Impactul centralelor nucleare asupra

mediuluiStudenți:

Rusanda Carmen GeorgianaNicolae Adrin

Grupa 1533, Seria B , An III

Profesor îndrumător: Victor Cenușă

O centrala nucleara reprezinta o instalaţie complexa cu ajutorul careia se produce energie electrica din energie termică. Centrala nucleara este impartita in doua parti: Partea nucleara,alcatuita din reactorul nuclear,unde are loc

transformarea energiei combustibililor nucelari in energie termica Partea clasica formata din instalatii similare centralelor termo-

electrice cu combustibili fosili,in care prin intermediul turbogeneratoarelor energia termica este transformata in energie electrica.

Centralele nucleare si efectelor lor asupra mediului si populatiei

Există numeroase surse de poluare radioactivă cu importanţă secundară datorită activităţi lor mici, dar care cumulate pot deveni deosebit de periculoase.

Dintre acestea, la nivel mondial, trebuie menţionate: 3321 unităti nucleare în economie şi viaţa socială

(industrie, spitale, şantiere, cercetare, învătământ etc.) care utilizează:

circa 6000 de aparate generatoare de raze X,

circa 510 instalaţii cu surse de iridium sau cobalt pentru controlul nedistructiv industrial (activitatea totală 20 000 Ci),

circa 300 000 surse radioactive diferite (cu activitate mică între 2 µCi şi câteva sute de mCi) utilizate în diferite procese industriale (măsurat grosimi sau nivele în rezervoare, controlul proceselor tehnologice etc.).

Poluarea atmosfereiPoluarea radioactiva este rezultatul contaminarii mediului cu substante acestea reprezentand un risc pentru sanatatea oamenilor si a altor organisme ce traiesc in natura.

În atmosferă au fost puse în atmosferă peste 100 substanţe poluante dintre care mai importante sunt:  dioxidul de sulf şi oxizii de azot care împreună cu

apa dau naştere ploilor acide ce conţin acid sulfuric şi azotic; acestea ard ţesuturile superficiale ale plantelor, determinând în cele din urmă uscarea acestora.; irită organele de simţ; modifica pH-ul solului etc.;

hidrocarburile florurate sau clorurate, care afectează stratul de ozon cu rol în filtrarea şi reţinerea radiaţiilor ultraviolete;

alţi oxizi, dar mai ales anhidrida sulfurică, care în condiţii de umiditate atmosferică şi în prezenţa unui strat de aer cald, îmbogăţeşte atmosfera sub formă de aerosoli, formând un compus toxic numit smog (ceaţă). Acesta îngreunează respiraţia vieţuitoarelor şi diminuează expunerea la soare (fotosinteza).

Poluarea apeiSurse de poluare radioactiva a apelor naturale: o reziduri radioactive de la centralele nucleareo caderile radioactive care se produc in urma exploziilor nucleare

experimentale sau a accidentelor de la centralele nucleareo industria extractiva a materialelor radioactive

Cele mai importante măsuri împotriva poluării apei sunt următoarele:  construirea de baraje; epurarea apelor reziduale; construirea de bazine speciale de colectare a deşeurilor şi

reziduurilor, pentru a împiedica deversarea directă a acestora în apele de suprafaţă

Poluarea solului

Poluarea solului este strâns legată de poluarea aerului şi a apei. Ea se produce însă, mai ales, cu pesticide şi îngrăşăminte chimice pe bază de azot şi fosfor. O parte dintre acestea sunt luate de plante şi astfel ajung în corpul animalelor şi al omului, alterând funcţia diferitelor organe.

Dintre măsurile împotriva poluării solului mai importante sunt:

-construcţia unor zone de depozitare a gunoaielor;-diminuarea eroziunii solului prin plantarea arborilor;-folosirea judicioasă a îngrăşămintelor, pesticidelor,

precum şi a metodelor agrotehnice care sporesc fertilitatea solurilor etc

Atunci cand, din diverse cauze, se produce o scurgere de radiatii la o centrala nucleara, materialele radioactive ajung in mediul inconjurator si in atmosfera, de unde vantul si curentii de aer le pot duce peste tot.

Radiaţiile sunt frecvente în natură sau pot fi produse în mod artificial fără a fi definite nici ca tip nici ca efect. Iradierea naturală a organismului uman se datorează radiaţiilor ionizante existente în mediul înconjurător (radiaţiile cosmice, radioactivitatea solului, a alimentelor etc). La acestea se adaugă:

folosirea radiaţiilor în investigaţiile şi tratamentele medicale

iradierea datorată experimentelor nucleare în atmosferă şi industria energetică nucleară

Instalaţiile şi activităţile care sunt luate în considerare ca sursă de accident nuclear sunt:

reactoarele nucleare energetice şi de cercetare instalaţiile din ciclul de producere a combustibilului

nuclear instalaţiile de tratare a deşeurilor radioactive

transportul şi depozitarea combustibilului nucleari sau a deşeurilor radioactivă

producerea, utilizarea, depozitarea, stocarea şi transportul radioizotopilor folosiţi în agricultură, industrie, medicină, precum şi în scopuri ştiinţifice şi de cercetare

utilizarea radioizotopilor pentru producerea de energie în obiecte spaţiale

Măsuri de protecție în centrală

In realizarea protectiei in centralele nucleare se urmaresc,in principal,urmatoarele aspecte: protectia directa a personalului impotriva radiatiilor

emise in reactor si impotriva izotopilor radioactivi ce se formeaza

protectia impotriva contaminarii atmosferei si a terenurilor inconjuratoare cu substante radioactive atat la functionarea normala cat si in caz de avarie

protectia fata de radioactivitatea “deseurilor” rezultate,tratarea si depozitarea acestora

Protectia in centralele nucleare se realizeaza prin: inconjurarea reactorului cu un perete gros de beton sau

fonta care absoarbe radiatiile alfa,beta si neutronii ce parasesc inima reactorului.

instalatii de aer conditionat, filtre si sisteme de retinere a reziduurilor radioactive.

amplasarea intregului reactor intr-o cladire din beton si otel depozitarea in locuri speciale a deseurilor rezultate.

Vă mulțumim pentru atenție!