a unui proiect. Fişierul proiectului
(*.PIS) se poate crea numai dacă sunt introduse informaţiile
legate de picheţii traseului.
Fişierele folosite
de “PISTE+”
în cadrul realizării unui proiect sunt
de mai multe tipuri. Ele
se diferenţiază
prin conţinutul informaţiilor, care se folosesc în diferite etape
de elaborare
ale proiectului. Programul atribuie
automat extensii implicite fişierelor
create, în conformitate
cu structura informaţiilor conţinute
de acestea. În acest sens, utilizatorul operează
cu două categorii mari
de fişiere: fişiere
de descriere
a proiectului şi fişiere asociate.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 6 -
II. Fişiere asociatea) Fişiere
de lucru pentru studiul traseului
în plan:*.DAP -
date de calcul
ale axei în
plan;*.HAP -
istoricul sesiunii
de lucru
al axei
în plan;*.EAP -
conţinutul comenzilor pentru axa în
plan.
b) Fişiere
de lucru pentru studiul traseului în profil
longitudinal:*.DPL -
datele
de calcul
ale profilului
longitudinal;*.HPL -
istoricul
de lucru
al profilului
longitudinal;*.EPL -
conţinutul comenzilor lansate
de utilizator în etapa
de proiectare
a profilului
longitudinal.
c) Fişiere
de lucru pentru studiul traseului în secţiune transversală:*.DES -
date de calcul
ale opţiunilor
de desen;*.SEM -
salvarea terenului
natural în coordonate
xyz;*.BTN -
salvarea terenului
natural pe
profile;*.TYP -
profile tip;*.PRO -
zone de construcţii
de profile;*.DVT -
puncte
de schimbare
a deverelor.
c) Fişiere
de rezultate:*.BEP -
desenul traseului în
plan;*.BEL -
desenul profilului
longitudinal;*.BET -
desenul profilelor transversale;*.BPE -
desenul perspectivelor;*.DXF -
fişierul
de transfer pentru programul Autocad;*.TRF -
fişier
de transfer.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 7 -
Realizarea proiectului pentru
un traseu rutier necesită parcurgerea următoarelor etape
de calcul:
• REALIZAREA MODELULUI DIGITAL AL TERENULUI
• ……….. CALCULUL SUPRAÎNĂLŢĂRII CURBELOR
• ……… CALCULUL PROFILULUI LONGITUDINAL
• ……. CALCULUL TRASEULUI ÎN PLAN
•…………………………….. ALCĂTUIREA PIESELOR DESENATE
• ………………..………
.ALCĂTUIREA PIESELOR SCRISE -
tabele
de valori
• …………………….. VIZUALIZAREA REZULTATELOR -
mod grafic
•………………….. CALCULUL PERSPECTIVELOR TRASEULUI
•………………. CONSTRUIREA PROFILELOR TRANSVESALE CURENTE
• …………… DECLARAREA PROFILULUI TRANSVERSAL TIP
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 8 -
elemente predefinite şi sintaxe specifice
Principiul
de lucru
al programului
“Piste+”
-
operatorul
-
reprezintă
un grup
de litere
ce
defineşte elementul
care va fi construit: POI, GIS, DIS, DRO, CER, LIA, PAR, PEN, AXE, ..... etc;
-
rezultatul
- conţine numele obiectului
care va fi obţinut, format din maxim 4 caractere alfa numerice;-
elemente predefinite
-
reprezintă numele unor elemente declarate
anterior în cadrul unei sesiuni
de lucru;-
sintaxe specifice
-
reprezintă
un grup
de litere
care defineşte tipul
de racordare în
plan care se va realiza: PARA, RIPA, SSYM, COVE, PRN.
rezultatuloperatorul
Limbajul
de comandă conţine instrucţiuni specifice pe baza cărora
se construiesc elementele traseului.Forma generală
a unei linii
de comandă conţine:
Construirea traseului unui proiect
se poate
face cu ajutorul limbajului
de comandă prin tastare
de la keyboard, sau grafic, prin alegerea opţiunilor
cu ajutorul
mouse-ului. În capitolele următoare, se prezintă
în mod explicit pentru fiecare opţiune, conţinutul liniilor
de comandă precum şi interfaţa grafică
a elementelor construite.
Limbajul
de comandă
Modul
de lucru grafic conţine meniuri
cu opţiuni
care realizează
un mod de lucru interactiv.Modul
de lucru grafic
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 9 -
Descrierea meniului principal de lucruDescrierea meniului principal de lucru
•
secţiune transversală> calculul supraînălţării căii
în curbe, > calculul supralărgirilor, > definirea
profilelor
transversale
tip,> redactarea
profilelor
transversale curente.
• secţiune transversală> calculul supraînălţării căii
în curbe, > calculul supralărgirilor, > definirea
profilelor
transversale
tip,> redactarea
profilelor
transversale curente.
•
profil
longitudinal
> proiectarea liniei roşii > calculul cotelor proiectului
•
profil
longitudinal
> proiectarea liniei roşii > calculul cotelor proiectului
•
plan de situaţie
> proiectarea axei
în plan• plan de situaţie
> proiectarea axei
în plan
Meniul“CONCEPŢIE”
se foloseşte pentru principalele etapele
de proiectare :
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 10 -
InchideInfo
Meniul“FIŞIER TPL”
se foloseşte pentru:
Meniul“FIŞIER TPL”
se foloseşte pentru:
•
lansarea programului
TPL• lansarea programului
TPL
•
deschiderea sau închiderea fişierului
care conţine modelul
de teren• deschiderea sau închiderea fişierului
care conţine modelul
de teren
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 11 -
•
configurarea: -
culorilor pe ecran -
perifericelelor calculatorului
(digitizor, ploter, imprimantă)•
setarea opţiunilor pentru digitizare•
operaţii
cu fişiere
“piste”•
declararea profilelor
tip•
operaţii
cu tabele
de devere
• configurarea: -
culorilor pe ecran -
perifericelelor calculatorului
(digitizor, ploter, imprimantă)• setarea opţiunilor pentru digitizare• operaţii
cu fişiere
“piste”• declararea profilelor
tip• operaţii
cu tabele
de devere
Meniul UTILITARE
se foloseşte pentru:
- 12 -Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR -
Modelarea terenului reprezintă
o etapă determinantă prin
care utilizatorul defineşte situaţia formelor
de relief din teren
sub formă
electronică.
2. MODELAREA DIGITALĂ
A TERENULUI
Principiul
de modelare
a terenului
natural constă în realizarea unei triangulaţii între puncte
ale căror poziţii
(cote) au fost măsurate pe teren.
Principiul
de modelare
a terenului
natural constă în realizarea unei triangulaţii între puncte
ale căror poziţii
(cote) au fost măsurate pe teren.
Această
operaţie
se poate realiza
cu programul "T.P.L." (Triangulaţie prin Puncte şi Linii), anexat pachetului
“Piste+”
.
Principiul
de funcţionare
a programului
“T.P.L.”
Programul
"T.P.L.", pornind
de la citirea unui fişier
de intrare
de format: ASCII, DXF (ASCII sau binar), SEM (Piste), realizează legături
sub formă
de triunghiuri între punctele citite. Dacă în fişierul
de intrare sunt cuprinse linii, atunci acestea vor reprezenta laturi
ale triunghiurilor viitoarei triangulaţii.
- 13 -Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR -
Informaţiile
legate de terenul
natural cuprind următoarele elemente: numărul punctului, coordonate în
plan x; y, şi altitudinea
z, raportată
la un plan de referinţă.
În funcţie
de coordonatele în
plan "T.P.L." raportează
poziţiile punctelor într-un sistem
de
coordonate xOy. Acelaşi sistem
de coordonate va fi folosit
ulterior de către
“Piste+”
în etapele
de proiectare
ale traseului.
Plecând
de la triangulaţia punctelor, programul
de modelare numerică realizează calculul curbelor
de nivel
cu o echidistanţă pe
care o poate declara utilizatorul. Trasarea curbelor
de nivel este rezultatul unui calcul de interpolare liniară între cotele
“Z”
ale punctelor triangulaţiei. Interpolarea
se poate completa
cu cote de teren existente într-un fişier
“PISTE”, care poate fi deschis
de către programul
“T.P.L.”. În cazul în
care există calculul traseului realizat
cu ajutorul programului
“Piste+”, se poate deschide fişierul elementelor geometrice
(*.PIS). În acest
mod, peste imaginea curbelor
de nivel
calculate anterior, se poate suprapune desenul traseului proiectat. Datele vizualizate pe ecran
pot fi exportate într-un fişier
de tip *.DXF (ASCII sau binar).Programul poate determina în modul grafic punctele de cotă maximă şi minimă
din modelul
digital al terenului.
Arhitectura programului
“T.P.L.”
este dezvoltată în jurul unui fişier
cu extensie
*.SEG, care conţine toate elementele
descriptive ale proiectului: puncte, linii, triunghiuri, curbe
de nivel. Etapele
de lucru
cu programul
“T.P.L.”
sunt: • citirea fişierului
de date referitoare
la terenul
natural; • calculul triangulaţiei;• calculul curbelor
de nivel;• deschiderea fişierului
“PISTE”
care conţine proiectul traseului;• generarea fişierului
de ieşire în
format *.DXF (ASCII / binar) sau
ASCII (*.xyz).
- 14 -Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR -
Din meniul
general “Piste+”
De la promterul
DOSDe la promterul
DOS
Lansarea
programului
“T.P.L.”Lansarea
programului
“T.P.L.”
Din meniul
Windows de la simbolul
de program(shortcut T.P.L.)
Din meniul
Windows de la simbolul
de program(shortcut T.P.L.)
- 15 -Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR -
Semnificaţia
opţiunilor
din meniuri:
Fişier
-
deschide
un nou
fişier
de lucru-
deschide
un fişier
existentMacro -
rulează
un macro definit
în
prealabilConfiguraţie
-
setează
culorile
desenelor
pe
ecran
Semnificaţia
opţiunilor
din meniuri:
Fişier
-
deschide
un nou
fişier
de lucru-
deschide
un fişier
existentMacro -
rulează
un macro definit
în
prealabilConfiguraţie
-
setează
culorile
desenelor
pe
ecranMacro
Meniul
general “T.P.L.”Meniul
general “T.P.L.”
- 16 -Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR -
•
Începerea
unei
noi
sesiuni
de lucru
se realizează
prin
crearea
unui
fişier
cu extensie
*.SEG
•
În
fereastra
de dialog utilizatorul
declară
calea
(path) unde
se creaza
fişierul, precum
şi
numele
acestuia
(max. 8 caractere
alfa
numerice).
Numele
fişierului
care se crează
Calea
de directoare
(folders)
- 17 -Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR -
Introducerea
datelor
referitoare
la teren
se face prin
citirea
unui
fişier
extern
Introducerea
datelor
referitoare
la teren
se face prin
citirea
unui
fişier
extern
Tipurile
de fişiere acceptate
de T.P.L. sunt:- ASCII - fişier
cu extensie
*.xyz-
DXF -
(ASCII sau binar)- SEM - fişier
cu date de teren
specific programului
“Piste+”-
PIS -
fişier
specific programului
“Piste+”
în
care sunt stocate datele proiectului precum şi
date legate de terenul
natural
Tipurile
de fişiere
acceptate
de T.P.L. sunt:- ASCII - fişier
cu extensie
*.xyz-
DXF -
(ASCII sau
binar)- SEM - fişier
cu date de teren
specific programului
“Piste+”-
PIS -
fişier
specific programului
“Piste+”
în
care suntstocate
datele
proiectului
precum
şidate legate de terenul
natural
De regulă, fişierul
cel
mai
des folosit
este
cel
cu extensie
*.xyzAcesta
se obţine
dintr-o
ridicare
topo
realizată
cu staţii totale.Fişierele
*.xyz pot fi
vizualizate
cu editoare
de text (recomandabil
EDIT).
De regulă, fişierul
cel
mai
des folosit
este
cel
cu extensie
*.xyzAcesta
se obţine
dintr-o
ridicare
topo
realizată
cu staţii totale.Fişierele
*.xyz pot fi
vizualizate
cu editoare
de text (recomandabil
EDIT).
Vizualizarea unui fişier
ASCIIVizualizarea unui fişier
ASCII
- 18 -Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR -
Alegerea
fişierului
de intrare
cu date de terenAlegerea
fişierului
de intrare
cu date de teren
Structura fişierului
ASCII (*.xyz)
Structura fişierului
ASCII (*.xyz)
Număr punctNumăr punct Coordonata XCoordonata X
Coordonata YCoordonata Y
Coordonata ZCoordonata Z
Alegerea fişierului
de intrare
cu date de
teren
se face prin declararea căii
de directoare unde
se găseşte fişirerul
care conţine datele
din măsurători.
- 19 -Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR -
Mesajul asupra datelor
de teren citite
de “T.P.L.”Mesajul asupra datelor
de teren citite
de “T.P.L.”
După
citirea fişierului
cu
datele
de
teren,
pe ecran este afişat rezultatul citirii.
Utilizatorul
are posibilitatea să modifice, după caz,
datele eronate
care pot
apare
la măsurători, înainte
de
efectaurea calculelor
de
triangulaţie.Licenţa educaţională
a
programului permite citirea
a maxim 1000
puncte,
indiferent
de mărimea fişierului
de date de
intrare.
- 20 -Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR -
După
citirea datelor
de teren utilizatorul poate lucra în
“mod text”
sau în
“mod grafic”.Alegerea modului
de lucru
se face din meniul bară
de pe ecranDupă
citirea datelor
de teren utilizatorul poate lucra în
“mod text”
sau în
“mod grafic”.Alegerea modului
de lucru
se face din meniul bară
de pe ecran
Opţiunea
de calcul în
mod text
Opţiunea
de calcul în
mod grafic
Opţiuni
de calcul:•
calculul triangulaţiei;•
calculul curbelor
de nivel;•
interpolarea terenului
cu date dintr-un fişier
“Piste”;•
calculul cotelor maxime
“sus
-
jos”.
Opţiuni
de calcul:• calculul triangulaţiei;• calculul curbelor
de nivel;• interpolarea terenului
cu date dintr-un fişier
“Piste”;• calculul cotelor maxime
“sus
-
jos”.
- 21 -Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR -
Vizualizarea grafică
a datelor
de teren cititeVizualizarea grafică
a datelor
de teren citite
- 22 -Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR -
Calculul triangulaţieiCalculul triangulaţiei
Triangulaţia
se realizeză prin conectarea punctelor
de cote date.
În consecinţă, pe
laturile triunghiurilor formate
se
va putea stabili prin interpolare poziţia relativă
a
punctelor
de
cota
“z” dorită
de
utilizator.În etapa următoare,
unirea acestor puncte
de cote interpolate,
va
genera
curbele
de
nivel
ale
modelului
de
teren.
- 23 -Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR -
Calculul curbelor
de nivelCalculul curbelor
de nivel
Pentru calculul curbelor
de nivel utilizatorul trebuie să
declare mărimea echidistanţei între curbe
Pentru calculul curbelor
de nivel utilizatorul trebuie să
declare mărimea echidistanţei între curbe
- 24 -Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR -
În cadru sesiunii
de lucru utilizatorul poate obţine informaţii asupra proiectului folosind
meniul
“Interogare”
În cadru sesiunii
de lucru utilizatorul poate obţine informaţii asupra proiectului folosind
meniul
“Interogare”
Informaţiile
care se pot obţine
se referă
la:•
cote teren;•
valoarea curbelor
de nivel;•
distanţa între două puncte alese
de utilizator;•
un segment ales de utilizator
din cadrul triangulaţiei.
Informaţiile
care se pot obţine
se referă
la:• cote teren;• valoarea curbelor
de nivel;• distanţa între două puncte alese
de utilizator;• un segment ales de utilizator
din cadrul triangulaţiei.
Exemplu: informaţii asupra distanţei
figurate în desenExemplu: informaţii asupra distanţei
figurate în desen
Informaţii asupra proiectuluiInformaţii asupra proiectului
- 25 -Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR -
Crearea
fişierului
de transfer cu extensie
DXFCrearea
fişierului
de transfer cu extensie
DXF
Numele
fişierului
de transfer care se creează
Calea
de directoare
(folders)
Fişierele
DXF pot fi
importate
în
programele
de desen
Autocad
sau
Autosketch.Cu ajutorul
acestora
se pot face completări
în
desenele
create de “T.P.L.”
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 26 -
3. PROIECTAREA TRASELUI ÎN PLANUL DE SITUAŢIE
3.1.
Principii generale
Construirea traseului în planul
de
situaţie
se realizează prin limbajul
de comandă
specific al programului sau folosind modul grafic
de
lucru.
Proiectarea traseului în
plan, cu
ajutorul calculatorului, are la bază
câteva etape distincte
de
lucru
care se
deosbesc în parte
de proiectarea clasică
(manuală). În esenţă, utilizatorul proiectează axa traseului în
plan, care apoi este completată în profil
longitudinal
şi secţiune transversală.
Aceste etape sunt
legate de
principiul
de
lucru
al
calculatorului, care
în esenţă constă
în
a
lucra
cu
informaţii alocate
la
adrese în calculator.
Pe baza acestui principiu, proiectarea traseului constă într-o fază iniţială,
în
care utilizatorul desenează pe ecran
(calculator)
elementele geometrice
ale
viitorului traseu
ca
figuri geometrice de sine stătătoare (puncte,
drepte,
cercuri,
curbe progresive, etc).
În faza următoare utilizatorul leagă aceste elemente între ele în sensul kilometrajului,
definind axa traseului.
Definirea traseului în
plan se face
prin:-
obiecte elementare:
*
puncte *
distanţe*
unghiuri-
elemente
de bază:
* drepte*
cercuri- elemente de racordare: *
combinaţii drepte,
cercuri,
clotoide- axă
-
succesiunea elementelor
constitutive ale
traseului
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 27 -
3.2.
Definirea traseului în
plan de
situaţie
3.2.1.
Definirea obiectelor elementareObiectele elementare sunt punctele, distanţele şi unghiurile.
Punctele
se
definesc prin:-
coordonate
(x,y)-
intersecţia
a două
drepte-
declararea centrului unui cerc dat- distanţă
şi un
unghi-
lungime şi distanţă- abscisă şi distanţă
Distanţele
se
definesc prin:-
valori declarate
de la keyboard- două puncte-
un
punct şi o dreaptă-
un
punct şi un
cerc-
raza unui cerc dat-
un punct
şi o
racordare
Unghiurile
se
definesc prin: -
valori declarate
de la keyboard-
intersecţia
a două drepte-
trei puncte
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 28 -
Definirea unui punct prin coordonate:
POI P1
2810.53
2805.58
Comenzi pentru construirea obiectelor elementareComenzi pentru construirea obiectelor elementare
Definirea unui punct
ca intersecţie
de două drepte:
POI P1
D1 D2
Notă: - Cele două drepte
D1 şi D2 trebuie să
fie definite
în prealabil.
-
Punctul
P1 este creat dacă dreptele sunt secante.
PUNCTE
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 29 -
Definirea unui punct rezultat dintr-un
calcul de
intersecţie:
POI P1 2Valoarea
2 desemnează
al
doilea punct
în lista
de
intersecţii.
POI P1 INTLa această
comandă
trebuie să
alegeţi punctul
din
lista
de
intresecţii.
Definirea unui punct
ca
centrul cercului:
POI P1 C1
Notă:Cercul
C1
fiind predefinit, utilizatorul poate determina coordonatele centrului său şi
le
poate atribui punctului
P1.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 30 -
Definirea unui punct
la o distanţă
de un
punct
sub un
unghi dat:
POI P2 P1 DIS1 GIS1
Notă:Punctul
P2
este definit începând
cu P1 şi GIS1.
Definirea unui punct situat
la lungime şi
la distanţă
date,
în raport
cu două
puncte:
POI P3 P1 P2 LONG DIS1
Notă:Punctul
care se defineşte
se găseşte pe perpendiculara pe dreapta
definită
de cele două puncte.
Dreapta este orientată
de la
primul punct
“P1”
spre
al
doilea
punct “P2”.
Lungimea este măsurată în raport
cu
primul punct citat.
Este vorba despre
un
obiect
de tip distanţă.
Distanţa este considerată
de la
piciorul perpendicularei
la
punctul creat.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 31 -
Definirea unui punct
la o
lungime şi
o distanţă
de un
cerc:
POI P2 P1 LONG DIS1 CER1
Notă:Distanţa
LONG este pozitivă în sensul
de
parcurs
al
cercului şi negativă în sens invers.
Distanţa
DIS1 este pozitivă dacă
punctul ce trebuie definit este în exteriorul cercului şi negativă în interiorul cercului.
Definirea unui punct situat
la o
lungime şi la o
distanţă
date
în raport
cu o dreaptă:
POI P3 P1 LONG DIS1 D1
Notă:Punctul
care se
defineşte
se găseşte pe perpendiculara pe dreapta considerată.
Lungimea este măsurată pe dreaptă în raport
cu
punctul citat.
Distanţa este considerată
de la
piciorul perpendicularei
la
punctul creat.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 32 -
Definirea unui punct în raport
cu o axă, la o abscisă dată şi la o distanţă faţă
de axă:
POI P1 ABSC DIS1 AXE
ABSC
este distanţa corespunzătoare unei
abscise relative
pe axă
(Kilometraj).
DIS1
este o distanţă pozitivă dacă punctul ce trebuie creat este
la
dreapta axei, negativă dacă punctul este
la
stânga axei.
Definirea unui punct în raport
cu o axă, la o
lungime faţă
de alt
punct şi
la o distanţă
dată faţă
de axă:
POI P3 P1 L DIS1 AXE
Distanţa
“L” este pozitivă dacă
se măsoară în sensul kilometrajului axei şi negativă, dacă este măsurată în sens invers.Punctul
de
plecare
“P1” este considerat prin perpendiculara sa coborâtă
pe axă.“DIS1”
este
o
distanţă pozitivă, dacă punctul ce trebuie creat este
la
dreapta axei, negativă dacă punctul este
la
stânga axei.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 33 -
DISTANŢEDistanţele sunt valori algebrice
care
servesc
la:
definirea razelor, a translărilor, a
parametrilor curbelor progresive sau lungimilor.
Definirea unei distanţe prin două puncte:
DIS L12 P1 P2
Notă:Această distanţă este mereu pozitivă.
Definirea unei distanţe
cu o valoare dată:
DIS DIS1 -
3.14159
Distanţa 0 este predefinită în
program.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 34 -
Definirea unei distanţe
de la
punct
la o dreaptă:
DIS L1 P1 D1
Notă:Distanţa este pozitivă
dacă
punctul este situat
la stânga dreptei şi negativă
la
drepta.
Definirea unei distanţe
de la
punct
la
cerc:
DIS DIS1 P1 C1
Notă:Distanţa este pozitivă dacă punctul este
exterior
cercului şi negativă dacă este
interior
cercului.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 35 -
Definirea unei distanţe ca rază
a unui cerc:
DIS R1 C1
Definirea unei distanţe
de la un punct
la o
racordare:
DIS L3
P3 CCC1
Notă:Distanţa calculată este pozitivă dacă punctul
se
găseşte
la dreapta racordării în sensul
de
parcurgere
al
traseului.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 36 -
Definirea unei distanţe
de la
punct
la o axă:
DIS DIS1 P1 AXE
Notă:Distanţa calculată este pozitivă dacă punctul
se
găseste
la
dreapta racordării în sensul
de
parcurgere
a axei.În cadrul liniei
de comandă sintaxa
“AXE”
este obligatorie.
Definirea unei distanţe între două puncte pe
un
cerc:
DIS L P1 P2 CER1
Notă:Distanţa este calculată pe cerc între punctele
determinate de
perpendicularele coborâte
din P1 şi P2.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 37 -
UNGHIURI
Programul utilizează definirea unghiurilor
în funcţie
de
setarea iniţială
(centi sau sexa).
Unghiurile sunt
definite cu
semnul
"+" dacă
ele
se măsoară
în sens antiorar, începând
de la
axa
”Ox”.
Analog dacă
sensul
de măsurare este orar atunci ele vor fi declarate
cu
semnul
minus.
Definirea unui unghi
cu
ajutorul
a două
drepte:
GIS GIS1 D1 D2
Notă:GIS1
este orientat
de la D1 la D2.
Definirea unghiurilor prin valoare:
GIS G1 23.333
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 38 -
Determinarea unghiului
ca
orientare
a
unei drepte:
GIS G1 D1
Notă:Această
comandă
permite determinarea unghiului unei drepte construite
anterior.
Definirea unghiului
cu
ajutorul
a
trei puncte:
GIS PHI
P1 P2 P3
Notă:Dreptele
(P1, P2) şi (P1, P3)
fiind presupus
orientate, respectiv
de la P1 la P2 şi de la P1 la P3. În aceste condiţii unghiul
“PHI”
este orientat
de la (P1, P2) la (P1, P3).
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 39 -
3.2.2.
Definirea elementelor
de bază
Elementele
de bază
reprezintă
componente
ale
viitorului traseu
al căi de comunicaţie, care se
construiesc
de către utilizator prin comenzi specifice.
Ele
pot
fi vizualizate pe ecran imediat ce
au
fost construite. În acest
mod, utilizatorul poate evalua
în orice
moment
corectitudinea poziţiei traseului
în raport
cu
modelul
de
teren.
Elementele
de bază
folosite
de “Piste+”
sunt:
drepte cercuri
Construirea lor
se bazează
pe principiile geometriei
plane,
prin
care un element
poate fi definit prin diferite combinaţii de
obiecte
elementare sau referiri la
elemente
de bază
declarate
anterior în sesiunea
de
lucru.
Din
punct
de
vedere
al declarării pe
calculator,
elementele
de bază
sunt
“construcţii orientate”
definite
prin sensul
de
parcurgere
al
elementului.
Trebuie subliniat faptul
că
elementele
de bază
nu reprezintă
traseul căii de comunicaţie. În accepţiunea progrmului
de
calcul ele sunt doar elemente geometrice
disparate,
desenate pe ecran.
Asupra lor nu
pot
fi efectuate calcule pentru trasare.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 40 -
Definirea unei drepte prin două
puncte:
DRO D1 P2 P1
Notă:Dreapta este orientată
din
primul punct spre
al
doilea.
Comenzi pentru construirea elementelor
de bazăComenzi pentru construirea elementelor
de bază
Definirea unei drepte
care
trece printr-un
punct şi are un
unghi dat:
DRO D1 P1 G1
DREPTE
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 41 -
Definirea unei drepte tangentă
la un
cerc şi care
trece printr-un
punct
DRO D2 C2 P2
Notă:Dreapta este orientată
din
punctul
de tangenţă
spre punct,
respectând sensul cercului.
Definirea unei drepte trecând printr-un
punct apoi tangentă
la
cerc
DRO D1 P1 C1
Notă:Dreapta este orientată
din punctul
P1 spre punctul
de tangenţă
cu
cercul respectând sensul
de
parcurs
al
cercului.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 42 -
Construirea unei drepte tangentă
la
cerc şi care formează
un
unghi dat:
DRO D1 G1 C1
Construirea unei drepte tangentă
la două
cercuri:
DRO D12 C1 C2
Notă:Poziţia dreptei este determinată
de
ordinea
de
declarare
a
cercurilor,
precum şi de
sensul
de rotaţie
al acestora.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 43 -
Construirea unei drepte
în raport
cu un
punct, un
cerc şi la distanţă
date faţă
de
cerc:
DRO D1 P1 C1 NUL DEP1
Notă:Această
comandă
dă
posibilitatea
de a introduce o clotoidă
între cerc şi dreapta creată.
Dacă
punctul
P1 se găseşte pe cerc, atunci clotoida
de
racordare între cerc şi dreaptă
va pleca
din
acest punct.
Construirea unei drepte
în raport
cu un
cerc, un
punct şi la distanţă,
date faţă
de
cerc:
DRO D1 C1 P1 NUL DEP1
Notă:Această
comandă
dă
posibilitatea
de a introduce o clotoidă
între cerc şi dreapta creată.
Dacă
punctul
P1 se găseşte
pe cerc atunci clotoida
de
racordare între
cerc şi dreaptă
va pleca
din
acest punct.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 44 -
Construirea unei drepte paralele
la o dreaptă şi la o distanţă
dată:
DRO D2P D2 L1
Notă:Semnul distanţei este pozitiv
la stânga şi negativ
la
dreapta.Dreapta creată
are aceeaşi orientare
ca şi dreapta
de referinţă.
Construirea unei drepte perpendiculare pe
o altă
dreaptă şi trecând printr-un
punct:
DRO
D3 D2 P1
Notă:Perpendiculara este coborâtă
din
punctul
P1
pe dreaptă.Sensul dreptei
D3
este dat
de
ordinea
în care
sunt declarate elementele pe linia
de comandă.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 45 -
Definirea unui cerc
tangent la două
drepte şi de rază
dată:
CER C12
D1 D2 R12
Notă:Sensul cercului este definit
în funcţie
de
orientarea dreptelor şi semnul razei
(plus
sau
minus).
CERCULSensul
de rotaţie
al
cercurilor este definit
de
semnul razei:-
raza pozitivă
sens
trigonometric-
raza negativă
sensul acelor
de
ceasornic
Definirea unui cerc
de
centru şi de rază
dată:
CER C1
PC1 R1
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 46 -
Definirea unui cerc
care
trece prin trei puncte:
CER C1 P1 P3 P2
Notă:Sensul
de rotaţie
al
cercului este determinat astfel
încât să
întâlnească
punctele
în ordinea indicată
de comandă.
Definirea unui cerc
care
trece prin două
puncte şi de rază
dată:
CER C1 P1 P2 R1
Notă:Cercul
ales
va fi acela
care în funcţie
de
sensul
de rotaţie,
va
forma
arcul cel mai scurt
din
primul punct spre
al
doilea.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 47 -
Construirea unui cerc
tangent la
trei drepte:
CER C12 D1 D2 D3
Notă:Sensul
de rotaţie
al
cercului este determinat
de
sensul dreptelor declarate
în succesiune.
Construirea unui cerc
concentric cu un alt
cerc
la o distanţă
dată:
CER C2
C1 L1
Notă:Cercul
C2 are ca rază
suma algebrică
a
razei cercului
de
origine şi al distanţei
date (atenţie
la
semnul razei
de
origine!).
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 48 -
Definirea unui cerc
care
trece printr-un
punct,
tangent la o dreaptă şi de rază
dată:
CER C2 P2 D2 R2
Notă:Cercul este poziţionat astfel încât să
întâlnească
punctul,
apoi dreapta
în sensul său de
parcurs luând arcul cel mai scurt.
Definirea unui cerc
tangent la o dreaptă, trecând printr-un
punct şi de rază
dată:
CER C2 D2 P2 R2
Notă:Cercul este poziţionat astfel încât să
întâlnească
dreapta, apoi punctul
în sensul său de
parcurs luând arcul cel mai scurt.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 49 -
Definirea unui cerc
tangent la două
dreapte, care
trece printr-un
punct:CER C12 D1 D2 P1
Definirea unui cerc
care
trece printr-un
punct,
tangent la două
dreapte:
CER C12 D1 P1 D2
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 50 -
Definirea unui cerc
care
trece prin două
puncte şi este
tangent la o dreaptă:
CER C3 P2 P1 D1
Definirea unui cerc
tangent la două
cercuri:
CER C12 C1 C2 R12
Notă:Raza R12 este definită în prealabil ca distanţă.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 51 -
Definirea unui cerc
tangent la un
cerc, la o dreaptă
şi de rază
dată:
CER C1 C2 D1 R1
Definirea unui cerc
tangent o la dreaptă, la un
cerc şi de rază
dată:
CER C1 D1 C2 R1
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 52 -
3.2.3.
Definirea racordărilor
în plan (legături)
Legarea elementelor
de bază
în cadrul traseului
se realizează
cu
ajutorul racordărilor, definite în program
prin noţiunea
de “legătură”.
Racordările în plan
realizate
de “Piste+”
se
fac exclusiv
cu
arce
de curbă
progresivă
(clotoidă). Spre deosebire
de
calculul
manual,
prin folosirea programului
de
calcul
se poate
realiza
automat o
serie largă
de
tipuri
de racordări începând
cu racordări
simple: “aliniament
-
arc de
cerc”
şi încheind
cu racordări ovoidale
de
tipul
“cerc
-
clotoidă
-
cerc”. În acest sens,
trebuie înţeles faptul
că
o “legătură”
poate reprezenta
o
racordare simplă
sau
o combinaţie
de
mai multe racordări
simple.
Tipuri
de racordări
cu
arce
de clotoidă
realizate
de
programul
“Piste+”:• racordare
cu clotoidă
între aliniament şi arcul
de
cerc;• racordare ovoidală
între două
cercuri interioare
de acelaşi sens;• racordare ovoidală
între două
cercuri exterioare
de acelaşi sens;• racordare simetrică
între două
cercuri exterioare
de
sens contrar;• racordare nesimetrică
între două
cercuri exterioare
de
sens contrar;• racordarea nesimetrică
între două
aliniamente;• racordarea simetrică
între două
aliniamente.
În cazul racordărilor complexe, menţionate mai sus,
utilizatorul trebuie să
folosească
sintaxe specifice
: PARA, RIPA, SSYM, COVE, PRN.
Acestea vor fi detaliate
în continuare
la
prezentarea construcţiei legăturilor.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 53 -
Construirea unei clotoide între
un
cerc şi o dreaptă:
LIA CL21 C2 D1
Comenzi pentru construirea legăturilorComenzi pentru construirea legăturilor
Construirea unei clotoide între
o dreaptă şi un
cerc:
LIA CL12 D1 C2
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 54 -
Construirea unei racordări ovoidale între două
cercuri interioare
de acelaşi sens:
LIA OVE C1 C2 COVE
Notă:COVE -
sintaxa specifică
care defineşte tipul
de
racordare.Sensul
de rotaţie
al
cercurilor trebuie să
fie acelaşi.
Construirea unei racordări ovoidale între două
cercuri exterioare
de acelaşi sens:
LIA CC12 C1 C2 A1 R12 A2
Notă:Racordarea
se realizează
prin construirea unui cerc intermediar,
suplimentar
(raza
R12), între cele două
cercuri iniţiale.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 55 -
Construirea unei curbe
în "S" simetrică
între două
cercuri:
LIA CSS1 C1 C2 SSYM
Notă:SSYM -
sintaxa specifică
care defineşte tipul
de
racordare.Cercurile trebuie să
fie de
sensuri contrare.Cercurile trebuie să
fie
exterioare.
Construirea unei curbe
în "S" nesimetrică
între două
cercuri:
LIA CSD1 C1 C2 A1 A2
Notă:Cercurile trebuie să
fie de
sensuri contrare.Cercurile trebuie să
fie
exterioare.A1 şi A2
sunt modulele clotoidelor folosite pentru racordare.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 56 -
Construirea unei racordări formate
din două
arce
de curbă
progresivă, de
modul dat sau
de
rază
dată:
LIA CAS D1 D2 NUL RS
Construirea unei racordări simetrice formată
din două
arce
de curbă
progresivă
care
trece printr-
un
punct:
LIA CAS D1 D2 PS
Notă:Punctul trebuie să
se găsească
în interiorul unghiului
în care se realizează
racordarea.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 57 -
Construirea unei racordări formate
din două
arce
de curbă
progresivă
nesimetrice, de
modul dat, şi de rază
dată:
LIA CASD D1 D2 A1 RS A2
Notă:A1 -
se referă
la
clotoida tangentă
la
dreapta
D1A2 -
se referă
la
clotoida tangentă
la
dreapta
D2Cercul osculator
al
acestei racordări
se determină
cu
comanda:CER CER1 CASD
Construirea unei racordări formate
din două
arce
de curbă
progresivă
nesimetrice, de
modul dat, care
trece printr-un
punct dat:
LIA CASD D1 D2 A1 PS A2
Notă:A1 -
se referă
la
clotoida tangentă
la
dreapta
D1A2 -
se referă
la
clotoida tangentă
la
dreapta
D2Cercul osculator
al
acestei racordări
se determină
cu
comanda:CER CER1 CASD
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 58 -
Construirea unei racordări formate
din două
arce
de curbă
progresivă şi arc de
cerc
LIA CCC1 D1 D2 RIPA RIP1 R1 LONG LON2
Notă:RIPA
este sintaxa specifică
prin
care se declară
strămutarea arcului
de
cerc.RIP1 -
strămutarea arcului
de
cercLON2 -
lungimea arcului
de clotoidăDacă
se declară
clotoida prin modul,
atunci
se
va folosi operatorul
PARA
LIA CCC1 D1 D2 RIPA RIP1 R1 LONG LON2
LIA CCC1 D1 D2 RIPA RIP1 LONG LON2
Construirea unei racordări formate
din două
arce
de curbă
progresivă şi o dreaptă
LIA CCC1 D1 D2 RIPA RIP1 LONG LON2
Notă:RIP1 -
strămutarea arcului
de
cercLON2 -
lungimea arcului
de clotoidăDacă
se declară
clotoida prin modul,
atunci
se
va folosi
operatorul
PARA
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 59 -
În accepţiunea programului
de
calcul,
axa
în planreprezintă
traseul
care
va fi calculat şi pentru care se
vor întocmi desene.
Axa
în plan
cuprinde elemente
definite anterior care
sunt tangente între ele asigurând astfel continuitatea traseului.Elementele
care formează
axa trebuie săaibă
acelaşi sens
de
parcurgere
al
traseului
(sensul kilometrajului).Axa
în plan
-
se
compune
din: -
origine-
elemente
de bază- legături-
destinaţieConstruirea unei
axe se
poate
face
interactiv folosind modul grafic
de
lucru şi comenzile specifice sau cu
ajutorul liniilor
de comandă.Definirea axei
cu
ajutorul liniilor
de comandă
necesită
folosirea operatorului
“AXE”
urmat
de
numele axei
care
va fi construită şi apoi elementele
care formează
axa. La sfârşitul liniei
de comandă
se introduce cuvântul
“FIN”.
Originea
-
se defineşte
în funcţie
de poziţia kilometrică. Operatorul folosit
în acest caz este: “ORI”. El se aplică
unei distanţe definite în prealabil, care reprezintă
poziţia kilometrică
iniţială
a
traseului.
Utilizatorul trebuie să
menţioneze pe linia
de comandă
cărei
axe
atribuie poziţia kilometrică.
Exemplu:DIS STA
1237.25ORI AXA1 STA
3.2.4.
Definirea axei
în plan
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 60 -
În exemplul
de
mai sus poziţia kilometrică
iniţală
a
traseului este: km 1+237.25. Ea se aplică
traseului descris
de
axa
“AXA1”.Utilizatorul poate
opera cu
mai multe
axe (axe
provizorii), declarând pentru fiecare dintre acestea
un
nume
format din 4
caractere.
Axa pentru
care se face
calculul complet
se
numeste axa principală.
Calculul axei
în planCalculul axei reprezintă
operaţia prin
care se crează
fişierul proiectului
care are
extensia
*.PIS.Această
etapă
de
calcul defineşte poziţiile picheţilor
în lungul traseului. Construcţia picheţilor
se realizează
automat de către
program.
Utilizatorul trebuie să
declare distanţa între picheţi,
precum şi porţiunile
din
traseu
în care distanţa între picheţi se păstrează
constantă.Declararea distanţei între picheţi se face cu
ajutorul operatorului
“ZON”. În acest caz structura liniei
de comandă
cuprinde poziţia kilometrică
de la care se aplică
echidistanţa,
iar apoi valoarea acesteia.
Exemplu:ZON 125.42 25
În exemplu
de
mai sus, picheţii vor fi amplasaţi la distanţa de 25 m între ei începând
cu poziţia kilomerică
0+125.42
Există
situaţii în care
utilzatorul doreşte amplasarea unor picheţi în anumite poziţii kilometrice,
atunci
se
poate folosi operatorul: “PRO”.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 61 -
Operatorul
“PRO”
poate fi folosit
în două
metode:• specificarea poziţiei kilomerice
la care
va fi amplasat pichetul suplimentar;• specificând numele punctelor declarate
anterior care
vor fi cuprinse pe axă.
Exemplu:PRO AXA1 58.36Cu
ajutorul acestei linii
de comandă
se introduce un
pichet pe
“axa1”, la poziţia kilometrică
0+056.36
Exemplu:PRO AXA1 P3 P4 125.23 225.36Cu
ajutorul acestei linii
de comandă
se
introduc doi picheţi pe
“axa1”, la poziţile kilometrice
0+125.23 şi respectiv
0+225.36.
Comenzile
ZON şi PRO reprezintă
operaţii premergătoare calculului propriu zis al
traseului.
Calculul tabelului picheţilorCalculul tabelului picheţilor reprezintă
etapa
de
calcul prin
care
utilizatorul stabileşte poziţiile punctelor
în care
vor fi
calculate
toate detaliile necesare pentru trasare. În etapele următoare
de
lucru, în picheţii din
tabel,
vor fi
calculate
cotele proiectului. În aceşti picheţi va fi raportată
linia terenului rezultată
din triangulaţie.
Programul va
face
evaluarea cantităţilor
de lucrări
(terasamente,
sistem rutier)
pe baza picheţiilor stabiliţi în această
etapă
de
calcul.Calculul tabelului picheţilor
se face cu
comanda
“TAB”.
Acest operator se
poate aplica numai
în modul
text de
lucru.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 62 -
Calculul tabelului picheţilor
(tabularea) se
poate realiza
în două
moduri:Tabulare localăLinia
de comandă
conţine operatorul
“TAB”,
numele axei
care
va fi calculată şi sintaxa
“LOC”.
Exemplu:TAB AXA1 LOC
Această
comandă
realizează
un
calcul provizoriu
al picheţilor fară
ca
rezultatele să
fie
salvate.Tabularea locală
poate fi folosită
ca etapă
de
studiu înaintea realizării fişierului proiectului
(“piste”).Tabularea
cu crearea profilelor proiectuluiAceastă
comandă
realizează
fişierul
“piste”
(extensie
*.PIS), în care, în etapele următoare
de
lucru,
vor fi stocate datele proiectului.Exemplu:
TAB AXA1 PISLa
crearea fişierului
“piste”,
utilizatorul poate declara: numărul primului pichet, de la care începe proiectul,
titlul studiului
care
va fi afişat automat în piesele scrise. Opţional se pot introduce automat picheţi suplimentari
în punctele
de tangenţă
ale
traseului.După
lansarea comenzii
de
tabulare pe ecran
se afişează
lista elementelor componente
ale axei,
iar apoi lista picheţilor.În continuare este exemplifiat
un
tabel
al picheţilor.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 63 -
Tabelul elementelor axei
în planTabelul elementelor axei
în plan
Tabelul picheţilorTabelul picheţilor
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 64 -
Aplicaţie:
În continuare sunt prezentate
sub formă
grafică
principalele etape
care
trebuie parcurse
la
realizarea unui traseu
în plan.
Imaginile următoare comentează
conţinutul meniurilor programului
“PISTE+”
precum şi ordinea
în care
acestea trebuie apelate.
> Să
se
calculeze elementele geometrice
ale
traseului între punctele: “A”
de
coordonate
100.00; 100.00
“B”
de
coordonate
558.02; 50.64.>
Traseul va fi amenajat
cu
arce
de curbă
progresivă.>
Modelul
de
teren
se găseşte
în fişierul: MODEL.SEG
>
Să
se
calculeze elementele geometrice
ale
traseului între punctele: “A”
de
coordonate
100.00; 100.00“B”
de
coordonate
558.02; 50.64.> Traseul va fi amenajat
cu
arce
de curbă
progresivă.> Modelul
de
teren
se găseşte
în fişierul: MODEL.SEG
Enunţ:
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 65 -
Începerea sesiunii
de
lucru
cu
programul “Piste
+”
Începerea sesiunii
de
lucru
cu
programul “Piste
+”
Sesiunea
de
lucru
se face
pornind
de la opţiunea
“CONCEPŢIE”
Sesiunea
de
lucru
se face
pornind
de la opţiunea
“CONCEPŢIE”
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 66 -
Se
alege opţiunea
PLANSe
alege opţiunea
PLAN
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 67 -
Se declară
numele fişierului
cu
extensie
*.DAP, care
va conţine elementele geometrice
ale
traseului
în plan
Se declară
numele fişierului
cu
extensie
*.DAP, care
va conţine elementele geometrice
ale
traseului
în plan
Utilizatorul trebuie să
aleagă
poziţia fişierului
care va
fi creat pe arborele
de
directoare
DirectoareDirectoare
Discuri disponibileDiscuri disponibile
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 68 -
Se recomandă
pentru începători să
lucreze
în modul graficPentru aceasta
se
alege
din
meniul
“ASISTENŢĂ” opţiunea
“GRA”Se recomandă
pentru începători să
lucreze
în modul graficPentru aceasta
se
alege
din
meniul
“ASISTENŢĂ” opţiunea
“GRA”
Opţiunile
din
meniul
“ASISTENŢĂ”
pot
fi derulate
cu
ajutorul butoanelor
SCROLL
Opţiunile
din
meniul
“ASISTENŢĂ”
pot
fi derulate
cu
ajutorul butoanelor
SCROLL
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 69 -
Se
deschide fişierul modelului
de
teren creat
în prealabil
cu
programul
“TPL”
Pentru aceasta
se
alege opţiunea
“TPL”
din
meniul
“ASISTENŢĂ”
Se
deschide fişierul modelului
de
teren creat
în prealabil
cu
programul
“TPL”Pentru aceasta
se
alege opţiunea
“TPL”
din
meniul
“ASISTENŢĂ”
Alegerea fişierului
care conţine modelul
de
teren
Alegerea fişierului
care conţine modelul
de
teren
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 70 -
Vizualizarea modelului
de
teren reprezentat prin curbe
de
nivelVizualizarea modelului
de
teren reprezentat prin curbe
de
nivel
Etapa de lucruEtapa de lucru Scara desenului pe ecranul calculatorului
Scara desenului pe ecranul calculatorului
Meniul
cu opţiunile
de
lucruMeniul
cu opţiunile
de
lucru
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 71 -
Construirea elementelor geometrice
ale
traseului
se realizează
cu
ajutorul opţiunilor
din
meniul
“AXA ÎN PLAN”
Construirea elementelor geometrice
ale
traseului
se realizează
cu
ajutorul opţiunilor
din
meniul
“AXA ÎN PLAN”
Vizualizarea
elementelor traseului
se face
pe măsura declarării
lor. Vizualizarea
elementelor traseului
se face
pe măsura declarării
lor.
Utilizatorul poate interveni asupra liniei
de comandă
afişată
în partea
de
jos
a
ecranului,
pentru
a
modifica anumite
date care
nu
convin.
Utilizatorul poate interveni asupra liniei
de comandă
afişată
în partea
de
jos
a
ecranului,
pentru
a
modifica anumite
date care
nu convin.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 72 -
A B
În etapa următoare,
utilizatorul declară
aliniamentele traseului prin construirea unor drepte
care
trec prin punctele
(vârfurile
de
unghi)
declarate
anterior.
În etapa următoare,
utilizatorul declară
aliniamentele traseului prin construirea unor drepte
care
trec prin punctele
(vârfurile
de
unghi)
declarate
anterior.
Etapa iniţială
de
lucru:
construirea vârfurilor
de
unghi materializate prin
puncte.
-
În cadrul aplicaţiei,
punctele
“A”
şi “B”
(puncte
obligate) au
fost construite prin coordonate declarate
de
utilizator pe linia
de
comandă.
-
Celelalte vârfuri
de
unghi
au
fost declarate
în mod
grafic
cu
ajutorul
mouse-ului.
Etapa iniţială
de
lucru:
construirea vârfurilor
de
unghi materializate prin puncte.
-
În cadrul aplicaţiei,
punctele
“A”
şi “B”
(puncte
obligate) au
fost construite prin coordonate declarate
de
utilizator pe linia
de
comandă.
-
Celelalte vârfuri
de
unghi
au
fost declarate
în mod
grafic
cu
ajutorul
mouse-ului.
Proiectarea elementelor traseuluiProiectarea elementelor traseului
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 73 -
Ordinea
în care se face
declararea aliniamentelor traseului trebuie să
respecte sensul kilometrajului.
Ordinea
în care se face
declararea aliniamentelor traseului trebuie să
respecte sensul kilometrajului.
În cazul
în care o dreaptă
are
sens
opus,
utilizatorul poate folosi opţiunea
“INVERSAŢI”
pentru modificarea elementului selecţionat
în prealabil.
În cazul
în care o dreaptă
are
sens
opus,
utilizatorul poate folosi opţiunea
“INVERSAŢI”
pentru modificarea elementului selecţionat
în prealabil.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 74 -
Racordarea aliniamentelor
se
poate
face cu
arce
de
cerc sau
cu combinaţii arce
de
cerc şi arce
de curbă
progresivă.
Utilizatorul
are la dispoziţie toate combinaţiile posibile
de racordări.Trebuie menţionat faptul
că
programul nu este
în măsură
să
aleagă
parametrii racordării. Aceştia trebuie declaraţi de către utilizator.
Racordarea aliniamentelor
se
poate
face cu
arce
de
cerc sau
cu combinaţii arce
de
cerc şi arce
de curbă
progresivă.Utilizatorul
are la dispoziţie toate combinaţiile posibile
de racordări.Trebuie menţionat faptul
că
programul nu este
în măsură
să
aleagă
parametrii racordării. Aceştia trebuie declaraţi de către utilizator.
Racordarea aliniamentelorRacordarea aliniamentelor
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 75 -
Construirea axei
în plan constă
în declararea elementelor traseului
în ordinea kilometrajului.
Toate elementele înscrise pe axa traseului trebuie
în mod
obligatoriu să
fie
tangente.
Construirea axei
în plan constă
în declararea elementelor traseului
în ordinea kilometrajului.Toate elementele înscrise pe axa traseului trebuie
în mod
obligatoriu să
fie
tangente.
Pe linia
de comandă,
utilizatorul trebuie să
declare
numele axei
care se
va construi.
Selecţionarea elementelor
care formează
axa
se
poate
face cu
ajutorul
mouse-ului sau prin declarare pe linia
de comandă.
Pe linia
de comandă,
utilizatorul trebuie să
declare
numele axei
care se
va construi.Selecţionarea elementelor
care formează
axa
se
poate
face cu
ajutorul
mouse-ului sau prin declarare pe linia
de comandă.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 76 -
Calculul tabelului picheţilorCalculul tabelului picheţilor
Etape
de
lucru:•
se declară
distanţa între picheţi cu
operatorul
“ZON”•
se crează
fişierul
“piste”
cu operatorul
”TAB”•
se declară
numărul primului pichet
al
traseului•
se declară
numele proiectului sau orice
alt
comentariu
Etape
de
lucru:• se declară
distanţa între picheţi cu
operatorul
“ZON”• se crează
fişierul
“piste”
cu operatorul
”TAB”• se declară
numărul primului pichet
al
traseului• se declară
numele proiectului sau orice
alt
comentariu
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 77 -
Rezulatatele comenzii
“TAB”:•
realizarea tabelului axei•
realizarea tabelului picheţilor
Rezulatatele comenzii
“TAB”:• realizarea tabelului axei• realizarea tabelului picheţilor
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 78 -
Semnificaţia datelor încrise
în tabelul picheţilorSemnificaţia datelor încrise
în tabelul picheţilor
Nr.
pichetului
Numele elementului pe
care se găseşte pichetul
Kilometraj
Coordonate carteziene, în raport
cu
sistemul
de axe
adoptat, atât pentru traseu, cât şi pentru modelul
de
teren.
Orientarea segmentului
în raport
cu
sistemul
de axe
folosit
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 79 -
Vizualizarea
traseului
proiectatVizualizarea
traseului
proiectat
Din meniul
“CONCEPŢIE”
se alege
modul
de lucru
“TRANSVERSAL”.Se alege
fişierul
“piste”
care va
fi
vizualizat.
Din meniul
“Fişier
TPL”
se alege
fişierul
care conţine
modelul
de teren
Din meniul
“VIZUALIZARE”
se alege
obţiunea
“Traseul
în plan”
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 80 -
În modul
de lucru
“VIZUALIZARE”
utilizatorul
poate
obţine
o serie
de informaţii asupra
traseului
proiectat
folosind
meniul
“INTEROGARE”
În modul
de lucru
“VIZUALIZARE”
utilizatorul
poate
obţine
o serie
de informaţii asupra
traseului
proiectat
folosind
meniul
“INTEROGARE”
Informaţiile
care se pot obţine
în acest
mod se referă
la:•
picheţii traseului•
cote de teren•
valorile
curbelor
de nivel•
distanţa unui
punct
în raport
cu axa
proiectată
Informaţiile
care se pot obţine
în acest
mod se referă
la:• picheţii traseului• cote de teren• valorile
curbelor
de nivel• distanţa unui
punct
în raport
cu axa
proiectată
Vizualizarea
pichetului
analizat
prin
opţiunea
“Interogare”
Exemplu: Informaţii asupra
pichetului:Nr.= 33Coordonate: x = 489.56
y = 97.90Poz. Kilometrică
= 0+500.00
Exemplu: Informaţii asupra
pichetului:Nr.= 33Coordonate: x = 489.56
y = 97.90Poz. Kilometrică
= 0+500.00
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 81 -
4. PROIECTAREA TRASELUI ÎN PROFIL LONGITUDINAL
Construirea traseului
în profil
longitudinal se realizează
prin limbajul
de comandă
specific programului sau folosind modul grafic
de lucru.
Proiectarea traseului
în profil
longitudinal constă
în poziţionarea liniei proiectului
(linia roşie) în conformitate
cu criteriile
de proiectare cunoscute
de la cursurile
de specialitate. În vederea realizării acestei operaţiuni utilizatorul trebuie să
vizualizeze pe ecran linia terenului. Aceasta
se face prin deschiderea unui fişier
“piste”
(extensie
*.PIS) care conţine modelul
de teren.
Proiectarea liniei roşii constă
într-o fază
iniţială, în care utilizatorul desenează
pe ecran
(calculator) elementele geometrice
ale viitorului traseu
în profil
longitudinal, ca figuri geometrice
de sine stătătoare
(puncte, drepte, parabole, etc). În profil
longitudinal axa absciselor reprezintă
lungimea traseului, iar axa ordonatelor figurează
altitudinea
(cote “Z”). În faza următoare utilizatorul leagă
aceste elemente între ele
în sensul kilometrajului, definind axa
în profil
longitudinal. Declararea axei
în profil
longitudinal se face în concordanţă
cu traseul proiectat
în plan, în sensul
că
lungimea celor două
axe plan şi profil
longitudinal trebuie să
fie strict egale. Cotele
proiectului
se calculează
în picheţii declaraţi în etapa
de proiectare
a traseului
în plan.
Definirea traseului
în profil
longitudinal se face prin:-
obiecte elementare:
* puncte * distanţe* declivităţi
-
elemente
de bază:
* drepte* parabole
(racordări verticale)
- axă
-
succesiunea elementelor
cu limite
4.1 Generalităţi
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 82 -
4.2. Definirea traseului
în profil
longitudinal
4.2.1. Definirea obiectelor elementareObiectele elementare sunt: punctele, distanţele şi declivităţilePunctele
se definesc prin:-
coordonate
(s; z)-
intersecţia
a două
drepte-
declararea vârfului unei parabole
date-
abscisa pe
o dreaptă
dată-
abscisa pe
o parabolă
dată-
abscisa pe
o axă
dată
Distanţele
se definesc prin:-
valori declarate
de la keyboard-
raza
de curbură
a unei parabole
date
Declivităţile
se definesc prin: -
valori declarate-
înclinarea unei drepte
date
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 83 -
Comenzi pentru construirea obiectelor elementareComenzi pentru construirea obiectelor elementare
Definirea unui punct prin coordonate
POI P1
46 120
Definirea unui punct
ca intersecţie
a
două
drepte
POI P1
D1 D2
Notă: Cele două
drepte
D1 şi D2 trebuie să
fie definite în prealabil. Punctul
P1 este creat dacă
dreptele sunt secante.
PUNCTE
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 84 -
Definirea unui punct
ca vârful unei parabole
POI PS1 PA1
Definirea unui punct situat pe
o dreaptă şi de abscisă dată
POI P1 D1 4101.184
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 85 -
Definirea unui punct situat pe
o parabolă şi de
abscisă
dată
POI P1
PA1 1235.36
Definirea unui punct situat pe
o axă şi de abscisă
dată
POI P1 AXE 235.36
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 86 -
DistanţeDistanţele sunt valori algebrice
care servesc
la definirea razelor parabolelor sau
parametrul
de calcul
al unei cubice. Convenţia
de semn
adoptată
în program este: razele
care rotesc
în sens
trigonometric au semn pozitiv, iar cele
de sens contrar
(sens orar) au valoare negativă.
Definirea unei distanţe ca rază
de curbură
a unei parabole
DIS R1 PA1
Definirea unei distanţe prin valoare
DIS R1 -
10000
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 87 -
DeclivităţileDeclivităţile sunt valori algebrice exprimate
în procente
care servesc
la declararea înclinării dreptelor. Convenţia
de semn adoptată
în program este: rampele
au declivitate pozitivă, iar pantele negativă.
Definirea pantei unei drepte
PEN PE1 D1
Definirea unei pante prin valoare
PEN PE1 5.3
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 88 -
4.2.2. Definirea elementelor
de bază
Elementele
de bază
reprezintă
componente
ale viitoarei linii roşii a traseului. Ea se construieşte
de către utilizator prin comenzi specifice. Rezultatele comenzilor, “elementele
de bază”
pot fi vizualizate pe ecran imediat ce
au fost construite. În acest
mod, utilizatorul poate evalua
în orice
moment corectitudinea poziţiei traseului
în raport
cu modelul
de teren.
Elementele
de bază
folosite
de “Piste+”
sunt: drepte parabole
Construirea elementelor
de bază
se axează
pe principiile geometriei
plane, prin
care un element poate fi definit prin diferite combinaţii de obiecte elementare sau referiri
la elemente
de bază
definite anterior în sesiunea
de lucru.
Din punct
de vedere
al declarării pe
calculator, elementele
de bază
sunt construcţii orientate definite,
în sensul
de parcurgere
al traseului.
Trebuie subliniat faptul
că
elementele
de bază
nu reprezintă
linia roşie
în profilul
longitudinal căii de comunicatie. În accepţiunea programului
de calcul, ele sunt doar elemente geometrice
disparate, desenate pe ecran. Asupra lor nu
pot fi efectuate calcule
de trasare.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 89 -
Definirea unei drepte
care trece prin două
puncte
DRO D1
P1 P2
Drepte
Definirea unei drepte
care trece printr-un punct şi care are o pantă
dată
DRO D1
P1 PE1
Comenzi pentru construirea obiectelor elementareComenzi pentru construirea obiectelor elementare
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 90 -
Definirea unei drepte tangentă
la o parabolă şi care trece printr-un punct
DRO D1 PA1 P1
Definirea unei drepte
care trece printr-un punct şi este tangentă
la o parabolă
DRO D1 P1 PA1
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 91 -
Definirea unei drepte tangentă
la o parabolă şi de pantă
dată
DRO D1 PA1 PE1
Definirea unei drepte tangentă
la două
parabole
DRO D12 PA1 PA2
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 92 -
Parabole•
În cadrul programului
“Piste+”, parabolele sunt folosite pentru racordări verticale
în profil
longitudinal.•
Folosirea unei curbe
de grad superior pentru racordare
(în cazul nostru
parabola), are avantajul
că
oferă
un confort sporit pentru călătorie pe viitorul traseu, prin apariţia treptată
a forţei
centrifuge în plan vertical.• Sensul
de rotaţie
al parabolei este dat
de semnul razei
de curbură:- rază
pozitivă
pentru racordări
concave- rază
negativă
pentru racordări convexe
Definirea unei parabole
care trece printr-un punct
la vârf şi are rază
dată
PAR PA1 P1
R1
Definirea unei parabole
care este tangentă
la două
drepte şi trece printr-un punct
PAR PA12 D1
D2 R12
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 93 -
Definirea unei parabole
care trece prin trei puncte
PAR PA3 P1 P2 P3
Definirea unei parabole
care trece prin două
puncte şi are rază
dată
PAR PA2 P1 P2 R2
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 94 -
Definirea unei parabole tangentă
la trei drepte
PAR PA1 D1 D2 D3
Definirea unei parabole tangentă
la o dreptă, la o parabolă şi de rază
dată
PAR PA2 D1 PA1 R2
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 95 -
Definirea unei parabole
care trece printr-un punct, este tangentă
la o dreaptă şi are rază
dată
PAR PA2 P1 D1
R2
Definirea unei parabole
care este tangentă
la o dreaptă, trece printr-un punct şi are rază
dată
PAR PA1 D1 P1 R2
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 96 -
Definirea unei parabole
care este tangentă
la două
drepte şi trece printr-un punct
PAR PA2 D1 D2 P1
Definirea unei parabole
care este tangentă
la o dreaptă, trece printr-un punct şi este tangentă
la o altă
dreaptă
PAR PA1 D1 P1 D2
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 97 -
Definirea unei parabole
care trece prin două
puncte şi este tangentă
la o dreptă
PAR PA2 P1 P2 D1
Definirea unei parabole
care trece printr-un punct,
este tangentă
la o dreptă şi trece printr-un alt punct
PAR PA1 P1 D1 P2
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 98 -
Definirea unei parabole tangentă
la alte două
parabole şi care trece printr-un punct
PAR PA2 PA3 PA4 P1
Definirea unei parabole tangentă
la o parabolă,
care trece printr-un punct şi este tangentă
la o altă
parabolă
PAR PA1 PA3 P1 PA4
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 99 -
Definirea unei parabole
care trece prin două
puncte şi este tangentă
la o parabolă
PAR PA2 P1 P2 PA3
Definirea unei parabole
care trece printr-un punct, este tangentă
la o parabolă şi trece printr-un alt punct
PAR PA1 P1 PA3 P2
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 100 -
Definirea unei parabole
care trece printr-un punct,
este tangentă
la o dreaptă şi la o parabolă
PAR PA1 P1 D1 PA3
Definirea unei parabole
care este tangentă
la o dreaptă,
trece printr-un punct şi este tangentă
la o parabolă
PAR PA2 D1 P1 PA3
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 101 -
Definirea unei parabole
care trece printr-un punct este tangentă
la o parabolă şi are rază
de curbură
dată
PAR PA2 P1 PA3 R1
Definirea unei parabole tangentă
la o parabolă,
care trece printr-un punct şi are rază
de curbură
dată
PAR PA1 PA3 P1 R1
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 102 -
Definirea unei parabole tangentă
la o altă
parabolă
şi care are rază
de curbură
dată
PAR PA12 PA1 PA2 R12
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 103 -
În accepţiunea programului
de calcul, axa
în profil
longitudinal reprezintă
linia roşie
a traseului
care va fi calculată şi pentru care se vor întocmi desene. Axa
în profil
longitudinal cuprinde elemente
definite anterior ca părţi ale liniei
roşii,
care sunt tangente între ele. Elementele
care formează
axa trebuie să
aibă
aceelaşi sens
de parcurgere
al traseului
(sensul kilometrajului).Axa
în profil
longitudinal -
se compune
din: -
origine-
elemente
de bază- destinaţie
Construirea unei
axe se poate
face interactiv folosind modul grafic
de lucru şi comenzile specifice sau cu ajutorul liniilor
de comandă.Definirea axei
cu ajutorul liniilor
de comandă
necesită
folosirea operatorului
“AXE”
urmat
de numele axei
care va fi construită şi apoi elementele
care formează
axa. La sfârşitul liniei
de comandă
se introduce cuvântul
“FIN”.
În cazul proiectării unui traseu
nou, etapa
de studiu
în profil logitudinal
precede studiul
în plan. În această
situaţie, proiectarea axei
în profil
longitudinal cu ajutorul calculatorului, trebuie să
se coreleze
cu axa proiectată
în plan şi care este stocată
în fişierul
cu extensie
*.PIS. În aceste condiţii, axa
în profil longitudinal trebuie să
aibă
aceeaşi lungime
cu cea din plan. Este cunoscut
faptul, că
în etapa
de studiu în plan, utilizatorul
a declarat picheţii traseului
în care au fost
calculate cotele de trasare pentru planul
de situaţie. Etapa de studiu
în profil
longitudinal foloseşte aceeaşi picheţi declaraţi în planul
de situaţie, pentru
care vor fi
calculate cotele liniei roşii.
4.3. Definirea şi calculul axei
în profil
longitudinal
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 104 -
Calculul cotelor pentru linia roşie
se face cu ajutorul comenzii
“TAB’
care se lansează
în modul grafic după
ce
s-a construit axa
în profil
longitudinal (linia roşie).
În cazul
în care utilizatorul lansează
comanda
“TAB PIS”, atunci fişierul
“Piste”
declarat
anterior, în etapa
de studiu
în plan, este distrus, iar
în locul lui sunt introduse datele
recalculate în profil
longitudinal. Această
operaţie nu este recomandată
în cadrul proiectării curente, deoarece
se pierd datele
de trasare
din plan.
Operaţia
de tabulare
“TAB PIS”, se poate folosi
în cazul
în care utilizatorul doreşte crearea unui nou fişier
cu extensie
*.PIS.
În cazul
în care utilizatorul doreşte să
introducă
picheţi suplimentari, aceştia trebuie declaraţi în prealabil
în plan, tabulaţi în planul
de situaţie
cu recalcularea fişierului
“Piste”, iar apoi
se calculează
cotele
în profil
longitudinal.
În urma efectuării calculelor, rezultă
tabelul picheţilor
în profil
longitudinal cu cotele liniei roşii. În tabel sunt arătate
de asemenea: declivităţile liniei roşii, poziţiile kilometrice
ale picheţilor, precum şi raza
de curbură
în fiecare pichet.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 105 -
Etapele studiului
în profil
longitudinal
> Se deschide fişierul
care conţine modelul
de teren.-
se lansează
TPL-
se alege fişierul
care conţine triangulaţia terenului> Se deschide fişierul
“Piste”
(cu extensie
*.PIS) care conţine picheţii rezultaţi din tabularea
în plan> Se face interpolarea modelului terenului
cu traseul
în plan. > În urma acestei operaţii se stabileşte pentru fiecare pichet
al axei
calculate în plan, cota
de teren
Etapa
I: Stabilirea cotelor
de teren corespunzătoare picheţilor axei
Etapa
II: Proiectarea liniei roşii şi calculul cotelor proiectului
> Se construiesc elementele profilului
longitudinal> Se declară
axa
în profil
longitudinal> Se calculază
cotele proiectului
(linia roşie)
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 106 -
Aplicaţie:
Sunt prezentate
în continuare,
sub
formă
grafică,
etapele
principale
care trebuie parcurse
la realizarea studiului
în profil logitudinal pentru
un traseu proiectat
în prealabil
în planul
de situaţie.
Imaginile următoare comentează
conţinutul meniurilor programului
“PISTE+”
precum şi ordinea
în care acestea trebuie apelate.
>Să
se proiecteze linia roşie
în profil logitudinal pentru traseul studiat
în capitolul
2.>Modelul
de teren
se găseşte
în fişierul: MODEL.SEG
>Să
se proiecteze linia roşie
în profil logitudinal pentru traseul studiat
în capitolul
2.>Modelul
de teren
se găseşte
în fişierul: MODEL.SEG
Enunţ:
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 107 -
Modelul terenului
a fost realizat
cu programul
“T.P.L.”, el conţine triangulaţia punctelor terenului
(vezi capitolul modelarea terenului).Informaţiile
legate de teren trebuie corelate
cu poziţiile picheţilor
din planul
de situaţie conţinuţi în fişierul proiectului
(fişierul
“piste”, cu extensie
*.PIS)Legătura
între cele două
fişiere
se face prin operaţia
de interpolare
a informaţiilor
legate de poziţiile picheţilor
din fişierul
“piste”
cu cele
ale triangulaţiei
din fişierul modelelui
de teren
(fişierul
cu extensie
*. SEG).
Etapa
I: Stabilirea cotelor
de teren corespunzătoare picheţilor axei
În această
etapă
de lucru
se folosesc fişiere realizate
în etapele
de studiu anterioare:> fişierul modelului
de teren
cu extensie
*.SEG> fişierul proiectului
cu extensie
*PIS
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 108 -
Interpolarea cotelor terenului
în axa traseului
Poziţia pichetului pentru
care se face interpolarea terenului
Poziţia pichetului pentru
care se face interpolarea terenului
Puncte
de pe laturile triangulaţiei folosite pentru
interpolare
Puncte
de pe laturile triangulaţiei folosite pentru
interpolare
Interpolarea terenului pentru pichetul
nr. 19 Interpolarea terenului pentru
pichetul
nr. 19
Axa traseului studiat
în planAxa traseului studiat
în plan
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 109 -
Se lansează
programul
“T.P.L.”
Se lansează
programul
“T.P.L.”
Se selectează
fişierul
care conţine modelul
de teren
Se selectează
fişierul
care conţine modelul
de teren
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 110 -
Din meniul
de calcul
al programului
“T.P.L.”
se alege opţiunea pentru efectuarea
interpolării cotelor
Din meniul
de calcul
al programului
“T.P.L.”
se alege opţiunea pentru efectuarea
interpolării cotelor
Se alege fişierul
“piste”
care conţine picheţii din plan cu care se
face interpolarea cotelor
Se alege fişierul
“piste”
care conţine picheţii din plan cu care se
face interpolarea cotelor
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 111 -
Informaţii asupra etapelor
de interpolare
Informaţii asupra etapelor
de interpolare
Interpolarea modelului terenului în raport cu axa traseului se face pe o lăţime pe care utilizatorul o poatedeclara.
Programul “PISTE+”foloseşte implicit o lăţimede câte 50 m la dreapta şi la stânga axei în plan.
Interpolarea modelului terenului în raport cu axa traseului se face pe o lăţime pe care utilizatorul o poatedeclara.
Programul “PISTE+”foloseşte implicit o lăţimede câte 50 m la dreapta şi la stânga axei în plan.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 112 -
Vizualizarea traseului
în plan şi a modelului
de teren
(curbe
de nivel)
Vizualizarea traseului
în plan şi a modelului
de teren
(curbe
de nivel)
Se alege fişierul
“piste”
care conţine traseul
în plan
Se alege fişierul
“piste”
care conţine traseul
în plan
Vizualizarea
în mod graficVizualizarea
în mod grafic
Pentru etapa
de proiectare
a liniei roşii se părăseşte
“T.P.L.”
Pentru etapa
de proiectare
a liniei roşii se părăseşte
“T.P.L.”
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 113 -
Pentru proiectarea liniei roşii se creează
fişierul
cu extensie
*.DAP, care va conţine elementele traseului
în profil
longitudinal.
Etapa
II: Proiectarea liniei roşii şi calculul cotelor proiectului
În această
fază
de lucru, vizualizându-se linia terenului
în profil
longitudinal, se parcurg următoarele etape:
> se construiesc elementele profilului
longitudinal> se declară
axa
în profil
longitudinal> se calculază
cotele proiectului
(linia roşie).
Este recomandabil
ca linia roşie să
se proiecteze
în modul grafic, folosindu-se în acest fel facilităţile meniului utilitare: “zoom”, “dimensiuni”, “comparaţie”, “imagine”, etc.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 114 -
Din meniul
“Concepţie”
se lansează
etapa
de studiu
a traseului
în profil
longitudinal
Din meniul
“Concepţie”
se lansează
etapa
de studiu
a traseului
în profil
longitudinal
Se declara numele fişierului
cu extensie
*.DPL care va conţine elementele profilului
longitudinal
Se declara numele fişierului
cu extensie
*.DPL care va conţine elementele profilului
longitudinal
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 115 -
Din meniul
“Asistenţă”
se alege modul
de lucru grafic
Din meniul
“Asistenţă”
se alege modul
de lucru grafic
Se deschide fişierul
“piste”
care conţine informaţiile
legate de linia terenului
Se deschide fişierul
“piste”
care conţine informaţiile
legate de linia terenului
Se apelează
fişierul
“piste”Se apelează
fişierul
“piste”
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 116 -
În modul
de lucru grafic
se vizualizează
linia terenului pe toată
lungimea traseului În modul
de lucru grafic
se vizualizează
linia terenului pe toată
lungimea traseului
În caseta
“Plan”
sunt
figurate schematic aliniamentele şi
curbele
din planul
de situaţie
În caseta
“Plan”
sunt
figurate schematic aliniamentele şi
curbele
din planul
de situaţie
Axa absciselor
(kilometraj)
Axa absciselor
(kilometraj)
Axa cotelor(altitudinea)Axa cotelor(altitudinea)
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 117 -
Proiectarea elementelor geometrice
ale liniei roşii se face în funcţie
de linia terenului şi de asemenea ţinându-se cont de prevederile normativelor
de proiectare.
Proiectarea elementelor geometrice
ale liniei roşii se face în funcţie
de linia terenului şi de asemenea ţinându-se cont de prevederile normativelor
de proiectare.
Primul
element al liniei roşii este punctul
de plecare
al traseului
care se găseşte
la poz. kilometrică
“0”
Primul
element al liniei roşii este punctul
de plecare
al traseului
care se găseşte
la poz. kilometrică
“0”
Notă:Primul punct
al traseului
se declară
de abscisă
zero sau
se declară
ca punct
al terenului. Ulterior acestui punct
i se poate modifica cota
“z”, în
funcţie
de necesităţile proiectului.
Notă:Primul punct
al traseului
se declară
de abscisă
zero sau
se declară
ca punct
al terenului. Ulterior acestui punct
i se poate modifica cota
“z”, în
funcţie
de necesităţile proiectului.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 118 -
Construirea unei rampe prin puncte
de schimbare
a declivităţilor Construirea unei rampe prin puncte
de schimbare
a declivităţilor
Se construiesc punctele
de schimbare
a declivităţilor Se construiesc punctele
de schimbare
a declivităţilor
Se construiesc dreptele prin punctele
de schimbare
a declivităţilor Se construiesc dreptele prin punctele
de schimbare
a declivităţilor
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 119 -
Construirea racordărilor verticale
(parabole)Construirea racordărilor verticale
(parabole)
Notă:•
Racordările verticale
(parabolele) trebuie să
fie tangente
la elementele liniei roşii.
•
Raza racordării verticale
(curbura maximă
a parabolei) trebuie declarată
ca distanţă în prealabil.
•
Valorile razelor trebuie să
asigure condiţiile impuse racordărilor verticale
de către normativele
de proiectare.
Notă:•
Racordările verticale
(parabolele) trebuie să
fie tangente
la elementele liniei roşii.•
Raza racordării verticale
(curbura maximă
a parabolei) trebuie declarată
ca distanţă în prealabil.•
Valorile razelor trebuie să
asigure condiţiile impuse racordărilor verticale
de către normativele
de proiectare.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 120 -
•
Calculul cotelor proiectului
se face în picheţii traseului declaraţi în fişierul
“piste”.
•
Comanda
care se foloseşte este: “Tabulaţi”
•
Calculul cotelor proiectului
se face în picheţii traseului declaraţi în fişierul
“piste”.•
Comanda
care se foloseşte este: “Tabulaţi”
După
construirea axei, în caseta
“Lung”
se afişează
schema liniei roşii cu valorile declivităţilor rezultate
din calcul.
După
construirea axei, în caseta
“Lung”
se afişează
schema liniei roşii cu valorile declivităţilor rezultate
din calcul.
Construirea axei
în profil
longitudinalConstruirea axei
în profil
longitudinalConstruirea axei
se face prin selectarea elementelor componente
în ordinea kilometrajului.
Pe linia
de comandă
afişată
se pot urmări elementele înscrise pe axă.
Construirea axei
se face prin selectarea elementelor componente
în ordinea kilometrajului.
Pe linia
de comandă
afişată
se pot urmări elementele înscrise pe axă.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 121 -
Rezultate
ale calculului axei
în profil
longitudinalRezultate
ale calculului axei
în profil
longitudinal
Tabelul elementelor componente
ale axei
Tabelul elementelor componente
ale axei
Tabelul picheţilorTabelul picheţilor
Nr. pichetuluiNumele elementului pe
care se găseşte pichetul
Kilometraj
Cota proiectului
Declivitatea liniei roşii Raza
racordării verticale
Rezultatele calculelor cuprind informaţii referitoare
la axa traseului
în profil
longitudinal grupate
în două
tabele:informaţii asupra elementelor
componenete ale axei în profil longitudinal
informaţii asupra cotelor picheţilor
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 122 -
Vizualizarea
profilului
longitudinalVizualizarea
profilului
longitudinal
Din meniul
“Concepţie”
se lansează
etapa
de studiu
a traseului
în profil
transversal
Din meniul
“Concepţie”
se lansează
etapa
de studiu
a traseului
în profil
transversal
Se alege
fişierul
“piste”
care conţine
datele
proiectului
Se alege
fişierul
“piste”
care conţine
datele
proiectului
Din meniul
“Vizualizare”
se alege
opţiunea
profil
longitudinal
Din meniul
“Vizualizare”
se alege
opţiunea
profil
longitudinal
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 123 -
Vizualizarea
profilului
longitudinalVizualizarea
profilului
longitudinalDin meniul
“Interogare”
se pot obţine
informaţii asupra
unui
pichet
al profilului
longitudinal:
Din meniul
“Interogare”
se pot obţine
informaţii asupra
unui
pichet
al profilului
longitudinal:
Exemplu: Pichetul
35numărul
pichetuluipoziţia
kilometricăcota
liniei
roşiidiferenţa faţă
de linia
terenului
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 124 -
5. SUPRAÎNĂLŢAREA ÎN CURBĂ
Amenajarea supraînălţării reprezintă
etapa
de calcul prin
care utilizatorul construieşte suprafaţa căii în curbă. Calculul amenajării
în spaţiu
se face în funcţie
de elementele geometrice
ale traseului adoptate
în etapa
de studiu
în plan. Este ştiut
faptul că
suprafaţa riglată
a căii în spaţiu contribuie
la combaterea efectului forţei
centrifuge care are tendinţa de a deplasa vehiculul
de pe traiectorie sau
de a
îl răsturna.
Rampa supraînălţării
se realizează
prin rotirea părţii carosabile
în jurul axului căii. În spaţiu, această
amenajare geometrică
generează
o suprafaţă
continuă. Stabilitatea vehiculelor în mişcare este determinată
de mărimea pantei transversale
a căii. Pe
de altă
parte, se poate arăta
că
valoarea pantei transversale
a căii în curbă
este condiţionată
de mărimea razei curbei
în plan, viteza şi coeficientul
de confort.
Relaţia matematică
care stabileşte legatura între aceşti parametri este:
V2
ps
=13 R(K+g)
în care:
ps
-
panta transversală
a căii în curbăV -
vitezaR -
raza curbeiK -
coeficientul
de confortg -
acceleraţia gravitaţională
Generalităţi
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 125 -
Este cunoscut
faptul că în exploatare, un sector de drum în curbă
este parcurs
de vehicule
cu viteze diferite. Din acest punct
de vedere
se poate afirma
că
amenajarea
în spaţiu
a unei curbe
se realizează
pentru
o viteză
care să
asigure deplasarea vehiculelor
în condiţii de siguranţă; această
viteză
este cunoscută
sub denumirea
de “viteză
posibilă”.
Pentru
a asigura condiţii de siguranţă
pentru toate vehiculele
care circulă
pe sectoarele
de drum în curbă, normele
de proiectare limitează
panta
maximă
transversală
a căii.
Trecerea
de la panta transversală
din aliniament
la cea supraînălţată
în curbă
se face treptat pe
o porţiune
de traseu
(de regulă
lungimea curbelor progresive), cunoscută
sub denumirea
de rampa supraînălţării. Confortul călătoriei
în curbe este determinat printre altele, de lungimea pe
care se realizează
rampa supraînălţării. Este
de dorit
ca lungimea acestei rampe să
fie cât mai
mare, astfel încât suprafaţa generată
de succesiunea secţiunilor transversale să
ofere conducătorului
auto o călătorie
cât mai bună. Din acest punct de vedere rampa supraînălţării poate fi privită
ca o succesiune de secţiuni transversale
în care suprafaţa carosabilului este rotită
în jurul axei cu o anumită
viteză.
În accepţiunea
de lucru
a programului de calcul
“Piste+”, amenajarea supraînălţării
se realizează
prin calculul pantei transversale a căii în picheţi. Pentru acest calcul
se consideră
ca parametrii
de calcul:
• viteza posibilă
în curbă, • raza curbei
în plan, • viteza de rotire a secţiunii transversale.
În aceste condiţii, se poate observa că
viteza
de rotire a secţiunii transversale exprimă
cât de repede apare forţa centrifugă
pe lungimea rampei supraînălţării.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 126 -
Etapele
de lucru pentru calculul supraînălţării sunt urmatoărele:
În cadrul programului
“Piste+”, utilizatorul poate să
realizeze calculul supraînălţării prin mai multe metode: -declararea picheţilor
în care se face schimbarea
pantei transversale
acăii şi valoarea pantei transversale;
-
calculul
semi-automat prin alegerea:-
pantei
în aliniament
a căii,-
valoarea razei pentru
care nu
se mai realizeazăsupraînălţare (raza recomandabilă);
-
calculul
automat al supraînălţării
în care utilizatorul alege
din biblioteca de date a programului:
-
valoarea vitezei posibile
în curbă, -
panta
în aliniament
a căii,-
viteza
de rotire
a secţiunii transversale.
se alege fişierul “piste” care conţine traseul în plan şi picheţii pentru care se va calcula supraînălţarea;
se stabilesc punctele în care se face schimbarea deverelor; această operaţie se poate realiza prin mai multe metode: manuală; semi-automată; automată;
se face calculul preliminar prin care se urmareşte verificarea lungimii rampei supraînălţării în raport cu viteza de rotaţie a secţiunii transversale (a deverelor) alese;
se fac ajustări ale calcululelor sub aspectul modificării lungimii rampei supraînălţării;se face calculul pantei transversale în picheţii traseului (deverele);se salvează rezultatele într-un fişier cu extensie *DVT.
Utilizatorul poate reveni
ulterior asupra fişierului
care conţine datele supraînălţării prin realizarea
de modificări după
caz.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 127 -
Se alege fişierul
“piste”
care conţine traseul
în plan şi picheţii pentru
care se va calcula supraînălţarea
Se alege fişierul
“piste”
care conţine traseul
în plan şi picheţii pentru
care se va calcula supraînălţarea
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 128 -
Din meniu
se alege opţiunea pentru calculul deverelor părţii carosabile
Din meniu
se alege opţiunea pentru calculul deverelor părţii carosabile
NOTĂ:Pe ecran sunt afişate informaţiile
cu privire
la etapele
de calcul parcurse
anterior şi ale căror rezultate sunt stocate
în fişierul
“Piste”
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 129 -
Calculul supraînălţării prin metoda manualăCalculul supraînălţării prin metoda manuală
Utilizatorul declară
punctele
de schimbare
a deverelor precum şi valorile pantei transversale
în aceşti picheţi
Utilizatorul declară
punctele
de schimbare
a deverelor precum şi valorile pantei transversale
în aceşti picheţi
Pentru calcul
se foloseşte editorul punctelor
de schimbare
a deverelor
Pentru calcul
se foloseşte editorul punctelor
de schimbare
a deverelor
Introducerea datelor
se face folosind linia
de comandă.
Datele declarate pentru fiecare pichet sunt înscrise
în tabelul editorului.
Pe linia
de comandă
se declara
în ordine: •
poziţia kilometrică
a pichetului
în care se face schimbarea deverului
•
panta transversală
pentru partea stângă şi partea dreaptă
a carosabilului.
Introducerea datelor
se face folosind linia
de comandă.
Datele declarate pentru fiecare pichet sunt înscrise
în tabelul editorului.
Pe linia
de comandă
se declara
în ordine: •
poziţia kilometrică
a pichetului
în care se face schimbarea deverului
•
panta transversală
pentru partea stângă şi partea dreaptă
a carosabilului.
Notă:Sintaxa prin
care se declară
panta transversală
a căii respectă
următoarea convenţie
de semn:
•
înclinarea pantei spre stânga semnul
plus•
înclinarea pantei spre dreapta semnul
minus
Notă:Sintaxa prin
care se declară
panta transversală
a căii respectă
următoarea convenţie
de semn:• înclinarea pantei spre stânga semnul
plus• înclinarea pantei spre dreapta semnul
minus
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 130 -
Calculul supraînălţării prin metoda
semi-automatăCalculul supraînălţării prin metoda
semi-automată
Utilizatorul declară
valoarea pantei transversale
a căii în aliniament precum şi valorea razei recomandabile.
În funcţie
de aceste valori programul va identifica pe traseu aliniamentele şi curbele
cu raze mai mici decât cea recomandabilă.
Pentru curbele
ale căror
raze au valori mai mari decât raza recomandabilă
programul păstrează
în secţiune transversală
pantele
din aliniament.
Utilizatorul declară
valoarea pantei transversale
a căii în aliniament precum şi valorea razei recomandabile.
În funcţie
de aceste valori programul va identifica pe traseu aliniamentele şi curbele
cu raze mai mici decât cea recomandabilă.
Pentru curbele
ale căror
raze au valori mai mari decât raza recomandabilă
programul păstrează
în secţiune transversală
pantele
din aliniament.
Raza recomandabilăRaza recomandabilă
Panta transversală
a căii în aliniament
Panta transversală
a căii în aliniament
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 131 -
Programul analizează
valorile razelor folosite
la amenajarea
în plan şi solicită
utilizatorului,
pentru curbele
care au rază
mai
mică
decât raza recomandabilă, să
declare pe rând valoarea pantei transversale în curbă.
Programul analizează
valorile razelor folosite
la amenajarea
în plan şi solicită
utilizatorului,
pentru curbele
care au rază
mai
mică
decât raza recomandabilă, să
declare pe rând valoarea pantei transversale în curbă.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 132 -
Calculul supraînălţării prin metoda
automatăCalculul supraînălţării prin metoda
automată
Pentru realizarea calculului
automat al poziţiei punctelor
de schimbare
a deverelor, utilizatorul trebuie să
aleagă
din tabelul
de devere
al bibliotecii programului, parametrii
cu care se va
face calculul.
Pentru realizarea calculului
automat al poziţiei punctelor
de schimbare
a deverelor, utilizatorul trebuie să
aleagă
din tabelul
de devere
al bibliotecii programului, parametrii
cu care se va
face calculul.
Viteza posibilă
(de referinţă)
Panta transversală
a căii în aliniament
Viteza
de rotaţie
a căii pe lungimea rampei supraînălţării
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 133 -
Tabelul picheţilor caracteristici
în care se face schimbarea pantei transversale
a căii
Tabelul picheţilor caracteristici
în care se face schimbarea pantei transversale
a căii
Profil
în aliniament
Profil convertit
Profil supraînălţat
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 134 -
Verificarea poziţiei punctelor
de schimbare
a pantei transversale
a căii
Verificarea poziţiei punctelor
de schimbare
a pantei transversale
a căii
Opţiunea
de calcul
a pantei supraînălţării
în picheţi
Opţiunea
de calcul
a pantei supraînălţării
în picheţi
Verificarea poziţiei punctelor
de schimbare
a pantei transversale
a căii constă
în determinarea lungimii rampei pe
care se realizează
supraînălţarea. În funcţie
de lungimea rampei
se stabileşte viteza
de rotaţie
a deverelor
care se compară
cu valoarea propusă
de utilizator
iniţial.
Verificarea poziţiei punctelor
de schimbare
a pantei transversale
a căii constă
în determinarea lungimii rampei pe
care se realizează
supraînălţarea. În funcţie
de lungimea rampei
se stabileşte viteza
de rotaţie
a deverelor
care se compară
cu valoarea propusă
de utilizator
iniţial.
Viteza posibilă
(de referinţă)Viteza posibilă
(de referinţă)
Viteza
de rotaţie
a căii propusă
de utilizator pentru calculul lungimii rampei supraînălţării
Viteza
de rotaţie
a căii propusă
de utilizator pentru calculul lungimii rampei supraînălţării
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 135 -
Verificarea poziţiei punctelor
de schimbare
a pantei transversale
a căii
Verificarea poziţiei punctelor
de schimbare
a pantei transversale
a căii
Rezultatele verificării lungimii
de racordare
Rezultatele verificării lungimii
de racordare
În tabel sunt evidenţiate sectoarele pe
care este depăşită
viteza
de variaţie
a deverelor propusă
în etapa anterioară
de verificare.
În tabel sunt evidenţiate sectoarele pe
care este depăşită
viteza
de variaţie
a deverelor propusă
în etapa anterioară
de verificare.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 136 -
Modificarea poziţiei punctelor
de schimbare
a pantei transversale
a căii
Modificarea poziţiei punctelor
de schimbare
a pantei transversale
a căii
Modificarea constă
în schimbarea valorii vitezei
de referinţă
sau
a vitezei
de variaţie
a deverelor.
Soluţia
optimă
se obţine prin extinderea rampei
de supraînălţare pe aliniament
Modificarea constă
în schimbarea valorii vitezei
de referinţă
sau
a vitezei
de variaţie
a deverelor.Soluţia
optimă
se obţine prin extinderea rampei
de supraînălţare pe aliniament
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 137 -
Rezultatul operaţiei
de modificarea poziţiei punctelor
de schimbare
a pantei transversale
a căii
Rezultatul operaţiei
de modificarea poziţiei punctelor
de schimbare
a pantei transversale
a căii
Sectoarele
de traseu pe
care se realizează
supraînălţarea identificate prin poziţia kilometrică.
Sectoarele
de traseu pe
care se realizează
supraînălţarea identificate prin poziţia kilometrică.
Viteza
de rotaţie
a deverelorViteza
de rotaţie
a deverelor
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 138 -
Impunerea deverului unic pentru partea carosabilă
Impunerea deverului unic pentru partea carosabilă
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 139 -
Calculul pantei transversale
în picheţii traseuluiCalculul pantei transversale
în picheţii traseului
Opţiunea
de calcul
a pantei supraînălţării
în picheţi
Opţiunea
de calcul
a pantei supraînălţării
în picheţi
Tabelul picheţilor traseului şi panta transversală
în profilele transversale
Tabelul picheţilor traseului şi panta transversală
în profilele transversale
Nr. pichetNr. pichetPoziţia
kilometrică
Poziţia kilometrică
Panta transversală
dreaptă
Panta transversală
dreaptă
Panta transversală
stângă
Panta transversală
stângă
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 140 -
Salvarea
rezulatatelor
se face într-un fişier
cu extensie
*.DVT
Salvarea
rezulatatelor
se face într-un fişier
cu extensie
*.DVT
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 141 -
6. PROIECTAREA TRASEULUI ÎN SECŢIUNE TRANSVERSALĂ
6.1 Generalităţi
Studiul traseului
în secţiune transversală
dă
posibilitate utilizatorului să
evidenţieze poziţia părţii carosabile
în raport
cu modelul terenului. În proiectarea efectuată
manual, etapa
de redactare
a profilelor transversale reprezintă
un efort
de lucru
mare care consumă
majoritatea timpului afectat acesteia. Din acest punct
de vedere utilizarea calculatorului înlocuieşte munca
de rutină
a proiectantului
în redactarea secţiunilor transversale, oferind
în acelaşi timp
o acurateţe ridicată
a desenelor şi a calculelor.
În condiţiile calculului automat conceptul
de proiectare
al traseului suferă
modificări majore
din
punct
de
vedere
al concentrării eforturilor proiectantului asupra aspectelor
de sinteză şi analiză
a soluţiilor. Calculul
de rutină, desenele proiectului devin
astfel
elemente
de proiectare auxiliare
care pot fi rezolvate şi de personal cu o calificare medie. În proiectarea asistată
de calculator elementul
principal al actului
de proiectare
se axează
pe concepţia soluţiilor şi al analizelor
comparative ale acestora.
Studiul traseului
în secţiuni transversale
cu ajutorul calculatorului
se realizează
în două
faze distincte:
• declararea profilelor transversale
tip;• construirea profilelor transversale curente.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 142 -
6.2 Profile transversale
tip
Profilele
transversale
tip se realizeză
de către utilizator declarând elementele geometrice
ale
drumului
în secţiune transversală.
Informaţiile pe
care le declară
utilizatorul
se stochează
într-un fişier dedicat profilelor transversale
tip, care are extensie
*.TYP. În cadrul acestui fişier,
fiecare profil
transversal tip capătă
un nume
format din 4 caractere alfa-numerice.
Trebuie remarcat
că
fişierul profilelor transversale
tip este
independent de fişierul proiectului
(piste). Astfel,
utilizatorul poate să
realizeze
o bibliotecă
de profile transversale
tip care pot fi utilizate pentru calculul supralărgirii căii în picheţii traseului.
Datele specifice fiecărui profil
transversal tip se înscriu
în calculator cu ajutorul editorului specializat
al programului.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 143 -
Modul
de înscriere
a datelor
în editor este asistat
de interfaţa grafică
care dă
posibilitatea să
se vizualizeze, în orice
moment, corectitudinea valorilor introduse. În esenţă, se poate afirma
că
utilizatorul
“desenează
pe ecran”
elementele geometrice
ale secţiunii transversale,
care apoi vor fi folosite
la redactarea profilelor transversale curente.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 144 -
Profilul transvesal
tip care se creează
conţine
o
serie
de elemente
(linii) pe
care utilizatorul
le va atribui părţilor componente
ale secţiunii drumului: parte carosabilă, acostamente, rigole, taluzuri, sistem rutier, etc. Trebuie subliniat faptul
că
sistemul rutier pe
care îl poate descrie programul
“Piste”
conţine
maxim trei straturi rutiere distincte denumite
în program astfel: “şosea”, “bază”, “formă”.
În raport
cu straturile
definite prin desen, programul
“Piste+”
calculează
cantităţile volumele
de terasamente precum şi cantităţile
de materiale corespunzătoare sistemului rutier.
Referitor
la lucrările anexe drumului: şanturi, rigole, sprijiniri, utilizatorul poate defini
forma acestora prin înscrierea cotelor
în editorul
specific la opţiunile: “Taluz rambleu”
şi “Taluz debleu”. În legatură
cu sprijinirile lucrărilor
de terasamente, utilizatorul poate declara doar
forma paramentului văzut,
fără
a desena elementele componente
ale sprijinirii. Acestea
pot fi desenate
ulterior în secţiunile transversale folosind
un pachet
de programe
de desen
(Autocad, Autosketch, etc.). Lucrările de sprijinire, înainte
de a fi declarate
în secţiunile transversale, trebuie dimensionate
de către utilizator
în conformitate
cu normele
de proiectare.
În cazul
în care utilizatorul
are un sistem rutier
cu mai multe straturi, este necesară
realizarea unei grupări
a straturilor rutiere pe criterii
legate de natura materialelor: straturi
cu liant, straturi stabilizate, straturi granulare, etc. Denumirile folosite
de către
program: “şosea”; “bază”, “formă”, reprezintă
o convenţie
de desen, ele nu trebuie să
se confunde
cu specificaţiile cunoscute
cu acelaşi nume
din normele
de proiectare
a sistemelor rutiere. În legatură
cu alcătuirea sistemului rutier, utilizatorul poate declara cotele straturilor fără
a avea posibilitatea efectuării unor calcule de dimensionare. Progarmul
“Piste+”, ca de fapt toate soft-urile
din această
categorie,
nu efectuează
calcule
de rezistenţă
!!!
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 145 -
Alcătuirea profilului
transversal tip Alcătuirea profilului
transversal tip
Cantităţile
de lucrări
care pot fi
calculate
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 146 -
Etapele
de studiu
ale traseului
în profil
transversal
>
Din meniul
“Concepţie“
al programului
“Piste+”
se alege opţiunea
de studiu
a traseului
în profil
transversal.> Se deschide fişierul
“Piste”
(cu extensie
*.PIS) care conţine picheţii rezultaţi din tabulare.>
Din meniul
“Calcul”
se alege opţiunea
“Proiect”
care dă
posibilitatea utilizatorului să
aibă
acces la comenzile editorului profilelor transversale.> Se declară
numele fişierului
care va conţine datele
legate de profilele transversale
tip.> Cu ajutorul editorului
se construiesc profilele transversale
tip.
Etapa
I: Declararea profilelor transversale
tip
Etapa
II: Redactarea profilelor transversale curente
>
Se declară
sectoarele traseului
care sunt
în aliniament sau
în curbă şi se atribuie acestora tipul
de secţiuni transversale
care le corespund.> Se calculează
profilele transversale curente
cu opţiunile declarate mai sus.> Se vizualizează
profilele transversale curente şi se fac corecturi, dacă
este cazul.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 147 -
Studiul traseului
în profil
transversalStudiul traseului
în profil
transversal
Din meniul
“Concepţie”
se alege opţiunea
de studiu
a traseului
în profil
transversal
Din meniul
“Concepţie”
se alege opţiunea
de studiu
a traseului
în profil
transversal
Se alege fişierul
“Piste”
care conţine datele proiectului
Se alege fişierul
“Piste”
care conţine datele proiectului
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 148 -
Din meniul
“Calcul”
se alege opţiunea
“Proiect”
cu ajutorul căreia utilizatorul va calcula secţiunile transversale
ale traseului
Din meniul
“Calcul”
se alege opţiunea
“Proiect”
cu ajutorul căreia utilizatorul va calcula secţiunile transversale
ale traseului
Se declară
numele fişierului
care va conţine elementele profilelor transversale
tip (extensie *.TYP)
Se declară
numele fişierului
care va conţine elementele profilelor transversale
tip (extensie *.TYP)
Etapa
I: Declararea profilelor transversale
tip Etapa
I: Declararea profilelor transversale
tip
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 149 -
Gestiunea profilelor transversale
tipGestiunea profilelor transversale
tip
Utilizatorul trebuie să
declare numele fiecărui profil
transversal tip (format din 4 caractere alfa-numerice) pe
care doreste să-l creeze
Opţiuni
care pot fi folosite
în etapele
de lucru
cu profilele transverasale tip
În această
casetă
sunt afişate toate profilele transversale
tip conţinute
în fisierul
*.TYP
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 150 -
Utilizatorul
are posibilitatea să
declare elementele profilului
transversal tip folosind casetele
pentru înscrierea datelor
Ordinea
de declarare
a elementelor profilului
transversal tip este:
• Linia proiect• Linia debleu• Linia rambleu• Liniile
care definesc sistemul rutier: - platformă- formă- bază
Opţiunea
de vizualizare
a datelor înscrise
în editor
Opţiunea
de vizualizare
a datelor înscrise
în editor
Datele
care se înscriu
în editor sunt valabile pentru jumatate
din secţiunea transversală
a drumului
Datele
care se înscriu
în editor sunt valabile pentru jumatate
din secţiunea transversală
a drumului
Editorul pentru declararea profilelor
tipEditorul pentru declararea profilelor
tip
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 151 -
Linia proiectLinia proiect
Opţiunile
care pot fi folosite
în declararea
“Liniei proiect”
a profilului
transversal tip
Declararea lăţimii căii în aliniament
Caseta
“Zona mediană”
se foloseşte
în situaţia
în care căile sunt
separate (cazul autostrăzilor)
Acostamentele
pot fi alcătuite
din patru segmente
cu înclinări şi dimensiuni diferite
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 152 -
Vizualizarea datelor înscrise
în editorVizualizarea datelor înscrise
în editor
Partea carosabilă
Notă:Datele
care se vizualizează
reprezintă
jumatate
din secţiunea transversală
a drumului.
Notă:Datele
care se vizualizează
reprezintă
jumatate
din secţiunea transversală
a drumului.
Axa căii
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 153 -
Declararea dimensiunilor acostamentului
Declararea dimensiunilor acostamentului
Vizualizarea datelor înscrise
în editorVizualizarea datelor înscrise
în editor
Partea carosabilăAcostament
Axa căii
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 154 -
Linia debleuLinia debleu În accepţiunea programului, prin linia debleu
se înţelege succesiunea segmentelor
care definesc conturul secţiunii transversale
de la marginea acostamentului până
la intersecţia
cu linia terenului.
În accepţiunea programului, prin linia debleu
se înţelege succesiunea segmentelor
care definesc conturul secţiunii transversale
de la marginea acostamentului până
la intersecţia
cu linia terenului.
Utilizatorul declară
segmentele
care definesc secţiunea transversală
prin lungime şi panta
pe
care o face segmentul
cu orizontala.
Pentru orientarea segmentului
se foloseste convenţia
de semn: semnul
“+”
pentru
segment ascendent şi semnul
“-”
pentru
segment descendent.
Ultimul
segment al “Liniei debleu”
are lungime variabilă
în funcţie
de poziţia liniei terenului. În acest caz lungimea
se declară
cu semnul
minus.
Utilizatorul declară
segmentele
care definesc secţiunea transversală
prin lungime şi panta
pe
care o face segmentul
cu orizontala.
Pentru orientarea segmentului
se foloseste convenţia
de semn: semnul
“+”
pentru
segment ascendent şi semnul
“-”
pentru
segment descendent.
Ultimul
segment al “Liniei debleu”
are lungime variabilă
în funcţie
de poziţia liniei terenului. În acest caz lungimea
se declară
cu semnul
minus.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 155 -
Vizualizarea datelor înscrise
în editorVizualizarea datelor înscrise
în editor
Partea carosabilă
Notă:Datele
care se vizualizează
reprezintă
jumatate
din secţiunea transversală
a drumului.
Notă:Datele
care se vizualizează
reprezintă
jumatate
din secţiunea transversală
a drumului.
Axa căii
Acostament
Debleu: rigolă; banchetă; taluz
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 156 -
Linia rambleuLinia rambleuÎn accepţiunea programului prin linia rambleu
se înţelege succesiunea segmentelor
care definesc conturul secţiunii transversale
de la marginea acostamentului până
la intersecţia
cu linia terenului.
În accepţiunea programului prin linia rambleu
se înţelege succesiunea segmentelor
care definesc conturul secţiunii transversale
de la marginea acostamentului până
la intersecţia
cu linia terenului.
Utilizatorul declară
segmentele
care definesc secţiunea transversală
prin lungime şi panta pe
care o face segmentul
cu orizontala.
Pentru orientarea segmentului
se foloseste convenţia
de semn: semnul
“+”
pentru
segment ascendent şi semnul
“-”
pentru
segment descendent.
Ultimul
segment al “Liniei rambleu”
are lungime variabilă
în funcţie
de poziţia liniei terenului. În acest caz lungimea
se declară
cu semnul
minus.
Utilizatorul declară
segmentele
care definesc secţiunea transversală
prin lungime şi panta pe
care o face segmentul
cu orizontala.
Pentru orientarea segmentului
se foloseste convenţia
de semn: semnul
“+”
pentru
segment ascendent şi semnul
“-”
pentru
segment descendent.
Ultimul
segment al “Liniei rambleu”
are lungime variabilă
în funcţie
de poziţia liniei terenului. În acest caz lungimea
se declară
cu semnul
minus.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 157 -
Vizualizarea datelor înscrise
în editorVizualizarea datelor înscrise
în editor
Partea carosabilă
Notă:Datele
care se vizualizează
reprezintă
jumatate
din secţiunea transversală
a drumului.
Notă:Datele
care se vizualizează
reprezintă
jumatate
din secţiunea transversală
a drumului.
Axa căii
AcostamentRambleu
În cazul
în care utilizatorul consideră
necesar, poate să
declare în
secţiunea
de rambleu
a profilului
tip un şanţ
la piciorul profilului
de
rambleu. În acest caz rubricile editorului vor fi completate
cu dimensiunile segmentelor
care alcătuiesc şanţul.
În cazul
în care utilizatorul consideră
necesar, poate să
declare în secţiunea
de rambleu
a profilului
tip un şanţ
la piciorul profilului
de rambleu. În acest caz rubricile editorului vor fi completate
cu dimensiunile segmentelor
care alcătuiesc şanţul.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 158 -
Linia platformăLinia platformăLinia platformă
defineşte linia
de separaţie între sistemul rutier şi teren.
Linia platformă
se poate declara
sub partea carosabilă
cât şi sub acostament; cazul acostamentelor
consolidate
Linia platformă
defineşte linia
de separaţie între sistemul rutier şi teren.Linia platformă
se poate declara
sub partea carosabilă
cât şi sub acostament; cazul acostamentelor
consolidate
Vizualizarea datelor înscrise
în editorVizualizarea datelor înscrise
în editor Linia platformă
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 159 -
Linia
formăLinia
formăLinia
formă
defineşte linia
de separaţie între straturile sistemului rutier.
Linia
formă
se poate declara
sub partea carosabilă
cât şi sub acostament; cazul acostamentelor
consolidate
Linia
formă
defineşte linia
de separaţie între straturile sistemului rutier.Linia
formă
se poate declara
sub partea carosabilă
cât şi sub acostament; cazul acostamentelor
consolidate
Linia platformăLinia
formă
Vizualizarea datelor înscrise
în editorVizualizarea datelor înscrise
în editor
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 160 -
Linia bazăLinia bază Linia bază
defineşte linia
de separaţie între straturile sistemului rutier.
Linia bază
se poate declara
sub partea carosabilă
cât şi sub acostament; cazul acostamentelor
consolidate
Linia bază
defineşte linia
de separaţie între straturile sistemului rutier.Linia bază
se poate declara
sub partea carosabilă
cât şi sub acostament; cazul acostamentelor
consolidate
Linia platformăLinia
formă
Vizualizarea datelor înscrise
în editorVizualizarea datelor înscrise
în editor
Linia bază
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 161 -
Etapa
II: Redactarea profilelor transversale curenteEtapa
II: Redactarea profilelor transversale curente
Profilele transversale curente
se realizează
automat de către
program în toţi picheţii traseului, cuprinşi în fişierul
“piste”.
În vederea asigurării supralărgirii
în curbe, utilizatorul trebuie să
identifice
în lungul traseului
sectoarele
de aliniament şi cele
în curbă.
Pentru fiecare
sector al traseului
în care lăţimea părţii carosabile
se modifică, utilizatorul trebuie să
aibă
declarate, în prealabil, profile transversale
cu caracteristicile corespunzătoare
din punct
de vederea tehnic.
Redactarea profilelor transversale curente
se realizează
automat de către
program pe baza
sectoarelor declarate
de utilizator şi a tipului
de profil
transversal care se doreşte să
se aplice pe fiecare
sector.
Trebuie subliniat faptul
că
profilele
tip, declarate
anterior, se realizează
pe jumatate
din secţiunea transversală
a drumului. Ele sunt simetrice
în raport
cu axa; deci
se pot aplica atât pentru partea dreaptă
a traseului
cât şi pentru stângă.
Sectoarele traseului pe
care se aplică
profilele transversale
tip se declară
pe linii
de comandă
în tabelul
de calcul
al profilelor transversale curente.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 162 -
Etapa
II: Redactarea
profilelor
transversale
curenteEtapa
II: Redactarea
profilelor
transversale
curente
Sintaxa
linei
de comandă
în tabelul
de calcul
al profilelor
transversale
curente
cuprinde:
•
Nr. pichetului
sau
poziţia
km. la care începe
sectorul.•
Numele
profilului
tip care se aplică
(stânga; dreapta).•
Nr. pichetului
sau
poziţia
km. unde
se încheie
sectorul.•
Numele
profilului
tip care se aplica
(stânga; dreapta).
Sintaxa
linei
de comandă
în tabelul
de calcul
al profilelor
transversale
curente
cuprinde:• Nr. pichetului
sau
poziţia
km. la care începe
sectorul.• Numele
profilului
tip care se aplică
(stânga; dreapta).• Nr. pichetului
sau
poziţia
km. unde
se încheie
sectorul.• Numele
profilului
tip care se aplica
(stânga; dreapta).
NOTĂ:
În cazul
în care se aplică
acelaşi profil
transversal tip pe
ambele
părţi ale drumului, atunci
se declară
un singur
nume
NOTĂ:
În cazul
în care se aplică
acelaşi profil
transversal tip pe
ambele
părţi ale drumului, atunci
se declară
un singur
nume
Linia
de comandă
pentru
calculul
profilelor
transversale
curente
Linia
de comandă
pentru
calculul
profilelor
transversale
curente
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 163 -
Vizualizarea
profilelor
transversale
curente
calculateVizualizarea
profilelor
transversale
curente
calculate
În modul
de vizualizare
utilizatorul
are la dispoziţie
o serie
de opţiuni
cu ajutorul
cărora
poate
analiza
şi la nevoie
corecta
soluţia
afişată
pe
ecran.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 164 -
7. Perspectivele
Studiul traseului folosind vizualizarea în perspectivă, constituie
o etapă
de proiectare
în care utilizatorul
are posibilitatea să
analizeze soluţia proiectată
în ansamblul
general al amplasării acesteia. În această
fază
se poate studia asigurarea vizibilităţii în lungul traseului precum şi asigurarea confortului
optic.
Alcătuirea perspectivelor
se realizează
pe baza opţiunilor utilizatorului prin
care se declară
printre altele: distanţa între picheţii în care se vor realiza perspectivele, poziţia observatorului, înălţimea obstacolului vizat. Pe baza acestor
date se calculează
distanţa de vizibilitate precum şi lunginea pe
care nu
se asigură
aceasta. Din acest punct
de vedere studiul traseului poate fi privit
ca o etapă
de proiectare
în care sunt studiate aspectele
legate de asigurarea siguranţei circulaţiei.
Afişarea pe ecran
a desenelor perspectivelor
se poate realiza
static,
pichet
cu pichet,
sau
în succesiune dinamică. Succesiunea rapidă
a desenelor perspectivelor crează
pentru utilizator imaginea
de mişcare pe traseul proiectat. Această
facilitate oferă
utilizatorului posibilitatea
de a realiza, prin simulare numerică, o călătorie virtuală
pe traseul proiectat.
Se poate afirma deci, că
studierea traseului
cu ajutorul calculatorului
introduce în practica
de proiectare
un concept nou şi anume simularea numerică. Este
de la sine înţeles
că
această
nouă
facilitate de lucru dă
posibilitatea proiectantului să
poată
reveni uşor asupra soluţiilor studiate astfel încât redactarea proiectului să
devină
un proces interactiv.
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 165 -
Studiul traseului
în perspectivăStudiul traseului
în perspectivă
Din meniul
“Concepţie”
se alege opţiunea
de studiu
a traseului
în profil
transversal
Din meniul
“Concepţie”
se alege opţiunea
de studiu
a traseului
în profil
transversal
Se alege fişierul
“Piste”
care conţine datele proiectului
Se alege fişierul
“Piste”
care conţine datele proiectului
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 166 -
Din meniul
“Calcul”
se alege opţiunea
“Perspective”
cu ajutorul căreia utilizatorul va calcula caracteristicile traseului
în perspectivă
Din meniul
“Calcul”
se alege opţiunea
“Perspective”
cu ajutorul căreia utilizatorul va calcula caracteristicile traseului
în perspectivă
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 167 -
În meniul
de introducere
a datelor, utilizatorul declară
opţiunile
de calcul
ale perspectivelor
În meniul
de introducere
a datelor, utilizatorul declară
opţiunile
de calcul
ale perspectivelor
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 168 -
În meniul
“Gestiunea perspectivelor”
utilizatorul poate şterge selectiv anumite
perspective din lista celor
calculate
În meniul
“Gestiunea perspectivelor”
utilizatorul poate şterge selectiv anumite
perspective din lista celor
calculate
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 169 -
Tabelul
rezultatelor obţinute
din calcul perspectivelorTabelul
rezultatelor obţinute
din calcul perspectivelor
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 170 -
Vizualizarea
perspectivelorVizualizarea
perspectivelor
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 171 -
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 172 -
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 173 -
Valentin ANTON - INTRODUCERE ÎN PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR A DRUMURILOR - - 174 -