În maternitate întotdeauna trebuie să existe următoarele:

• o masă de resuscitare deasupra căreia să se afle un încălzitor aerian, controlat manual

• echipament de resuscitare (măşti faciale pentru copii, sac de ventilare)

• set de pensare/secţionare a cordonului ombilical• utilaj de aspiraţie, cateter de aspiraţie• termometre de marcaj jos (mai puţin de 25C) - un termometru

ordinar indică doar până la 35C, respectiv el nu va putea detecta hipotermia

• cântar electronic pentru copii• sursă de încălzire a salonului de naştere• cearşaf (pentru a înfăşura copilul), căciuliţă• incubatoare de încălzire cu aer sau saltele umplute cu apă pentru

încălzirea copilului, sau alte surse adaptate pentru încălzire (în cazul transportării interne sau externe)

Care sunt manipulaţiile efectuate în salonul de naştere în primele 2

ore? • Plasarea copilului pe burta mamei cu scopul de

a prelungi contactul biologic• prima alăptare• contactul dintre mamă – prunc şi familie• secţionarea şi prelucrarea cordonului ombilical• înlăturarea la necesitate a vernixului cazeoza

(abundent colorat cu meconiu, miros fetid)• examinarea şi anchetarea nou-născutului (fişa şi

eticheta nou-născutului)• profilaxia hemoragiilor (administrarea vitaminei

K)

• Respectarea curăţeniei la naştere este un pas important în reducerea riscului infecţiei pentru mamă şi copil.

• Pentru a obţine un grad suficient de curăţenie este nevoie ca mamele, familiile şi cadrele medicale să evite practicile tradiţionale dăunătoare şi să pregătească materialele necesare.

Există şase componente principale în implementarea lanţului curat:

• La naştere: • Mâinile curate ale personalului medical (spălate cu

săpun); • Suprafaţa curată de naştere; • Instrument curat pentru tăierea cordonului; • Fir curat pentru legarea cordonului; • Scutec curat pentru înfăşarea copilului; • Scutec curat pentru învelirea mamei

Contactul piele-la-piele• După ce copilul a fost născut, el trebuie plasat pe burta mamei în

contact piele-la-piele, dar mai întâi este şters(cu un scutec uscat şi cald) până se usucă. Îmbrăcat în căciuliţă, cuplul mamă – copil se înveleşte în comun cu un cerşaf sau cearşaf şi pătură. Pe parcursul a 30-180 de minute, majoritatea copiilor încep să caute mamelonul mamei. Copilul sănătos, plasat pe burta mamei, este capabil de a se târâ singur până la sân. Dacă a fost supus unor tratamente şi a apărut depresia narcotică el va găsi, avea reacţii mai lente şi sânul în primele ore de viaţă, fără ajutor suplimentar.

• Contactul “piele-la-piele” stimulează producerea oxitocinei la mamă, care nu numai că stimulează lactaţia, dar şi facilitează eliminarea placentei, îmbunătăţeşte FCC, oxigenarea ţesuturilor şi stabilirea respiraţiei eficace cu instalarea mai rapidă a culorii normale a pielei. Examinările pot fi amânate pe o oră sau chiar două dacă nu este o urgenţă neonatală. Mama trebuie să se afle cât mai mult timp în contact direct cu copilul.

Când se va efectua prima alimentare?

• Imediat după naştere copilul sănătos va căuta hrana în mod instinctiv. În primele ore de după naştere pruncul este vioi, activ şi darnic de a fi alimentat. Dacă în timpul naşterii mamei i s-au dat unele medicamente (din grupa anesteticelor), copilul poate să nu fie vioi. Se spune că procesul de naştere a copilului este terminat în momentul în care copilul este transferat de la placentă la sân, pentru a fi alăptat. Prima hrănire nu trebuie forţată, ea va surveni de sine stătător pe parcursul primei ore.

• Scopul acestei primei alăptări nu este alimentaţia ca atare ci prelungirea contactului dintre mamă şi prunc.

Dezobstruarea căilor respiratorii

• Dezobstruarea căilor respiratorii (nu este o procedură de rutină, se efectuează la necesitate!!!).

• Dezobstruarea agresivă a căilor respiratorii poate împiedica instalarea primei respiraţii a nou-născutului sănătos şi să provoace o spasmare. Se practică numai dacă apele amniotice sunt colorate cu meconiu ori sănge. Durata procedurii - nu mai mult de 5 secunde. Cateterul se introduce la o distanţă nu mai mult de (2,0-2,5 cm.).

• Echipament: pară de cauciuc, cateter(de dorit ca să fie steril) unit la aspirator.

Cum şi când se efectuează pensarea şi secţionarea

cordonului ombilical în salonul de naştere?

• Pensarea se efectuează cu două pense sterile la distanţa de 10 cm de la cordonul ombilical şi alta la 2-3 cm de la inelul ombilical.

• Cordonul ombilical se secţionează cu foarfece sterile între cele două pense stabilite. Apoi la o distanţă de 2 – 3 cm de piele pe cordonul ombilical secţionat, se dezinfectează cu alcool şi se aplică o ligatură sterilă (clamă).

• Trebuie să ne convingem că ligaturarea ombilicului în sala de naştere a fost îndeplinită eficace, în caz contrar poate apărea o hemoragie care la rândul ei poate duce la deces.

• Prelucrarea bontului ombilical şi a ochilor se va efectua doar peste o oră după naşterea copilului.

• Bontul ombilical se prelucrează cu dezinfectant (clorhexidină sau un compus al iodului) fără aplicarea pansamentului pe bont.

• Ligaturarea bontului se face cu aţă de mătase. Reţineţi că prelucrarea ulterioară cu alcool nu se recomandă fiindcă reţine mumificarea lui.

Administrarea vitaminei K

• Este o tehnologie recomandată de O.M.S. pentru toţi nou-născuţii în scop de prevenire a hemoragiilor. Se administrează în doza de 1 mg îndată după naştere.

• Copiilor bolnavi şi celor prematuri vit. K se indică repetat în caz de sindrom hemoragic. În lipsa sindromului hemoragic Vit. K se repetă în ziua a 4 de viaţă.

• Prelucrarea ochilor

• Prelucrarea ochilor se efectuează cu unguent de 1% tetraciclină.