Post on 03-Jul-2015
SCOALA SANITARA POSTLICEALA CHRISTIANA TIMISOARA
Lucrare de Diplomă
Coordonator: Candidat:Brigitta Ferenczi Coroama Mihaela
AUGUST 2011
ÎNGRIJIREA PACIENTILOR CUINSUFICIENTA RENALA CRONICĂ
2
MOTIVAŢIE
Fiind o boală foarte răspândită în lume, insuficienţa renală cronică, mi-a atras atentia şi am fost curioasă să aflu cât mai multe informatii în privinţa aceasta.
Prin realizarea acestei lucrări de diplomă, ca viitor asistent medical, sper să fiu pregătită si să recunosc simptomele, pentru a putea interveni la timp.
3
CUPRINS
CAPITOLUL INOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE..............pag 5
CAPITOLUL IIDEFINIŢIA BOLII ŞI NOŢIUNI GENERALE...........pag 6
CAPITOLUL IIIETIOPATOGENIE ŞI CLASIFICARE.......................pag 7SEMNE ŞI SIMPTOME...............................................pag 8DIAGNOSTICUL.........................................................pag 8EVOLUŢIA..................................................................pag 9COMPLICAŢII...........................................................pag 10CAPITOLUL IVNOŢIUNI DE NURSING...........................................pag 11CAPITOLUL VPREZENTAREA CAZULUI 1...................................pag 16 PREZENTAREA CAZULUI 2...................................pag 29PREZENTAREA CAZULUI 3...................................pag 41
BIBLIOGRAFIE
4
CAPITOLUL 1
NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE
Aparatul urinar este alcătuit din cei doi rinichi şi din căile evacuatoare ale urinei: calice, bazinele, uretere, vezica urinară şi uretra. Rinichii, organele secretoare ale urinei, au forma de bob de fasole şi sunt situaţi de o parte si de alta a coloanei lombare. Fiecare rinichi, înconjurat de un strat celulo-adipos şi învelit de o capsulă filiroasă inextensibilă, este situat în loja renală.
Rinichii au o margine externă convexă, o margine internă concavă şi doi poli unul superior şi altul inferior. Pe partea concavă se află hilul renal, alcătuit din artera şi vena renală, limfaticele, nervii, joncţiunea ureterobozinală. Rinichiul drept este ceva mai jos situat decât cel stâng . loja renală este limitată in sus de diafragmă, în spate dee ultimele două coaste şi de desuptul lor de muşchii şi aponevrozele lombare, chiar înainte de viscerele abdominale. În jos, loja renală este deschisă. Situarea lamboabdominală a rinichiului, explică de ce durerile renale pot fi resimţite lombar, abdominal sau pelvian, de ce tumorile renale se evidenţiază ca o masă abdominală şi de ce flegmoanele perinefretice cu evoluţie superioară îmbracă simptomatologia toracică. Unitatea anatomică şi fiziologică a rinichiului este nefronul, ce este alcătuit din glomerul (polul vascular) şi tubul urinifer (polul urinar). Numarul nefronilor din cei doi rinichi se evaluează la 2 milioane. Glomerul este primul element al nefronului ce este alcătuit dintr-
5
un ghem de capilare care rezultă din ramificaţiile unei arteriale aferente, provenită din artera renală. Capilarele se reunesc apoi şi formează o arteriolă aferentă, care se capilarizează din nou în jurul primei porţiuni a tubului urinifer.
Rinichiul este un organ de importanţă vitală şi are numeroase funcţii, dintre care funcţia principală constă în formarea urinei. Prin aceasta se asigură epurarea (curăţirea) organismului de substanţe toxice. Formarea urinei se datorează unui mecanism complex de filtrare la nivelul glomerulilor şi de reabsorţie şi secreţie la nivelul tubular. Prin filtrarea glomerulară se formează urina primitivă (150 l urină primitivă – 24 h din filtrare a 1500 l plasmă). Urina primitivă din (filtratul glomerular) are compoziţia plasmei, dar fără proteine, lipide şi elemente figurate. Conţine deci apă, glucoză, uree, acid uric şi toţi electroliţii sângelui.
APARATUL EXCRETOR
Rinichiul reprezintă prin eliminarea substanţelor neredatile, principalul organ care menţine constant volumul, concentraţia electrolitică şi reacţia chimică a lichidelor organismului. Rinichiul mai are şi alte activităţi: prin reacţia de retină contribuie la reglarea tensiunii arteriale, prin eritropoetină controlează eritropoeza, prin schimburile ionice contribuie la menţinerea echilibrului acido-bazic etc.
Structura Aparatului Excretor Rinichi: organe de excreţie;
calice mari mici
Căi urinare: pelvis renal ureter vezica urinară uretra
Rinichii sunt organe pereche, ssituate retroperitoneal, de o parte şi de alta a coloanei vertebrale lombare. Au o formă caracteristică, cantăresc cca. 300 gr.
6
CAPITOLUL IIDEFINIŢIA BOLII ŞI NOŢIUNI GENERALE
Insuficienta renală cronică se defineşte ca incapacitatea rinichilor de a-şi satisface multiplele funcţii datorită distrugerii lent progresive a populaţiei de nefroni.
Simptomologia clinică şi modificările biologice întâlnite în Insuficienţei Renale Cronice sunt rezultatul insuficienţei acestor funcţii:
1. Functia excretorie Alterarea capacităţii maximale de concentrare a urinii Alterarea capacitatii maximale de diliare a urinii Modificări ale echilibrului hidro-electrolitici Modificari acido-bazice Alterarea capacitătii de epurare a rinichilor privind toxinele exogene şi
endogene: retenţia azotată, retenţia toxinelor urenice-autointoxicarea organismului cu răsunet asupra metabolismelor şi sistemelor
2. Funcţiile de sinteză: Insuficienţa sintezei de eritropoetină – anemia renală Insuficientă de sinteză a 1,25(OH)2D3 – modificări ale metabolismului
fosfo-calcicTotalitatea acestor fenomene definesc sindromul uremic.Insuficienţa Renală Cronică poate fi generat de orice boală renală cronică care
distruge populaţia de nefroniPrimele boli renale cronice generatoare de Insuficienţă Renală Cronică sunt:
glomerunefritele, nefropatiile tubulointerstiţiale, bolile chistice ale rinichiului, nefropatia diabetică.
7
CAPITOLUL III
ETIOPATOGENIE ŞI CLASIFICARE
Studiile privind adaptarea rinichiului la reducerea populatiei de nefroni au fost efectuate pe animale de experientă. Modelele experimentale elaborate sunt similare cu fenomenele care au loc în cursul IRC la om. Aceste studii au evidenţiat că reducerea populaţiei de nefroni este însoţită de:
La nivel glomerular – creşterea în dimensiune a glomerulului prin dilatare capilară şi hipertrofie – hiperplazie a constituenţilor celulari ai glomerulului.
Funcţional: reducerea populaţiei de nefroni este însoţită de creşterea ratei filtrării glomerulare (RFG) pe nefronii restanţi şi a fluxului plasmatic (FP). Creşterea FP şi a RFG are loc prin reducerea rezistenţelor în arteriola aferentă (A.AF) şi arteriola eferentă (A.EF). Reducerea rezistenţei în A.AF este mai mare faţă de A.EF, astefel încât presiunea hidrostatică transcapilară să crească.
Nu se cunoaşte mecanismul prin care această adaptare are loc, dar studiile experimentale sugerează un mecanism complex în care intervin: hipersecreţia de AII, hipersecreţia de factor natriuretic atrial, alterarea activităţii prostanoizilor intrarenali.
La nivel tubular:Funcţional: pe măsura creşterii RFG procesele tubulare de secreţie şi reabsorţie se
amplifică cu menţinerea echilibrului glomerulo-tubular.Morfologic – creşterea în dimensiune a tuturor segmentelor tubulare (TCP – creşte
în diametru intern şi extern cu 10% şi în lungime cu 35%. TCD – creşte în siametru intern şi extern cu 10% şi în lungime cu 17%).
Factorii care generează hipertrofia compensatorie sunt incomplet cunoscuţi dar se pare că ei au origine hormonală, întrucât hipertrofia se instalează şi dacă rinichiul restant este denervat. Studiile experimentale au implicat în procesul de hipertrofie tubulară factorul de creştere insulin-like (IGF-I), factorul de creştere epidermal (EGF), factoride creştere derivaţi din trombocite, etc. (Wüstenberg Meyer).
Reacţia de hipertrofie compensatorie poate fi influenţată de diverşi factori Varsta – răspunsul de hipertrofie compensatorie este mult mai important la
tineri decât la bătrâni Hormoni – hipertrofia compensatorie este favorizată de hormonul de creştere,
hormoni tiroidieni, etc., deşi ablatia acestor glande la animale uninetrectomizate nu împiedică hipertrofia rinichiului restant
Aportul oral de proteine – regimul hipoproteic reduce raspunsul de hipertrofie compensatorie a rinichiului restant după nefrectomia unilaterală la animalul de experienţă.
8
Clasificare Scăderea lentă a populaţiei de nefroni datorată bolii generatoare a insuficienţei
renale cronice dar şi fenomenelor de supraîncărcare adaptivă duce la alterarea treptată a funcţiei renale astfel încât mecanismele compensatoare sunt depăşite. Acest fenomen va duce la apariţia treptată a unor modificări clinico-biologice din ce în ce mai importante care între anumite limite permit o clasificare stadială a insuficienţei renale cronice.
Clasificări stadiale:1. După Brener şi Colab
o IRC formă usoară: clearance creatinină 80-50 ml/mino IRC formă medie: clearance creatinină 50-10 ml/mino IRC formă severă: clearance creatinină <10 ml/min
2. După Heinze, Ursea, Zosino Stadiul compensat – nu există retenţie azotată deoarece creatinină sub 80
ml/mino Stadiul de retenţie azotată compensată – există retenţie azotată – creatinină
serică între 1,5-8 mg%o Stadiul de retenţie azotată decompensată (stadiul preuremic) – creatinină
serică între 8-16 mg%o Stadiul uremic (stadiul terminal) – creatinină serică peste 16 mg%.
Supravieţuirea este posibilă doar prin mijloace de epurare renală sau transplant de rinichi.
SEMNE ŞI SIMPTOME
Asemănător celui prezentat de “Nefropatia tubulară cronică” asociază semnele afecţiunii cauzale cu cele ale intoxicaţiei uremice pe fond oligo-anuric. Primul stadiu, de agresiune, este urmat de faza oligo-anurică (8-10 zile) şi de faza de reluare a diurezei, însoţite la început de poliurie. Semnele clinice în primele doua stadii sunt: oboseală, anorexia, vărsăturile, halena amoniacală, diaree, respiraţie Kussumaul sau Chezne-Stokes, diateza hemoragică, somnolenţa, convulsii, agitaţii sau comă. Explorările paraclinice evidenţiază acidoza, creşterea produşilor de putrefacţie intestinală (indol, scatol fenol), hiperpotasemia, hipercalcemia, hiperglicemia, hiperzotemia.
DIAGNOSTICUL9
Dacă unui bolnav i se decelează retenţie azotată, prima întrebare la care medicul trebuie să răspundă este dacă această retenţie se datorează unei Insuficienţe Renale Cronice sau a unei Insuficienţe Renale Acute.
De regulă, ecografia abdominală poate oferi răspuns, întrucât evidenţierea unor rinichi mici se întâlneşte mai ales în IRC. Această regulă o constituie IRC datorată amiloidozei renale, rinichiului polichistic sau tumoral în care rinichii sunt crescuţi în dimensiuni.
Pledează, de asemenea, pentru IRC: retenţia azotată decelată anterior episodului prezent; antecedente de patologie renală (anamnestic şi clinic): antecedente heredo-
colaterale sugerând rinichi plochistic; colici renale, calculi eliminaţi; infecţii urinare repetate; sindrom nefritic, edematos, HTA, hematurie
bolile ce pot afecta rinichiul în sensul distrucţiei masei de nefroni: HTA severă, diabet zaharat, boli de sistem, boală gutoasă
La insuficienţa renală cronică apare K crescut şi la EKG modificări.
EVOLUŢIA
Se datorează distrucţiei lent progresive a populaţiei de nefroni, în contextul în care rinichiul nu poate regenera această populatie. De aceea, pierderea funcţiei rinichiului are loc relativ lent şi constant. Pe acest fond pot apare episoade de acutizare faforizate de complicaţii, se accelerează cursul evoluţiei. Dacă episodul de acutizare este oprit, pierderea în continuare a funcţiei rinichiului revine la rata iniţiala
Complicaţiile de Insuficienţă Renală Cronică sunt frecvente încât unii autori le iau în discuţie în cadrul manifestărilor clinice ale bolii, aşa cum le-am expus şi noi.
Unele din acestea nu apar curent dar sunt de o gravitate deosebită şi de cele mai multe ori influenţează negativ evoluţia bolii. Le vom menţiona pe scurt în cele ce urmează:
Edemul pulmonar uremic: cauze – hiperhidratarea; insuficienţă ventriculară stângă, creşterea permeabilităţii capilarelor
Hipertensiunea arterială: frecvenţa HTA în IRC este crescută şi creşte cu progresia IRC dinspre uşor spre sever.
Cardiopatia ischemică: incidenţa cardiopatiei ischemice la bolnavii cu IRC este mare datorită unui proces accelerat de ateroscleroză
Modificări gastro-intestinale: leziunile bucale şi faringiene, leziuni esofagiene, leziuni gastro-intestinale
Modificări hematologice: anemia – apare la toţi bolnavii cu IRC la care nivelul creatininei serice depăşeşte 3,5 mg%
10
Complicaţii hemoragice: digestivă, mediastinală spontană, intracraniene, digestive oculte. Incidenţa fenomenelor hemoragipare creşte pe măsura creşterii retenţiei azotate.
Alterările stării de conştienţă (confuzie, stare de letargie, comă) Complicaţiile hemodializei pot fi induse de procedură de dializă şi sunt imediate,
sau pot fi generate în timp de tratamentul prin hemodializă.Complicaţii în timpul hemodializei Tulburări cardio-vasculare Hipertensiune arterială. Colaps Accident vascular cerebral. Tulburări de ritm şi de conducere Insuficienţă cardiacă Tulburări vasculare periferice Sângerări în timpul dializei Coagularea sângelui în circuitul extracorporeal Sindrom de dezechilibru dialitic Cefalee Convulsii Crampe musculare Pierderi de conştienţă
CAPITOLUL IV
NOŢIUNI DESPRE NURSING
În societatea noastră, rolul cadrelor sanitare medii, trebuie înţeles ca fiind armonios îmbinat cu setea de cunoaştere, cu receptivitatea, cu nivelul de pregătire şi valenţele morale.
ROLUL ASISTENŢEI ÎN CONCEPŢIA VIRGINIEI HENDERSON“Să ajuţi individul, fie acesta bolnav sau sănătos, să-şi afle calea spre
sănătate sau recuperare, să ajuţi individul fie bolnav sau sănătos să-şi folosească fiecare acţiune pentru a promova sănătatea sau recuperarea, cu condiţia ca aceasta să aibă tăria, voinţa sau cunoaşterea, necesare pentru a o face, şi să acţioneze în aşa fel încât acesta să-şi poarte de grijă singur cât mai curând posibil.”
NURSINGUL DUPĂ O.M.S.“Nursing-ul este o parte integrantă a sistemului de îngrijire, cuprinzând;
o Promovarea sănătăţii;
11
o Prevenirea bolii;o Îngrijirea persoanelor bolnave de toate vârstele, în toate uniăţile sanitare,
aşezările comunitare şi în toate formele de asistenţă socială.”
ROLUL ASISTENŢEIa) Promovarea sănătăţii;b) Prevenirea îmbolnăvirilor;c) Restabilirea sănătăţii;d) Înlăturarea suferinţei;
Virginia Henderson afirmă că:“Sănătatea este o stare în care necesităţile sunt satisfăcute în mod
autonom şi nu se limitează la absenţa bolii.”“Boala reprezintă ruperea echilibrului armoniei, un semnal de alarmă,
tradus prin suferinţă fitică, psihică, o dificultate sau o inadaptare la o situaţie nouă, provizorie sau permanentă.”
FUNCŢIILE ASISTENŢEI
Funcţia de natură independentăAsistenţa asigură îngrijiri de confort când bolnavul nu-şi poate împlini singur
anumite funcţii asistenta va transmite informaţia, educă pacientul, îl va ajuta şi îl va susţine.
Funcţia de natură dependentăLa indicaţia medicului aplică metodele de observaţie, de tratament sau readaptare
care le observă la pacient. Modificările provocate de boală sau de tratament le transmite medicului.
Funcţia de natură interdependentăConstă în colaborarea cu alţi profesionişti din domeniul sanitar, social educativ şi
administrativ şi participarea asistenţei la activităţi interdisciplinare.NEVOILE FUNDAMENTALE
Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea celor 14 nevoi fundamentale cu componentele bio-psiho-sociale, culturale şi spirituale ale individului.
Atingerea de către pacient a interdependenţei şi satisfacera acestor nevoi este ţelul profesiei de asistentă medicală.
O nevoie fundamentală este o necesitate vitală, esenţială a fiinţei umane pentru a-şi asigura starea de bine in apărarea fizică şi mentală.
1. a respira2. a se alimenta şi hidrata3. a elimina4. a se mişca, a păstra o bună postură5. a dormi, a se odihni6. a se îmbrăca şi dezbrăca7. a-şi menţine temperatura corpului în limite normale
12
8. a fi curat, a-şi proteja tegumentele9. a evita pericolele10.a comunica11.a acţiona după cerinţele sale şi valorile sale12.a se realiza13.a se recrea14.a învăţa
Cele 14 nevoi îmbracă forme foarte variate după: individ, starea de sănătate, maturitate, obiceiuri personale, culturale.
Procesul de îngrijire este o metodă organizată şi sistematică care permite acordarea de îngrijiri individualizate.
Etapele procesului de îngrijire sunt:1. culegerea datelor;2. analiza şi interpretarea datelor;3. planificarea îngrijirilor (obiective);4. realizarea intervenţiilor;5. evaluarea
1. Culegerea datelor – ne permite să facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul în globalitatea lui.
2. Analiza şi interpretarea datelor – ne permit să punem în lumină problemele specifice de dependenţă şi sursa de dificultate care le-a generat, adică elaborarea “diagnosticului de nursing”.
3. Planificarea îngrijirilor – ne permite determinarea obiectivelor care trebuie urmărite şi stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor.
4. Aplicarea intervenţiilor – se referă la utilizarea planului de intervenţie elaborat (precizarea concretă a intervenţiilor).
5. Evaluarea – constă în analiza rezultatului obţinut (dacă intervenţiile au fost adecvate, dacă s-a obţinut rezultatul dorit) şi eventual dacă este necesară reajustarea intervenţiilor şi obiectivelor.
ROLUL ASISTENŢEI ÎN EFECTUAREA ACTELOR MEDICALE
o Aplicarea măsurilor de urgenţăo Asigurarea răspunsului la pato Recoltarea sângelui pentru examinări la laborator (ph, uree, rezerva, alcalină,
ionograma, creatinina)o Recoltarea urinei pentru examinări fizico-chimiceo Măsurarea T.A., puls, temperatură respiraţieo Efectuarea E.K.G. – pentru a observa apariţia schimbărilor tipice de hiperkaliemieo Observarea semnelor de hipokaliemieo Măsurarea greutăţii corporaleo Efectuarea bilanţului hidric (intrări-ieşiri)o Observarea vărsăturilor (se pierd ioni de Na+, K+, Cl¯ şi apă) şi combaterea lor
13
o Observarea semnelor şi simptomelor de infecţieo Asigurarea unui mediu securitaro Prevenirea complicaţiiloro Aprecierea nivelului de cunoştinţe; orientarea pacientului în timp şi spaţiu o Suportul psihic al pacientuluio Restabilirea diurezei
Educaţia pacientului:o Explicarea cauzelor care au declanşat IRAo Explicarea dietei şi necesităţii restricţiei de lichideo Necesitatea îngrijirilor igieno-riguroaseo Modul de prevenire a complicaţiiloro Modul de administrare a medicamentelor (doză, orar, efecte secundare, reacţii
adverse)o Necesitatea controalelor medicale ulterioare
Educaţia familiei:o Referitor la sprijinul ce trebuie oferit pacientului.
TRATAMENTUL IGIENO-DIETIC ŞI MEDICAMENTOS
1. Măsuri cu caracter general Limitarea efortului fizic prin repaus Modularea administrării medicamentelor şi se contraindică medica-mentele
nefrotoxice. În administrarea medicamentelor se va ţine seama de calea de eliminare a lor, precum şi efectul pe care medicamentele îl dezvoltă asupra rinichiului.
Se contraindică vaccinările: pot produce agravări brutale ale IRC. Excepţie fac bolnavii cu IRC în program de dializă, întrucât la aceştia funcţia rinichiului este oricum neglijabilă şi unele vaccinări (Ex. Împotriva HBV) pot preveni complicaţii severe legate de transfuzii repetate de sânge şi de procedeul de epurare utilizat
Se vor evita intervenţiile chirurgicale. Şocul operator şi anestezia pot agrava evoluţia IRC
Se vor proteja venele antebraţelor în vederea realizării fistulei AV.2. Regim alimentar
Aportul caloric trebuie să ţină cont de starea de nutriţie a bolnavului, precum şi de echilibrul azotat. Aportul caloric la bolnavii subnutriţi va fi 40-45Kcal/Kg/zi, la bolnavii normoponderali 35Kcal/Kg/zi
Aportul mediu de glucide pentru un bolnav de 70Kg va fi: 340-460g/zi sub formă de zahăr şi zaharoase, legume, fructe, paste făinoase.
14
Aportul mediu de lichide la o greutate de 70Kg: 80-90g/zi cu raport egal 1/1 grăsimi vegetale/grăsimi animale
Aportul proteic. Regim hipoproteic prin reducerea fosfatemiei şi depunerilor renale de fosfat de Ca.
Aportul de lichide-săruri. Se indică consumul unui pahar de apă după fiecare urinare pentru a se evita dezhidratarea.
Reechilibrarea hidro-electrolitică în IRC. Se administrează diuretic-furosemid 500-1000mg intravenos lent sub controlul Na, K seric a diurezei
Combaterea acidozei. Profilaxia stării de acidoză metabolică se obţine în formele uşoare şi medii de IRC prin reducerea aportului oral de echivalenţi acizi la 15-20 mEg/zi, regim hipoproteic 0,6g proteine/zi cu 500-600mg fosfaţi.
EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE
o Dobandirea obişnuinţelor corecte de eliminareo Evitarea inhibării reflexului de micţiune (produce distensia vezicii urinare, staza
urinară care favorizează formarea de calculi)o Asigurarea unui raport corespunzător de lichideo Evitarea consumului de medicamente cu efect diuretic sau nefrotoxic, fără
prescripţie medicalăo Toaleta regiunii perineale pentru a evita patrunderea microorganismelor în tractul
urinar (infecţia urinară)o Tratarea corespunzătoare a anginei streptococice (previne G.N.A)o Evitarea aportului excesiv de săruri minerale (alimente, apă minerală)o Cunoaşterea factorilor favorizaţi în apariţia şi evoluţia afecţiunilor renale:
oboseala, frigul, umiditatea, reumatismele, agenţii toxici, afecţiuni cardiovasculareo Creşterea tonusului muşchilor perineali şi abdominali prin exerciţii fizice pentru
favorizarea contracţiilor vezicii şi a sfincterului extern al uretreio Evitarea excesului de proteine şi sare care suprasolicită funcţional rinichiul
15
CAPITOLUL VPREZENTAREA CAZULUI 1
1) Culegerea datelor
Numele si prenumele: S.I.
Data naşterii: 10.03.1947
Profesia: pensionară
Informaţii medicale
Data internării: 13.07.2011
Diagnostic la internare: Insuficienţă Renală Cronică în program de hemodializă, tromboză de fistulă antero-venoasă, HTA esenţială
Motivele internării: fistulă parţial trombozată.
Antecedente heredocolaterale: nesemnificative
Antecedente personale patologice:03.04 IRCD, cu program de hemodializă, 2006 diagnosticat cu nefroangioscleroză, HTA sseveră
Istoricul bolii: Pacientul cunoscut hipertensiv de aproximativ 10 ani în evidenţa clinicii de nefrologie cu nefroangioscleroză benignă şi retenţie azotată fixă. A intrat în programul de HD numai din 2004. Se prezintă la spital cu stare generală alterată, (cu dispnee, abdomen dureros difuz, absenţa tranzitului intestinal, oligurie, greţuri şi vărsături, edeme la nivelul membrelor inferioare, febră). Se internează pentru funcţionarea dificilă a fistulei arterio-venoase în vederea refacerii aportului vascular.
16
Analize de laborator:Sânge: Hb = 7,3 g/dl
Ht = 21,8%Leucocite ^ 5000%Trombocite = 300000VSH = 28Cholesterol=161 Uree = 20 mg/100mlCreatinină = 12,2Acid uric = 5GOT = 12 u/LGPT = 15 u/LTimpul de protombină = 13.13
Urină: ph = 5Densitate = 1015
Albumina = slab pozitivăGlucoza = absentăLeucocite = 64000Hematii = 10-12 celule Epitaliale = absente
Proba ADDIS:
Leucocite = 64000/minHematii = 4,4x106/minUrocultură = sterilăCreatinină = 5 mil/minUree = 223mg%
17
Observarea nevoilor fundamentale
1) Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie:
A. Manifestări de independenţă Frecvenţă cardiacă Puls bine bătut Mucoasa respiratorie este umedă
B. Manifestări de dependenţă: Frecvenţa şi tipul respirator = 35 resp/min Obstrucţia căilor respiratorii Tahicardie (puls – 120b/min) T.A.:180/100 – hipertensiune arterială Tegumente palide
C. Sursa de dificultate: Intoleranţă la efort fizic Dispnee
D. Problema: H.T.A. Dispnee
2) Nevoia de a bea şi mânca:
A. Manifestări de independenţă: Se alimentează activ Cantitatea de lichide consumată la 24h este de 2-2.5 l
B. Manifestări de dependenţă: Prezintă multiple edeme: - membrelor inferioare
C. Sursa de dificultate: Diminuarea mobilităţii
3) Nevoia de a elimina:
A. Manifestări de independenţă: Scaun: 1/24 h, consistent cu aspect normal Transpiraţie în condiţii normale
18
B. Manifestări de dependenţă: Urină
- Număr de micţiuni la 24h/l- Cantitatea de urină la 24h/50ml – oligurie
Prezintă retenţie hidrică(edeme multiple) Bilanţ hidroelectrolitic (intrări-ieşiri) – nesatisfăcătoare
C. Sursa de dificultate: Spasme vezicale Alterarea cailor urinare Diminuarea volumului de urină
D. Problema: Oligurie
4) Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură:
A. Manifestări de independenţă: Nu prezintă deficient motor
B. Manifestări de dependenţă: Se deplasează activ dar cu greutate, datorită stării generale alterate şi a
asteniei marcate
C. Sursa de dificultate: Slăbiciune Diminuarea mobilităţii
D. Problema: Dureri precordiale date de H.T.A. Oboseală
5) Nevoia de a dormi şi a se odihni:
A. Manifestări de independenţă: Somnul – durata este de 8 ore în timpul nopţii, somn fiziologic
B. Manifestări de dependenţă: Insomnie
C. Surse de dificultate: Cefalee Durere
19
D. Problema: Insomnie
6) Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca:
A. Manifestări de independenţă: Nu necesită ajutor în satisfacerea acestei nevoi
7) Nevoia de a menţine temperatura constantă a corpului:
A. Manifestări de independenţă: Nu prezintă
B. Manifestări de dependenţă: Hipertermie - 38°C
C. Sursa de dificultate: Diminuări de termoreglare
D. Problema: Hipertermie
8) Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre:
A. Manifestări de independenţă: Stare de igienă corespunzătoare Nu necesită ajutor în efectuarea igienei
9) Nevoia de a evita pericolele:
A. Manifestări de dependenţă: Prezintă dureri particulare, junghi toracic Prezintă risc de complicaţii Prezintă anxietate şi fatigabilitate
B. Sursa de dificultate: Risc de alterare a stării generale
C. Problema: Anxietate şi fatigabilitate
10) Nevoia de comunicare
A. Manifestări de independenţă:
20
Limba vorbită română Comunică verbal fără dificultăţi
11) Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori
A. Manifestări de independenţă: Este de religie ortodoxă, credincioasă
12) Nevoia de a se realiza:
A. Manifestări de independenţă: Este pensionară
13) Nevoia de a se recreea:
A. Manifestări de independenţă : Plimbări prin parc, cititul ziarelor, revistelor
14) Nevoia de a învăţa:
A. Manifestări de independenţă Este preocupată să se intereseze cu privire la boala sa
2) Planificarea îngrijirilor
1) Problema: H.T.A.
Obiective: pacientul să prezinte o T.A. în limite normale
Diagnostic de îngrijire: creşterea T.A. peste valori normale
2) Problema: Oligurie
Obiective: obţinerea unei eliminări urinare adecvate
Diagnostic de îngrijire: diminuarea volumului de urină
3) Problema: Slăbiciune
Obiective: să beneficieze de stare generală bună
Diagnostic de îngrijire: dificultate în mobilizare datorită stării generale alterate
4) Problema: Hipertermia
21
Obiective: scăderea temperaturii în limite normale
Diagnostic de îngrijire: diminuarea temperaturii
5) Problema: Risc de complicaţii
Obiective: să prezinte o stare generală fără complicaţii
Diagnostic de îngrijire: risc de alterare a stării generale
22
Tem
pera
tura
aju
nge
la
36.9
°C în
30
min
ute
după
adm
inis
trar
ea
trat
amen
tulu
i
- se
adm
inis
trea
ză
algo
calm
in 2
fio
le
intr
aven
os-
se r
ecol
teaz
ă sâ
nge
pent
ru
dete
rmin
area
pro
belo
r bi
olog
ice
- se
rec
olte
ază
urin
ă pe
ntru
ur
ocul
tură
- ae
rise
şte
salo
nul
- as
igur
ă îm
brăc
ămin
te
leje
ră-
men
ţine
igie
na
tegu
men
telo
rad
min
istr
ează
lich
ide
pent
ru a
com
plet
a pi
erde
rile
pro
duse
pri
n tr
ansp
iraţ
ie-
apli
că c
ompr
ese
reci
pe
frun
te-
se ia
tem
pera
tura
şi s
e no
teaz
ă în
F.O
.
Adu
cere
a te
mpe
ratu
rii l
a va
lori
no
rmal
eP
acie
nta
să f
ie
echi
libr
ată
hidr
oele
ctro
liti
cS
ă ai
bă o
sta
re d
e bi
ne f
izic
şi p
sihi
cM
ăsur
area
te
mpe
ratu
rii
4. H
iper
term
ie
38°C
Eva
luar
e
Sta
rea
paci
ente
i sa
am
elio
rat
T.A
aju
nge
în 2
or
e du
pă
adm
inis
trar
ea
med
icam
ente
lor
la 1
50/9
0 m
m/H
g
ZIU
A I
Inte
rven
ţii
- A
sist
enta
fac
e yi
lnic
bil
anţu
l m
ăsur
ând
inge
stia
şi e
xcre
ţia.
- co
rect
ează
dez
echi
libr
ul h
idri
c pr
in
forţ
area
, diu
reze
i pri
n ad
m d
e li
chid
e-
efec
tuea
ză b
ilan
ţul h
idro
elec
trol
itic
pe
24h
, se
adm
la in
dica
ţia
med
icul
ui tr
atam
ent c
u F
uros
emid
- re
colt
area
uri
nei p
entr
u ex
amen
ch
imic
şi b
acte
riol
ogic
- as
igur
ă o
atm
osfe
ră c
aldă
- în
cura
jeaz
ă pa
cien
ta s
ă-şi
exp
rim
e se
ntim
ente
le în
legă
tură
cu
prob
lem
a -
educ
ă pa
cien
ta s
ă ev
ite
emoţ
iile
şi
stre
sul
- în
vaţă
pac
ient
a să
fac
ă ex
erci
ţii
care
ii f
avor
izea
ză c
ircu
laţi
a şi
re
spir
aţia
făr
ă a
obos
i-
măs
oară
tens
iune
a ar
teri
ală
- ae
rise
şte
salo
nul
- ad
min
istr
ează
la in
dica
ţoa
med
icul
ui tr
atam
ent (
Nif
edip
in)
- al
imen
taţi
e ec
hili
brat
ă-
să p
oart
e îm
brăc
aăm
inte
leje
ră
Ob
iect
ive
Pac
ient
ul s
ă fi
e ec
hili
brat
hi
droe
lect
roli
tic.
P
acie
ntul
să
nu p
rezi
nte
com
plic
aţii
cut
anat
e.
Pac
ient
ul s
ă fi
e ec
hili
brat
psi
hic
Adu
cere
a te
nsiu
nii
arte
rial
e la
val
ori
norm
ale
Pro
ble
me
1. O
ligu
rie
150m
l/24
h
2.H
TA
indu
să d
e I.
R.C
.: T
A=
180
/100
m
m/H
g
23
Eva
luar
e
Fri
sonu
l e
com
batu
t
Pac
ient
a nu
mai
tr
ansp
iră,
are
te
gum
ente
le
inta
cte
Pac
ient
a es
te m
ai
lini
ştit
ă
ZIU
A I
I
Inte
rven
ţii
- ad
min
istr
are
de v
itam
ina
C 4
ml
şi g
luco
nat d
e ca
lciu
1 f
iolă
in
trav
enos
- la
indi
caţi
a m
edic
ului
se
adm
an
tite
rmic
e, a
ntib
ioti
ce-
se în
vele
şte
paci
enta
cu
o pă
tură
- sc
him
bă d
es le
njer
ia d
e pa
t şi
corp
- ap
lică
com
pres
e re
ci-
încu
raje
ază
paci
enta
- sc
him
bare
a le
njer
iei
- se
ban
daje
ază
cu a
lcoo
l-
împa
chet
ări c
u co
mpr
ese
reci
- m
enţi
ne ig
iena
rig
uroa
să a
te
gum
ente
lor,
asi
gură
îm
brăc
ămin
te u
şoar
ă şi
com
odă
- as
iste
nta
med
ical
ă în
cura
jeaz
ă pa
cien
ta s
ă-şi
exp
rim
e te
mer
ile,
să
com
unic
e-
vorb
eşte
pac
ient
ei c
u bl
ânde
ţe, o
în
cura
jeaz
ă
Ob
iect
ive
Com
bate
rea
fris
onul
uiC
omba
tere
a hi
pert
erm
iei
Pro
teja
rea
tegu
men
telo
r P
acie
nta
să a
ibă
o st
are
de c
onfo
rt f
izic
Înlă
tura
rea
tem
eril
or p
e ca
re le
are
pac
ient
a cu
pr
ivir
e la
boa
la s
a,
lini
ştir
ea p
acie
ntei
Pro
ble
me
1. F
riso
n ca
urm
are
a cr
eşte
rii t
empe
ratu
rii
2. T
rans
pira
ţii c
a ur
mar
e a
scăd
erii
te
mpe
ratu
rii
3. A
nxie
tate
24
Eva
luar
e
Pac
ient
a se
si
mpt
e în
si
gura
nţă,
mai
co
nfor
tabi
l
Pac
ient
a se
si
mpt
e m
ai b
ine
Pof
ta d
e m
ânca
re
revi
ne tr
epta
t
ZIU
A I
II
Inte
rven
ţii
- as
iste
nta
ajut
ă pa
cien
ta s
ă m
earg
ă, s
ă-şi
sa
tisf
acă
nevo
ile
fizi
olog
ice:
igie
na c
otid
iană
- în
toar
ce p
acie
nta
în p
at-
mas
ajul
gam
belo
r
- as
igur
ă co
ndiţ
iile
ade
cvat
e pe
ntru
a e
vita
pe
rico
lul
- am
plas
ează
pac
ient
a în
tr-u
n sa
lon
lini
ştit
- ur
măr
eşte
şi a
prec
iază
cor
ect p
oten
ţial
ul
infe
cţio
s al
pac
ient
ei-
info
rmea
ză ş
i sta
bile
şte
împr
eună
cu
paci
enta
pla
nul d
e re
cupe
rare
a s
tări
i de
sănă
tate
şi c
reşt
erea
rez
iste
nţri
org
anis
mul
ui-
înva
ţă p
acie
nta
tehn
ici d
e re
laxa
re, m
asaj
-vit
amin
oter
apie
, vit
amin
ele
B1,
B6,
B12
, ca
lciu
, vit
amin
a C
la in
dica
ţia
med
icul
ui-
asig
ură
legă
tura
pac
ient
ei c
u fa
mil
ia p
rin
vizi
te f
recv
ente
- se
ofe
ră p
acie
ntei
ali
men
te u
şor
de to
lera
t, pr
efer
ate
de p
acie
ntă
în c
anti
tăţi
mod
erat
e-
regi
m a
lim
enta
r hi
poso
dat,
regi
m
hipo
prot
eic
- co
nşti
enti
zeaz
ă pa
cien
ta a
supr
a im
port
anţe
i re
gim
ului
ali
men
tar
pent
ru m
enţi
nere
a să
nată
ţii,
expl
orea
ză g
ustu
rile
şi o
bice
iuri
le
paci
ente
i, in
cura
jeaz
ă pa
cien
ta
Ob
iect
ive
Mob
iliz
area
pac
ient
ei
Pre
veni
rea
acci
dent
elor
ca
urm
are
a im
obil
izăr
ii
prel
ungi
teP
acie
ntul
să
bene
fici
eze
de u
n m
ediu
de
sigu
ranţ
ă fă
ră a
ccid
ente
şi
infe
cţii
Pac
ient
a tr
ebui
e să
fie
ec
hili
brat
ă nu
triţ
iona
l P
acie
nta
să f
ie
echi
libr
ată
psih
ic
Pro
ble
me
1. D
ific
ultă
ţi în
m
obil
izar
e da
tori
tă
stăr
ii g
ener
ale
alte
rate
2. F
atig
abil
itat
e
3. A
lter
area
nut
riţi
ei
Eva
luar
e
Dim
inua
rea
edem
elor
Pac
ient
a pr
ezin
tă
o st
are
de b
ine
Pul
sul a
jung
e la
va
lori
fiz
iolo
gice
(6
0 bă
tăi/
min
ut)
ZIU
A I
V
Inte
rven
ţii
- ad
min
istr
area
unu
i reg
im ig
ieno
di
etic
nor
moc
alor
ic, h
ipos
odat
- ad
min
istr
area
la in
dica
ţia
med
icul
ui
de d
iure
tice
(F
uros
emid
)-
cânt
ărir
ea z
ilni
că a
pac
ient
ei-
insp
ecţi
a vi
zual
ă a
edem
elor
la
mem
brel
e in
feri
oare
- se
adm
inis
trea
ză a
ntia
lgic
e (a
lgoc
alm
in, a
nalg
in)
- ed
ucă
paci
enta
să
fie
lini
ştit
ă-
aeri
seşt
e sa
lonu
l
- se
adm
inis
trea
ză m
edic
aţia
pre
scri
să
de m
edic
(va
sodi
lato
are,
an
tico
agul
ante
, ton
ice
card
iace
)-
apli
că te
hnic
i de
favo
riza
re a
ci
rcul
aţie
i pas
ive
şi a
ctiv
e-
info
rmea
ză p
acie
nta
asup
ra g
radu
lui
de e
fort
pe
care
poa
te s
ă-l d
epun
ă şi
im
port
anţa
con
tinu
ării
trat
amen
tulu
i m
edic
amen
tos
Ob
iect
ive
Com
bate
rea
edem
elor
Cân
tări
rea
paci
ente
iU
rmăr
irea
diu
reze
iÎn
grij
irea
tegu
men
telo
r pe
ntru
pre
veni
rea
infe
cţii
lor
Înlă
tura
rea
cefa
leei
Asi
gura
rea
unui
o m
ediu
fa
vora
bil
Pac
ient
ul s
ă pr
ezin
te o
ci
rcul
aţie
ade
cvat
ă
Pro
ble
me
1. E
dem
e m
ulti
ple
2. C
efal
ee
3. A
nxie
tate
25
Eva
luar
e
Pac
ient
a re
spir
ă no
rmal
fre
cven
ţa
resp
irat
orie
est
e de
20
res
pira
ţii/
min
Pac
ient
a re
sim
te c
ă gr
eţur
ile
şi
vărs
ătur
ile
au
înce
tat
Pac
ient
a be
nefi
ciaz
ă de
un
som
n li
nişt
it ş
i od
ihni
tor
ZIU
A V
Inte
rven
ţii
- m
onit
oriz
area
res
pira
ţiei
înva
ţă p
acie
nta
să f
acă
exer
ciţi
i res
pira
tori
i-
adm
la in
dica
ţia
med
icul
ui tr
atam
ent
- îi
impr
imă
o po
ziţi
e co
nfor
tabi
lă
- pa
cien
ta e
ste
ajut
atăî
n ti
mpu
l efo
rtul
ui
de v
ărsă
tură
, i s
e m
enţi
ne tă
viţa
ren
ală,
se
şter
g re
stur
ile
de v
ărsă
tură
, i s
e of
eră
un
paha
r cu
apă
pen
tru
a-şi
clă
ti g
ura
- ad
min
istr
ează
ant
ierm
etic
e la
indi
caţi
a m
edic
ului
- în
vaţă
pac
ient
a să
pra
ctic
e te
hnic
i de
rela
xare
, exe
rciţ
ii r
espi
rato
rii
- id
enti
fică
cau
za a
nxie
tăţi
i pac
ient
ei-
obse
rvă
şi n
otea
ză c
alit
atea
şi o
raru
l so
mnu
lui
- of
eră
paci
ente
i o c
ană
cu la
pte
cald
sai
o
baie
cal
dă
Ob
iect
ive
Adu
cere
a fr
ecve
ntă
a re
spir
aţie
i la
valo
ri
norm
ale
Com
bate
rea
greţ
uril
or,
opri
rea
vărs
atur
ilor
, pa
cien
ta s
ă fi
e aj
utat
ă în
ti
mpu
l văr
sătu
rilo
rC
orec
tare
a ec
hili
brul
ui
hidr
oele
ctro
liti
c
Pac
ient
a să
ben
efic
ieze
de
un
som
n li
nişt
it,
adih
nito
r, c
ores
punz
ător
or
gani
smul
ui
Pro
ble
me
1. D
ispn
ee c
u po
lipn
ee
35 r
espi
raţi
i/m
inut
2. G
reţu
ri ş
i văr
sătu
ri c
a ur
mar
e a
hipe
rhid
rată
rii
intr
acel
ular
e
3. I
nsom
nie
EV
AL
UA
RE
FIN
AL
ĂP
acie
nta
se e
xter
neaz
ă cu
o s
tare
gen
eral
ă bu
nă, s
e si
mte
bin
e ia
r pr
ogno
stic
ul b
olii
est
e bu
n. L
a ex
tern
area
pac
ient
ei i
sa r
ecom
anda
t-
să b
enef
icie
ze d
e co
ntro
ale
de s
peci
alit
ate
de c
âte
ori e
ste
nevo
ie-
resp
ecta
rea
trat
amen
tulu
i la
dom
icil
iu p
resc
ris
de m
edic
26
PREZENTAREA CAZULUI 2
1) Culegerea datelor
Numele si prenumele: A.S.
Data naşterii: 19.02.1955
Profesia: pensionară
Informaţii medicale
Data internării: 02.07.2011
Diagnostic la internare: Sindrom febril IRCD în program de dializă cronică
Motivele internării: sindrom febril 39°C, tuse mucopurulentă, stare generală alterată, oligurie, febră, durere, frison, tahicardie
Antecedente heredocolaterale:o Tata – diabet zaharato Mama – reumatism articular acut
Antecedente personale:Boală polichistică renală, insuficienţă renală cronică în program de HDC
(hemodializă cronică), HTA secundară-cardiopatie ischemică cronică
Istoricul bolii: Pacienta cunoscută cu IRC, cu program de HDC se internează în prezent cu sindrom febril 39°C, oligurie, dispnee, febră, frisoane, stare generală alterată
27
Analize de laborator:Sânge: Hb = 7,4 g/dl
Ht = 21,3%Leucocite = 10000%Trombocite = 84000VSH = 30 hG = 136 g/dlUree = 2Creatinina = 7,4Acid uric = 10,1Colesterolemie = 19g/dlLipemie = 702 g/dlGOT = 9 u/LGPT = 10 u/LTimpul de protombină = 13,13Fosfatoza de protombină = 2 u/LAmilazemie= 84 u/L
Urină: ph = 5Densitate = 1013
Albumina = slab pozitivăGlucoza = absentăLeucocite = 6-8Hematii = 10-12 celuleEpitaliale = absente
Proba ADDIS:
Leucocite = 47000/minHematii = 29,7x106/min
28
Urocultură = sterilăCreatinină = 6 mil/minUree = 315mg%
Observarea nevoilor fundamentale
1) Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie:
A. Manifestări de independenţă Frecvenţă cardiacă Puls bine bătut Mucoasa respiratorie este umedă T.A. 130/70
B. Manifestări de dependenţă: Tahicardie (puls – 120b/min) Oboseală, epuizare
C. Sursa de dificultate: Stare generală alterată
D. Problema: Tahicardie Hipertermie Tegumente palide
2) Nevoia de a bea şi mânca:
A. Manifestări de independenţă: Se alimentează activ Cantitatea de lichide consumată la 24h este de 2-2.5 l
B. Manifestări de dependenţă: Greţuri Vărsături
29
Inapetenţa fatigabilitate
C. Sursa de dificultate: Dificultatea de a se alimenta cantitativ şi calitativ
D. Problema: Scăderea în greutate
3) Nevoia de a elimina:
A. Manifestări de independenţă: Scaun: 1/24 h, consistent cu aspect normal Transpiraţie în condiţii normale
B. Manifestări de dependenţă: Urină
- Număr de micţiuni la 24h/l- Cantitatea de urină la 24h/200ml – oligurie
Prezintă retenţie hidrică Bilanţ hidroelectrolitic (intrări-ieşiri) – nesatisfăcătoare
C. Sursa de dificultate: Spasme vezicale Alterarea cailor urinare
D. Problema: Oligurie Infecţie ca urmare a imunităţii scăzute
4) Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură:
A. Manifestări de independenţă: Nu prezintă deficient motor
B. Manifestări de dependenţă: Se deplasează activ dar cu greutate, datorită stării generale alterate
C. Sursa de dificultate: Slăbiciune
D. Problema: Surmenaj
30
5) Nevoia de a dormi şi a se odihni:
B. Manifestări de dependenţă : Ore insuficiente de odihnă, nelinişte anxietate
C. Surse de dificultate: Oboseală Stare generală alterată paloare
D. Problema: Insomnie
6) Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca:
B. Manifestări de independenţă: Îşi alege singur veşmintele adecvate în funcţie de anotimp şi necesităţile
proprii
7) Nevoia de a menţine temperatura constantă a corpului:
B. Manifestări de dependenţă: Hipertermie – 39.2°C Cefalee Frison Transpiraţii abundente, ca urmare a scăderii temperaturii
C. Sursa de dificultate: Dificultatea de termoreglare Stare generală alterată
D. Problema: Hipertermie Frison
8) Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre:
A. Manifestări de independenţă: Tegumente curate şi integre Nu necesită ajutor în efectuarea igienei
9) Nevoia de a evita pericolele:
31
B. Manifestări de dependenţă: Prezintă risc de complicaţii Prezintă anxietate şi fatigabilitate
C. Sursa de dificultate: Risc de alterare a stării generale
D. Problema: Risc de răspândire a infecţiei
10) Nevoia de comunicare
A. Manifestări de independenţă: Comunică verbal fără dificultăţi
11) Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori
A. Manifestări de independenţă: Este de religie ortodoxă, credincioas Acţionează conform propriilor credinţe şi valori
12) Nevoia de a se realiza:
A. Manifestări de independenţă: Îşi urmează studiile cu interes şi doreşte să se realizeze pe plan profesional
13) Nevoia de a se recreea:
A. Manifestări de independenţă : Citeşte cărţi, reviste Vizionează emisiuni de divertisment şi cultură
14) Nevoia de a învăţa:
A. Manifestări de independenţă Este preocupat să se intereseze cu privire la boala sa
32
2) Planificarea îngrijirilor
1) Problema: Tahicardie.
Obiective: pacientul să prezinte puls în limite normale
Diagnostic de îngrijire: puls tahicardic
2) Problema: Dificultatea în nevoia de a se hrăni
Obiective: pacientul să prezinte o greutate normală
Diagnostic de îngrijire: scăderea în greutate
3) Problema: Oligurie
Obiective: obţinerea unei eliminări urinare adecvate
Diagnostic de îngrijire: diminuarea volumului de urină
4) Problema: Insomnia şi epuizarea
Obiective: pacientul să beneficieze de un somn adihnitor şi liniştit
Diagnostic de îngrijire: Incapacitatea de a se odihni
5) Problema: Hipertermia
Obiective: scăderea temperaturii în limite normale
Diagnostic de îngrijire: diminuări de temperatură
6) Problema: Risc de complicaţii
33
Obiective: să prezinte o stare generală fără complicaţii
Diagnostic de îngrijire: risc de alterare a stării generale
Eva
luar
e
Pul
sul a
jung
e la
va
lori
fiz
iolo
gice
în
30
min
ute
60bă
tăi/
min
ut
Pac
ient
ul e
ste
bine
hră
nit ş
i hi
drat
atS
e va
cân
tări
în
cont
inua
re
Sta
rea
paci
entu
lui
se a
mel
iore
ază
ZIU
A I
Inte
rven
ţii
- se
măs
oară
pul
sul l
a fi
ecar
e 4h
- se
obs
ervă
fac
iesu
l teg
umen
tar
- se
fac
e bi
lanţ
ul h
idro
elec
trol
itic
al l
ichi
dulu
i-
se li
nişt
eşte
pac
ient
ul-
se a
dmin
istr
ează
vas
odil
atoa
re, t
onic
a ca
rdia
ce, a
ntic
oagu
lant
e, la
indi
caţi
a m
edic
ului
- ap
lică
tehn
ici d
e fa
vori
zare
a c
ircu
laţi
ei
- se
va
măs
ura
ziln
ic g
reut
atea
cor
pora
lă-
se v
a ob
serv
a ev
entu
alel
e se
mne
de
desh
idra
tare
: asp
ectu
l pie
lii ş
i a m
ucoa
selo
r,
puls
, TA
- i s
e va
impu
ne u
n re
gim
ali
men
tar
hipo
prot
eic,
nor
moc
alor
ic, b
ogat
in v
itam
ine
- se
va
serv
i pac
ient
ul c
u al
imen
te p
refe
rate
de
el, f
ără
a-l f
orţa
să
măn
ânce
- în
vaţă
pac
ient
ul s
ă să
fac
ă ex
erci
ţii
resp
irat
orii
- îi
impr
imă
o po
ziţi
e co
nfor
tabi
lă-
înva
ţă p
acie
ntul
să
renu
nţe
la o
bice
iuri
le
dăun
ătoa
re s
ănăt
ăţii
- ad
min
istr
ează
la in
dica
ţia
med
icul
ui
(Bro
mhe
xin,
Cod
eină
)-
educ
ă pa
cien
tul s
ă fo
lose
ască
bat
ista
- fa
ce g
arga
ră c
u so
luţi
i ant
isep
tice
Ob
iect
ive
Pac
ient
ul s
ă pr
ezin
te o
ci
rcul
aţie
ade
cvat
ă
Obţ
iner
ea u
nei g
reut
ăţi
corp
oral
e no
rmal
e
Pac
ient
ul s
ă pr
ezin
te c
ăi
resp
irat
orii
per
mea
bile
şi
o bu
nă r
espi
raţi
e
34
Pro
ble
me
1. T
ahic
ardi
e 90
băta
ăi/m
inut
2. S
căde
rea
în
greu
tate
2K
g/să
ptăm
ână
3. D
ispn
ee-t
use
seac
ă
Eva
luar
e
Fri
sonu
l în
cete
ază
Tem
pera
tura
co
rpul
ui e
ste
în
lim
ite
norm
ale
(36.
7 °C
~37
°C
Teg
umen
tele
su
nt in
tegr
e şi
st
area
pa
cien
tulu
i es
te a
mel
iora
tă
ZIU
A I
I
Inte
rven
ţii
- se
aco
peră
pac
ient
ul c
u în
că o
păt
ură
- se
pun
sti
cle
cu a
pă c
aldă
pen
tru
a în
călz
i pa
cien
tul
- se
adm
inis
trea
ză c
eles
tone
1 f
iolă
2m
l in
trav
enos
- se
măs
oară
tem
pera
tura
fre
cven
t-
schi
mbă
des
lenj
eria
de
corp
şi p
at
- se
adm
inis
trea
ză a
lgoc
alm
in 2
fio
le in
trav
enos
an
tite
rmic
e in
dica
te d
e m
edic
- re
colt
area
ana
lize
lor
de la
bora
tor
în v
eder
ea
depi
stăr
ii s
urse
i de
infe
cţie
(he
mac
ultu
ra, V
.S.H
. fo
rmul
a le
ucoc
itar
ă-
aeri
seşt
e în
căpe
rea,
asi
gură
îmbr
ăcăm
inte
leje
ră-
men
ţine
igie
na te
gum
ente
lor
- se
adm
inis
trea
ză li
chid
e pe
ntru
a c
ompl
eta
pier
deri
le p
rodu
se p
rin
tran
spir
aţie
- ca
lcul
ează
bil
anţu
l ing
esta
-exc
reta
pe
24h
- sc
him
bare
a le
njer
iei d
e pa
t şi d
e co
rp o
ri d
e câ
te o
ri e
ste
nevo
ie-
şter
gere
a te
gum
ente
lor
cu u
n pr
osop
usc
at-
band
ajar
ea a
cest
ora
cu a
lcoo
l, pu
drar
ea c
u ta
lc-
exam
inar
ea a
tent
ă a
tegu
men
telo
r în
ved
erea
de
pist
ării
eve
ntua
lelo
r se
mne
de
apar
iţie
a
esca
relo
r
Ob
iect
ive
Com
bate
rea
fris
onul
ui
Pac
ient
ul s
ă-şi
men
ţină
te
mpe
ratu
ra c
orpu
lui î
n li
mit
e fi
ziol
ogic
e S
ă fi
e ec
hili
brat
hi
droe
lect
roli
tic
Păs
trar
ea in
tegr
ităţ
ii
tegu
men
telo
rO
bţin
erea
con
fort
ului
pa
cien
tulu
i
35
Pro
ble
me
1. F
riso
n
2. H
iper
term
ie
39,2
°C
3. T
rans
pira
ţii
abun
dent
e ca
ur
mar
e a
scăd
erii
te
mpe
ratu
rii
Eva
luar
e
Pac
ient
ul îş
i re
vine
trep
tat
Dur
erea
sa
amel
iora
t
For
ţare
a di
urez
ei
prin
hid
rata
re
pare
nter
ală
cu
solu
ţie
de g
luco
ză
10%
D
iure
za a
jung
e la
va
lori
de
300m
l/24
h şi
N
aCl 0
.9%
ZIU
A I
II
Inte
rven
ţii
- fa
vori
zeaz
ă ad
apta
rea
paci
entu
lui l
a no
ul
med
iu-
asig
ură
cond
iţii
le a
decv
ate
pent
ru a
evi
ta
peri
cole
le-
stab
ileş
te îm
preu
nă c
u pa
cien
tul p
lanu
l de
săn
ătat
e-
înva
ţă p
acie
ntul
tehn
ici d
e re
laxa
re,
mas
aj-
la in
dica
ţia
med
icul
ui a
dm
vita
mon
oter
apie
- ad
min
istr
area
la in
dica
ţia
med
icul
ui d
e an
alge
zice
pen
tru
calm
area
dur
eril
or
(Alg
ocal
min
, Pia
fen,
Pap
aver
ină)
- pa
cien
tul e
ste
educ
at s
ă co
nsum
e 2l
li
chid
/zi
- ur
ina
se v
a st
râng
e în
rec
ipie
nte
pent
ru a
pu
tea
obse
rva
diur
eza
- se
va
nota
diu
reza
în f
oaia
de
obse
rvaţ
ie-
se v
a fa
ce b
ilan
ţul h
idro
elec
trol
itic
(i
ntră
ri-i
eşir
i)-
se a
dm tr
atam
ent l
a in
dica
ţia
med
icul
ui
cu F
uros
emid
- as
igur
ă o
atm
osfe
ră c
aldă
Ob
iect
ive
Pac
ient
ul s
ă be
nefi
ciez
e de
un
med
iu d
e si
gura
nţă
fără
acc
iden
te s
au in
fecţ
ii
Com
bate
rea
dure
rilo
r lo
mba
re
Obţ
iner
ea u
nei d
iure
ze în
co
ndiţ
ii f
izio
logi
ceP
acie
ntul
să
nu p
rezi
nte
com
plic
aţii
cut
anat
e
Pro
ble
me
1. F
atig
abil
itat
e
2. D
urer
i lom
bare
3. O
ligu
rie
= 2
00
ml/
24h36
Eva
luar
e
Cef
alee
a es
te
com
bătu
tă
Gre
ţuri
le s
unt
com
bătu
teP
acie
ntul
nu
mai
pr
ezin
tă v
ărsă
turi
Nu
se
înre
gist
reaz
ă ră
spân
dire
a in
fecţ
iei
ZIU
A I
V
Inte
rven
ţii
- se
adm
Alg
ocal
min
- în
vaţă
pac
ient
ul te
hnic
i de
rela
xare
- ad
m tr
atam
ent l
a in
dica
ţia
med
icul
ui (
anta
lgic
e)-
cont
role
ază
T.A
., ca
re a
r pu
tea
da c
efal
ee-
educ
ă pa
cien
tul s
ă st
ea li
nişt
it, s
ă gâ
ndea
scă
pozi
tiv
- ae
rise
şte
salo
nul
- pa
cien
tul e
ste
ajut
at în
tim
pul e
fort
ului
de
vărs
ătur
ă-
se e
xam
inea
ză a
spec
tul l
ichi
dulu
i de
vărs
ătur
ă-
i se
dă a
pă s
ă-şi
clă
teas
că g
ura
după
văr
sătu
ră-
se s
upri
mă
alim
enta
ţia
pe g
ură
şi s
e al
imen
teaz
ă pr
in
perf
uzii
- la
indi
caţi
a m
edic
ului
se
adm
ant
ierm
etic
e (E
met
iral
)-
îl în
vaţă
să
resp
ire
prof
und
- cr
eeaz
ă un
med
iu a
mbi
ant,
aeri
sire
a sa
lonu
lui,
schi
mba
rea
lenj
erie
i de
corp
şi d
e pa
t la
nevo
ie
- se
res
pect
ă to
ate
măs
uril
e de
pre
veni
re a
infe
cţie
i no
zoca
mia
le-
se iz
olea
ză p
acie
ntul
într
-o r
ezer
vă-
asis
tent
a m
edic
ală
va e
fect
ua to
ate
tehn
icil
e în
co
ndiţ
ie d
e m
axim
ă as
epsi
e, v
a pu
rta
măn
uşi s
teri
le,
va d
ezin
fect
a şi
ste
rili
za c
u at
enţi
e to
ate
inst
rum
ente
le
pent
ru a
cest
pac
ient
- va
dez
infe
cta
cu s
oluţ
ii a
ntis
epti
ce m
obil
ieru
l şi
supr
afeţ
ele
din
reze
rva
paci
entu
lui
Ob
iect
ive
Com
bate
rea
cefa
leei
A
sigu
rare
a un
ui c
lim
at
favo
rabi
lP
acie
ntul
să
fie
echi
libr
at
psih
ic
Pac
ient
ul s
ă fi
e m
enaj
at
fizi
c şi
psi
hic
în ti
mpu
l vă
rsăt
uril
orÎn
lătu
rare
a gr
eţur
ilor
şi
vărs
ătur
ilor
Pac
ient
ul s
ă nu
dev
ină
surs
a de
infe
cţie
pen
tru
altă
per
soan
ă
37
Pro
ble
me
1. C
efal
ee
2. G
reţu
ri ş
i vă
rsăt
uri
3. R
iscu
l ră
spân
diri
i in
fecţ
iei
Eva
luar
e
T.A
. sca
de ia
r la
sf
ărşi
tul z
ilei
pa
cien
tul p
rezi
ntă
T.A
. 170
/90
mm
Hg
Pac
ient
ul e
ste
mai
lini
ştit
Pac
ient
ul
adoa
rme.
Som
nul e
ste
nesa
tisf
ăcăt
or
obţi
nut p
rin
seda
re
ZIU
A V
Inte
rven
ţii
- ad
m la
indi
caţi
a m
edic
ului
N
ifed
ipin
ă, P
ropa
nolo
l-
adm
inis
trea
ză u
n re
gim
ali
men
tar
hipo
soda
t, hi
poca
lori
c-
se n
otea
ză T
.A. î
n fo
aia
de
obse
rvaţ
ie-
educ
ă pa
cien
tul s
ă ev
ite
emoţ
iile
şi
stre
sul
- se
va
vorb
i cu
blân
deţe
pac
ient
ului
- i s
e va
răs
pund
e cu
răb
dare
la
într
ebăr
i-
va f
i inf
orm
at c
u pr
ivir
e la
boa
la s
a-
info
rmea
ză p
acie
ntul
dif
erit
e pr
oced
uri c
u pr
ivir
e la
res
pect
area
re
gim
ului
şi a
trat
amen
tulu
i
- pa
cien
tul v
a fi
sfă
tuit
să
lect
urez
e ce
va p
lăcu
t îna
inte
de
culc
are
- se
adm
Dor
mic
um 1
fio
lă-
înva
ţă p
acie
ntul
tehn
ici d
e re
laxa
re-
iden
tifi
că c
auza
anx
ietă
ţii
Ob
iect
ive
Scă
dere
a T
.A. l
a li
mit
e no
rmal
eB
olna
vul s
ă nu
ob
osea
scă
Măs
urar
ea T
.A. ş
i a
puls
ului
Pac
ient
ul s
ă-şi
exp
rim
e se
ntim
ente
le d
e ne
lini
şte
Obţ
iner
ea u
nui s
omn
sati
sfăc
ător
în v
eder
ea
rege
neră
rii f
izic
e sa
u ps
ihic
e a
orga
nism
ului
Pro
ble
me
1. E
dem
e m
ulti
ple
2. C
efal
eei
3. A
nxie
tate
EV
AL
UA
RE
FIN
AL
ĂS
e ex
tern
ează
cu
star
e ge
nera
lă b
ună.
Pac
ient
ul s
e in
tere
seaz
ă cu
pri
vire
la b
oala
lui,
pune
într
ebăr
i, ca
ută
să s
e in
tere
seze
dar
are
tem
eri c
u pr
ivir
e la
evo
luţi
a bo
li. S
e re
com
andă
să
resp
ecte
reg
imul
igie
no-d
ieti
c, s
ă re
vină
la c
ontr
ol p
este
3 s
ăptă
mân
i.
38
PREZENTAREA CAZULUI 3
1) Culegerea datelor
Numele si prenumele: S.S
Data naşterii: 08.12.1956
Profesia: pensionar
Informaţii medicale
Data internării: 01.07.2011
Diagnostic la internare: Insuficienţă Renală Cronică
Motivele internării: stare generală alterată, oligurie, cefalee, scădere în greutate, edeme, anxietate, H.T.A., anemie, diaree, inapetenţă.
Antecedente heredocolaterale:o Mama – boală polichistică renală
Antecedente personale:1990 diagnosticat cu boală polichistică renală, abces renal, IRC, HTA secundară
Istoricul bolii: Pacientul cunostcut cu I.R.A, din 1990 se internează cu dureri abdominale difuze care au debutat în urmă cu 3 ore cu greţuri, vărsături, oligurie, H.T.A.Simptomatologia, apărând brusc în urmă cu 2 zile. Se internează pentru investigaţii şi tratament
39
Analize de laborator:Sânge: Hb = 8,3 g/dl
Ht = 38%Leucocite = 5000%Trombocite = 162000VSH = 38 hUree = 173Creatinina = 8,74Acid uric = 6GOT = 17 u/LGPT = 15 u/LTimpul de protombină = 12 sec
Urină: ph = 5Densitate = 1013
Albumina = slab pozitivăGlucoza = absentăLeucocite = 6-8Hematii = 10-12 celuleEpitaliale = absente
Proba ADDIS:
Leucocite = 48000/minHematii = 2,69x106/minUrocultură = sterilăCreatinină = 6 mil/minUree = 315mg%
40
Observarea nevoilor fundamentale
1) Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie:
B. Manifestări de dependenţă: Dispnee cu polipnee 45 respiraţii/min) Oboseală, slăbiciune Dureri precordiale
C. Sursa de dificultate: Stare generală alterată Insuficienţă respiratorie
D. Problema: Dispnee H.T.A.
2) Nevoia de a bea şi mânca:
A. Manifestări de independenţă: Se alimentează activ
B. Manifestări de dependenţă: Inapetenţa Scădere în greutate
C. Sursa de dificultate: Dificultatea de a se alimenta cantitativ şi calitativ Scădere în greutate
D. Problema: Inapetenţă
3) Nevoia de a elimina:
B. Manifestări de independenţă: Scaune diareice Oligurie – cantitatea de urină este de 260ml/24h Retenţie hidrică Bilanţ hidroelectrolitic nesatisfăcător
C. Sursa de dificultate:
41
Spasme vezicale Diminuarea volumului de urină Obişnuinţe alimentare deficitare
D. Problema: Oligurie
4) Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură:
A. Manifestări de independenţă: Nu prezintă deficient motor
B. Manifestări de dependenţă: Se deplasează activ dar cu greutate, datorită stării generale alterate
C. Sursa de dificultate: Diminuarea activităţii oboseala
D. Problema: Mobilizare îngreunată
5) Nevoia de a dormi şi a se odihni:
B. Manifestări de dependenţă: Ore insuficiente de odihnă nelinişte anxietate
C. Surse de dificultate: Oboseală Stare generală alterată
D. Problema: Insomnie
6) Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca:
A. Manifestări de independenţă: Îşi alege singur veşmintele adecvate în funcţie de anotimp şi necesităţile
proprii
7) Nevoia de a menţine temperatura constantă a corpului:
42
B. Manifestări de dependenţă: Hipertermie – 38.9°C Cefalee Frison Transpiraţie
C. Sursa de dificultate: Funcţia de termoreglare este diminuată Stare generală alterată
D. Problema: cefalee febră şi frisoane
8) Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre:
A. Manifestări de independenţă: Tegumente curate şi integre Nu necesită ajutor în efectuarea igienei
9) Nevoia de a evita pericolele:
B. Manifestări de dependenţă: Risc de alterare a stării generale Dureri precordiale Nelinişte
C. Sursa de dificultate: Risc de complicaţii a stării generale
D. Problema: Dureri precordiale
10) Nevoia de comunicare
A. Manifestări de independenţă: Comunică verbal fără dificultăţi
11) Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori
A. Manifestări de independenţă:
43
Este de religie ortodoxă, credincioas Acţionează conform propriilor credinţe şi valori
12) Nevoia de a se realiza:
A. Manifestări de independenţă: sa realizat pe plan profesional cât şi pe plan personal nevoia a fost satisfăcută
13) Nevoia de a se recreea:
A. Manifestări de independenţă: Vizionează emisiuni de divertisment şi cultură
14) Nevoia de a învăţa:
A. Manifestări de independenţă Este preocupat să se intereseze cu privire la boala sa
2) Planificarea îngrijirilor
1) Problema: Dispnee cu polipnee.
Obiective: obţinerea unui ritm respirator la valori corespunzătoare
Diagnostic de îngrijire: insuficienţă respiratorie
2) Problema: Inapetenţa
Obiective: pacientul să prezinte o greutate normală şi revenirea poftei de mâncare
Diagnostic de îngrijire: scăderea în greutate
3) Problema: Oligurie
Obiective: obţinerea unei eliminări urinare adecvate, să prezinte bilanţ hidroelectrolitic satisfăcător
Diagnostic de îngrijire: diminuarea volumului de urină
4) Problema: Insomnia şi anxietate
Obiective: pacientul să beneficieze de un somn adihnitor şi liniştit, să fie echilibrat psihic
44
Diagnostic de îngrijire: pacientul prezintă un somn odihnitor
5) Problema: Hipertermia temperatura=38.9°C
Obiective: scăderea temperaturii în limite normale
Diagnostic de îngrijire: diminuări de temperatură
6) Problema: Risc de complicaţii
Obiective: să prezinte o stare generală fără complicaţii, să nu devină potenţial de infecţie
Diagnostic de îngrijire: risc de alterare a mucoaselor şi tegumentelor
Eva
luar
e
Cef
alea
est
e co
mbă
tută
Pac
ient
ul r
espi
ră
norm
al f
recv
enţa
re
spir
aţie
i = 3
0 re
spir
aţii
/min
Dup
ă o
săpt
ămân
ă an
aliz
ele
de
labo
rato
r ar
ată:
H
b-8
Ht-
39
Sta
rea
paci
entu
lui
se a
mel
iore
ază
ZIU
A I
Inte
rven
ţii
- în
vaţă
pac
ient
ul te
hnic
i de
rela
xare
- ad
m tr
atam
ent c
u an
talg
ice
- ed
ucă
paci
entu
l să
fie
lini
ştit
- ae
rise
şte
salo
nul
- ad
m d
e m
orfi
lin
1 fi
olă
intr
aven
os f
oart
e le
nt-
oxig
enot
erap
ie p
e m
ască
8m
l/im
-înv
aţă
paci
entu
l să
facă
exe
rciţ
ii r
espi
rato
rii
- ed
ucă
paci
entu
l să
renu
nţe
la o
bice
iuri
le
dăun
ătoa
re s
ănăt
ăţii
- în
cura
jeaz
ă pa
cien
tul
- se
va
mon
itor
iza
puls
ul d
e m
ai m
ulte
ori
pe
zi - se
va
obse
rva
faci
esul
şi c
uloa
rea
tegu
men
tulu
i-
se in
stit
ue la
indi
caţi
a m
edic
ului
vi
tam
inot
erap
ie (
fier
, vit
amin
a B
1, B
6, B
12)
- se
va
inst
itui
un
regi
m a
lim
enta
r bo
gat î
n vi
tam
ine
- se
inst
itue
trat
amen
t cu
Fur
osem
id-
forţ
area
diu
reze
i pri
n ad
min
istr
are
de li
chid
e-
efec
tuar
ea b
ilan
ţulu
i hid
roel
ectr
olit
icpe
24h
- ed
ucă
paci
entu
l să-
şi f
acă
toal
eta
tegu
men
telo
r-
com
unic
ă cu
pac
ient
ul, î
i exp
lică
impo
rtan
ţa
trat
amen
tulu
i şi p
ăstr
area
igie
nei
45
Ob
iect
ive
Com
bate
rea
cefa
leei
Asi
gura
rea
unui
cli
mat
fa
vora
bil
Adu
cere
a ri
tmul
ui
resp
iraţ
iei l
a va
lori
no
rmal
e
Adu
cere
a H
b şi
Ht l
a va
lori
mai
bun
e
Pac
ient
ul s
ă nu
pre
zint
e co
mpl
icaţ
ii c
utan
ate
Pac
ient
ul s
ă fi
e ec
hili
brat
hi
droe
lect
roli
tic
Pro
ble
me
1. C
efal
ee
2. D
ispn
ee c
u po
lipn
ee
3. A
nem
ieH
b =
7.4
Ht =
38
4. O
ligu
rie
260
ml/
24h
Eva
luar
e
Dia
reea
est
e co
mbă
tută
În u
rma
cons
ultu
lui
card
iolo
gic
şi a
l ex
amin
ării
E
.K.G
. se
pune
di
agno
stic
ul d
e H
.T.A
. ese
nţia
la
T.A
. = 1
60/9
0
Pac
ient
ul a
în
ţele
s ex
plic
aţii
le
prim
ite
şi e
ste
mai
lini
ştit
ZIU
A I
I
Inte
rven
ţii
- se
va
adm
Sap
rosa
n 2
tabl
ete/
zi la
in
terv
al d
e 30
min
- se
urm
ăreş
te a
spec
tul s
caun
ului
- se
rec
olte
ază
scau
n în
ved
erea
co
prop
araz
itol
ogic
şi b
acte
riol
ogic
- se
va
adm
la in
dica
ţia
med
icul
ui
nitr
ogli
ceri
nă-
se v
a in
stit
ui u
n co
ntro
l de
spec
iali
tate
ca
rdio
logi
c-
se v
a ef
ectu
a E
.K.G
.-
se a
dmin
istr
ează
la in
dica
ţia
med
icul
ui
3X1
tabl
etă/
zi
- as
iste
nta
eval
ueaz
ă în
ţele
gere
a şi
aş
tept
ăril
e pa
cien
tulu
i în
ceea
ce
priv
eşte
bo
ala
sa-
se m
anif
estă
o în
ţele
gere
em
pati
că-
se in
form
ează
şi s
e ex
plic
ă di
feri
te
proc
edur
i-
încu
raje
ază
paci
entu
l să
fie
opti
mis
t
Ob
iect
ive
Com
bate
rea
diar
eei
Com
bate
rea
dure
rilo
r pr
ecor
dial
eA
duce
rea
TA
la v
alor
i no
rmal
e
Pac
ient
ul s
ă-şi
exp
rim
e se
ntim
entu
l de
neli
nişt
eP
acie
ntul
să
fie
echi
libr
at
psih
ic
Pro
ble
me
1. D
iare
e
2. D
urer
i pre
cord
iale
H.T
.A =
180
/100
m
mH
g
3. A
nxie
tate
46
Eva
luar
e
Pac
ient
ului
îi
revi
ne tr
epta
t po
fta
de m
ânca
re
Fri
sonu
l a
disp
ărut
Tem
pera
tura
co
rpul
ui e
ste
în
lim
ite
norm
ale
(36.
7 °C
-37°
C)
Tra
nspi
raţi
a a
disp
ărut
ZIU
A I
II
Inte
rven
ţii
- st
imul
area
pac
ient
ului
pri
n of
erir
ea u
nor
alim
ente
pre
fera
te d
e pa
cien
t ser
vite
în c
ondi
ţii
de ig
ienă
, est
etic
aşe
zate
în f
arfu
rie,
bog
ate
în
vita
min
e şi
hip
erpr
otei
ne
- se
pun
sti
cle
cu a
pă c
ăldu
ţă p
entr
u a
se în
călz
i-
se m
ăsoa
ră te
mpe
ratu
ra f
recv
ent
- m
enţi
ne ig
iena
rig
uroa
să a
tegu
men
telo
r-
adm
la in
dica
ţia
med
icul
ui a
ntit
erm
ice,
an
tibi
otic
e
- se
adm
inis
trea
ză a
lgoc
alm
in-
se a
dmin
istr
ează
ant
iter
mic
e la
indi
caţi
a m
edic
ului
- ae
rise
şte
încă
pere
a-
asig
ură
o îm
brăc
ămin
te l
ejer
ă-
men
ţine
igie
na te
gum
ente
lor
- ad
m li
chid
e pe
ntru
a c
ompl
eta
pier
deri
le
prod
use
prin
tran
spir
aţie
- as
igur
ă co
mpr
ese
reci
pe
frun
te
- sc
him
bare
a le
njer
iei d
e pa
t şi d
e co
rp o
ri d
e câ
te o
ri e
ste
nevo
ie-
şter
gere
a te
gum
ente
lor
cu u
n pr
osop
usc
at-
band
ajar
ea a
cest
ora
cu a
lcoo
l, pu
drar
ea c
u ta
lc-
exam
inar
ea a
tent
ă a
tegu
men
telo
r în
ved
erea
de
pist
ării
eve
ntua
lelo
r se
mne
de
apar
iţie
a
esca
relo
r
47
Ob
iect
ive
Obţ
iner
ea u
nui a
peti
t mai
bu
n
Com
bate
rea
fris
onul
ui
Com
bate
rea
febr
ei
Pac
ient
ul s
ă fi
e ec
hili
brat
hi
droe
lect
roli
tic
Pac
ient
ul s
ă ai
bă o
sta
re
de b
ine
fizi
c şi
psi
hic
Obţ
iner
ea c
onfo
rtul
ui
paci
entu
lui
Pro
ble
me
1. F
atig
abil
itat
e
2. D
urer
i lom
bare
3. O
ligu
rie
= 2
00
ml/
24h
4. T
rans
pira
ţia
Eva
luar
e
Pac
ient
ul r
esim
te
o st
are
de
amel
iora
re
Pac
ient
ul s
e si
mte
con
fort
abil
Pac
ient
ul n
u m
ai
prez
intă
văr
sătu
ri
48
ZIU
A I
V
Inte
rven
ţii
- ad
m d
e vi
tam
ine
B1,
B6,
B12
, Ca,
la in
dica
ţia
med
icul
ui
- ur
măr
eşte
şi a
prec
iază
cor
ect p
oten
ţial
ul d
e in
fecţ
ie-
favo
rize
ază
adap
tare
a pa
cien
tulu
i la
noul
med
iu-
înva
ţă te
hnic
i de
rela
xare
- as
igur
ă co
ndiţ
ii a
decv
ate
pent
ru a
evi
ta p
eric
olel
e
- pa
cien
tul v
a fi
aşe
zat s
ă sc
him
be p
oziţ
ia în
pat
- as
iste
nta
med
ical
ă va
efe
ctua
mas
aj în
ved
erea
pr
even
irii
anc
hilo
zelo
r şi
pen
tru
obţi
nere
a un
ui
tonu
s m
uscu
lar
bun
- pa
cien
tul v
a fi
aju
tat ş
i sus
ţinu
t în
tim
pul m
ersu
lui
- pa
cien
tul v
a fi
aju
tat s
ă-şi
efe
ctue
ze ig
iena
co
tidi
ană
- P
acie
ntul
est
e aj
utat
în ti
mpu
l văr
sătu
rilo
r,
asis
tent
a co
lect
ează
pro
dusu
l eli
min
at, i
se
dă u
n pa
har
cu a
pă s
ă-şi
clă
teas
că g
ura
după
văr
sătu
ră-
se s
upri
mă
alim
enta
ţia
pe g
ură
şi s
e ad
m p
rin
perf
uzii
- la
indi
caţi
a m
edic
ului
se
adm
ant
ierm
etic
e (e
met
iral
sau
met
oclo
pram
id)
- în
vaţă
pac
ient
ul s
ă in
spir
e pr
ofun
dsc
him
bare
a le
njer
iei d
e co
rp ş
i de
pat l
a ne
voie
- cr
eare
a un
ui m
ediu
plă
cut
- ae
risi
rea
salo
nulu
i
Ob
iect
ive
Obţ
iner
ea u
nei s
tări
mai
ec
hili
brat
e
Mob
iliz
area
pac
ient
uli
Pac
ient
ul s
ă fi
e m
enaj
at
în ti
mpu
l văr
sătu
rilo
rC
orec
tare
a ec
hili
brul
ui
hidr
oele
ctro
liti
cÎn
lătu
rare
a gr
eţur
ilor
şi a
vă
rsăt
uril
or
Pro
ble
me
1. O
bose
ală,
E
puiz
are
2. M
obil
izar
e în
greu
nată
3. G
reţu
ri ş
i văr
sătu
ri
Eva
luar
e
Pac
ient
ul
bene
fici
ază
de u
n so
mn
adih
nito
r
Ede
mel
e s-
au d
imin
uat
Pul
sul a
jung
e la
val
ori
fizi
olog
ice
60bă
tăi/
min
Pac
ient
ul e
ste
mai
lini
ştit
ZIU
A V
Inte
rven
ţii
- pa
cien
tul v
a fi
sfă
tuit
să
fie
lini
ştit
, să
aibă
act
ivit
ăţi p
lăcu
te în
aint
e de
pro
gram
ul d
e od
ihnă
- ae
risi
rea
salo
nulu
i-
asis
tent
a în
vaţă
pac
ient
ul te
hnic
i de
rela
xare
, exe
rciţ
ii r
espi
rato
rii
- id
enti
fică
cau
za a
nxie
tăţi
i la
paci
ent
- ob
serv
ă şi
not
ează
cali
tate
a, o
raru
l som
nulu
i-
ofer
ă pa
cien
tulu
i o c
ană
cu la
pte
cald
sau
îl s
fătu
ieşt
e să
fac
ă un
duş
- ad
m u
nui r
egim
igie
nico
-die
tic,
nor
moc
alor
ic, h
ipos
odat
- ad
m la
indi
caţi
a m
edic
ului
diu
reti
ce (
Fur
osem
id)
- câ
ntăr
irea
zil
nică
a p
acie
ntul
ui-
insp
ecţi
a vi
zual
ă a
edem
elor
- ex
amin
area
bil
anţu
lui i
ntră
ri-i
eşir
i
- se
măs
oară
pul
sul,
se a
dmin
istr
ează
med
icam
enta
ţia
pres
cris
ă de
m
edic
(vas
odil
atat
oare
, ant
icoa
gula
nte,
toni
ce c
ardi
ace)
, urm
ăreş
te
efec
tul m
edic
amen
telo
r-
apli
că te
hnic
i de
favo
riza
re a
cir
cula
ţiei
, exe
rciţ
ii a
ctiv
e şi
pas
ive
- in
form
ează
pac
ient
ul a
supr
a gr
adul
ui d
e ef
ort p
e ca
re p
oate
să
îl
depu
nă ş
i im
prta
nţa
cont
inuă
rii t
rata
men
tulu
i-
încu
raje
ază
paci
entu
l să
gând
easc
ă po
ziti
v
Ob
iect
ive
Pac
ient
ul s
ă be
nefi
ciez
e de
un
som
n li
nişt
it,
odih
nito
r,
core
spun
zăto
r or
gani
smul
ui
Dim
inua
rea
edem
elor
În
grij
irea
te
gum
ente
lor
Pac
ient
ul s
ă pr
ezin
te
circ
ulaţ
ie
adec
vată
Pac
ient
ul s
ă fi
e ec
hili
brat
psi
hic
Pro
ble
me
1. O
bose
ală,
E
puiz
are
2.
Mob
iliz
are
îngr
euna
tă
3. G
reţu
ri ş
i vă
rsăt
uri
EV
AL
UA
RE
FIN
AL
ĂP
acie
ntul
se
exte
rnea
ză c
u st
are
gene
rală
bun
ă, i
se r
ecom
andă
să
resp
ecte
reg
imul
igie
no-d
ieti
c, s
ă ev
ite
apor
tul
exce
siv
la s
ărur
i min
eral
e, s
ă re
vină
la c
ontr
ol p
este
o lu
nă
49
CONCLUZII
În urma îngrijirilor a trei pacienţi cu Insuficienţă Renală Cronică am putut observa că toţi prezintă o stare alterată, oligurie, febră şi tahicardie; unii dintre ei prezintă cefalee şi scădere în greutate.
50
Cei trei pacienţi au avut o evoluţie favorabilă şi s-au externat cu o stare generală bună.La externare li s-a recomandat:
Evitarea aportului excesiv de săruri minerale Evitarea excesului de proteine şi sare (regim hipoproteic şi hiposodat) care
suprasolicită funcţional rinichiul Restricţie de lichide pentru evitarea supraîncărcării hipervolemice Tratamentul corespunzător al HTA şi IC Creşterea tonusului muşchilor perineali şi abdominali prin exerciţii fizice,
pentru favorizarea contracţiilor vezicii şi a sfincterului extern al uretrei.
BIBLIOGRAFIE
51
1. PROF. DR. GLUHOVSCHI GHEORGHE
2. VICTOR PAPILIAN
3. LUCREŢIA TITIRCĂ
4. LUCREŢIA TITIRCĂ
5. CORNELIU BORUNDEL
6. LUCREŢIA TITIRCĂ
Universitatea de medicină şi farmacie Timişoara. Disciplina de nefrologie
Ediţie de PROF. UNIV. DR. Ion Albu
Ghid de nursing
Manual de îngrijiri speciale Editura Viaţa Medicală RomâneascăBucureşti 2000
Manual de medicină internă
Breviar de explorări funcţionale şi îngrijiri acordate bolnavului
52