Post on 29-Dec-2015
Proiect didactic
Unitatea de învãţãmânt: Scoala Gimnazială Nr.149Profesor: Motohon TeodorClasa: a VIII-a AData:08.10.2012Unitatea de învãţare: Civilizaţii preistorice şi anticeLecţia: Integrarea dacilor în lumea romanăTipul lecţiei: mixtã
Competenţe generale:1. Utilizarea eficientă a comunicării şi limbajului de specialitate3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă
Competenţe specifice:1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici cronologiei, civilizaţiilor preistorice, antice şi medievale, din spaţiul românesc.3.1. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor din istoria românilor, desfăşurate în Antichitate, pe baza surselor istorice3.5. Formularea unor opinii referitoare la un fapt istoric din istoria românilor în Antichitate, pe baza surselor istorice4.1. Includerea informaţiilor obţinute în medii nonformale în prezentarea faptelor istorice
Concepte operaţionale: Cognitive
C1: Definirea termenilor si conceptelor villa, vicus, collegia, legatus augusti, limes, syncretism religios, interpretatio romana, romanizareC2: Prezentarea modului de organizare a provinciei romane Dacia C3: Identificarea principalilor factorilor care au dus la romanizarea DacieiC4: Enumerarea elementelor caracteristice Daciei RomaneFormative:C5: Utilizarea tehnicii de lucru cu textul istoric şi suportul cartographic
Atitudinale:
C6: Formularea aprecierilor obiective, argumentate, cu privire la importanţa romanizarii în formarea poporului roman
Evaluarea : formativ-ameliorativã
Obiective ale evaluãrii: Cognitive:
Oe1: operarea cu noţiunile şi conceptele provincie romana, monarhie militara, villa, vicus, collegia, legatus augusti, limes, syncretism religios, interpretatio romana, romanizare
Formative:Oe2: competenţa de a utiliza tehnici de lucru cu textul şi imaginea istoricã
Atitudinale:Oe3: capacitatea de a formula şi susţine opinii personaleValori şi atitudini vizate:- Gândire criticã şi flexibilã- Relaţionare pozitivã cu ceilalţiStrategii: inductiv-deductivã, explicativ-conversativãMetode:Expozitiv-euristice: M1-expunerea; M2- explicaţia, Interactive: M3-conversaţia examinatoare, M4-lucrul cu manualul şi textul istoricInstrumente de evaluare: verificarea frontalã, observarea sistematicã, fişă de lucruForme de organizare a activitãţii: frontalã, individualã
Resurse:- Umane- clasa a VI-a- De timp- 50’- Materiale: oficiale- m1: Programa şcolarã m2: Macroproiectarea didacticã- Manuale: Istoria clasa a VI-a, Ed. All
Istoria clasa a VI-a, Ed.All- izvoare cartografice: m3: prezentarea Power Point m4: dictionar de termeni istorici m5: fragment din Adrian Bejan, Dacia Felix, Istoria Daciei Romane, Timişoara 1998 m6: Armata în provinciile Dacia şi Moesia Inferior — Cassius Dio, Istoria romană, LV 23, 3–5, 24, 2 m7: Fragment din Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, "Istoria românilor din cele mai vechi timpuri si până astăzi", 1975, editura Albatros , pag. 127 m8: Dacii liberi, studiu manual pag.27
Demers didactic
Secvenţele didactice
Conţinuturi vizate Concepte operaţionale
Activitatea profesorului Activitatea elevului Res. mat
Res. Proc
Evaluare
Moment organizatoric
-absenţe-organizeazã materialele şi clasa-creeazã un climat cooperant
-rãspund cerinţelor-pregãtesc materialele solicitate-se aşeazã la locurile indicate
Reactualizarea cunoştinţelor/Evaluare
-noţiuni şi concepte: monarhie militaraProvincie romana
Oe1
Oe2
Oe3
-solicită elevilor sa precizeze primul conducator dac ce uneste triburile dacice-solicită prezentarea caracteristicilor statului dac in timpul lui Burebista-cere prezentarea statului dac din timpul lui Decebal -solicita precizarea cauzelor ce duc la razboaiele cu romanii si descrierea acestora-solicita definirea termenului de provincie romana-apreciază, ierarhizează, laudă
-elaboreazã rãspunsuri-autoevalueazã
M3
M1
frontalã
obs. sistematicã
Evocare Titlul lecţieiIntegrarea dacilor in lumea romana
-noteazã pe tablã titlul lecţiei şi explică modul în care se va desfăşura activitatea -organizeazã învãţarea
-noteazã în caiete titlul lecţiei
M1
Dobândirea de noi cunoştinţe
-titlul lecţiei: Integrarea dacilor in lumea romana C1
Oe2C5
-Asigurã:a) cunoaşterea/receptarea/învãţarea-defineşte termenii villa, vicus, collegia, legatus augusti, limes, syncretism religios, interpretatio
-investigheazã sursele şi identificã întelesul termenilor
m4
m3
M4M2
C2Oe2C5
C3Oe2
C4Oe2C5
C5Oe2
C6Oe3
romana, romanizare- solicita elevilor identificarea modului de organizare a provinciei romane Dacia
-prezinta factorii romanizarii
- determina elementele caracteristice Daciei romanizate
-solicita investigarea sursei istorice şi determină existenţa Dacilor liberi şi modul de evoluţie al acestor comunităţi
b) înţelegerea noilor conţinuturi-explicã importanţa fenomenului de romanizare pentru istoria tarii noastre
d) sinteza- formulează aprecieri cu privire la continuarea procesului de romanizare si dupa parasirea Daciei de catre romani
-investighează sursa istorică şi identifică modul de organizare a Daciei
-identifica factorii romanizarii pe baza textului istoric- determina pe baza textului elementele ce caracterizeaza provincia romanizata
-Determină pe baza surseiaria de locuire a adacilor liberi şi modul în care au trăit şi evoluat aceste comunităţi - coreleazã cunoştinţele şi identifica contributia elemntului roman la formarea poporului roman
-se formuleazã opinii-se argumenteazã
m5
m5,m6
m7
m8
M3
M4
M3M2M4
M1
M4
obs sistematicã
verificare frontala orala
Asigurarea retenţiei şi a transferului
Solicită elevilor să rezolve fişa de lucru
-rezolvă sarcinile-autoevaluează
Fişa de lucru,
verificareaTema pentru Recomandã: aprofundarea -noteazã
acasã cunoştinţelor asimilate prin citirea lecţiei acasã
Evaluarea -Analizeazã critic, laudã, ierarhizeazã, decide/noteazã
-se raporteazã la aprecieri
Schita lectieiIntegrarea Daciei in lumea romană
După 106, Traian integrează Dacia în imperiu=> romanizarea dacilor.Dacia Romană
- provincie de rang imperial- condusă de un guvernator=legatus augusti - capitala Ulpia Traiana Sarmisegetuza - apărată de legiuni--- a XIII-a Gemina - sediu la Apulum
--- a V-a Macedonica- sediul la Potaissa => inrolarea tinerilor dacilor in armata romana --- trupe auxiliare Romanizarea dacilor Procesul de simbioză etnică, lingvistică, culturală între daci şi romani.Factori ---- armata ---- coloniştii ---- administraţiaRezultatele romanizării:
- Aşezări de tip roman – canabae, vicus, pagus=villa rustica- Urbanizarea- oraşe cu statut de colonie: Sarmisegetuza, Drobeta, Napoca, Apulum
-oraşe cu statut de municipiu: Dierna, Tibiscum, Troesmis- Asociaţii constituite după meserii=collegia- Interpretatio romana= adorarea sub nume romane a unor divinităţi neromane
- Sincretism religios= contopirea divinităţilorDacii liberi
- O comunitate importantă la Nord de provincia Dacia- Costoboci şi carpi- Acţiuni împotriva romanilor- Schimburi comerciale cu romanii- Treptat au fost romanizaţi
Fişa de lucruCompletati aritmogriful A
B
Răspunsuri: Traian, Colonişti, Armata, canabae, pagus, vicus, urbanizare, Potaissa, sincretism, collegia, A-B romanizare
1. Imparat ce cucereşte Dacia In 106.
2. După cucerire Traian îi aduce în Dacia pentru a exploata resursele natural
3. A fost un factor important al romanizarii.
4. Tip de aşezare rurală timpurie (primul tip)
5. Tip de aşezare rurală numită şi villa rustica
6. Alt tip de aşezare rurală
7. Procesul de apariţie a oraşelor
8. Sediul legiunii a V-a Macedonica
9. …… religios, process de contopire a divinitatilor
10. Asociaţii organizate în funcţie de meserii
A-B procesul de simbioză etnică, lingvistică şi cultural dintre daci şi romani
Anexe„Primul guvernator al noii provincii romane a fost Decimus Terentius Scaurianus, iar capitala noii provincii a fost fixata la Ulpia Traiana - întemeiata prin anii 108 - 110 (nu pe locul capitalei lui Decebal). ….Eutropius a scris ca în noua provincie romana au fost adusi colonisti. Colonizarea a fost oficiala si masiva, cuprinzând deopotriva centrele urbane si zonele rurale. Originea colonistilor a fost diversa, ei provenind din cele doua Moesii, Dalmatia, Pannonia, Noricum, Tracia, Grecia, Asia Mica, Siria s.a.Colonizarea s-a realizat cu rapiditate din urmatoarele motive : imperiul voia sa împânzeasca acest bastion înaintat cu cât mai multe elemente romane (sau romanizate); pierderile umane suferite de daci în razboaiele cu romanii; romanii doreau sa exploateze cât mai rapid si eficient bogatele resurse economice ale subsolului si solului dacic. ” Fragment Adrian Bejan, Dacia felix, Istoria Daciei Romane, Timişoara, 1998, pag 24
“în centrele urbane procesul de romanizare s-a produs mai repede. Au înflorit oraşele cu statut de colonie precum Sarmisegetusa, Drobeta, Napoca, Apulum sau cele cu statut de municipium precum Dierna, Tibiscus sau Troesmis….{}…Mai încet a mers lucrul la sate. Aici dacii formau, mai ales în primele timpuri după cucerire, imensa majoritate a poporului. Cu vremea, însă, au început să se aşeze şi romanii în sate. Venea câte un colonist, îşi făcea o aşezare sau o villa, cum se spunea atunci, împrejurul ei se ridicau cu vremea alte aşezări, ale copiilor, ale muncitorilor, până ce villa ajungea un adevărat vicus sau pagus, adică un sat care purta, de cele mai multe ori, numele întemeitorului. ....” Fragment din Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, "Istoria românilor din cele mai vechi timpuri si până astăzi", 1975, editura Albatros , pag. 127
Armata în provinciile Dacia şi Moesia Inferior — Cassius Dio, Istoria romană, LV 23, 3–5, 24, 2„ Legiunea […] a V-a Macedonica în Dacia […], a XI-a Claudia în Moesia Inferior […], a XIII-a Gemina în Dacia […].Nero a înfiintat legiunea numita Italica, acum cu cartierul de iarna în Moesia Inferioara […]. Legiunea a V-a Macedonica se afla în garnizoana la Potaissa (azi Turda) din anul 167, când a fost transferata de la Troesmis (lânga Turcoaia, jud. Tulcea), din Moesia Inferior, în urma reorganizariipro vinci-ilor; sediul legiunii a XI-a Claudia se afla la Durostorum (azi Silistra, Bulgaria), iar al legiunii a XIII-a Gemina, la Apulum (azi Alba Iulia). Legiunea I Italica, cu sediul la Novae (azi Sviştov, Bulgaria)”.
Fişa de reactualizare a cunoştinţelor