Â0al al Dumineca, 25 Decemvrie 1911 (7 Ianuarie 1912) Nr. 52

; p r —

1 l i f i 1 ‘ 1 0

- r t \ I IT® PlMli iîCpl f] i 1■ r l J i N H M-JI m f|

' H r l l l r 1 1TT ' B m m P rîU- - : V i ■ W U L U I

PREŢUL ABONAMENTULUI:aa a n ..................... ..... • 4 cor. 40 bani.

p8 o jumătate da an . . . 2 cor. 20 bani. ggjşjjils, America şi alte. ţări străine 11 cor. anual AÎKnfiin-aflte sn fac la „Tipografia Poporului“, Sibiiu

. Foaie' politică■ A p a r e In f lec a re D u m in ecă .

INSERATE:Bă primesc k BIROUL ADMINISTRAŢI 131,

(Strada Măcelarilor Nr. 12.)Un şir petit prima-daiS 14 bani, a «loua-omii

12 bani, a treia-oară 10 bani.Telefon Nr. 146.Afiraaa telegrafică: »Foaia Poporului«, Sibiiu.

Haşferea lui Qjrisfos.Cbrktos se naşte, măriţi-1!Ohristos din eeriuri, fntâmpinaţi-1! Chrigtos pe pământ, înalţaţi-vă! Cântaţi Domnului tot pământul, şi cu veselie lăudaţi-I, popoarelor, că a'a preamărit!

Mi nu ta tă a fost noaptea, în care s’a aăsm t Domnul nostru Isus Christos. Ce­riul era infrm nseţat cu milioane de stele ; locuitorii Vi tf le emu hi i dorm cu somn de pa e, neprevăzând, că în tr’aceasta noapte -,t va săvârşi un lucru, care va avea însem­nătate m are pentru toată lumea ; neprevă- ?and, că din noaptea aceasta toată lumea îşi va întoarce ochii săi cătră oraşul Vit- fîeem, peştera căruia a primit pe cel ne-, încaput, să lăşlu it în iesle. Şi iată o lumină straLucitoare, nepământească, i-au luminat ■pe păstorii, cari erau cu vitele la eâmp, şi ei au văzut înaintea lor un înger, care le-au zis lo r : .Bucuraţi-vă, eu vă vestesc vouă bucurie mare, căci astăzi s’a născut Mân­tuitorul lumii şi iată vouă semn : veţi află un prunc înfăşat, culcat în iesle. Şi încă îngerul n’a sfârşit aceste cuvinte, şi s’a a ră ta t o mulţime de oaste cerească, lău­dând pe Dumnezeu şi cântând: ■ . *. ;

Mi, ti re întru cti de bus lui Dumnezeu pe pământ pace, între oameni bună voire! -

• . (Lucii, 2, 14).

Şi cum s’au dus dela dânşii îngerii, păstorii au mers în Vitfleîm şi, aflând în îesie pe pruncul Christos, i s*au închinat Lui, ca, lui Dumnezeu. Iată, iubiţi cetitori, femei ui marelui praznic al Naşterii Dom­nului! v . a

Dar cum să cinstim noi, ca creştini şi ca Români, aceasta zi sfântă şi pentru noi oiântuitoare ? In privinţa aceasta, iată ce sfat dă; creştinilor sfântul apostol Pavel: «S’a arătat darul lui Dumnezeu cel mân- Puitoriu tu tu ror oamenilor, care ne învaţă; Pe iioi, că, lăpădând neeurăţia şi poftele fameşti, cu trezvie şi cu dreptate şi cu N n ă credinţă să vieţuim în veacul de*®an“ . (Tit, 2 , 11—12 ). ,,

.Şi dacă după acest sfat fiecare creştin •®ste dator totdeauna s;ă*şî potrivească viaţa

sa, apoi cu atât mai mult în tru aceste zile Sfinte noi suntem datori să împlinim sfatul apostolului. Infr’aceste zile . mai deosebit gândurile noastre trebuie să fie îndreptate qătră aducerea aminte despre căderea şi despre depărtarea noastră dela Dumnezeu, şi apoi cu mângâiere să întoarcem gându­rile noastre -cătră milostivirea şi bunătatea lui Dumnezeu, Carele a trim is în lume pe unul născiit Fiul Său, Domnul nostru Isus Christos, ca să pătimească şi să moară pe cruce, ca să ne isbăvească de toate fărădelegile şi să-şi curăţască lumii popor ales, urm ător de fapte bune.

, E -d.ed de datoria noastră, ca sfânta zi .de astăzi a Naşterii Domnului să fie pentru noi un îndemn pentru renaşterea noastră întru învăţăturile M ântuitorului. Şi vom dovedi aceasta renaştere sârguindu-ne a tră i întru toate după acele învăţături mântuitoare, ferindu-ne de păcatele . de m oarte.ale lăcomiei, ale urii, ale pismei şi toate celelalte daruri ale necuratului....

Vom dovedi aceasta renaştere, sârgu- indu-ne a împlini porunca, care este cea iliai m are : să iubim pe Domnul Dumnezeul nostru din to t sufletul nostru şi din tot cu­getul nostru şi cu toată inima noastră, iar pe deaproapele nostru ca pe noi înşine. .

Dumnezeu Însă., în înţelepciunea lui cea nepătrtuisă, a deosebit pe oamenii de pe păm ânt după popoară. Pe lângă dato­riile creştineşti, ce le avem faţă de toţi oam enii,,noi mai avem un rând de datorii faţă de poporul nostru, tle care ne ţinem.

Trăim vremuri grele. Străini de nea- mul nostru, cari au apucat stăpânirea ţării în manile lor, şi-au uitat de datoriile lor creştineşti, şi îmbrăcandu-se in haina lă­comiei, urii, pizmii şi a tuturor celorlalte daruri ale necuratului, caută să ne împe- dece cu totdinadinsul dela împlinirea dato­riilor noastre creştineşti şi naţionale. A- cesti slujitori ai întuuerecului dau asalt b i­sericilor noastre, de unde se revarsă lu­mina credinţei celei adevărate în sufletele noastre. Ei cred, că spărgând haina naţio­nală a lăcaşului lui Dumiiezeu ridicat de noi în cinstea Lui, ne vor face păgâni şi ne vor

face nevrednici de ocrotirea şi mai departe a Cehii-a-tot-puternic.

Aceşti slujitori ai întunerecului dau asalt şcoalelor noastre, unde ni se lumi­nează, în limba noastră românească', odras­lele neamului nostru. Ei cred, că nimicind •aceste lăcaşuri de cultură românească, nea­ntul nostru se va strică tot mai mult la irup şi Ia suflet şi astfel slăbit nu va măi avea putere să se împotrivească dorinţei lor de-a ne preface din creştini şi Români în necredincioşi şi de neam străin.

Aceşti slujitori ai întunerecului dau asalt şi tuturor celorlalte aşezăminte ale jnoastre, unde vrem -să ne adăpostim şi lărgim cultura noastră şi averea noastră. Ei. cred, că nimicind .şi aceste cetăţui de întărire ale noastre, şi mai curând îşi vor vedea împlinită dorinţa lor nebunească,, ide-a ne şterge de pe faţa ţării ca creştini şi ca Români, cari am fost, suntein, dar vom şi fi totdeauna.

„Aceste asalturi păgâneşti trebuie să fie pentru noi un îndemn de-a ne gândî în clipele de odihnă şi reculegere, cum este şi marele, praznic al 'Naşterii .•'Domnului şt M ântuitorului nostru, nu numai Ia renaşte­rea noastră întru împlinirea poruncilor Iui - Dumnezeu, ci şi Ia renaşterea noastră în­tru împlinirea poruncilor naţionale, cari ne îndatorează să cinstim, să apărăm şi să ne păstrăm eu toată tăria biserica şi şcoala noastră naţională confesională ; să cinstim şi să apărăm pe ceice slujesc în aceste două lăcaşuri; să cinstim şi să urmăm pe frun­taşii, pe cari ni i-am ales noi pentru-a ne 'conduce în lupta pentru bunurile naţio­nale. Să urmăm sfatul celorce ne în­deamnă la înfiinţarea de aşezăminte, cari toate să contribuie Ia întărirea bisericilor şi şcoalelor noastre şi la împuterirea noa­stră în cultură şi avere.

Iar dacă renaşterea aceasta întru lupta pentru bunurile noastre culturale şi econo- nomice se va face şi în urma îndemnului, ce ni l-a dat Naşterea Domnului, vom pu­tea zice cu adevărat, că praznic m ântuitor este aceasta.

Numărul de P°P°™iul“ cuprinde 34 de.pagini' ş î t in C ă l in d a r d e p ă r e t e c a D a r d e C r ă c îu n .

C are iimsM .să 'sc fo losească în .a - fe€erlî.3y comuna!®•?/. O eomuruă, slovacă :dm cetei tatul Pojonuhii a hoiărît, că limba protocolară- a idoteuneî să fie, pe lângă cea iniaghiatfiăv şi- cea siovacă. Congregaţia a- eestui comitat a -avut îndrăzneala să ştear-

'jglăi acaísta ho-iánre. care-şi are temeiul în leg ile ţârii. Arafine §«ii 20 din fcgea de :to|i<>a.a!Hăţi s.p*.me lămurit: ..Adunările co- W:&n&le îş i üleg ele limba lor protocolară ţ i oficuxîtit. Procesul verbal ( protocolul) 'ttffbule să. se safte ■totodată şi în linibct, yte cc&e ţ>"yor socoti ca trebuincioasă a cin­em ‘pástié, u \membritof cu drept dc vot.“ (Vezi „Foaia Poporului*' Nr. 16 din 1911).

'Pirin nitaare consiliul oonyunai îşi a- lege ’sângiu" líraiba lui protocolar# şi limba toaghiariă: iii ci n’are ce căută în comuna sio- v&cească (sau rotatânească ş, a,), dacă n'&r fi cerută: tfe a dncia parte a 'njembrilor cu tfrept de vot. Tot legea mai arată şi a- ceea, c& limba şi-o aleg« ccnielltui cornii- oal du*ţ>ă IwrJba maternă a locuitorilor co- «»unei* fără să f i i trebuinţă, ca eej delai coţţsitat să' primească-sau să nu primească ftotăJÎrea foii.

in 'satele noastre mi ne trebuit ti írtba litp&iná, iaf dîcă simt şi străini în sat şi a cfcdá parte dia membri consiliului cer, pe Vv'-ta noastră, şi limba lor, le-otHgMúkn, căci aşa cere legea. Altmin­teri bal

O ii d-etegaţiuni. Gupă Cîătiuuul iieînţsic s\afii întrunit delega ţiuulle austro- «jcngare, ad-eoS dieta comunul, în care sunt triimişt deputaţi şi din dietft di« Pesta şi din cea din Vieaa. In ctyeta aceasta co- teur.îr. &l* lv>tăreyte ..ţn-privinţa IrdHixilor <o*ï*.unc aie monarhiei noastre, mai a4es tu privinţa armatei ?i n poiificci externe <(cu cete?.site state). AficerHc Bosniei şi <ierfegmfaci foqS ve hotărăsc în delcga- ţiur.i.

Oc data acervsia. ministml dc ex­terne al monarhiei, co«tele AchrcnlUul a ^hîs, o i Austro-lhigvuia- ţine să ijitâreascii iot a-ai ttîw4t alianţa sa a i statele prtetiu-c (Ger,'w:ici, italia, apoi Romanii) ş» că lu­crează pcntnu încheierea <uuci păci cin - ntite, care aS pună cap lit riizboi'MÎui intre Turcia şi Italia, cSid ol ar jwite deveni fmrrţejdlos pesitru pacea Europei întregy*.

Pentru asigurarea fiăd-i trebnie o ax- «iiatii jyjtern-ică, de aceea guvernul bnpăj-a- ijfiîu! se gâivlrişte iiîereu la întâ-rirea arma­tei, care «« e chemată s& atace pe n«ne«i, ci iiuoi-ai 'ÿâ 3.4>et'e moiuftoia de o-ricc atac nr veni din afara.

Se vede Îîî&îî, că dragostea între aliaţi «.u e aşa de mare, căci deputatul slovcan

pro-s rz i-a întrebat, ce vrea Italia, care aduna, o mult-nne de soldaţi i-talicni ta igraniţa Aiistriei. Ministrul n’n râapuas nj- *ruc. Se vede, ca fostul şef al statului ma­i o r 'generat avea dreptate, când spunea, di ia fă de italia trebuje s-ă fiin' cu cca nia5 «nare

lirvvăpiofîi tn a g lm n şi votul m ii- wersaî. Preste trei înii de în^ţâtori ma- ■■ţjjhiaî’i — cei ît«y mulţi de stat — s'ati; trtrâas din toate părţile Ungariei la Buda- 4>es1 a, ca sa se sfădească asupra intere^' «elor lor. fu co&grestrt acesta au hotă!rît

ceară feibunătă^irea stării lor mate- -riale. Vorbitorii tor au declerat, că n’au ^ cred ere ţjs guvernele alese de nişte diete •campus« pe teaieiul unei l^gi electorate, •«are m rtQ fato ţţ* votiii iţaiveî^a!. -Oii

aceea cer şi îhtroîducerea votului universal, egal şi seaet, iar de n«. li se vor înrp^nl cererile, ameninţi, c i se vor pune în grevă. ade«ă vor f e e mmvai lecţii în clase, dar nu sc vor mai ocwpâ de activitatea afară de şooaM (coruri, grădinărit, societăţi de lectură, bănci poiiOfale ş. a.).

Foarte friffnos tfda ei şi foarte bine a spus (unal, statul cbeltuicşte pentruo singură corabie de ră^boiu (Dread- nmigirt) 60—70 milkK+;ie de coroane, pe caîid datiă ar face la 30 dc mii de învăţă­tori o îeafă anuală de 1500 cor., ar trebui njanai 45 milioaaie. Dar când se va găsi între ÎTivj&ţătorii de siat iuw î destul de cu- ragsos, ea srt .«pwnâ pe faţă, cceace vede ta fiecare M, cS c ft barbarie să clUnuJeşti feogjiii din şooalelc poporale b tr'o Hmbă jtrăină, pe care ir’ţr pricep şi «'o pot în- v‘ffia ni-dodatiî?

Le este groază de ce lece vor unrui.Neînţelegerile între wl«i&tr«l de externe Aebrentb«! şi conducerea statului major ai aiînatei ambtwungare îi nelinişteşte foarte (mult J)e eeice, îi}» nenorocire, stăpânesc Ungaria. Neliniştea r e a atât maji mare, ştii-ndii-se, ca sprijinitorul celorce lirptă îm- pţ>triva iwiiticci di« Lhvgaria e însuşi vii­torul fiivjyărat. Se zvoneşte tot mai mult, niî Aehreîittial, cunoscut ca iprleten al po­liticei asupritoare ungureşti, încă ar fi pe duci. ‘ CcmdWKii tarii >acEstei po Ti ti ci sc rnfşaă. Ajvdrâssy, dli-jmanul votului vinh'cr- siiî şi al iiaţionaliţM^kir «emagbiare, a ti- ,m i nu ife imik o wrbire, în oare liiudâ pc lim^/iiiSil şi zfceA, că are nădejdea, că şi urtnflşul lui idccji ruo^tenitorul tronului, nu se va abate tfela jwMtka prletendaftă hamaj Magiiiarilor, pJbrf Mw^nterl „va fi ră-ut“ Ajwfrtfasy a seri« cbiar ?o-tr’o gazetă jtdo- veasofi: („Nene Freie Presse") din Vienaun artkol In-ai lung’ 'împotriva aşauumittilui „partid miiitar''*, adwă a oameralor, cart vrea« s i scape 'monarhii» dc domnia /idano- nilagh-iatifi,.

Spaima k*.-a a«scu<, deciuul in Aus- trifl s;a pornit a mişcare ruaj vlie pentru Sîirobirea djtalfeimi1«i, (invoialii îndlielat« la Î867 între Ungaria şi Austria), carc a dht pc Romârti şl pc cclciaite naţioiwiităţi pradă nmeşiiTiH maghiare şi Jidanilor. Iu prograîrrul uostni naţional se spune despi c dimii«« numai atnto, cîi nefiind voriă de el, n£d partidid TWistm fim -se posteşte. - BupS ştirile ccje tnai j«kj!u,> pe cari le dau tot foile din Budapesta, se pare oă mişcarea penim unitatea monarhici devine tot mai mare. faţă., ce se spune în privinţa acea­sta :

După cca din -urmă şedinţă a Reicbs- ratbului (dieta din Viena), numeroşi mem­bri ai aristocraţiei (oameni din familii mari şi bogaţi) austriace s^au întrunit în una din Siălile parlantentului şî au ţinut o în- ■senmatS consfătuire politică.

Ccmsiătuirea a fost prezidată de con­tele Mensdorf-Poui 1 y . Au luat parte: prin­ţul Lobkoviu, contde Lâtour, contele Har- ras, contele tQtdeifhouve, deiegatui arbie- IMStqopuiui Wag’ei din ' Vieua şi jnînneroşi teembri ai mare* aristBcraţii.

S’a vorbit ^siipra transfonnărei Au- fsti»o-Ungariei într*im singur imperiu uni­tar, centralist, cu un singur parlament şi a i am singur guvern. Vorbitorii consfătui- rel au. arătat trebuinţa, ca Austria şl U n­garia sa fie .imitare di» pometele de vedere politice şi economice (edccă1 Aaisţrla şi Ua- Ipuia sji sp iacîî; V*1 nţa», fa # h U t^ . .

H r. 5 2

Intnmirea a pm nit apoi o hotarîre prinzând următoarele puncte de c ă p t ^

1 . Austria şi Ungaria s i aibă ' gură cooistltuţiune comună. ° sia~

2. Armata întregului imperiu să fk w 6olut unitară.

3. Să existe un singur parlament n€, tru întreg imperiul cu un guvern comun.*'

4. Comunitatea din punctul de n<krt economic şi financiar să fie menţinută.

S'a numit un comitet care stă studiem mai departe chestiunea şi să facă_cuvenit propagand/t spre a se întemeia un tm. partid politic, centralist, în Austria.

C ă t r ă s t i m a ţ i i n o ş t r i

c e t i t o r i .

Cu nujiuffid Mesia, „Foaia Poporului“ ÎZp^wcrjtc şi m u l al 19-lea al vieţii sale, hiîf-ând hi ni doft$zetiteu. Oameni ca sozo- leală ftijtd, cttdc-S£ s/t aruncăm şi k sfâr­şi m t ttczgfid an -de muncă o privire înapoi şl una m âin ii. Una înapoi, răsfoind tete 600 dc p a g h i 'mari, cu tipar deă, ca Să. vc- ■di'M hk'odttiă rodul muncii noastre ie m an, — şi um- înainte, ca învăţăiid din peU- fyk',cirie să cltibzttîM ta cele viitoare.

Pă.Wnşi dc însemnătatea cea mare « gaxcteior pentru, popor, căruia au $&-i fie p şcoală 'pciîvru- Utmlnatea minţii tui, ca si!' fie în Viare a t\$ş.)HiHde tuturor greutăţilor, ce t t cducc liafa de toate zilele, —ri-am Cfoii u:t dfum, cart’ a cerut multa muncă şl mnUă dietttfeatâ. Dctr am n\Hii şi mulţu- mtiYtt wfMerrsră de~tt vsdeâ, că e dnimal fpt bit)}.

„foaia. Poporului'“ fiind puM mrnai fot slujba, kpojf&miui jwsirn 'muncitor, a ţăfani- i&f, Pten'-riaşitof, negustorilor şi a rtMtirs- rtrrifor tCcta sat*, fftf. ţinut să dăm în ea m- utal trâecti'ce te trebuie acestor cefitoH, <$M- fiiitf iotcrd<it& să-l interesăm şi de Uimii îm i 7ftdicpăi{lsr.(c, cari fwf sâ aibă o înrlu- r if t asxpra patriei noastre şi prin urinare şi- asupra. popoi'ukU nostru, ferindu-ne ict- drfaM dc tjururile producătoare de vrajbS*

, Nu. Hc-tatt sfiit, blsti don- arătâ totdeauna şi greţcWe, ceri i<?ar fi fScvi în 'pftwif* luiof taa'un, cart diiir.ge^u .poporul, pi f c m i shiibă stăm. Şi asta. n'am făad-o, c*

’ aS lovim, in cineva, ci ca să dăm p i I** tnice tt gi'eştf, ca. să se indrejiieze. drreă. vi.ntt.nca. nu are 'dreptul să- se eme stea: în trcbtte p i im it ale u-imi om ap0 hănuva puM toi, ce o Săvârşeşte clnew fi.tfpusă judecăţii publicului şi ^ e <{_ vnai miiît seu mai '-fii in greşit»-, dul tniâiu- gazetele om datoria Să <ue e şelile şi m odal lor de îndreptaie. _

DH m i mPa^indyf, ea a propovidull w ^ sta. d rag o s te a ferb iiv te de blseric > ş i to a te a şez ă m în te le cu ltiva ^ eţe na te , cum suni in râ & tâ n; - y e şi njyasire, apoi AscciaţiuJiea şi ăfy,0l-c ă fţşc n t o t i m # , w i se ™ uăf ne0 r Pentru Ipmtnareti ec&uomî™ ttm _ ăii0 'niMrttfv sfttţirt ş i *"- i*a it ilcsîdx pep ţm înfiiniattn de s0irfe- banei poporţile, dând m#s f ri »şn- Din w S n lie W « * »Im h r r b r m ^ « mesenilor şi * ^

unirii tuturor iwgustoril-or-W gm i i M W s* ld d tf* J «Thitt (*

otlţpk p p ccifio ţfi W & ri $l c

rkifihe, ce l'a eetaieni ckistiii,sltsţln ca •dările lor in bani şi sânge

S sK * U ^ Q dS na^onalită^ ‘ W? am publicat-o, apoi explicarea pro-

nostru naţional, care trebuie să r o lege sfântă pentru to t Românul, sunt4 ‘dovat# despre ara t sta.

Se'nţelege. că, omului îi trebuie şi mo- yiettf* de petrecere cinstită, de aceea in

- literară ş i la ştirile de preste săp-0 10 0 cetitorii au g ă tit totdeauna şinta-. ierid pentru invesclire şi o învăţătură u-şoată.

Atârnă dela sprijinul cetitorilor noş­tri ca „Foaia Poporului“ să-şi poată Şnde- plini într’o 'măsură to t mai largă frumosul d program propoveduitor de lumină. De eceea apelăm ş i cu prilejul acesta la ve~

' £fiii noştri cetitori să ţie păstreze şi pe < mai departe dragostea lor abonând foaia î st să facă propaganda şi în cercul cunoş- i caţilor tor, \penţruca, numărul abonaţilor să | ctţdică- N ’avem să. privim decât la con-,1 locuitorii noştri Saşi, un popor cu cultură,

mai mare decât a noastră, şi vom vedeaS, rtumai. foaia lor fco/iomicd e abonată J& preste zece 'mii de ţărani. Şi să nu pi­tim , că Saşii abia fac a 16-a parte din mumrut Românilor din Transilvania şi Un- găfia!

'Aţyelăm- îndeosebi şi la sprijinul preo­ţilor ş i tuvăţăţoritor twsfri ca să hidenişie poporul să aboneze „Foaia Poporului“, care s ’a dovedit cel mai bun ajutor atât •pentru manca preotului, cât ş i a învăţăto­rului. Iar în sa te le f ă ră şcoală rom ânea­scă con fesională , „F oaia P o p o ru lu i“ ţin e tocul şcoalei na ţiona le , precum îit cele cu şcoală confesională , o în tre g e ş te pe aceasta.

R om anul n o s tru . O povestire nmi htngă-, tare umple o carte întreagă, uneori diiar două şi trei, ie numeşte r o m a n . O altfel de povestire începem să publicăm, in nuniărul acesta. D l R adu R o se tti din Biicureşti, odraslă' din viţă de domnitori nididoveni şi unul din cei mai ferbinţi iu­bitori ai ţâranulţii român a scris, sub nu- m te „C u p a lo şu l“, un roman minunat din i'doria neamulni nosirti. In el descrie des­călecatul 'Moldovii prin viteazul voevod al Marăitştrăşuhu, Bogdan, care ne mai vrând să se supună poruncilor regelui Ungariei, ludovic, unul din'asupritorii Românilor din. veacul al p a t r p s p r e c e l e a (de pe la 1350) a trecut în Moldova şi aici a înteme­iat un. principat românesc neatârn-ător. Se descriu apoi liijiiele cu 'Maghiarii, cu Tţlr tarii şi cu toate celelalte neamuri străine, bcţfme după sfântul pământ românesc al Moldo vii. Viteji roniâni, ca Toma Alimoş, Mihu Copilul şi alţii îi vedem luptând cu ^răjnicie împotriva năvălitorilor venetici.

. Ca dovadă de dragostea, ce o are faţă harnica ţărănime română din Ardeal , şi

tara-Ungnrească, d l Radu Rosetti a avut bunăvoinţa să dea voe „Foii Poporului“

ti]târeascăr romanul acesta în coloanele 'teeac'e ş i începem. în nuniăMl ace Ha.

^ducând vestea aceasta atât de îmbucură- tocire pentru noi şi cetitorii noştri, îi mul- fotmim cu toată căldura, d l ui Radu Rosetti,

in nun te le nostru, cât ş i al cetitorilor dela sctie,- la a eăror cultură isto-

şi naţională munceşte astfel şi Dom- ■ vte-Sa, '

S ftj ţ * ___________________ _ QOAIA ROPORÜLb1!

Din Bucovina*Schimbare de preşedinte. Fastul

preşedinte de pănâ acirm ai Bucovinei a plecat, fiind manii gyvemătof al Mora- vjei. Baronul Bfeyleben, aşa î l cheamă, a vizitat înainte de plecare pe' înalt Prea Sfinţia Sa mitropolitul român Repta din Cernăuţi, pe mareşalul ţării, baronul ro­mân Har/nuzachi, p-e rectorul universităţii, dl Dr. Saghin (Român), precum şi pe toţi deputaţii români şi i-a asigurat, că drago­stea cea mare, ce o: are faţă de poporul: român, o va păstra şi în viitor. In locuî lui a fost numit consilierul d e ' curte Er- jîard,'-despre care ÎJncă. • 'se spune, că iu­beşte pe fraţii nbstri romanţ din Buco­vina; Să-i -yedei», fap te le!

In cam era de com erţ şi industrie a reuşit acum <s$ între întâiul Român con­silier, d l’ Ti tu cavaler de Ottciul. El a fost ales cu aproape 4000 de voturi contra unui candidat german. . ...

D eştep tarea răzeşilo r şi m azililo r. In Foaia Poporului am' arătat, că câteva sate de răzeşi şi mazifji, urmaşi ai viteji­lor lui Stefan-cel-Mare, Domnul Moldo­vei, şi-au p-erdut dulcea limbă românească fiind cutropiţi de 'Rutenii (Ruşii) lacomi

; de-a-şi înhiulţî neamul. ’S’au deşteptat însă şi aceşti, fii ai neamuiyi-nostru, cari ţinând] îa 10 Decemvrie o adunare frumoasă în Cernăuţi au hotărît urm ătoarele:. Noi mazilii şi răzeşii din toate părţile

ţării, adunaţi cu prilejul adunării generale a societăţii noastre la C u u Iu ţi, protes- ţăim contra celor spuse dc deputaţii ru­teni, că! Românii a t n n ă l i pe pământul riutean, având în ved(re s t e l e răzeşeşti,

: cari s t deşteaptă: ,xH$ ;ş.laviş.tn;. Noi mazilii' şi .răzeşii, conştienţi de. originea noastră românească, voim. să, trăiîŞ^şi să ne ară-

’ tăm ca Români, un; drept, care ni se cu- r vine pe temeiul legilor statului,, şi cerem

cu hotărîre să ni se dea înapoi limba 'ro~ imâneasciă:, care singură ne asigură propă­şirea noastră culturală şi care ni s’a răpjit fără de nici un drept din şcoalele noastre. Protestăm contra cererii .deputaţilor rutenii ca cârinUirea să ne asupreaşcă pe. noi în, mişcarea noastră culturală de hatârul lor şi o înfierăm ca un atentat la dreptul no- stm. Noi .respec^ ln ;,frip tu rile naţionale, iale ’altor, neamuri, dar cerem să fie res- pectate şi drepturile noastre.

Ajutoriii deîa stat şi preparandia din Arad.

Poporaţiunea Ungariei se compune din imai multe popoară,-toate egal îndreptă­ţite şi egal îndatorate în privinţa dreptu-; rilor şi datoriilor. Aşa spun legile ţării şi în deosebi legea de naţionalităţi dela JS68.

Dela 1868 încoace însă, cei ce au a- pucat stăpânirea acesţei ţări în mânfile lpr, au săvârşit tot fapte, cari loviau m- legile des'pre .egala îndreptăţire a naţio­nalităţilor. Ei socotiau, că patria noas- tră e a unei s i n g u r e naţionalităţi, a celei, maghiare, şi ^ ş â ; s’au apucat să îmbuibemânai p e m e m b r i i acestei naţionalităţi cutoate bunătăţile statului, iar pe «oi Ro­mânii de p i l # &ă ne laşe să plătnn nurţ măi dările .cele .grélé căt'ră comună, . co­m itat şi 'stat şi s,ă dăm 'soldaţi *pentr,u ar-,

m a tă .' " .

3

In sJch'iîttSbtti acestor jertfes ce 3e a- d^fcem pe altarul patriei snoţasfre comune, noi Rbinânii am pretins şi pretindem aju­torul statului pentru' desvoltarea -culturii', n-oadr-e naţionale ■ romaneşti. Guvernele .'ţării, ‘:d€ câteori a fost vorba - să ne dea; vr’un ajutor, au p-iis condiţiisni, pe 'cari nci Ro-im'ânii nu le-am putut şi mi le putem- pri'mi, căci- ele erau totdeauna Jiguitoare' pentru noi, căutând să ne oprecică des-’

' volta'rea culturii noastre îia'ţionaîe româ­neşti. '

-O dovadă de o nouă'nedreptate striga-• toare la cer ni-a da t ché&tia '(afacerea) aju- : torului de 4tai pentru preparandia (şcoala

de învăţători) română dela Arad.Profesorii dela aceasta şcoală au o

leafă (salar) aşa de mică, íjncat nu, ffumaf ; că e împotriva legilor ţării, :dar aici m Ic• ajunge, ca săi poată trăi, -ceeace « o mare

ruşine. Consistoml nostru tfin Arad s’a ' ad resat atunci !m:inistraîîi|i de şcoâîe, -ce-'

' îrâin|d, ca: fdin vi.stieifa fetatEilui, care se uknlple' şi tiin să -îi se mă1-*4-eaStjăi profesorilor ' leafa. 'Mitiisfml s?a'

; învoit să dea ajutorul acesta, dar iitímai'ctó : condiţia, ca în preparandia n o a s ta rotajâ-'

neasfcă să se înveţe mai .psiţin rpmâîieştei şi mai m ult ungureşte.

F aţă de aceasta ' necuviinţă- ladrăz- neaţă, Con si storul rotoân :dim" Arad a 'ho.- tă r ît să-i spună mmistrtoîw ■ lipsit -de' sim­ţul dreptăţii u rm ătoarele:

‘ Consitomi îşi 'nteriţiae- (éasiine),dreptu l de-a ■pretinde dela ’sta t ajutor '-pen~ im şcoalele ypntâneşti naţionale, 'dsr nu4-,

'nintănui ca ín 'séfyntíml acestu i-a- - ‘ juipr ''să! se' ştirbească .'d/e,piţiriie- Httîl\ii ' râniâneşti.

■ * Suíiteim ttiápÜri de tó^tS r'ea ţ e a s t a / ’ bărBăteaŞcă a Consistomîji» roWiâ-hesc din-Arad; Ea -ya - seî^j; de paîdjă tonăr tuturora ţ i va arătă îndeosebi şi înfumu­raţilo r 'din, Budapesta, cjă: jnoi pretndeîn! *

.-necondiţionat dreptul, pe care mf-J da« îe-- ■’ jgil.e p r i i şi jertfele,.' c<e k a d b c m pen­tru ţară.-

■ „FOAIA POPORULUI« .--este ■

cea mai veche,, mai boaă ş l seftfeM; foaie, pentru -poporul aostiras.

Cuprinsul el, foarte .bogat fi vanafx. este isnume întocmit ptsţni ţteâîsssţeît‘

' racului român. .N u m eri de p ro b ă se t f fairt I® s^es€-_'.

o r i : cui g ra tis . ,Abonarea se poate fsce ca lEcepatal

fie-cărei luni şi costă : :Re un an întreg - ^ cor» 48 fe sîsiPe o jumătate de an 2 « - 20 n ... Pentru ţările străine 11 skísziI .

(după cum stă scris şi în in sn ie a foii). ■ . Lăţiţi deci „Foaia Poporului“ - preste. ,

to t tocul, ca astfel să. o 'p&em face » niai bună!

în ş tiin ţa re . La 'xi&vprul 5Ú. a l. . „Foii Poporului“ am adaus mandate po- sffle, ca astfel iubiţii noştri' abonaţi *ve- ‘citi iă poată trimite preţui abonamentului • '•fa F oaie-pe amil viitor, tare f'e înce.piy•. 'acum. , : .

'• O cazie po triv ită este, ca âe,odaW ct>.: ‘ reîiioirea abonamentului fiecare abonat íö

’ comande ş i Călindaml P o potului, atât pentru el, cât şi pentru-m re-cari prietini •sau cunoscuţi Mai deoproape. (-Vezi ‘ j i mcele's^ríse \lcspre Căii'ndar & aii Ipv al foii)«, ’

• 1 . * ‘ - * *•. ■ •

sw?- 4FOAiA POPORULUI

Tisza şi votul universal.E îndeobşte cuuo&cUt, că dujtnaaul cei

mai mare al naţionalităţilor inemagiîiare (din Ungaria, şi în deosebi al Românilor, e con­tele Tisza, fost pe vremuri prim-miaistru al Ungariei şi acum unul din cei mai pu­ternici membri al partidului guvernamen­tal. Ura aceasta-în contra noastră îl «ace să lupte cu toată furia împotriva voiului universal, căci prevede, că prin acesta va răsări şi pentru noi soarele dreptăţii. De aceea zilnic iscodeşte pricini noju,ă, cu cari să sperie pe ceice au astăzi puterea iu mân;i, că de se va introduce votul un i­versal, va fi rău de Ţara-Ungurească.

Acum de curând a scris în revista lui, '•■A'íag'Yü!' Figyelő, un arlicoî, in care se o- eupă de nou de chestia (treaba) votului universal.

lată ce zice: Cercetând stările dia p a r­lament»! austriac, găseşte ca din cei 511 deputaţi, câţi nunijără dieta austriacă, nu­mai 151 au diploma de advocaţi (ea şi cum numai advocaţii pot vindeca relele d iu tr’o ţa ra !) , 108 au făcut alte studii universi­tare (profesori, medici, ingineri şi 26 preoţi), 46 au mimai scoale secundare •(gimnazii, seminalii, clici sunt şi 13 în ­văţători deputaţi), iar 93 au numai câteva clase gimnaziale, şi 113 deputaţi an nu ­mai şcoala poporală.

Un lucru de mirare, zice Tisza, e, Qii iocmai popoarăle cu o cultură mai marc, cum sunt Germanii şi Cehii, au ales de­putaţi, cari au mai puţină învăţătura, iar pop o ariile cu o cultură mai slabă, cum sunt Rutenii, Polonii şi Slovenii, au trimis deputaţi eu învăţătură mai m ultă.

Ce urmează d’aici ? Dc-aici urmează, zice Tisza, că de se va introduce şi în U n­garia votul universal, Maghiarii vor alege deputaţi mai fără carte, iar Românii, S lo­vacii ş. a. vor alege deputaţi »ini învăţaţi. El socoteşte adecă pe Maghiarii lui ci»

ţmult mai culţi decât sunt Românii şi Slo­vacii, cu loateqă cultura ( ? ) aceasta s 'a n- -rătat până aciim mai ales prin năzuinţa de-a iugrum â pe toate căile cultura naţio ­nală a singuraticelor naţionalităţi din U n­garia. Şi mimai lăsând şi ajutând şi di» partea statului culturile lihţiouale ale fie­cărei naţionalităţi, poate să rezulte o cul- íur.a generală a întregei poporajiuni din Ungari-a.

De aceea nu să sperie Tisza de voiul universal, cârc va trebui s# vină. Popoa- răle îşi vor alo&e atunci deputaţii, despre cari vor fi convinşi, oă nu vor lupta pen­tru căpătueală, ci pentru înaintarea în cul­tu ra cea adevărată a ţării. Că vor fi cu studii universitare sau numai cu şcoala p r i­m ară, n’are a face. Vorba e să fie cin­stiţi şi să lucreze numai pentru aceea ce

, e de folos: pentru mulţime, pentru popor.

Ştiri politice din străinătateRăzboiul italo-turc. Lupte de însăm-

m tate n’au fost nici în timpul din urmă.Am fost dat şi noi în câteva rânduri

ştiri despre cruzimile, pe cari le-au să ­vârşit Italienii fa ţă de Arabi în Tripoli- tania, Guvernul italian a tăgăduit toate a- Uieşte ştiri, ba el acuză pe Arabi, că aceştia sĂvârş-esc cruzimi faţă de soldaţii italieni. Se pare fesă, că tot Turcii au avut drep­ta te , după, cum dovedeşte chiar mőrturia

deputatului italian De Felice, care a fost p£ câmpul de războiu. Intre altele spune, c$ tribjin®tul m ilitar condamnă la m oarte pe Arabi, furii a se face o cercetare regu­la tă şi fărli a se&fovedi |pe deplin vinovăţia aouzaţitw-

Astfel, Ia 23 .Octoimvrie au fost con­damnaţi Ia m oarte şi spânzuraţi 14 Arabi, cu toate că nu s ’a dovedit pe deplin vino­văţia lor. Un sublocotenent (laitnant) ita ­lian spunea adecă despre ei, că trebuie să fie vinovaţi, aăc'i lasă capul în jos şi tre- imtH’ăj ceeace n’ar face, dacă ar fi nevi­novaţi.

Aceasta, zice deputatul De Felice, e9 m are nedreptate şi o ruşine pentru Ita ­lia., care se laudă, că a început războiul, ca s'ă: civilizeze Tripolitania.

Ce priveşte ţinutul Soluin din partea de i$js'arit a Tripoli taniei, pe care au pus Ejngiezii mâna, Turcii sunt foarte supă­raţi. E în irad ev ă r o purtare cât se poate de necinstită din partea Englezilor să se folosească acinn de năcazul Turcilor şi să le răpească şi ei o bucată de pământ.

Serb ia. Ţara aceasta, a cărei istorie de * subă de ani încoace e plină de sânge Viăr&it nu numai pentru a o scăpă de jugul turcesc, ci şi din cauza urci dintre p a rti­zanii celor două familii domnitoare Obrc- ii9 viei şi Cttray’hi' orcţ/i r fi ci, nu-şi găseşte liniştea nici acum. Cel din urmă membru al familiei Obrenovici, fostul rege Ale­xandru, a fost omorit în 1003, iar pe tron a ajuns regele Petru din familia Cara- giieorglicvici. Nici acum n’au încetat însă Kărţuelile lăuntrice şi nu de jmult s 'au găsit pe zidurile oraşului Belgradul sârbesc li­p ite hârtii, pe cari erau tipărite cuvinte de batjocurii Ia adresa regelui şi poporul eră îiitfpinţuat să-l alunge de pe tron. Ba în Kăptiîmâua trecută s’a furat d in tr’un inor- ;mânt zidit (crip tă) chiar şi capul unuia dintre domnitorii din familia Caraghcor- glievici, mort de mult.

Grecia. Intr'unul din numerele trecute am ană tai, cum prim -m inistrul de-acum al Greciei, V tniselos, luptă să facă rândueală în Grecia. Ceice nu mai pot fură şi înşela lactftn ca mai înainte, au hotărit să-l o- niitare, iar familia regală să fie alungată din Jarţa. Com plotul a fost descoperii şi cei mai mulţi d'intre turburători --- unii foşti slujbaşi m ari ai ţării — au fost arcslati.

Scumpetea.Toată lumea se plânge de scumpete.

Ţăranul, când îşi cum pără o păreche de ciŞme sau »pinci sau alt lucru făcut de me­seriaş, se plânge, că toate s’au scumpit aşa (de tare, de nu-i mai vine să cumpere. O ră- şanul, care cum pără ouă, lapte, unt, lemne ş. a. dela ţărani, se plânge, că aceştia îi cer p reţ îndoit decum eră cu zece-douăzeci de ani în urm ă. N egustorul încă îşi vinde m arfa mai scump şi d rep t m ângâiere pen­tru muşteriul, care cumpără dela el, i-se plânge şi el acestuia, că la negustorul cel m are, de unde aduce marfa, şi el trebuie s,ă plătească mai m ult decât mai înainte. Ce sS. mai spunem de meseriaşii dela o- raşe, cari plătesc cu bani inai scumpi to a te : şi ale mâncării, şi a te îmbrăcăm intei şi chi­ria pentru locuinţa şi m aterialul, pe care-1 lucrează?

Nî. 52

Se’nţelege, că mei lucrătorii sim'nl: - mvăţaii (calfele), „u sunt mulţumiţi 4 S ş. c. trebuie s i plăteascS toate raal 'Iar dacă patronul (ceice le dă de l u c r u l ie m ăreşte simbria, ei se pun în gre2 ?decă nu mai vor să mai muncească î i! m area? Iat-o: r'

Se pun calfele de pantofar în grevă ur mează m ărirea simbriei lor, dar şi sai^ D,' rea ghetelor (păpucilor) şi a cismelor. '

Se pun calfele de croitor în grevă Ur. mează m ărirea simbriilor şi scumpirea’hai­nelor. _

Fac grevă calfele şi lucrătorii de zi­dari, urmează mărirea simbriilor, scumpi­rea clădirii caselor, urcarea chiriilor pentru toţi ceice n’au casă lor proprie (nu mimai slujbaşi, dar şi mulţi meseriaşi şi nep- stori), cari la rândul lor mai urcă odată preţul m ărfurilor lor.

Ţăranul vine la oraş să vândă produc­tele muncii lui şi să cumpere dela me­seriaşi şi negustori producte de-ale ace­stora. Văzând însă, că aceştia s’au scumpit, îşi scumpeşte şi el marfa lui şi iată-ne a- junşi la o scumpire generală a tuturor lu­crurilor şi lucrărilor.

Cu atâta uu s’a isprăvit. Vin acum func­ţionarii, învăţătorii, ofiţerii şi se fplângşiei, că nu se mai a jung cu lefurile (plăţilelor). Şi ei au dreptate. Li se măresc lefurile, dar fiindcă banii nu se găsesc pe drumuri, se m ăresc dările şi aruncurile, pe cari le plătesc tot cam ţăranii, meseriaşii şi ne­gustorii, iar aceştia urcă din „nou preţul la productele lor. Şi în felul acesta merg, lucrurile la nesfârşit.

Se’nţelege, că mai sunt şi alte cauze, cari produc scumpetea. Noi am arătat aia^. cea mai obişnuită.

Se va întrebă cineva, nu e leac contra scuinpetei ? Un leac general se vede, cănue, căci dacă ne aducem aminte numai de 40—50 ani încoace, lucrurile mereu s’au scumpit şi banii mereu s'au eftinit. Cine ;n’a auzit dela tatăl său, sau ştie poate chiar el, că cu vre-o 30 de ani in urat vadra veche de vin era cu 40 de crucert, azi e vadra nouă cu 4 coroane! Şi tot aşa cu toate celelalte lucruri.

Dar pentru aceea totuşi este leac coo tra scumpirii. E cruţarea, munca Şi 2 de-a nu cheltui pe ce nu trebuie- ar - şi căm ăşile n’ar fi mai femeile noastre la ţară ar ţese ^ ^

eftine, dacă todetot ele

pânza, din care le fac? Oare n ar nea în pungă mulţi bani, daca n * ^ în fiecare zi 5— 10—20, ba şi . de. creiţari pe rachiu ? Dar tăbăcii • m ult se străviâ omul cu o P'P‘* acUts de avea destul pe o jtimăto e ' de ţi- fumează pe zi uu pachet c . lucru* jgări, cari ÎI mai cpăcesc ţi ^ tot •Dar orăşenele noastre trebui ^ şj c0- aceleaşi haine şi aceeaş Vf1 venitcoana celuice are o Uuie dpe lună? - noi strâng

O are orăşenii nostn nu - F s cî- îm preună fără să bea ^Ştigul de p e ■câteva « le ontr o ^ w

Să ne gândim ^ '< $ .& cheltuielile, ^ ici ceva, colea « v a , « * * » pentru a putea plăti f , ,rlie neapărat trebumcioase. .

fiöAíA BOPQRULUi F»g. 5

®KW Lö j& tp t- 'á *0 lo a -p tc öj\

§ţ(joapt& sfatt-ta- i?c Ü-züciun,

§ fíc a > p fc i t t m i n a t a y

S p tc oz-asuf ty itffc im

.fcct lí& '}í<Z“CL/Z&

B Z o a p l c s f â n t ă 8 c Q i á c i u n ,

c B in c c u v á n ta ic !S \ i t x a f i - e a ~ á , p u f f c t é , ,

fă n e cW ic z ta z c !

M arist Cunţa,n.

De Crăciun.»Era a tun ei mai i»>ea lumea, Dar — uite, trei oameni au fost Sa-i înţeleagă unei stele Koînţelesul tainic rost.«

(O. Goga: Tempora.)

Povestirea mea e tare veche, poetul «e-o descrie aşa de frumos în „Tempora“ sau c,u alte cuvinte „Vremuri“ . Vremuri da, vremuri demult, demult trecute.

Domnea pe atunci, în tr’o ţară binecu­vântată, un împărat cam rău şi cam păti­maş de fire, care-şi temea tronul şi stăpâ­nirea. Vorba Rom ânului: „De ce te temi, au te trece!“ ,

Se zice, că odată Far fi neliştit nişte vise pe m arele împărat. Destul, că el a trimis un om dela curte să-i caute pe cel

jmaî bun şi mai priceput tâîcuitor de vise şi să-l aducă la picioarele tronului, la caie Smp'ăratul ţinea ca la viaţa lui.

' Ţinea el la tron, dar nu ţinea la su- gMişii iui şi la ţara .frum oasă şi bogată, ee stăpânea. S’au aflat tălmăcitorul de vise, care i-a spus îm păratului că visele Iui înseam nă pieirea stăpânirei lui şi că In cuprinsul ţării să va naşte un prunc, «are la vremea lui va domni preste toate Separaţiile lumii.

Ce sbucium pe bietul împărat, care a Ipus pe tălmăcitor să caute ş i. să .înveţe «tai departe p ceti semnele vremii, căci el trebuia să afle ceva mai hotărît despre na­

şterea viitorului învingător, ca să-şi poata apăra la vreme tronul.

A muncit tălmăcitorul nopţi de-arândul şi i-a spus împăratului, că în zilele, în care să va naşte numitul prunc, să va arăta pe cer o stea ne mai văzută păn’ atunci.

A ;pus: .împăratul oameni la cale, de au învăţat să cetească în stele ca să-l poată vesti la vreme: De cel care avea să vină nu s’a putut apăra însă, căci acela nu prin spadă şi putere, ci prin suferinţă şi iubire de oameni — a cucerit lumea.

Tot în vremea aceia trăiau în alte ţâri învecinate cei trei oameni, despre cate ne spune poezia sus numită, că au înţeles fostul neînţeles a stelei ce avea să răsara 'de-pdată cu naşterea lui Isus: erau cei 'trei Crai dela Răsărit. Oameni niai buni şi mâi credincioşi, ei îşi iubeau ţările loi, dar aveau o dragoste mare pentru stele, le ştiau însemnătatea şi le urmăreau din palatele lor, căile tainice, când era cerul senin.

Când s’a ivit steaua numită, aceşti Crai au văzut-o mai întâi. Cârmuirea dum­nezeiască i-au dus să cerceteze rostui ei,— aşa au aflat şi ei, că steaua vesteşte naşterea unui îm părat mare. Auzind astă prorocire sfântă

„Bătrânii Crai stăpâni pe steme In oaste şi’n războaie tari“

şi-au legat soartea şi norocul de soartea stelei, şi-au plecat, călătorind cu to iegele’n mâni, urmărind cursul stelei ce plutea în calea lor, arătându-le pare-că drumul -. Vo­iau să-l vadă şi să i-se . înch ine celui ce avea să fie îm părat preste toţi împăraţii.

Urmând cursul stelei ei au intrat în. ţara celui ce-şi temea tronul.

împăratul nu aflase încă nimic despre ivirea stelei. Când au sosit la el Craii cu ştirea, el s’a cutremurat rău, dar a faţărit bunăvoinţă, i-au poftit să se odihneasca, i-au ospătat, şi la plecare' le-au zis să se re’ntoarcă tot pe la el ca să-i poată spune, unde e nou-născutul pranc-împărat, ca să meargă şi el să i-se închine.

Au plecat Craiî, steaua părea că să

odihnise şi ea de cale, căci nu lunecase mai jdcipiirtc pc cer. Acuui insă porni şi eu. idin no;u, odată; cu Craii, şi nu s’a mai oprit p ă n ă ’n oraşul Vitfleem. Acolo

„De-asupra unei stningi în vale,— Lung-o colibă dc păstor",

a sta t ca înfiptă ’n loc pe ceriul senin.

Uimiţi s’au oprit atunci şi Craii, unde erau curţile şi palatul nou-născutului Domn.

Peana mea nu e m stare sa descrie frum seţea şi sfinţenia, clipelor ce-au ur­m at :

„Ei au deschis, şi pe otavă Aflând ufi copilaş blajin In revărsare de lumină Şi ’n albe scutece de in . . . “

Văzând pe cuviosul losif îngenunchiat la picioarele Sfintei, ce-avea in ochii mari îşi cuminţi aceiaşi licărire sfântă, ce le vorbea din ochii frumosului copil, — Craii iau înţeles, că cel care avea să vie spre mântuirea celor săraci şi asupriţi, trebuia sa aibă de palat coliba şi ieslea de sălăş-

jltiire. Ei s’au închinat pruncului şi i-au dat prinos: aur,' tămâie şi smirnă.

E v e c h e ‘ povestirea aceasta. S’a în­tâm plat acum o miie nouă sute şi unspre­zece ani. ^

In fiecare an, însă, ne. aducem odată am inte de ea şi zicem din to t su fle tu l:

Cu naşterea Ta Christoase Dumnezeul nostru

I-au răsărit huneilumina cunoştinţei.

Maria C u n f a n .

Proverbe .sucite.Decât zece vrăbii „ pe gard, mai bine

un braţ de găteje pe foc.*

Mai bine azi o fleică de bou decât la anul o coaje de ou.

*

Când doi se ceartă pentru neavere, ceice se bagă’n cârd cu ei se alege cu sărăcia.

Gu paloşul. 1Poveste vitejască din vremea descălecatului

Moldovei dc

Radu R osetti.

I.ILa V oevodul Bogdan, vine un oaspe

neaşteptat.

Era seara, pe la sfârşitul lunii Februa fie 1348. In sala Cea mare a castelului sau, anal bine zis, a casei în tărite dela Cuhnia, 8n comitatul Maramurâşului, se primbla cu pas încet, adâncit în gânduri, un om' de statură neobişnuit de ’naltă:

P letele lui bălai, lungi dar rari, ame­stecate pe ici şi colea cu fire albe, aratau ^ ajunsese în ceea-ce, p e drept sau, mai degrabă, pe nedrept, s’a obişnuit a se ««mî floarea vârstei, adecă că se afla m-

patruzeci şi cincizeci de ani.i F runtea îi era lată, ochii cenuşii, reci,

pătrunzători,, cu pleoapele lungi «.şi încre­ţite, nasul lung, drept şi ascuţit la varf.O păreche de musteţi bălăi subţiri, dar lungi, lăsate în jos, acoperea gură mare

-c u buzele drepte; fălcile erau desvoltate şi bărbia lată. Toată înfăţişarea lui arătao fire puternică, înzestrată cu o voinţa de fier şi cu o isjdusinţă ce lesne putea sa se

| schimbe în vicleşug, puse în slujba uneii minţi puternice.

îmbrăcămintea îi era alcătuită dintr’un dolnian*) de postav albastru cu şireturi* ) galbene, scurt şi strâns pe trup şi din cioreci roşii. Pe deasupra, purta o jupana sau manta de atlaz«*) roşu cu manea largi, venind mimai pană la coaie, avaud blană de samur la guler şi la mânec, şi strânsă la-cingătoare cu o curea lata dc vre-o două degete, bătută cu fior. d i ar­gint şi la care atârna, în partea dreapta,

*) B«cSl nemeşcsc.**) Găetane, şinoare.***) Baifon. ' .

un junghier cu inâner de fildeş. *) Era_ încălţat cu; ciubote galbene care se. suiau pană sub genunchi.

Trapul lui de urieş rămăsese sprin­ten, iar mersul hotărît şi mândru arăta omul încrezător în sine şi deprins a po- roneî. Acest bărbat era Bogdan, Voevoduî Românilor din Maramurăş.

El era urmaşul unui neam vechiu, pe care Ungurii îl găsise în stăpânirea mai multor knezate întinse şi care era înrudit cu neamurile cele mai de seamă din ţările locuite de Români. Cucerirea Ungurească, pe lângă că ştirbise în chip simţitor stă­pânirea knejilor în folosul noilor veniţi, îi făcuse să se scoboare din starea dc stă­pâni la acea de mijlocitjori între Ungurit cuceritori şi mulţimea Românilor cuceriţi.Cu vremea însă, » Parte din acc?ti kne^ ' unii prin purtarea lor vitejască în războae^. alţii prin însuşirile arătate în slujba Craiii ungureşti, izbutiră să-şi întemeieze stări

*) O3 de elefant.

Pag* 8 s ^ i * r fiDAíA' RD'PÖRULUf

Scrisoare.Te-ai 'dus, — aiăta-i tot ce ştiu, Drag prietine, de tine.Şi din tăcerea ta'nţcleg Că mi-ţi e dor de mine.

Că, de-ţi era, dintre ■străini, De-acoto de departe,Din când în când, ori cât dc rar, Ai fi trimis vre-o carte.

. . .D o r ti'ai trimis. Şi eu văzând. Că cartea ta nu vine,

. AVapiic să-ţi seri», aşa cum pot, Căci prea mi-c dor _ de tine.

Şi utrfă-mti, că te înfrunt:De ce ţi-ai lăsat satul?Doar tu avem a i ce trăi tn et, cu îni'pSratnl!

Căci eu, deşi sărac cam simt.Nu I'aş schimba cu altul, tm i 'place să aw osc pe ic(i..Să. mă cunoast'ă sahil,

Ca,şa e scris in legea firii:Tot omul să-şi uibeascâ P(imamul, -unde s ’a itâsatf.Şi vatra ipărlntească.

Cât 'timp ani fost şi eu s ir lin Părea, că tui-s pe lume.Şi- rămâneam lu lovic trist:Im cântece, ia glume.

D a / uzi, că surd in satul meu.O! Doamne.! ce schimbare:Atât de fericit niă simt Şi-atât de bine-mi parc,

Cătid m-i •;gândesc a fi aproape In vremea trist'a sorţii.Când 'pentru careva din noi Sww-va da sui piuiţii.

L'i/cestea In na te-ai gândit.Când saiul ai l i s a t ;( i tinde sic acum şi ta întoarce D c umte ai p ic ca t!

Căci prea e jeU-'n casa voastră Dc când te-ai dus în t u n i ;Ai vo ş t / i to ţ i şi notiMea n vis Ofiiimt, te s tr ig ' p e miJtie . . .

Şi AHA, fata iui Mi hai u.Se uscd .pe picioare;Mereu întreabă- unde eşti Şi-a ca să mai vii oare?

D ed ca ipe fiul rătăcii Te'ntoarcii Domnul sfânt,De nu, -să. ştii, m tu o bagi Cu zile in pământ.

*

Aşa a scris Ion al Sâvii Lui Cicorge Irimie.—■ Dar eu par'că mă întristez, D c ce na mi-o scris m ie!?

Petra O. Or la ţ ana

Scrisori dela sate.— Scrisoare de Crăciun. —

Dorite nepoate !E iarnă. Deodată a i luna Decemvrie

au picat şi fulgii de zăpada, deşi gândeam ca o să avem o toam nă lungă-Iungă — dupâ cum să arătase. Dar mulţumim Ta- t.ă}ui ceresc, că ne-a dat vreme lină şi de­stul de îndelungată. Acum nu e nici un năcaz, câ doar aşa-i stă bine, ca iarna să fie albă-

Sările lungi din Decemvrie, multe a- inintiri ne aduc. Pe lângă1 zarea dela foc, imjl.te poveşti frum oase mai auzim dela bătrânii noistri, iar băieţii roagă dinadins pe bătrâni ca să le mai colinde câte una, să înveţe şi ci ceva pentru sara Crăciu- milui, pe care, Doamne, cu drag o mai a ş te a p tă !

Avem noi, im-i vorbă, multe datini fru­moase, dar ca aceasta m i-st pare că nu-i nici u na : inim oasă şi religioasă. Dacă in ia ră O acium itui vom sta şi aseulta cu toată atenţiunea t colinzile copiilor şi tine­retului nostru, ne cuprinde o dragoste ne­m ărginită, când auzim cele întâm plate la N aşterea Diwnnului nostru Isus Christos. Dar câte odată ne cuprinde şi câte un râs1, cAnd auzhn că colindătorii in loc de colinzi, "în cari să vestească bucuria N aş­terii Domnului, ne cântă câte o baladă, auzita cine ştie dela cine.

Şi dc acestea avem multe. Ele sunt'strecurate printre colinzile noastre ...poatede im ilt şi iată noi nu ne silim să le scoatem, s:i le facem părăsite! Oare de ce ?

52, E lucru p ăg ân e» , iar nu cr^

ca noi î„ 1« de cântări „ hwim cântăm. ■'

lata uncie vorbe din colina,e.ba,afc .La făgădăul Evii Beu-ş boierii ţă r i i ;T o t îşi beau şi-ş mulătesc Şi pe Eva o peţesc.

Asta-i o colindă, ce să cântă î„ timi tun le unde no. suntem amestecaţi cu u g imi, de aceea-i vorbă de făgăduu îşi ltZ tulit. Spune-mi, aci unde-i vorba de Chri stos şi N aşterea Lui? Aici e vorbacarcimă, beut şi petrecut. Cu astfel de colinzi ne batjocorim, păcătuim contra legii noastre bisericeşti. Ba mai auzim si colinzi de viţ. A şa :

Pe cel deal îndelungat, ' ' Hobză ’n cobză,

MtrgC'Un pui de mălai cald, ' Hobză ’n cobză,

Cu doamna de mămăligă,Hobză ’ri cobză,

Amândoi în t r o ti ligă (teleagă), Hobză ’11 cobză.

f i

■J

Şi ia ră ş :

La cea cruce de fereastră,Cum suspină d ’o nevastă etc.

Apoi acestea, zău, nu-s colinzi, ci tre- btle părăsite, căci la caz contrar ne vom trezi mai păgâni ca păgânii.

Aceste colinzi s’au strecurat eac’aşa parte din viţ, parte din neştirea altor co­linzi. Aşa de p ildă : In sările lungi de iarnă, unii moşi, poate că, ca nepoţeii lor sa fie buni şi ascultători, le-au doinit şi colindat astfel de versuri glumeţe, iar ne­poţeii mai târziu s ’au folosit de ce au - ştiut.

Să fini deci cu băgare de samă' la co- linzile noastre şi să ne silim1 a dezbăra poporul de ceeace nu să ţine strict de săr­bătorile Crăciunului. Să explicăm popo­rului, cum pe neştiute, ce păcat facem şi cum ne batjocorim datina frumoasă a co­lindatului.

Dorite nepoate ! Nâdăşduimî ea şi aci îţi vei face datoria ce ţi-ai propus pentru luminarea poporului nostru şi dorindw-ţi sărbători fericite, am rămas al tău bine­voitor: Dascălul Chinui-

care, dacă tui erau strălucite, şi nu-i puneau pe aceiaşi treaptă: cu nobilimea ungurească, erau totuşi statornice şi folositoare. Cea mai înaltă la care puteaţi să năzuiască era acea de Voevod al Românilor unui comitat. Acest diregă tor judeca, îu vreme de pace, toate .pricinile ce se iscau intre kneji şi să­teni, era însărcinat de Fişpan, de Voevodul Transilvaniei sau de Palatinul Ungariei, une-ori chiar de Craiu, să facă cercetările trebuitoare în pricinile care priveau pe Ro- jtnâni sau să iee parte Ia acele izvorînd din certuri între Roinâni şi Unguri. Pen­tru aceste shijbe primea anumite dări. In "vreme de războiu, Voevodul era însărcinat cu adunarea şi povăţuirea oştenilor români. :Erau comitate, în care erau mai mulţi Voe- ■vozi, în deobşte însă: era numai unul şi în vremea în care se petreceau faptele al că­ror şir akătueşte povestirea noastră, Bog­dan dela Cuhnia era singurul Voevod ro ­mân în Maramurăş. Stăpânirile lui erau foarte întinse, cuprinzând pe lângă Cuhnia, .si satele lodu, Boricâcel, Vişâu de sus,

Vişâu de jos, Moisei, .Şiliştea de sus, Şili- ştea de jos şi Borşia, adecă tot colţul Ma- raituirăşitlui cuprins în tre comitatul de as­tăzi al Bistriţei şi Bucovina. Veniturile acestor sate îm preună cu foloasele aduse de slujba de Voevod, la care fusese ridicat încă din vremea Craiului Carol Robert, ii alcătuiau cea mai frum oasă avere din co- com itat; In această privinţă nu se putea m ăsura cu el nici unul din nemeşii local­nici. Pe lângă starea lui m aterială, faptele războinice săvârşite de el atât în Crăiia Trecută cât şi în războiul purtat la anul 1344 de Voevodul Transilvaniei cu Tatarii în Moldova, apoi cu prilejul Cruciatei Iui Lajos,”) in anul unnător în potriva Litva- nilor,**) ÎI pusese în vază mare a tâ t prin­tre Români cât şi prin tre Unguri.

Bogdan stăpânea satele lui în puterea dreptului românesc, adecă: ele nu erau s tă ­pâniri desăvârşite ca acele ale nemeşilor

*) Ludovic, jiurait Cel mare, rege al Un­gariei.

Popor,- pe atunci păgân in Rusia,

ungureşti, ci knezate. Pământul era priw ca fiind al Craiului şi ţăranii români cuind pe el îl aveau în folosinţă din ta a în fiu. Kneazul se bucură de dijme şi e diferite dări Ia care erau supuşi locuitor» gloabe, drepturi de judecată, venituii * crâjme, din mori, şi din pământuri lie , cuite. El era însă supus la 'dări cătră f e ^ catolic şi cătră vistieria crăiască, sarcini ^ care erau scutiţi nemeşii şi nu lua nic parte la ocârmuirea ţării. ,

Mulţi Kneji, ademeniţi de sices e _loase, Intrase in rândurile no^ nm^ ^ n- dându-se de credinţă şi de neam- ^ direa unor asemenea foloase ar 1 ^ lucru prea lesnicios pentru Bog an - ^ m ulte rânduri i-se propusese S(ă ap u„a aceiaşi cale, dar el răspunsese ^ p . că nu voeşte să cumpere foloase ■, ^ ^ turi,. oricât de folositoare ar carefie, cu preţul părăsirii cred’n ’" .,ie de trăise părinţii lui şi că nefim « e -j3păd* neamul din care s 'a născut, nu ^ de el. Această nepăsare faţa ^ -

O seară de Crăciun în Dobrogea

E &eara despre Crăciun.Afară scârţie zăpada de paşi uşurei,

\ ce mtrg' Pe îân&ă ??ardul casei me!e. Câ- jiele, cum i-a simţit, din culcuşul de lângă prag, 1» d â n ş ii: h ă r ! m ă r ! ham !

E seara despre Crăciun.Ei nu s-e tem, se apropie, vin lângă

fereastră şi două slăbuţe guri de copil, încep să cânte.

' E seara 'despre Crăciun.

i Copilaşii mei, cum îi aud, mi mai e1 du i, să mai stea la gura sobei, unde neva­

sta-mi îm pleteşte colăcei pentru Crăciun, la fereastră cu grămada fug să asculte co­linda ce în sfinţit de soare, pe timp de iama, pe geamuri, de afară, ia dânşii cu drag soseşte.

E Seara despre Cracam.. i . . * ..........................

„Prichi, Prichi revărsat,Colindă băeţeii de afară.

Nici cocoşii n'au cântat ' Şi noi am întârziat.

Câte flori pe pământ Au plecat la ju răm ân t;

• ■ " Numai floarea soarelui . . .Şede’n poarta raiului Şi aşteaptă pe Christos Ca pe un trandafir frumos.Vină, Doamne, de o vezi,Cum ea joacă’n haine verzi Gândise ’ntoarce-ea pe dos U m fle casa de miros.Când se ’«toarce ea pe faţă Umple casa de dulceaţă !“

* Tac.E seara despre Crăciun.Băeţeii cu colinda lângă păreţi stau cu

nerăbdare, făcând pe geam chipuri şi che­mând pe fiecare cum îl cheamă, pe copi­laşii din lăuntru, care se îndeasă la ferea­stră uiiu] în altul ca să-i vadă şi mai bine.

E Seara despre Crăciun.

Nu mai încep .să cânte colindătoriji. Copilaşii mei se uită voios unul la altul, se întreabă, apoi râd.

Joase atât de râvnite de obicei, mărise în- t^adevăr trecerea şi vaza lui Bogdan prin­tre Români dar, totodată, nemulţumise pe Unguri. Se stârnise împotriva lui bănuiala

aceasta purtare era menită a-i mări vaza w ochii Românilor şi a înlesni strângerea J°r împrejurul lui pentru scopuri potrivnice coroanei. Fusese chiar vorbă de a-1 înlocui prin alt Voevod, prin Ion, fiul lui Iuga, nePot de frate a lui Bogdan şi care, prin «tare şi fire , se arăta a fi mai puţin pri­mejdios ; dar, la urmă, nu se făcuse nimic. ’Mulţi dintre nemeşi şi chiar dintre mag- nati îi datorau bani cu care se împrumu­tase pentru a putea duce traiul luxos adus

Ungaria de .Craii angevini,*) şi ei ne- in stare să-i înapoieze, nu îndrăzneau

^ o rupă cu dânsul. Pe de altă parte, el ^ « p lin e a slujba ce i se încredinţase în c 'P vrednic şi priceput. Dacă ocrotea, în ^ “ inca puterilor sale, pe Români în po­

ftii * ^ Carol Robert şi Ludovic cel Mare (ujj. ^rau Maghiari, c; francezi din familia pnn-

a Anjou.

; ______________________ FOAIA POPORULUI

Afară cânii la colindători: har! m ăr! ham!

Iar dânşii stau pe ghimpi de nerăb­dare ; satul e mare, ei m ărunţei, din p ri­cina Cânilor şi a fLăcăoanilor n’au să aibă timpul să-l colinde fot.

Grăbiţi, e seara despre Crăciun!

Merele, colăceii şi de cei de câte cinci bănuţi, le umplu buzunarele, le umplu mi­titelul lor pumn şi ei pleacă bucuroşi.: Cânele după dânşii: hăr! m ăr! ham!

S ’au dus băeţeii colindători ! S ’au dus băeţeii colindători!

E ger şi amurgeşte bine, de nu se mai vede. Hueşte satul, hueşte valea satului de colindători.

E seara despre Crăciun.

Scârţie iarăşi zăpada pe lângă gardul casei mele. Se aud paşi şi guri mai multe. Copilaşii mei, de cum stau la gura sobei, privind cu nesaţ la lumina jăraticului colă­ceii cum se rumenesc, ţipând de bucurie, nu nimeresc ferestrele. :

E seara despre Crăciun!

Ne sosesc colindători! Ne sosesc co­lindători !

La ferestre, prin geamuri, afară, se văd fete îmbrobodite.

Au Sosit colindătoare. Au sosit co­lindătoare!• • ; • • • . * ....................................... *

„La puţul cu Zalele Rîurel de ploae !

Colindă cele fete îmbrobodite.Unide răsare soarele ’ "

Rîurel de ploae !Dar riu-i soare r ă:s ăr it

Rîurel de ploae!Şi-i Grigore ’npodobit. 1

Rîurel de ploae !Cu podoabe de argint:

Rîurel de ploae!Cu căciula neagră’n cap

Rîurel de ploae!Cu ismene de bumbac

Rîurel de ploae !La picioare isma floare,

Rîurel de ploae !La căpătâi portocale

Rîurel de ploae!Rămâi gazdă sănătoasă,

Rîurel de ploae!

triva samovohiiciilor ungureşti, uu-i cruţa de câte ori se făceau vinovaţi de vre-o aba­tere dela legi. Purtarea lui faţă de stăpâ­nire părea eu totul neprihănită, încât nu dădea dujmanilor prilej să-şi sprijine bă- nuelele pe nici un fapt vădit. Vom vedea însă în curând, care erau scopurile ce le urmărea în' taină.

Odaia, unde se afla Bogdan în seara în care începe povestirea noastră era, pre­cum am spus-mai sus, sala cea maie a ca­sei ; în tr’însa se primeau oaspeţii, într’însa se dădeau mesele, îutr’însa se judecau prici- nele. Această încăpere lungă străbatea clă­direa dintr’un capăt pană în celalalt. Pa- retii cei mai scurţi, cari dădeau afara, a- veau câte două Tereştri alcătuite, dintr’o mulţime de geamuri mici, legate intre ele prin cercuri de plumb.. Cu toate ca sa a se afla la rândul de sus, pe din atara de ferestri erau zăbrele groase încrucişate. In ceilalţi păreţi erau câte trei uşi de stejar, Într'un singur canat şi împodobite cu cuie de fier. Podeala era de scânduri de brad,

1

Ca o garoafă inim oasa Rîurel de ploae!4'

Tac.Au sfârşit colindătoarele. Numai co-

liudă, colindătoarele!Dinţi albi, sprintene frumoase, obraze

rumene de ger, prin geamuri se zăresc afară.

Aşteaptă colindătoarele! Aşteaptă co­lindătoarele !

Se îmbulzesc la ferestre. Rid la co­pilaşii d in lăun tru ; dau din cap Ia ei, îi cheam ă; le grăesc. Copilaşii mej la ele afară 'pe ferestre vor să sară.

Nu inai colindă colindătoarele. Aş­teaptă colindătoarele! ■

Îşi suflă în pumni de f r ig ; bat din pi­cioare căci e gerul dela C răc iun ; îşi gră- esc, se înghiontesc, una la alta porecle îşi' d a u ; trăistoarele îşi gătesc, pe copii dini lăuntru la ferestre, nu încetează de a-i striga.

Aşteaptă colindătoarele ! Aşteaptă co­lindătoarele!

Uşa tindei se deschide, care mai de care la prag, brânci" preste brânci, înghion­tituri ; sunt nerăbdătoare, câte zece mâni! se întind de-odată şi apoi pleacă bucuroase.

| S ’au dus colindătoarele! S ’au dus co- J tindă (oarele! ■

Rânduri, rânduri vin colindătorii, căci e seara despre Crăciun.

Rânduri, rânduri şi copilaşii mei, la ei vor să sară pe ferestre, prin geamuri, în ger, pe zăpadă a fa ră ; căci e seara despre

I Crăciun. - I . . . . . . .

' P ar’că se mai linişteşte. Seara e târzie.Nu prea umblă colindători. Nu prea.

umblă colindători.

Cânele iarăşi la g a rd : hăr, m ă r ! ham ! Sub paşi mulţi şi grei scârţie puternic ză­pada afară. Trăsnesc gardurile de prin îm prejur. Cânele nu se mai aude. E sgo- m ot mare, căci sunt cei d in 'u rm ă colindă­tori.

Sunt flăcăi colindători!

Să colinde încep ei şi deşteaptă copi­laşii mei adormiţi lângă; ferestre, tot as-

iar grinzile şi scândurile tavanului, neten- cuite, fusese înegrite de fum şi de vreme, încălzirea se făcea prin două sobe mari, cu vetre, aşezate faţă! în faţă, aproape de uşile de mijloc, şi având înfăţoşarea sobe­lor ţărăneşti de astăzi: în fiecare din ele ardea câte un trunchiu în treg de fag.

îmbrăcămintea odăii era alcătuită din-- tr’o masă mare 111 patru muchii, pusă cam la mijlocul sălei, împrejurul căreia se ve­deau vr'o douăzeci de scaune de lemn cu speteze. Lângă fiecare uşă din mijloc, în ipartea în care nu era sobă, se afla câte un dulap m are; dealungul păreţilor se ve­deau laviţe de lemn de stejar săpat, iar săpăturile datorite unui meşter de pe loc. Lângă fiecare sobă erau aşezate câte două scaune mai mari, având speteze a i flori de alamă şi perne de catifea roşie umplute cu lânjă. Pe spetezele tuturor scaunelor şi pe dulapuri era săpată stema Voevodului: un buzdugan !şi un junghier*) încrucişate ins mijlocul scutului.

*) Cuţit.

Pag. 8fSOAIA RCPQRULUÎ Jff,

Gtiîtârtd La colindători. Copilaşii mei sar 'repede In picioare, sar îa geamuri, căci sunt cei din urmă co lindăto ri!

"Surit ftm,3i coîindâton!• » . . » * » * • » • • * « » » •

„icea acest domn bua,Drag doam nele!

Coiinjilă flăcăii co lindăto ri;Bun jupân Grigore

Drag doamnele!Bun gând ş’a gândit

Drag doamnele !Buri prânz ş'*a gătit

Drag doamnele!La-prânz a chemat

Drag doam nele!Doi trei oanîeni buni

Drag doam nele!Megieşi bătrâni

Drag doam nele!Vecinaşi de-ai lui

Drag doam nele!* *

La prânz şi-i chema,Drag doam nele!

Şi şi-i aşeza Drag doam nele!

Tot unul c’alant Drag doam nele!

Şi unui ca şi alant Drag doam nele!

Din pahar linişte Drag doam nele!

Din gură le grăeştc Drag doam nele!

Boeri, de pe masă Drag doamnele!

Beţi şi-mi d 'ospătnji Drag doam nele!

Şi mă d ’nscultaţi Drag doamnele !

Ce voi povesti Drag doam nele!

Noapte ceasta noapte,Drag doamnele!

Puţin somn somnaiti Drag doamnele!

Frumos vis visain,Drap; doam nele!

De unde se făcea Drag doam nele!

Icea din tu rtea mea Drag doam nele!

D’mi lac ezerel Drag doam nele!

In ir’un ungliiu a! sălei se vedea o icoană mare a Maicii Domnului, înaintea căreia ardea o candelă de argint. Toţi păreţii erau acoperiţi cu unelte de războiu şi de vânat de toate felurile: suliţe, ţapi, paloşe, baltage, buzdugane, ghioage, m ă­ciuci şi jung'hierc de toate chipurile şi d«; toate mărimile, arcuri, tolbe cu săgeţi, coi­furi, scuturi de fier, de lemn şi de piele, toate prinse in cuie. Faptul ca nu vedeai pe ele nici un fir de colb şi că erau unse cu îngrijire, dovedeau ea nu erau menite a sluji numai de podoabă ci că se aşteptau tiela ele slujbe bune Ia nevoe. Masa şi la­viţele erau acoperite cu scocţuri*) de lâna ; dinaujtea sobelor şi sub 'm asă piei de urşi şi de lupi acoperiau podelele. In două sfeş- siice mari de lemn boit, de chipul acelor ce se văd astăzi In bisericele dela ţară, înalte

-d e un stat de om, ardeau câte două lumâ­nări de -său care, deşi groase cât braţul, cu greu ar fi putut lumina sala fără a ju­torul focului din vetre.

v) Pături, c_voară.

Punte preste el Drag' doam nele!

La mijloc de lac Drag doam nele!

C’am la cap de stână Drag doam nele!

Doi meri de’nfloriţi Drag doam nele!

Jur preju r de meri, Drag doam nele!

Meri mai mititei Drag doam nele!

Pe m arine de lac Drag doam nele!

Trestie m ăruntă Drag doam nele!

Răchită înflorită Drag doam nele!

Preste cele toate Drag doam nele!

Trec să petrec Drag doam nele!

Două păsărele Drag doam nele!

In chip de rândunele Drag doam nele!

Atunci îmi grăia Drag doam nele!

Boerii, după masa ; Drag doam nele!

Jupân Cirigore,Drag doam nele!

Visul ce-ai visat Drag doam nele!

Fsle adevărat Drag doam nele!

Cel lac ezerel Drag doamnele !

Vinii 1 care-1 bem Drag doam nele!

Cea stană de cheatră Drag doam nele!

Ma,să Încheiată Drag doam nele!

C’am la cap de stană Drag doam nele!

Cei meri de’nfioriţi Drag doam nele!

Dumneata şi Doamna Drag doam nele!

Jur prejur de meri Drag doam nele!

Cuconaşi de-ai tăi Drag doam nele!

Pe marine de lac, Drag doam nele!

Trestica măruntă Drag doam nele!

Răchită înflorită Drag doamnele!

Fini ce-ai botezat Drag doam nele!

Şi ce-ai cununat. Drag doamnele!

Darul ce l’ai dat Drag doam nele!

Nu ţ ’ai denputat Drag doamnele!

Cele păserele Drag doam nele!

N’au fost păsărele D rag doamnele!

Şi au fost păhăre le ; D rag doamnele!

Cari dai cu ele D rag doamnele!.

Dela naş la fin Drag doam nele!

Dela fin la naş,I )rag doam nele!

Cruciş curmeziş Drag doamnele!“

;l

Au tăcut cei din urmă colindători! Au sfârşii flăcăii colindători!

Prin geamuri, afară, în întunerec, se zăresc chipuri cu căciuli de oaie în cap, ck cojoacele pe dos, cu musteţile înflorite de ninsoare şi de ger.

Sunt cei din urmă colindători.S u n t / t'ifiii roUmtütori l

• • • * • , * • .Uşa tindei se deschide.■ Comoraşul care-i? cinci lei şi cola­

cul să primească.Du-le, mái Ioane: Primeşte, măi'

Io a n e !Intr’o gura îndeamnă pe comoraş co­

lindătorii.

iiS’au dus cei din urmă colindători S’au dus flăcăii colindători.

Satul tace. Numai clocoteşte de co­linde valea. Au tăcut cei din urmă colindă­tori. S’a dus .şi seara asta despre Crăciun

Gri<’ore Creţesca.

Bogdan fu trezit din gânduri prin în- ■trarca unei slugi care îl înştiinţa că la poartă s’a oprit un străin îm brăcat în zale, care cere să fie adus înaintea lui. Voevodui, crezând că este vre uu trimes de-ai Fişpanuiui, porunci sâ-l aducă. In curând s’auziră deschizându-se mai multe uşi grele şi în sală întră un bărbat sprin ­ten, de natură înaltă, având pe cap coiful rotund obişnuit de Unguri, cu săgeata alcă­tuind nazalul*) ridicată în sus şi purtând preste un dolman verde, o cămeşă de zale

. care se scobora pănă aproape de genunchi. Ciorecii de postav roşu intrau, deasupra pulpelor, în ciubote galbene la călcâii că­rora luceau pinteni de aur.

Când îl văzu, Bogdan care îl aştepta în picioare, cu spinarea întoarsă cătră focul unei sobe care batea în plin asupra feţei străinului, isbuti numai pe jum ătate să înăbuşeascâ un strigăt dc mirare.

0 lnnbâ, care se lasă din coif în jos peste nas, ca sa-1 apere în lupte de loviturile de sabie.

— Ş te fa n S t r o i c i ! Se p o a te? s l l§

V o e v o d u i în t in z â n d b r a ţe le s p ie strai!)

S e p r e a p o a te , vere, răspuns^ ^

n ul si a m â n d o i s e îm b ră ţo şa ră cu je— D a r eu te ştiam p orn it la ^

cu C r a iu l, z is e B o g d a n , n ’ai pornit-

în to r s d e p e drum.'-' .„„cpSte-Ţ i- l e v o i sp u n e to a te , raspu . ^

fa ii, dar d ă -m i v o ie să lep ă d intaiu

şi zaua . , ne ca-Z a u a şi a r m e le fură sc o a se ^ ft

lâ to r , şi i- s e a d u se , p e 0 ta w âptăniân* c in ă a lc ă tu ită , că c i s e a flau i .

a lb ă , a p r o a p e m im a i dm b/- a" ^ ndăi care b la u a * ) fu p u să p e o m asa ^ zjsCs e a ş e z ă lâ n g ă fo c , şi Şte:fan, dânsa,’o scu rtă r u g ă c iu n e , luă lo c a e aia r B o g d a n s e a şe z ă . în . cea a

m e s e i , p r iv in d p e o a sp e le H1

. în tă c e r e . ' la pF a ţa lu i Ş te fa n era p la c . oc{lJ

c u tr ă să tu r i fr u m o a s e , lum ina a ^ fjrC

că n r ii m a ri şi v io i , ui c a ie s

*T T ava, un fe l de cârpator.

FOAIA ROPORULUi r*gt y

Crăciunul' eli sunt pruncii « ajun, când aleargă

Ce, VeStiMdele pUru' de oameni grăbind;

^ l* CilS<l Cllrată Şl Cddă>. u p itt pda ze r s'gribarihd-

lor- sunt subţiri, ca de vară, 'nvechită legaţi pe la gât;

t&selv noastre ne vin ea sa ceafă, ’nvâiaie d ’arostul zicând.

m i y căznim pe-acele fiu, foamea şi Upsa4 urnesc din bordei;

le'ntimieni cu inima strâns’o cojită, U im d M ie sarbed şi rece la eu

lilttie sun-i nevinovate, suntem, deci, cu drag-, ai primi;

£ m }tmii, cari 'sunt cu inimi curate,Ctt> drag şi cit nitfă~i vor compătimi.

!Aem să v ă sfAtn de-un copil, ce venise C’o ttUitnă bătrână, lei noi, l(i oraş,' Şi biata — de f r i g - s ă şi !nbobiăvisey Cii nave a l-a cine să-şi ceară sălaş.

Când el să trezeşte ’n tr’o -pivniţă rece şedea ghemuit pe-un morman de pământ; 'Hăinuţele-’s slabe şi foamea-l răzbeşte, Uitând .ti-se ta aburi clin ■ gură-i' eşincl.

Pe patul de scânduri, zăcea chinuită "O biată bătrână, ce geme cumplit;Copilul ascultă la matna-i iubită,[Nit poate s ’ajute, — el şedde nlemnit.

JE nodpte acuma, — şi tt’are lumină.M ese ’ntr'o tindă, şi vine 'rnipot.Şi ptpăe faţa trudit ei Imtrână, - ... De-a geme 'ncetase. — e rece ca s lo i . . .

Un câne, ce tută la uşa vecină,Na-l lasă să se mişte din lo c;•AaPfti na-l aude, şi-afară e lună,■Dar. gâtidia: Ce rece e fără de foc!

5 $ suc 'pe trepte, şi ese la strada; Trăsurile mari, ca nălucile p ier; Copitele cailor isbese în zăpadă;Verigile frânelor s ’înburaie de ger.

Ş î fulgii încep acuma- să cearnă.E l suflă’tv mânuţe, o prin du se’n priş.^Ş î tremură bietul, ş i’n taină-şiesclam u:

' — „Aici, - Doamne! - c* mai oraş!

Şî sumla-i cu ntiili mai frumoasă şi mare, >De Cât în onke mai mici, pe la noi,Ş i seara s aprind p ’aici felinare,Iar Strada-i cu piatră, ci nu cu n oro i^

deschisă şi vitează; pletele lut « s ta n e a« t o g i , barba scurt* o purta cam ascut, a. Faţa galbenă şi privirea întunecata a ta năruiţii erau un lucru de mirare voU. Îndată1 ce cina, îu vremea m m * 'Schimbase numai câteva cuv in e “ r a t a t e , fu isprăvită, Bogdan ne rabd tor, făcu M semn şi slu£.le luând cu eletabîaua, eşiră. i - vpi

— Acuma, zise el, cred ca _pune în cunoştinţa'pricinei ‘ntoarcereineaşteptate şi a supărărei ce sescrisă pe faţa ta.. ~

- Ce zici supărare, striga Ştefan sarind de pe scaun cu glasul schim * ’părăsit oastea: am T f taca lce'1 de pe urmă lefegiu im ea, 1 * unei batjocori ce nu o putea s'u eri etn de neam .nici oştean deplin, am r - îoşul în apărarea cinstei mele er e am d a t pedeapsa cuvenită aceluia car «Sfâshise să-şi facă râs de mine.

Şi tânărul, căruia îi tremura tot tru- giul, oSzu iar pe scaun apoi, sprijtnm

Dar frigul şi foamea picioarele-i curmă, CM fiu e în stare pe ele să stea,O! -cât ntai dorea el o bticătură,Să-şi stâmpere foamea, — dar nu o avea.

Sai uită prin geamuri înalţe ca uşa,Şi-şi 'Uită de foanie şi frig, \pe-un moment; Zăreşte ’n 'fereastră, cum joacă păpuşa, Şi-ai unei i apareHtu suris inocent.

In casă zăreşte băeţi şi fetiţe,Şi-iui pom de Crăciun, ce s ’a pus ca dar,Pe crengi U niSrrtă to t 'mici luminiţe.Nuci poleite şi figuri de zithar.

SA duce la uşe, cu pumnii la gură,Copiii să. niât la e l cu d ispre ţ;‘l-iiftiitçü. cuvin,te ca la ori-ce făptură.El tace şi -stă uniilit în- uiigheţ.

O coeoatifi ’nijmrţea ■dintr'un blid prăjitură, La domni, Cari întră, 'pe nşe grăbiţi.—„O ! Doamne ! cp bitte-i să stai la căldură“ Zicea el, dar copiii l'alungă dinitşe'ndărjiti.

Mânuţele 7 dor, el începe să, plângă,Şi vine-iin băiat, \c-e-l înpfnge din dos ;El câde’n{zăpadă, voind ca Să fugă,Şi-abia '0: ridică, 'sărmanul, de jos.

Luându-şi Căciula să duce ’nainte, Uitându-^se încă odată 'napoi ;Pe-o, nşe deschisă — să bagă ’ntr'o curte, ■Să nu’l mai ajungă copiii cei răi.

S'ascunde sub temţie 'c-e’s puse grămadă; Copiii colindă!,. fnurioş pe la uşi; Muncea 'simţeşte-o adiere mai caldă,

.'Şi iarăşi zăreşte’n fereaştră păpuşi.

Dar-nu sunt păpuşi, ci’s în g m , ce-lchiamă, Cu zîmbete vesele, cu ochii săni'ii; Ahi-tici H apare şi diddea Ud mânui.Car’ lu-ându-l ii zice: „Vino cu nuni,

Ac,oto în ceriuri Chriptps ne aşteaptă, C ’un pom de Crăcim,'frumos, podobit, Pentru- capiii, dari nice odată, ^N'au avut pom de Crăciun pe pământ .

Şi-fcolo sub lemne ’n ziua următoare,U d 'inie servitor pe copil l -a aflat.Em rece ca gliidţa şi fără Suflare, De-alăta foame şi frig ce-a răbdat.

* X

Creştine! gândeşte la cel care-ţi vine,I La nşe să-ţi ceară, fiind că-i tipsii;

Să nu-l laşi să iasă mâhnit, delà tine,Că Domnul ti-aduce răsplata \nzecit.

Maria din Ocna.

" t d ^ e m ^ T Î i ao>Peri fat a cu mânile şiîncepu să plângă cu hohot.

Bogdan rămase încremenit atat Ia au­zul vestii neaşteptate cât şi la vederea du­rerii de care era cuprins Ştefan.

( Va urma capitolul II, în care se va nriita, pen- tru m Ştefan Stroici a părăsit oastea Cra.ulm Lajos.)

Sărbătoarea Crăciunului. In cele dintâiu veacuri după naşterea Domnul»,. Cliristos nici nu era sărbătoarea ^ ' ma' lui In locul acesteia, era sarbatoarea Bo­boteai, când se serba şi Naşterea. Aşa Serbează Armenii creştini şi acum. Ma eră şi sărbătoarea nunţii dela Cana UaI.- leii Pe la mijlocul veacului al 4-lea (pe L a n u l 350 după Christos) de 25 Decemvrie numai pentiu sarbato< rea Naşterii Domnului, şi anume la începu

■ în THlia Spania şi Franţa, de unut

” 7 r L t < * » r5 S riti ^ (irecia s a.), aşa că pe l> »■>«'

& nc sr,rbi“ ° a'rea cea mai mare de iarna.

Lerui Doamne.M ultă vreme şi-au bătut capul învă­

ţa ţii noştri, că oare al cui nume să fie Lerui, care se repetă îti nrnlte din colin­dele noastre după fiecare vers. Scriitorii laostri cei vechi, în frunte cu Şine ai şi 'Ma­ior, ziceau, că e numele prescurtat al îm­păratului roman Aurelian, care la anul 274 după Christos a scos soldaţii şi slujbaşii romani din Dacia (pământul românesc dintre Tisa şi Nistru (acum în Rusia) şi M aramurăş şi Dunăre). Românii îi che­mau cu jale în colindele lor, pentrucă i-a părăsit.

Lucrul nu e aşa. Dl Alexandru 7"» Dumitreşca, fecior de ţăran de lângă O lt, acum funcţionar la Academia Română ditî Bucureşti, a arătat*) încă din anul 1901, că Lerui trebuie să fie prescurtarea numelui Galeria.

Cine a fost Galeriu ? îm părat roman, ginerele împăratului roman Diocleţian, cai c l-a luat Ia început (în anul 292) ca .Cezar

-(aju tor) pe lângă el, apoi dela anul 305 -părut la anul 311 după Christos a fost însuşi împărat. •

Galeriu eră de neam Dac, adecă Daco- Roman ca şi noi, născut în satul Reşca din judeţul Romanaţi în România. Satul ace­sta se nuiniâ pe vremea lui Pomula şi eră un oraş tare frumos, căci era capitala unei părţi din Dacia. Dragostea cătră vatra ve­che a neamului său şi-a dovedit-o în inulte rânduri. El a cucerit înapoi dela Ca/pi, un popor barbar, o parte imare a (Da­ciei. Pe poporul acesta l-au prins aproape în treg şi l-au .aşezat în Panonia (Ungaria dincolo de Tisa). încă înainte de el Ro­manii purtaseră: războaie cu Perşii |din -Asia* Nunrai Jra ian ii putuse birui; alt îm părat roman ba. Pe timpul lui Galeriu se isceî un nou războiu cu Perşii. Cunoscând Ga- leriu vitejia Daco-Romanilor, şi-a form at din conaţionalii -lui o arm ată şi cu aceasta a bătut pe Perşi.

La început Galeriu eră împotriva legii creştine, căci el era păgali. Mai târziu,, văzând cât e de frumoasă legea aceasta,. i-a lăsat pe creştini să se închine Dom-

. inului Christos, dar le-a zis: rugaţi-vă şi pentru sufletul meu. Aşa dară cel.dintaiu îm părat roman, care a dat libertate creşti­nilor, a fost Galeriu, care a trăit înainte de împăratul Constantin.

M ult a Iubit G.aleriu pământul Da­ciei, al patrie« noastre străbune, şi eră mândru de-a fi Daco-Roman. Dujmanii lui SI învinovăţiau, că el vrea să reînfiinţeze îm părăţia lui Decebal viteazul, ba unii îi ziceau în batjocură neam de păstor (mocan, mărginean, ţuţuian), pentrucă pe-atunci, ca şi pă!nă bine de curând, ocupaţia prjinci- pală! a Românului era creşterea vitelor.

Tot ce 'se găseşte în Oltenia (partea: de apus a României) ca răm ăşiţe romane» cum e vechea cetate Romula, şanţul de apărare cu val, poartă numele lui: Curţile lui Ler-Impărat, brazda lui Ler-lmpărat.

Nu e mirare, că un împărat, care s & tras din. neamul nostru de-aici din Dacia,, care iubiâ şi eră iubit de strămoşii noştri, care a recucerit o parte mare din Dacia a- junsă sub stăpânire străină, care la lăsat pe (creştini în pace cu legea lor, să rămână cui

£ » £ * ) Dl Dumitrescu cercetează de 10 am, fu man, sârguinţă, rămăşiţele romane dela Gn* leriu şi a aflat lucruri frumoase pana acum.

F«f. 1© FOAIA POPORULUI

«■Urnele veşnklt în colindele noastre. Ro- ~ titanul a ţinu t şi ţine minte şi răul, dar şi binele ce i-1 face cineva.

Aşa dană L m i din colindele noastre e îm păratul Gaieriii, sânge u'm sângele nos-

-'stru, a cărui pomenire ne-a rămas de 1600 $e ani şi va năiiiânea cât va fi neamul ro­mânesc. -

Kaşferearislos.m

(Vezi articolul din fruutea foii.)

ChriBios se naşte, mariţi-pChristosdin ceritrn, întâmpinaţi.lPC h n s t o s p e P i im â n t j î n S l ^ . ^ '

Cântaţi Domnului tot pSrnâat { «. cu vesele lSudaţi-î, p o p o m é ' CU s*a preamărit!

__ A*. y j - a

j'î’Ş-â

*■ T ' £s* f~ - *

lVV *i$ \ ţ \

/ i i -

ít'' i ' *ít‘ **■>»> 3

?„>' î * , < ° \ -sS t --r" Y * S^ # s 3 r

A, V V * î •►

t < . -t'’ í / / / •<&*- 'i * \ ti % J ‘

U * t / r K ^ > j v 4» jiiv • ,<i* , , .

*'fc* *1 -«?■ V Jhl*c?:<r‘* V■ * *' £ «* •*, î »* ? ^ r- * % »~ t e i t X X ÍS « *** - df 4r-^Âi tş XJ ^ •-V- ..

:%*cy§-4

M 'H W A , ^ p j j , Jj.

'V-. *!< „

v^'s;<.' \ M -rC" 1 4 > í / ^ ' C c v*r

>1, ' ţr - / ; ; v' * ^ v. -'-r vr ^ ţ

«*.v

l i *iiv i^-M, -

' f ^ S , j t v '

î» > -*• v «.— a114 r*. ^ ry'- /a * < r . -L

\ i ? ^ *S>% ^* -■

V' *

í ' - f i H r € ~ r z : ^ v % v i , .

* , 1 ^ sf - f , Â

i i S * * ' '

l - >

„ . ' • w

‘° ^ i ^ yn s‘<‘ f “''W '-^ví'ír ^ ’.f t ,' l i / . r.i**- ^ \ *, .* 5 - c - " *

jíésc-í»__- 'WiV'•“ " 'iS a s -öíj=í WLr » -* : y

w«Z?, V * » ^ , ' ' *■ ■

<~7 ^ ^ , ' vI”,’iţ ( s/;i ^ 4 ;- % . K ^ 1-, / .

.*&: rr S rs*- i -’ks.

v .%.x ^ i - -

l' ,v i

I A«fr»

■: >-t -lZrT*)l-M!iS*P!W*i» s s W M

î ‘ţ," *

* l» * '* : ^ s\* j ~ «*" * r , - - î

7

, + ^>\Y PP

: ' * ^ § 1

r i5- .

v--' -ÓSÍ: ■ •

* f , ; ' » ' ' J ■ > / 7

Craii dela răsărit.in cap. II al Sfintei Evanghelii dela

Mateiy se povesteşte: „ Iară dacă s'a nă­scut Isus in Vitfle-einul ludeei în zilele lui frod, iată magJiii dela Răsărit au venit la Ie ru sa lim .,.“

Noi ştiin astăzi, că de to ţ i ' au fost trei îrtaghi sau trei crai, şi ştim, cum s^au nu­m it şi ce au adus în dar fiecare. Dar sfân­tu l evanghelist Mateiu nii sj>une nici câţi îau fost, nici ce nume aveau, nici ce fel dc Jdar au adus fiecare. Atâta se spune (stih. il 1^, că ati dat lui Isus aur, tăm âie şi smirnă.

Sfântul evanghelist Marcu nici nu po­m eneşte de m aghi; el începe Evanghelia sa cu Ioan Botezătorul din pustie şi cu ispitirea lui Isus. La Sfântul Luca nu gă­sim nici atâta. Evanghelistul loan începe Evanghelia cu Dumnezeu—Cuvântul, iar *de craii dela Răsărit nii-i nici vorbă.

Va să zică, trei evanghelişti nu vor­besc nimic despre maghi, numai Sfântul ; Mateiu îi pomeneşte.

Cu toate acestea, noi astăzi le ştim nmneîe. Ştim, că pe înţelepţii dela Rg- s^rJt îi chema Melhior* Gaspar şt Vâltasar.

ne le-au dat aceste nume Şi de ce dar

Credem, că ay fost anume trei, iar nu mai mulţi sau mai pu tin i?

Darurile, ce le-au adus lui Christos, au to st de trei feluri. Aceasta-i temelia cre- dinţei, c?i au fost trei. D ar de unde s’a mai luat aici credinţa, că au fost crai ?

Din toate lăm uririle, cari s^au făcut în accasta privinţă, ne alegem cu urm ătoa­re le : Nu se ştie, au fost trei, ori nu, dar aşa s’au prim it dc creştini. Iar pricina, că fc’au prim it anume trei erai, iar nu maghi sau în ţe lep ţi, cum ne spune drept Sfân­tul evanghelist, este stihul 10 din psal- ţmţd 72, care zice: „ îm păraţii Tarsisului şi ostroave daruri vor aduce; îm păraţij Arabilor şi Sava daruri vor aduce“ . Iată trei t r e i ; iar p ro roail Isaia în cap. 60 la stih, 6 zice: „Căm ilele lui Madiam şi ale Iui Efâ, to ţi cei dela ,Şcvâ vor (veni.“ Se ‘po­triveşte şt vorba urm ătoare a lui Isaia: „â^r şi tăm âie vor aduce“ . De aici s-’au Îuat) că sunt trei şi că sunt crai.

Unii tălmăcitori ai Bibliei spun, că aceşti trei înţelepţi n’au fost împăraţi, ci în ţe lep ţi dîn îudeia, pentrucă numai Iudeii tJidov ii) se închinau unui îm părat al Iu­deilor. Dar Sfântul Evanghelist ne spu ­ne, că au venit de departe dela răsărit, deci trebuiâ să fie străini.

Pe m orm intele cele vcchi ale creşti­nilor, în catacombele (peşterile) Romei şi ale altor oraşe de vechime creştinească, se găsesc zugrăviţi aceşti trei înţelepţi^ pur­tând în cap cujme (un fel de căciuli)), num ite frigiene (din ţara Frigiei, Asia- mi că), ceeace în tăreşte credinţa, că a u f t# înadevăr dela răsărit.

Cu numele lor lucru-i mai greu. Lu­mea creştină au prim it din vechime, ca-* cheamă Melhior, G aspar şi Valtasar, dar d n e i-a numit aşa, nu se ştie anum e.

In cărţile unora dintre Sfinţii părinţi ai bisericii noastre ei se p o m e n e sc cu aceS nume. Va să zică, numirea li s’a păstra din vechime, din gură în gură.

Preacinstitul Beda, scriitor bisericesc,

a fo st cel dintâiu, care au cercat să are_e p e daruri a adus fiecare craiu. 1 a _ a şa : Melhior, ca cel :mai bătrân, a a lui Isus aurul, ca unui rege, adecă ^ Cel mijlociu, Gaspar, tămâia, ca unui nezeu: iar cel mai tinăr, Val ta zar, a sm irna, ca unui om, pentrucă smirna m neaza moartea cea amară.

. i„i BedaDupă lăm urirea aceasta a i»

is’au luat toţi creştinii. De aceea. P ® - .reţii bisericilor şi aiM elhior e zugrăvit bătrân, om al - '

Válté231*

ca bă rb a t în floarea vârstei, iar tânăr. M oaştele celor trei crai se

si* astăzi în tr’o m ănăstire din Ger»

nfe în ora?ul K 6,n- Povestirea> m°¥- S t ă ’din bătrâni, spune, că apostolul To-

a a botezat pe aceşti trei crai tn Persia ^ ei au m urit episcopi creştini, toţi

L j deodată, în Vinerea Patim ilor. Trupu- \le lor au ajuns1 din Persia în Constanti-

atopol, în b iserica Sfintei Sofii, iar de acolo la Milano, oraş in Italia. Iar un împărat puternic 'german, Friederic Barbă:R oşie, fâxfc a b ă tu t odată Milanul, a luat şi moa­ştele celor trei îm păraţi şi le-au adus în

Kofp.Acolo se păstrează m nişte sicrie

scutope şi îm podobite cu pietri de mare nre€ Pe fiecare sicriu este scris numele âi rubine (pietri scumpe foarte frumoase, de coloarea sângelui).

Astăzi sărbătoarea celor trei înţelepţi, care cade la 6 Ianuarie, nu se mai serbează m atâta m ăreţie, ca în tra lte v rem i/ În a ­inte, mai ales prin ţările papei, sărbătoa­rea lor era, una dintre cele mai mari ale anului.

La popoarăle de legea răsăriteană (greooorientali şi greco-catolici) au mai ră-, , « ag urme de sărbătoare^ aceasta în ura- J tjîar-ea cu steau şi mai ales cu irozii. Dar ■şi aceste urm e tot prind câte o leacă a ise, şterge. "■

M â n d r i slujba, cin-e-o-ascuHS ?C’o ascultă Maica 'sfântă,Şi Ion,Sânt-Lon, '

Nănaşul lui Dumnezeu Şi tu scump finuţul său.

Maica sfântă Stă şi-ascultă Şi ascultă, cât a scu ltă :

Şi din gur’apoi cuvântă:— Of Ioane,Sânt-Ioane!

De-ai şti tu precum nu ştii,Aici mult n’ai zăbovi!— De ce să nu zăbovesc,Pe domnul sit-1 pomenesc ?— Că Iuda cel b lăstăm at In raiu, că ţi s’a băgatŞi raiul, că l-a p ră d a t!— Da el din raiu ce-a prădat ?— Păhăruţul mirului,Scaunul judeţului, ..Ciubărul botezului!— Maică sfântă, mergi, fi bună, Şi fă tunari şi mi-l' tu n ă !După el de vei tuna,Iuda, că; s 'a spăimântâ,Toate ’n raiu, "că le-a lă s ă !

Maica Sfântă, d a tunat,Iuda, că s/a spăimântat,T oate’n raiu, că le-a lăsat.

r.UAlA liUWKULU»

g fp ? ͧ :I I

tíiínn* < îfoţN* ,

, - K p S i i i â {mst* ,

■ p l p l l

-m hn■ \

KJÎÎ3 ’wir«*

; r.tjţf/: fl «IV i .: i .

! î& r ; ;■ S /kw ■

■După cunoştinţele, Ce le aveau pe- atunci oamenii, arată cum a colonizat Tra- iart Dacia, ctim mai târziu oştirile romane au părăsit-o, iar urmaşii coloniştilor s’au contopit cu popoarele, cari au trăit sau au venit mai târziu în ţările noastre.

Scriitorul acesta bătrân nu se (poate din destul mira, cum de Românii, deşi aşa de îndepărtaţi des Rom a şi în vecinătate cu to t felul de popoară străine, şi-au păstrat Urnim lor român# în răstimp dc 1560 de ani (acum sunt 1800 de ani).

Dând apoi câteva pagini de mostre de lim bă românească, spune, că greşesc toţi aceia, cari ar voî să facă din Români ur­maşi ai altor popoară şi nu ai Romanilor.

Din descrierile unor obiceiuri s% vede, că noi şi acum', după două-trei sute de ani, nu le-am lăpădat încă, ceeace e cea mai: bună dovadă, că nici nu ne va .-putea înghiţi străinul. \

Cele două,icoane (bărbat şi femeie de pe Ia anul 1650) sunf făcute după cartea, Ide care vorbim. Aceste două chipuri se află şi în acea carte întocmai ca aici, nu­mai c â t colo sunt făcute mai mari ca aci. Foarte interesant este a privi portul ace­stor două persoane.

(Amănunte mai deaproape asupra Că* lindarului vezi la pagina 20 a foii).

- - _ _ _ _ _ _ ' . /.Ş:■ : /■ :"

r*g, 1 1

Român din Ardeal pe la anul 1650 .Kom an că din ArdefU pe la 1650.

i

Colindă din Bucovina.Sculaţi, sculaţi boeri mari,

Lerui D oam ne!Că: vă vin colindjători,

Lerui D oam ne!Sculaţi, sculaţi, nu durmiţi,

: A Sculaţi şi vă’m podobiţî, ^C ă hu-i vremea de dormit,O H vremea de ’mpodobit C u podoabe de argint,^Cu canafi pănă 'n pământ.Ş i sculaţi şi slugile,Să! knăfure curţile.Cocoş negru mi-a cântat,Zorî . de zi s'au revărsat, Slugile mi s;au sculat,Curţile mi-att măturat Popîi’ri slujbă mi-au intrat,

Români din Ardealpe la ar«ul 1650.

Dintre multele articole şi ilustraţii, cad împodobesc „Călindarul Poporalul" pe tinul 1912, — dăm şi în foaia noastră 'de m l două chipuri interesante: Un Ro­m ân Şi O Rom âncă din Ardeal pe Ia 1650. Asupra ace dor chipuri, în „Calen- dm-ut Poporului“, la pagina 91, s'e scrie ur­mătoarele:

Intr’o veche carte nemţască, tipărită de Sasul Johann Tröster din Sibiiu, la anul H666 în Nürnberg (Germania), vorbeşte m ult şi despre Românii din Transilvania, p r i n ş i despre cei din România, cum >-se păreau lui pe vremea aceea.

Poezii poporale.r.

Dorule, de ,unde-mi vii ?— De iprin nişte vii — pustii l , Da de mândra ce mai ştii ?~ Ştiu bine, că-i sănătoasă, Şeade la masă şi coasă,Cu arniciu şi cu m ătasă,Pe pânză albă şi deasă. Descoasiă din când în când, Lacrămile-i văd curgând, Descoasă şi cânt*-aşa:Inimă nu-mi sângera,Ochilor nu-mi lăcrăm aţi C ăd voi sunteţi vinovaţi;Ce vedeţi nu mai uitaţi,Ce iubiţi nu mai lăsa ţii L .,1Í

Pag. 12 FOAIA HO PORULUI

H. :Foaie verde lemn uscat,Aseară 'n cas’arn îrrtrat Cu sUmantt ’inbjăierat Şi negru de supărat.Da măicuţa m’o ’n trebat;— „Ce-mi eşti aşa supărat?Ori ie-o nins, ori te-o plouat ?“'— „Nu m 'o nins, nu m’o plouat,

Da m ândruţa m’o lăsat“ . Frunză verde fiori din crâng', Maica-mi pune să mănânc Lapte dulce cu pasat Şi-mi vorbeşte ’nduioşat:— „Nu te supăra, băiete,Gă-i lumea plină cu fete“ .Eu mai rău mă supărai Si din gură cuvân tai:

■N».. 52„M amă, eâmpu-i plin de fW ;

Lumea-i p lină de feciori.Cerul înca-i plin de stele,Şi mai mari şi măruntele ■'Dar nici una nu-i ca hm a’De mândră, de lum inată’Astfel nu-i pe lume fată ' 'Cum a fost mândruţa mea

(Cântece vechi.)

[ :

Cea din urmăTscrisoare.

6*U® ^

( J" ”Sl" ' SH* ' ~ *■ if 4. *■ v .* :S <■ < * ^ * </ & * < •> -*! x ^ V '* ‘ ^ «

*

IS I iif4*/

> ‘ A<. -i * "Sţl

•*>Tv ^

< |k*rfip*

WSmm£2

F / \ t I „ « C V ■,V1

1 'T ?

î 4

,ţr& * »

De când cu rărboivil dintre Turci şi Itaiiem, am' adus şi noi mai m ulte chipuri

Bietul soldat, — ce se vede in chipul a tâ t de m ult se bucură. l e c&de sus, — simţindu-se foarte slăbit, in

«ie pe câmpul de năzboju, care se petrece ! îur'ma imei răni grele, s’a pus şi a scrisIn TripoHtâjma. Asupra lup te lo r se scrie totdeauna ia rubrica „Ştiri politice din ;străinătate^;.'■— La acest Loc cfăm de astă* ^ată, chipul unui fe îda t greu rănit. El a fost dus Lazaret. ■ (Aşa ; se num eşte spi­talul, ca rc ' Se 'înteeSn.g'şte ‘ totdea-una în a- propîerea cânipuHu de luptă. Aci primesc 'Îngrijire sokiaţi'i răîi^i în război«).

acasă o epistolă de adio. Se teme, că n’o iSă se inai vindece, şi ar dori ca cu toate acestea s& Wai trim ită câteva cuvinte iubi- b iţiio r lui purînţf şi neamiiri. S 'a ridicat din p a t cum a putut, a făcut scrisoarea, iar aoim o în tinde 'U nei'îngrijitoare a La- zarituhai. Accasta prom ite, că îndată va pune scrisoarea la postă, despre ceeace el

bietul soldat se mângâie si. cl\. g & poate totuşi, Dumnezeu u va al a. însănătoşeze. Dar de cunna . ‘ u .m(Ii ctt- tu n d le-a trim is celor de acab ivânt dc a d io . . . ; -i: , -lor. D&

Acestea sunt urmările râzw a. ^ ^|să sperăm, că lumea se va atâte^hiult, ca a'stfel să nu s t ^ ^ şf războaie fără rost, cum « te războiul ace,sta d intre Italiei

ÿ t i CDAÏÂv P-ÖPDRüLUí P«g. ia

Sibiiu, 5 Ianuarie u.

i jlu lu ioz cetitozifo:, cotaSotatozvfoz,!■ . \t.*Ifînitotifoz f o i i noastic & poftim ; j( oyv j . . . . . .: ''$fo.$ătcn tc t ic t fe . -' *

i Sum arul de Crăciun al „Foii Po/jo- ^ii'* "•fyprwde 24 de pagini, in toc de 16, ~i(km e 'de .o bice iu: Fiitid tnstf acum săr- 0 mk-, am af iai bine ca să dăm spre setir.e iubiţilor noştri abonaţi, o sem iţi de

j descrieri despre măreaţa sărbă-\ tocire a Naşterii Dontnuhu. j Ca aceasta ocazie mulţumim tuturorI ecalora, cari ne-ctu trimis articole de />]«-1 Meat în 'meniprnl de Crăciun. Din cauza.

11 u i de loc , nu le-tini putui publica însă ie toftle, dar le vOm pm tra pentru altă- Iuti Deci nu fie cu supărare ncpublicarea unor articole, mai cu seamă cele sosite în uUîtmle zile. ■ .

Fiind de Upsfc -nicti multe zile la tipă­rirea n m ^ m iu i de Crăciun, am fost siliţi

. a in. hei« foaia mai curând ca de obiceiu. Din cauza asta a trebuit să amânăm- pe mormăi viitor şi unele ştiri politice şi M - -imrph'iri petrecute in zilele din ţirmti., Aşa -Jutiră, oară n'c^n mai putut da raport .ada­pta jru'moaşei atkinfiri poporale, 'ţinută Du­mineca trecută. la Şiria. (D e altcum aduna-,

.-rea a succes foarte bine. A luat parte pu­blic undi si .o seamă ide fruntaşi din jur

-ţi alte depărtări, în frunte cu domnii Dr. '.Teodor Mihall, Vasife Goldiş, Dr. Ale-■ sandrn Vaida. e tc).

*. Dar de Crăciun. La numărul pre­

zent se. află adaus „CăUndarul de părete“ ■d „Foii Poporutaji“. Acest călindar se dă <ca dar de Crţkiţm tuturor abonaţilor vechi, far celor ce vor abona foaia de acum îna­inte încă fi -$e va trimţte cădiridarul, în- ■da0 după primirea baniUxr.

• •

Num eri de probă ni s ’ctu cerut o nud- ţime în zilele acestea. Prin aceasta facem ■cunoscut, efei vom, trimite la toţi. Dar ru-

puţină răbdare. Mai întâi trimitem foaia abonaţilor vechi, apoi vin la rând cei ■cari ne-mi cerţii numeri de probă. Ace­stora iar ie trimite ni foaia pe râfid, aşa 4 a 0 cum au îpirat cererile. Avem hi să ■tţt&ejde, că to ţi aceştia — după ce se vor fi convins,, 'cft foaia noasfră e grozav de

■ieftinţi, bogtdă in cteprins' şi atât de potri­vită, pentru poporul nostru — o vor şi

-»bono.*

Celorce au comandat „Călîndarultoporulu i" înefi le facem cunoscut, că, fMtul zilele acestea şi sărbătorile nemţeşti, s făcui uiisle întârzieri cu predarea pa-

"chcielor. Pfâffl de prezent, credem însă, *•*? toţi vor fi îpfintft Călitidarele cotnan- fhiie. Jaf cf.00jj% careva tui le-ar fi primit 'lncu! de s'igar, că vor ajunge în zilele aţe- itţa. -De gffţţ gg expedează totul. în ordi-

'du'pjt iMră comande le. Ce e: drept,, câtid sunt. ţdţttea săfâătpri, — ;5f- o parte ş l pe ceecdoltă — întârzieri de

-Vf 'eva >ih im se po t uşor Încunjiira.

_ La Cluj va apare, în-dèa^ i-ia ïu iâ rie lQ l^ o gazetă nouă

. Şoiîţţ 'Sdfeior. Dorim noului nos-twăir&ş izbândă ín lupta pentru lumi-

1'Srca rotnân.

Dl Octavian Goga — la închisoare.Djîpa. Cum aflăm, Subitul nostru poet Goga, va întră Mercjuri (după Crăciun) în 10 Ia­nuarie n. 1912, în temniţa din Seghedtn. Dl Goga va trebui gă păzească o lună de zile temniţa, spre a-şi face pedeapsa djic- tată ţn procesul avut pentru „Ţara Noa­stră“ . .

Ii dorim Siănătate şi tărie dltti Gog'a, Spre a se putea întoarce în pace dintre zi­durile acelea, cari au adăpostit cu de-a sala pe atâţia bărbaţi vrednici de-ai n o ş tri!

Apel pentru răscumpărarea felici­tărilor de Anul-nou. Com itetul central al Asbciaţituiii a lansa t; urm ătorul apel: In preajma Anului-Nou ne permitem a face un călduros apel cătră toţi sprijini­torii culturii poporului român să binevO- iasoă a-şi răsciftn^ărâ -feUcitările de ' Anul- Nou în folosiul Muzeului Asociaţiunii. Mijloacele materiale de care dispune Mu­zeul sunt aşa de restrânse, încât înzestra­rea îui înaintează foarte încet. Şi aceasta e o in are pierdere pentru noi, căci preţioa­sele obiecte de mare însemnătate etnogra­fică Şi istorică, cari sunt o comoară a tre- tcuinlui nostru şi tot atâtea mărturii- ale vieţii noastre culturale, dispar sau sunt a- diinate cu sârguinţă de străini. E timpul suprem să ne îngrijim ca cel puţin o parte dintre aceste coimori ale poporului nostru siă 3e adăpostim în muzeul primei noastre instiiuţiuni culturale. Dacă contribuirile pentîii înzestrarea Muzeului ar fi mai mari, această instituţiune ar luă un avânt, care ne-ar face cinste. Facem deci apel căldu­ros căţră toţi cărturarii roinâni să contri- bue cu sume cât mai mari pentru înzestra­rea Muzeului nostru naţional. Numele do- inatorilor se vor publici ui i ire şi în re­vista „Transilvania“ . Sibm» 9 > Decemvrie 1911. Andreiu Bârseanu, prezident. Oci. C. Tţislănanu, secretar.

Şcoala de fe te dela A rad . In şedinţa sa din urmă, Consistoml din Arad a hotă- rît să facă tui împrumut de o sută de mii de coroane pentm a se putea clădi şcoala cea nouă de fete, pentru care ştim, că a dăruit şi marele binefăcător al nostru, dl Stroescu din Basarabia, o sumă aşa de mare. Lucrările se vor începe Ia primăvară si taănă’n toamnă se crede, că clădirea va

L iberi! Domnii Ion Enescu, învăţător în Peştera (Bran), losif Rude an a din Mă­gura şi Gheorghe Enesru, teolog, au eşit din temniţa de stat dela Seghedin, unde şi-au împlinit pedeapsa pentru „agitaţie“ .

T ifusu l (lingoarea) în C luj. In Cluj bântuie lingoarea printre oameni. După cum s’a. dovedit în tr’o şedinţă a consiliu­lui comunal, cauza e apa cea necurată, pe care trebuie să o bea oamenii, cu toate că în Cluj e apâduct, adecă apa e adusă la casele oamenilor prin ţevi dela izyoara. in ciasuriie de apă (o maşină, cu care se hiiăsoară câtă apă se întrebuinţează într’o fcurte, ca síí se ştie, cât trebuie să se plă­tească (pentru ea) s’au găsit hoituri de ani­male şi plante putrezite. Dela acestea s’a răspândit apoi 'microbul tifusului, care tre­când în apa de beüt a molipsit, şi pe oa­meni. E adecă ştiut, că toate boalele mo­lipsitoare (holeră, lingoare ş. a.) se răs- pândesc mai ales prin apa de betit. De aceea e bine să ferbem bine apa de beut şi apoi numai & o bem în vremur, de epidemii (boaic, cari cuprind pe nuilţO.

Să le fie de bine! Consiliul comunal al Clujului, unde trăiesc atâtea mii de Ro­mâni, a hotărît că banii comunei să-i de­pună numai la băncile jidoveşti — ungu­reşti nici nu sunt i— dar nu ş;i la Economul^ vrednica şi binefăcătoarea noastră bancă’ românească, pentrucă e...% românească!

Scumpirea m edicam entelor (leacu­rilor). ‘Monitorul Oficial (gazeta oficială);/ din Budapesta a publicat ştirea, că înce­pând dela 1 Ianuarie 1912, medicamentele se vor scumpi. La fiecare medicament se p lăteşte materialul, care se întrebuinţează,, şi munca, care se cere pentru a -1 pregăti-, De data aceasta nu se scumpeşte mate­rialul, ci intinca, şi anume din cauza scum­pirii traiului.

C oncurs. In conformitate a i dispo­ziţiile pentru administrarea fondurilor şi fundaţiunilor „Asociaţiunii pentru litera­tura şi cultura poporului român“ se pu­blică concurs pentru ,,preiniul Andrem Miimşanu“ de 300 cor. pe anul 1911. La- concurs se admite orice lucrare originali: românească de cuprins literar, tipărită în cursul anului 1911, fie din sfera literaturii frumoase, fie o colecţiune de literatură poporală. Concurenţii vor avea să înairi- ţtieze pănâ la 1 Aprilie st. n. 1912 birouliş Asociaţiunii în Sibiiu (Str. Şaguna Nr. 6 ) cinci exemplare din lucrările lor. Prem ia- rea autorului se va face în şedinţa festivă, a secţiilor ştnnţifice-literare ce se va ţi- nea cu ocazia adunării generale din 1912.. Sibiiu, 25 Decemvrie 1911. Andreiu Bâr­seanu, prezident. Oct. C. Tâstăuanu, se­cretar.

La fondul Episcopul Nicolae Popea*pentru masa învăţăceilor meseriaşi al „Re­uniunii sodalilor români din Sibiiu“ , la’ stăruinţa dini Laurenţiu Nemeş, pantofar* găsindu-se în Role Falls Ii (Nordamerica> au dăruit: losif Uncliiu (originar din O r- lat), Augustin losivaş şi L. Nemeş (orig., »in Sibiiii), câte 2 cor.; Nic. Venncşan (orig. din Rusciori), cor. 2.50; Ilie Tarcea Căţoiti (orig. din M ag), Achim Bogorin şi. Nic. Aclam (orig. din Ocna-Sibiului), câte 'por. 1.23 şi Vasile Tafcea (orig. din M ag),1 cor. La acelaş fond au mai dăru it: Dr. Aurel Crăciunescu, prof. sem1., 50 b an i- Trandafir Drago*mir, paroh (Arpaşul inf.>1 co r.; d-na Maria Penciu n. Popea (Ha­ţeg), în amintirea zilei onomastice a prea­iubiţilor săi soţ şi frate Nicolae Penciu^ fpîst jude r. şi Nicolae Popea, fost episcop în Caransebeş, 10 cor. şi-Vie. Tordăşianu. prezident 10 bani, iar din Lădiţa Învăţă­ceilor 's’a ridicat cor. 9.10. La legatul Vic­tor Petrişor al acestui fond pentru ajuto­rarea copiilor din Veştem, aplicaţi la. me­serie, 'mama decedatului, d-na Petrişor, a

ra tă a 2-a de co,r. 20 .Spre ştire. CăUndarul Poporului pe

1912 a apărut de mult. Preţul unui exem­plar este 40 bani, trlnds prin poştă 45,- bani. Revănzătorii primesc rabat însem­nat. (Cei ce comandă mal multe exemptare ţi le plătesc înainte, capătă rabat mai' mare ca aceia, cari le plătesc după vân­zare. Ceteşte cele scrise ia pagina 16).

Nimenea să nu-şi cumpere că­li n dar, ipănă când nu vor vedea „Călirt- darul Poporu lu icare cuprinde o seam& de articole folositoare, a.poi o mulţime de chipuri, poezii şi tablouri foarte frumoase. Partea calendaristică şi târgurile de farM. tacă sunt schimbate, completate şi rStfa iuitis din nou. . ^ . Jt:'

P»g. 14e d a ia r ö p d r ü l u i

Ş î-a vândut n e a m u l! „Tribuna“ po­vesteşte urm ătoarea întâm plare din Boian IcoftHt. Târna va-mieă>,. care pe deoparte e înveselitoare, pe de alta întristătoare. Ro- «nânii aveau ^ ş i aleagă un notar nou. P retorul îi« voia sa, candideze şi Romani. Atunci s 'a sculat vrednicul Român, PanUUe l v m , ' ş i-a protestat zicând, că ei Românii im Vreau s ă fie batjocoriri cu notar ungur. 'P re to ru l tot ba. Atunci to ţi Romctmi con­silieri (membri în com itet), tti frunte cu 'preoţii ş i cu primarul, iau p ă ră s it cancelaria. «Dar pretorul to t a altó un Ungur, pentru á r é şi-au dat votul trei Saşi, un Ungur şi aţin singur Rom ân: Gheorghe Duma al tui m iw iiă ............ -

F u r t din b ise rică . Aflăm, că în b i­b l i c a românească din Şelim băr (lângă Si- ttriiu) au întrat n işte hoţi, spărgând ferea­s t r a şi apoi uşa, şi au furat mai multe lu- iCrurî ’sfinte, în tre cari şi două antimise 111 m ref de 40 coroane. Dupăcum ni se spune, îdin brs-ericaaceasta s’au mai furat de vre-o •câteva ori. Pedeapsa lui Dumnezeu îi va ajunge pe aceşti batjocoritori ai ccloi s f in te !

A viz. Se aduce la cunoştinţa onoratu­lui public, că la şcoala românească dc in- »dustrie naţională din Sibiiti, se află de vânzare diferite obiecte lucrate in stil ro- «nânesc, cari pot servi ca daruri de C lă ­dim . Doritorii po t vizita sala de expoziţie In fiecare zi între orele 9— 12 a. 111. şi 2 — 5 p. 111. (Berggasse 9). Marin Cosrna.

D in p ro stiile răm ăşag u lu i. Sunt oa- «neni, cari fac celc mai proaste rămăşaguri, diurn ai să-şi nrcte vitejia. Unul se ră m ă - ;şeşte, că va bea un litru de spirt, şi moare. A ltul se rămăşeşte, că va mânca 24 de oua ie r te tari, şi moare. Şi câte alte nebunii -de-acestea. In Zsablyai s ’a rămăşit 1111 -Maghiar viteaz, Huszár Péter, se’nţelcge jcxî la o beţie, că tovarăşii Iui nu sunt Î11 in stare să-i dea atâtea coroane, câte poate el înghiţi, iii au prim it răm ăşagul şi H u­sz á r a început să înghită la coroane. La a .-treisprezecea coroană i s’a făcut aşa de Tău, încât au trebuit să-l ducă la spital. iMedicii nu i-au putut ajută nimic, aşa că •după câteva ciasuri de chinuri a murit.

M are n e n o ro c ire î n t r ’o casă de n e ­b u n i . In casa de nebuni din Macerata (1- ta lia ) s ’a întâm plat o m are nenorocire. îDoi bolnavi, cari se plim bau prin grădina sp ita lu lu i, văzând că furtuna doborâse xrâţiva stâlpi dela instalaţia electrică, s’au ap ro p ia t de acel loc, voind să ridice sâr­m e le căzute. Curentul electric i-a ucis, Snsă, pe amândoi în m omentul când au pus- íiiána pe sârme. Preste puţin sosiră alţi tre i bolnavi. Aceştia, voind să ridice pe jceiaialţi doi, au venit în atingere cu sâr­m ele şi au fost deasemenea omorâţi pe loc. D irectoru l spitalului a avut aceiaşi soartă. El a crezut că bolnavii s’au încăerat şi a a le rg a t în tr’acolo spre a-i despărţi, însă cum a pus mâna pe corpurile lor, curentul »electric l’a om orât "şi pe dânsul. Doi îng ri­j i to r i au suferit arsuri grele.

Un căm ă ta r p edepsit. In Klagenfurt (capitala Carintiei din Austria) trăieşte un snîlionar cu numele Lavinski Korup. E unul d in oamenii scârboşi, cari îşi înmulţesc a- verea dând bani cu îm prum ut şi luând do­bânzi mai mari decât iartă legea. El a fost prins şi dovedit acum de curând, că a că-

, «nătărit, şi tribunalul l-a condamnat la o -=3ună închisoare şi 800 cor. amendă.

Articolul despre „Programul nos­tru naţional“, care apare în fruntea fou, de 'nid 'molie săptămâni Încoace, - m nu- Mitral, acesta a 'rămas afară, de oarece Ut, acet loc s’a publicai articolul despre N a­şterea lui Christos.

Vin acasă . < De când cu Crăciunul nem ţest, o m ulţim e m are dintre cei erm- igrati la America se ’ntorc acasă. Cauza principală e, că m ulte fabrici nu mai lu­crează aşa de m ult ca mai înainte, ba u- inele au încetat lucrul cu totul. La anul are să se aleagă un preşedinte nou al Statelor- U nite şi fiindcă nu se ştie, ce legi se vor iface cu privire la industrie, oamenii cei bogaţi nu-şi mai bagă; banii în fabrici nouă, iar în cele vechi îm puţinează lucrul.

Nu mai e s te h o le ră în U n g aria , —-a'şa înştiinţează m inistrul nostru de in- [tferne, prin o scrisoare dată în ziua de 28 Decemvrie st. n. 1911. ■ Bine-ar fi să fie aşa!

M ort de su p ă ra re , că a p e rd u t un gheşeft. Fiind vorba de înfiinţarea unei universităţi în D obriţin, trebuia să se a- leagă un loc mare, po triv it pentru o astfel de clădire. Bănuind, cam unde ar putea ridica universitatea, Jidanul Abeles din Dobriţin a cum părat acolo o curte mare cu casă, cu gaudul să o vândă cu m are „chiştig“ . Dar speculaţia n’a fost bună, căci n’a venit nimeni, ca să i-o cumpere cu p reţ mai mare. Se vede, că Jidanul lucrase şi cu bani străini, destul, că a fost silit să vândă casa sub preţul cum părării, ceea- ce l’a supărat m ult. Cum părătorul cel nou a găsit însă pe altul, căruia i-a vandut-o cu un câştig de 20 mii de coroane. Acesta wa vândut.-o, to t a i câştig, la altul şi chiar şi al patrulea cum părător a mai vandut-o cu un câştig dc 5000 de cor. Când a auzit Abeles de toate aceste câştiguri, n’a mai p u tu t ! A luat un revolver inc,Urcat, şi şi-atras uu glonţ în cap, rămânând m o r t----Iată cum e J id a n u l!

B anca ce lo r p ro ş ti . Şi acum se mai găsesc oameni, cari cred, că cea mai bună bancă de păstrare e vre-o gaură prin pod, vr’un fund de ladă sau alte locuri, unde a- jung şoarecii sau fonii mâi uşor. Un Neam ţ a fost mai cum inte: cele şase mii de coroane, in liârtii, le-a ascuns în tr’o sobă, unde nu prea făceau foc. In tr’o zi mu erau acasă, şi fica lor s’a apucat să facă foc tocmai Î11 soba-bancă de bani. Când au venit acasă, nu mai eră nici ce- nuşe din cele şase inii de coroane. — Banul câştigat cu cinste nu trebuie ascuns, cj g r i j i t !

Se duce p o r tu l ch inez. De când cu revoluţia cea m are din China, Chinezii re ­voluţionari s’au schim bat cu totiil — în p ri­vinţa portului. De unde mai înainte fiecare bărba t purta o pletă lungă, de s’ar fi m ândrit orice femeie dela noi a i ea, acum to ţi şi le-au tăiat, acoperindu-şi capul cu pălării aduse din Europa. Hainele lor cele largi şi de coloare roşie, galbenă, a lbastră şi-le lapădă şi se îmbracă în haine strâm te orăşeneşti (nem ţeşti, cum le zi­cem noi, cu toate că sunt franţuzeşti). Mai ’nainte aveau ghete m ari, moi, de postav, acum îşi năcăjesc picioarele cu ghetele noa­s tre cele strâm te.

Cam aşa se fac îm prum uturile dela un popor la altul. Nu se îm prum ută ce e bun, ci mai ales fleacurile, chiar păcatele.

Şî Turcii s’au să tu ra t deGuvernul turcesc pregăteşte un p ro fe ^ T ‘ lege, prin rnre ** * danilor in As,a mică, îndeosebi în pa, stîna. Poftească în Ungaria, nenorocita. ^

Otrăviri în Berlin. La C răciun nemţesc s’a în tâm plat mai multe cazuri de otrăvire, fără ca pănă acum să se ştie siguranţă, din ce cauză., Sute de o m ^ i au fost apucaţi de sgâixiuri de stomac că­zând la păm ânt. Aproape o sută au murit după un ■sfert, cel m ult © jumătate de or* dupăce îi apuca sgârciurile. Mulţi dintre ei au d ec la ra t,.că au 'mâncat peşte vechio■ •Dintre cei m orţi cei mai mulţi au fost sec­ţionaţi ( tă ia ţi) , dar nu s’au găsit nici un microb de boală în ei, aşa că medicii spun că trebuie să fie otrăvire cu peşte stricat' care e foarte primejdios.

Foarte frumoase ilustrate de Cri-, ciun şi Anul-Nou — eu preturi ieftine —!se află de vânzare la librăria „Foii Po­porului".

O leg en d ă (poveste ) din Maroco po­vesteşte, cum Allah (aşa numesc molia- medianii pe Dumnezeu) le-a dat femeilor din Maroco de lucru. Intr?o zi Allah um­bla prin pustiul de nisip şi se gândiâ kt ciasurile neamului omenesc. Deodată vede în tr’o parte o femeie tinără, sănătoasă şi voinică, care sta lungită la soare şi căsca, de să i se mute fălcile. Allah a-tot-ştiu- ’ torul cuuoscîi numai decât boala ei îngro­zitoare: urâtul. Dar înţelepciunea dumne­zeiască găsi leac. El aruncă înspre femeie-' un pumn de pureci zicând: „Muiere, lenea e începutul tu turor răutăţilor. Darul meu ■te va scăpă de acest păcat şi-ţi va da de lucru !“ De-atunci femeia marocană e plină de pureci şi căutarea lor e munca ^ ei zilnică.

C iocnire de trenuri în Ungaria. Pe ■linia ferată dintre Budapesta şi Bruck s a întâm plat zilele trecute, din nebăgare de seamă, o ciocnire grozavă de trenuri, care a costat şi vieţi de om. Înspre ziw . sosi în gara Tatato 1111 tren de ‘marfă, careveniâ dela Budapesta şi avea să plece spreG raz (iu Stiria-Austria). In acclaş timp se apropiau dc gară alte două trenuri, unu venind dinspre Viena, iar celalalt tot Budapesta. Nefiind destul loc în;g^ aP^ tril prim irea celor trei trenuri, sa a Win sii între în gara numai Venea dela Vienia, iar acea» veniâ dinspre Budapesta, să mai a, pănă Ia plecarea trenului, care merg^ Graz.. Mecanicul trenului, care ve * - spre Budapesta, n’a observat s^ ntlj*uteală; oprire şi mergea spre gara cu m Deodată se întâm plă ciocnirea^ ^din gară, care fu prefăcut m sunt-m urit doi oameni, slujbaşi e ’ ^ răniţi greu alţi 12 . Intie cei r obsirvat

e şi mecanicul, care

----------- Nt. 5$

trenul, care care

st'epte

greu loco-— • A asemnalul, căci în căderea ui v\cior motivă, roatele i-au tăiat aman ^ c0. rele. Pagubele trec preste ^00**

caroane.Un profesor de seminar ^

hânglier. în Rusia nu «u«f ta ^ pe celtiti de stat, cum avem de p bUie s<tdin Budapesta, care, decate _ ^ fie spânzurat vr’unul con dam ^ con­vine în oraşul, unde se 1 „ de damnat. In Rusia se f & g * clfleva voie celce vrea s* ,arept p U « i-se ■ « « * ”povesteşte, că stareţul

Hr. S3 «OAI* m sW U LW 15

^ c v a (v-cchea capitală a Rusiei) a fost 3 afară din slujbă, pentrucă s’a dovedit, J •} făcut m ulte ticăloşii. Cercetându-se

dcaproapc trecutul lui, s ’a aflat, că’ el V fos* o (ta ta şi hângher de bună voie, in cbieff, unde acest s tare ţ fusese profesor zje teolog**» avea-u să fie spânzuraţi nişte îevoltiţionari- M-ângherii, cari sunt foarte iies;preţ«iţ> în Rusia — ca de altminteri flreiufindcni — poartă în răstim pul slujbii |£lj, faţa acoperită cu o imască roşie. Unul intre revoluţionari smulse hingherului masca de pe obraz-. Şi ce să vezi? Han­gerul de bună voie eră profesorul de teo­logie Gnievuşeff, care a ajuns' apoi stareţ U o mănăstire din Moscva.

I Cărţi şi reviste.Revista „L u cea fă ru l“ . Numărul ju-

bilar aî revistei „Luceafărul“ va apărea de [sărbătorile Crăciunului. Acest număr va «jprinde articole, povestiri şi poezii de următorii: L Agârbiceanu, I. Borcia, Ilariu Ciiendi, M. Cjunţan, Silv. Dragomir, Dr.

I Ou. Ghibu, Octavian Goga, I. Gorun, St. 0. losif, I. I. Lăpădatu, Dr. Sextil Puş- carói, Dr. P. Roşea, M. Sadoveanu, V. Stan- du, Oct. Tăslăuanu, D. Ttímescu şi alţi'i. In acest numii r se începe romanul „Pove­stea unei vieţi“ , de I. Agârbiceanu. Su­biectul romanuhii e luat din viaţa ardele­nească şi e unul dintre cele mai bune ro­mane, cari s;au scris la noi. In numărul prim va mai fi o reproducere artistică în cotoii, reprezentând o madonă de a lui ■Raffael, o caricatură şi cronici vesele .— Numărul juh iIar al revistei „Luceafărul“ va fi deci de toată fnims-eţea şi se va tri- mite ca nym ar de proba. Cei ce doresc să-l aibă sunt rugaţi să tm ijită adm inistraţiei .Luceafărul“ suma de 50 bani. Numărul ?rim s-e tipăreşte mimai în 5 mii de exem­plare. Publicul sjâ; grăbească deci a i co- nsjKiele. Revista „Luceafărul“ în viitor ‘a apiărea săptălmfânal după stil vechiu. 'ed. şi adm. revjtet. „Luceafărul“ Sibiiu Nagyszeben). Abonaimentul este : pe un n 20 coroane. Pentru preoţi, învăţători şi studenţi: pe an 16 cor., o jum ătate deii S cor.

Cel mai potrivit dar de sărbători «litru copii. Atragem atenţia părinţilorii învăţătorilor asupra Bibliotecii tincre- zhti, dată la iveală de „Asocîaţiunea pen- îm literatura înmâna şi cultura poporului fonvân“ , din care bibliotecă au apărut pană îcuin următo,arelc opt broşuri;

1, Puiul, povestire de loan Al. Bră- h-ne&cu Voineştj. — 2. Vestitorii, pove-> % e de Mihail Sadoveanu. — 3. Meşterul

şi Luniitiimcă de Const. Negrazzi.*■ 'Darul tui Cluistos şi La fereastră de ^ui Popo viâ$-B$paţeanu. — 5. Doi călă-

povestire de C. Sandu-Alde a. ■ 6. ^°i bătrâni, povestire de Iooji Agârbi-

mu. ~ 7. Tuşa Oatta, povestire de loan 'kfirbiceami. — 8 . BalaunU cik şapte ca-..

poveste de Petre I spire seu.

In această colefcţie s’au luat, cum se dupâ nimtele autorilor, numai piese

aflate ca potrivite pentru tinerime c Secţia şcolară a Asociaţiunii. Preţul nc‘ broşuri este numai 6 bani; întreagă

'°kcţia cotfjtk deci 48 bani.

biblioteca tineretului se află de vân- ^ la toate librăriile şi tipografiile ro­b eş ti din patrie. Ceice vor comanda di­

rect dela biroul„Asociaţum ii“ (Sibiiu Str. Şagjuna Nr. 6) cel puţin 50 de serii de câte 8 exemplare, vor primi wn rabat do 25<yo1. Seria se va continua în cursul anu­lui viitor. Sibiiu, 17/30 Decemvrie 1911.

• Biroul Asociaţiunii.

A apărjut în Bucureşti „C a lin d a ru l Lumea Ilustrată“, al cărui cuprins se iaflă în inseratul din Joaia de azi.

„Calindarul Minervei“ p e anul 1912 a apărut. E foarte frumos ilustra t şi re­dactat cu îngrijire, având iun cuprins bogat şi variat. Preţul Cor. 1.25, iar 10 bani Sdeosebit pentru porto. De vânzare la Librăria „Foii Poporului“ .

Gâcitori.De C him u.

E l S C A E D Ü A Ţ N A O M !

O L E A NT I A A T T I L N

II.AurelîfieolauNichiforOctavian

* ■

UlpiuFabiuEugen

, Romul ,loan ■ v . -ComeiIrimio

. Tit ■ ’ '■

Din acestea nume să se estraga o salutare.

Intre dezlegătorii acestor două gâci­tori se vor sorta 10 preiriii. _ Prim u! va fio carte în Jprcţ 'de 5 coroane, al doilea de3 coroane, al treilea de 2 corottiie, iar cele­la lte dcslcgături bune se vor premia cu alte cărţi folositoare.

Sortarea se va face numai între desle- gătorii, cari au foaia abonată şi au plătit preţul abonamentului cel puţin pe o jumă­tate de an înainte. Terntinul pentru trimi­terea. de 5 legări lor este: Dumineca cea din- tâiu- ikt.pă Bobotează (8/21 Ianuarie 1912).

Numele premiaţilor, precum şi al ce­lor ce vor fi deslegat bine aceste gâcitori, se vor publica după aceea în foaie. -

Poşta Redacţiei.Din lipsă de loc, răspunsurile dela poşta

redacţiei din acest numSr, — se amână pe nu­mărul viitor.

Celorce comandă »Calindarul Poporului« le atragem atenţiunea, ca să cetească bine condi- tiunile de vânzare dela pagina 10 a foii. Nu­mai pe lângă acele condiţii putem trimite căli ri­da re. Aci amintim din nou, că mai puţin de 10 e&emplare nu putem trimite, decât dacă sunt plătite înainte, altcum costă prea mult poşta. De pildă: unul, două sau pSnă la o calindare, plătite înainte, se pot trimite pe poştă cu marco de 5 bani pentru fiecare esempliu*. Dela o esem- nlare în sus trebue făcut pachet. Iar pentru pachete dela 1 - 5 chilo costă. poşta 72 bani. Sau dacă cere cineva unul sau doua cSlindnre, ca să le plăteasoă când le scoate dela poştă, încă trebue făcut pachet. Acesta costă — pană la 1 chilo — 55 bani, aproape cat şi căhndarele.

ECONOMIE I

Redactor resp.: Nicolae B ra tu . Editura şi tiparul „T ipografia Poporului«.

Boaîele vinului.E frum os lucru butoiul sau chiar bute»

Ot vin în pivniţă. Şi taai frumoşi e, câwC ţej vin din vi<ia ta şi ştii, că ai să iei bani frumoşi colea la anul, cand a mai îml>ă~ trânît şî-i creşte şi preţul. Păstrarea vi­nului e împreunată însă şi ea cu năcazuri,, căci şi vinurile îşi au boalele Lor. Despre: aceste boale vrem să povestim ceva cetito­rilor noştri, căci acum e tocmai timpul po­trivit, când omul se poate ocupa de ele.

De multe ori auzim spunând1 despre: (Un vin, că are gust de bute.. Iată de undet vine boala aceasta: unii oameni nu prea se. pricep la curăţirea vaselor de vin şi lasăi în buţi drojdii, cari se lipesc de doage şi se mucezesc cu vremea. Fără a curăţî bine f.'asiil, toarnjă] apo} alt vin în el şi acesta ca-« păta gustul acela rău. Leacul e urniătorul z gjolim vinul cu gust de bute^întrio bute cu-; ratiă şi adăugam drojdie de viii nou şi bun,- După aceea încleim vinuî, apoi, după câ­teva zile, îl pritocim. , j

Mucigaiul sau floarea vinului e un în«« ceput de boală, căci după el urmează î^ă< crirea vinului. Mucegaiul se formează dea-, snpra tuturor vinurilor, dacă nu ţinem va­sele totdeauna astupate şi pline bine. Se., mai cere, ca vinul s'ă fie ţinu t în pivniţe răcoroase.

La îm iaire sunt supuse mai ales vi­nurile, cari n’au mai mult de 6— 8 centi­grade alcool (spirt, tărie). Dar şi acestea îmimai atunci, .când vinul s;a aşezat în b u te dupăce s’a prefăcut to t zahărul din must:. î;n alcool şi când ajunge aierul mai cald; la el. E ştiut, că alcoolul făcut din zahăr:, vrea să se prefacă în o le t.^N ’avem decât să punem un fedeleş de vin la căldură, şi căpătiim cel mai bitn o ţe t de vin. Prin ur­mare; ca să ferim dela început înăcrirea. vinului, &ă grijim, ca el să fie pus în bute înainte de-a se fi prefăcut to t zahărul în-

. alcool, iar butea s-ă- stea în tr’o pivniţă răco- roasă. Dacă n’ain avut grije dela înce]>ut şi vinul a început să se înăcrească, ne a- jutăm în modul urm ător: Luăm boabe de grâu, şi le ţinem la căldură, unde le stro­pim a i apă» ca să încolţească. Din grâul!‘ încolţit luăm ca o jum ătate de chilbgram,, după clitn e şi mărimea butii, îl punent în tr’un săculeţ de cârpă lung şi subţire cal un cârnaţ şi-l. vârâm1 pe vrană în bute. In modul acesta încetează prefacerea alcoolu­lui în oţet, căci fermentul (materia dosipi- toare) din vin lucrează, acum asupra grâu­lui încolţit, ca să-l prefacă în zăhar. Ia r puţina acreală; rămasă în vin o îndepărtăm topind în puţin vin tartru neutru (se ca­pătă în farmacie, apotecă) şi adăugându-I vinului din bute. Tartrul acesta se împre- ţună cu oţetul şi cade la fund în formă d e sare. Se poate dcaltminteri întrebuinţa dela _ început tartm neutru.

Unii crâjmari păcătoşi pun în vi­nul înăcrit rugină de plumb (litargă)„ care încă se împreună cu oţetul şi for- mea za, un fel de sare. Dar sarea aceasta e otrăvitoare şi ceice beau astfel de vin se îmbolnăvesc de stomac (inimă).

Vinurile cele roşii sufere uneori de anutraciunc. Când simţim, că s’au arnărît astfel de vinuri, adăugăm puţină dro jd ie de vin nou alb şi o cătăţim e de vjn tot! nou; măi putem pune şi zăhar pisat, caret;

Pag. 16fOAW ROPORULU!

s a şteargă gustul amar, apoi astupăm bu­to iu l bine şi-l rostogolim , ca vinul să se am estece bine cu ceeace i-am adaus. Vi­g u rile , cari şuier de amărăciune, nu sufer de loc de înăcrire sau băloşire.

Vinurile slabe sufere une-ori de bălo­şire, aşa că par cleioase. Cauza e, că au p rea puţin alcool (sub 8 centigrade), adecă au avut prea puţină dulceaţă (zăhar), prea puţin tanin (o m aterie, care e şi în scoarţa s te ja rilo r şi se foloseşte la argăsirea piei­l o r ) şi prea puţin tartru. Dacă s’a îmbă- loşit vinul, luăm cam 320 dramuri de sare de tartru (dela farmacie), le topim în .5 chilogram e de vin bălos şi le turnăm în %utea cu vinul bălos, socotind-o de o sută de vedre. Dacă e mai mică, punem mai puţină sare de tartru, potrivit cu cantitatea vinului din bute. Apoi amestecăm binevi-

*iul, fie cu o bâtă lungă, pc care o vârâm' p e vrană, fie rostogolind, de se poate,

Wh'utea . _____ ...

A apărut

Călindarul Poporului pe 1912.

Anul acesta dovedeşte şi mai mult ca in trecut, că „Călindarul P oporulu i“ e s te cel mai bun, cel mai bogat, cel mai frumos şi cel mai bine îng rijit dintre toate •călin dârele noastre. Preste 50 de icoane a lese şi frumoase, de-alc bărbaţilor no­ştri fruntaşi, porturi, icoane dela serbările jub ilare ale Asodaţiunii, împodobesc pagi­n ile lui. O icoană mare, colorată, care p o a te fi podoaba oricărei case romaneşti, n e arată pe toţi preşedinţii, cari au fost tn fruntea Asodaţiunii noastre. Mai cu­p rinde Călindarul nostru două icoane, de -cari nu s’au mai văzut la n o i: porturi ro­m âneşti, de bărbat şi femeie, de pe la anul 1650. -Sunt după nişte fotografii a- num e făcute de pe o carte tipărită acum 250 de ani.

Ce priveşte celalalt cuprins al lui, am avut grije să facem din Călindarul Popo­rului o carte de folos, pe care oricine să o p ăstreze a i drag şi dupăce i-a trecut anul. V ăzând spre marea noastră bucurie, că po­p o ru l nostru nu se mai m ulţum eşte cu un călindar sec de câteva pagini, am dat o bo­g a tă materie pentru învăţătură şi petre­cere.

. In anul acesta, pe lângă partea calen­daristică obişnuită, am refăcut partea de­spre postă şi telegraf astfel, încât oricine să se poată lumina numai decât, când are trebu in ţă de sfat în privinţa aceasta.

Lista târgurilor încă am îndreptat-o astfel, încât oricine poate găsi numai de­câ t târgurile de cari se interesează. Sunt făcu te a tâ t după. luni, cât şi după comune. (Târgurile după comune poartă şi însem­narea târgurilor de vite cornute, de oi, de -porci şi de cai, cum n’au mai fost pănă acum.

Poezii frumoase de domnii O. Goga (D oina), /. U. Soricu (D oina), V7. Efiimiu (Traian şi Decebal), o mulţim e de poezii poporale , glume, sfaturi, pilde, cugetări, vorbe înţelepte îm pestriţează paginile. Fru- -ffloasă e poezia La hora de colaboratoarea noastră , doamna Maria din Ocna, precum •şi Cântecul Ţăranului. Dăm şi o anecdotă iiouă de Ţ. Speranţă.

Istoria unui pocăit de părintele I. Agârbiceanu va lumină pe mulţi despre prefăcătoria aşa num iţilor pocăiţi, aceşti

Jă .pădaţi de legea noastră strămoşească. XHntre bucăţi mai am intim : Asociaţiunea,

P m & ttftţti Asocbaiiunii, biografia d-lor Cú'sma, Aiidreia Bârseanu, Vasile Sucm :Aurel Vhâai, Dr. Iuliu Mama, lacob Mu- răs-an (cu fotografiile lo r), o povestire frumoasă Voia Domnului de Mihail Sado- veanit, Otrava bcuturii, Şcoala de industrie din Sibiiu cu mai m ulte chipuri.

O bucurie şi folos mare va pricm ui cetitorilor călindarului Advocatul poporal, în care dăm pe aproape 14 pagini sfaturiamănunţite .

despre moşteniri şi testam ente

(Averea câştigată în tovărăşie, Com unita­tea averii, Zestrea, D reptul de m oştenire, Dreptul de m oştenire al femeii, Desm oşte- nirea, Testamentul, Testam entul scris, T e­stam entul a i graiu viu, Revocarea (nimi- d re a ) testamentului, îm părţeala, Prim i­

rea m oştenirii).; O poveste frum oasă despre Istoria

neamului omenesc urm ează unui articol plin de sfaturi despre Apărarea pom ilor de omizi.

Şi’n anul acesta Răvaşul nostru dă pe 34 pagini în treaga istorie culturală, po­litică şi economică a neamului nostru m anul trecut, fă ră de-a uită de în tâm plările mai însemnate din strainătate.

Dl Petrea Dascălul dă versuri d ră­guţe pentru icoanele de porturi rom âneşti cuprinse în C ălindar. La sfârşitul C ălin ­darului dl Petru O. Or Uit anu îşi face Ră­vaşul său în versuri.

Mulţi s’au adunat anul acesta, ca să dea un adevărat Călindar al Poporului. Cetiţi-1 şi vă veţi convinge!

*

Călindarul e m ult mai mare ca anul trecut. Cuprinde numai literatură de cetit preste 200 de pagini, iar cu celelalte pu- blicaţiuni se urcă la 350 de pagini. P re ­ţul Iui este însă to t cel vechiu, de :20 cr. (40 bani) exemplarul, iar 5 bani pentru porto postai.

Cine comandă cel puţin 20 exemplare şi le plăteşte înainte cu câte 20 cruceri bu­cata, mai capătă două căiliiulare pc deasu­pra şi se trim it toate acasă plătite de postă.

Acei care cum pără 2 5 —50 exemplare Ie capătă a i t i cr. (2S bani), dela 50 bu­căţi în sus cu 12 cr. (24 bani) unul, dar trebue să plătească şi poşta Ia primire.

Banii trebuesc trim işi totdeauna în a in te de aceia, cari voesc să capete că- lindare cu aceste preţtiri atât de ieftine. Numai comande dela 30 exemplare în sus se trimit şi cu ram bursă, adecă să se plătească la scoaterea dela postă. Mai pu­ţin de 30 exemplare nu se pot trim ite ne­plătite înainte, din cauză că atunci vine prea scumpă posta. — Călindare nevân­dute se primesc înapoi pănă Ia 15 Fe­bruarie n. 1912. Dar trebuesc trim ise p lă ­tite de postă, care nu se poate detrage din preţ.

*

Toţi aceia, cari voesc a vinde călindare să se adreseze la adm inistraţia „Foii P o ­porului". La acei revânzători, cari sunt oameni de încredere, dăm călindare şi ca să le plătească după ce le vor vinde, nu­mai cât atunci nu e rabatul chiar aşa de mare. Pe lângă plătirea după vânzare, ,dăm călindaru l: cu 14 cr. acelora cari co­m andă dela 50 bucăţi în sus, iar cu 15 cr. acelora cari comandă mai puţine de 50 bu­căţi. Ei au însă a p lăti şi posta, fiindcă pachetul se trim ite neplătit.

„Foaia Poporului“ cu numărul , afUi de vânzare în Sibiiu - în tot d st sul săptămânei - la Administraţia Lr strada Măcelarilor Nr. 12, precum si trafica şi prăvălia de ziare L. v. Németh în strada Turnului (Saggasse) Nr. î v ■ pentru partea de sus a oraşului în trafik şi prăvălia de ziare H. Frank, strada Cis- nădiei Nr. 36.

__________ ____ ____ N». 50

Localul de întrunire al RomânUor din Sibiiu şi jur este Restaurantul Bnte pe prom enada Bretter, unde se-afla mân--, cări şi beuturi bune şi ieftine.

Atragem atenţiunea cetitorilor n(*L. stri asupra m aşinilor şi motoarelor de beri- zin dela fabrica Adam, al cărui 'reprezen­tant pentru Transilvania e dl loan Schieb conducătorul Hotelului Bonfert din Sibiiu Vezi inseratul din foaia de azi.

Loc deschis,D u r e r e a d e c a p c lh i-

n u i t o a r e ş i i n s o m n i a provindo cele mai multe ori (lin mistuirea grea. Din rapoartele ştienţii'ice estragem, că apa naturală, amară F r a n z J o s e f e folosită cu pil- ccre în clinica de nervi ce?, rea;, din Viena, pcntrucâ apa Franz Josef şi în doze nici folosita, înlătură cruţă tor desvoltarea mi u tor morburi. Să poote căpăta în farmacii fi prăvălii de ape minerale-

Casadin Sibiiu, strada Turnului (Saggasse) Nr. 48,-. dimpreună cu localul de cârc im ii, e de vâmre. Informaţii se dau icolo.

pământ de t a s tIn .Sibiiu, strada Turnişorului se aflit de­

valizare un pământ potrivit pentru zidit. A se adresa in Sibiiu, ’/.icgclgasse Nr. 3.

ConcursLa postul dc cantor pentru biserica gt.

cat, din Răşinari prin aceasta escriem cot«®- cu term inul de ; / lanuane st. n. i9!2, , a1 unii este de -JOO cor., cari se plătesc d u io a sa biscrieei“ , p lus venitele laterale' compui«» m",0 coroane, ^ :

Doritorii de a o-upa acest post adreseze rugarilit oficiului parohia S’* ® ’ . Răşinari pănă la terminul minut. . curenţi îo aştenptn mi fio cantErcţi nun -,noască tipicul.

Răşinari, in 1 Ianuarie st. n.

.09 1 - 2 '» »““ *Pom piliu Simonett,

piiioch g r .-c a t^ ^ ^

------------------------------- 4C6 i -1Nr. 1 6 1 8 /1 9 1 1 not.

P u b l i c a ţ i u n e .

Comun« Sărate, (lă ^ tnţiune publică, pe durată 6 tgtgtoara din de locuit de sub N r. ■ ° ^ J edjfMflIelatwil.e2 odăi, 1 cu lin ă precum Şi p rcţr.l sir1'aparţinătoare şi grŞdina*l ®u ? _ ggrei în 2 0 Ianuarie 19 3 ’ a 'vadiu

L icitanţii au a depunepreţul strigărei. t v£(]ea

Condiţiunile detailate P . Jl0uui»1< • « 1 . oficioase în « » c e l . » »■»“ >“ 5

Sărata, 2o Deccmvr. m.r,Maximilian Budacu m. p-, ucu *

not. subst

61) 33—

isiM JW ţf*

ftOAIA' RaPORUilOî Pag. r

tfoşie de arândat.•UUÎ am po hotarul comunei Dam-

jjuhsem«* - 0 10Q juggre catastrale,

" ;i ° a °Z o arânda acum îndată. Moşia anual peste 12,000 cor.

M» 110 w ;; do a liw în «an d ă aceasta mo- M ia Simian Ispas/m Daia-ro-

5 ---------------

rT:' Aviz.un c'.mc d i st pentru a_ prevedea

i mni miei ifiră Îndrumări, protazându-sa iaC ; ei' dela dânsul cunoaşterea limbei ro-

- i i înv A b ile , imediat. D r. Mdtyas La- ^ W Cisnadiei Nr. 26.

De vânzare.Subscrisul vâlKl un pământ de 700 □

Iir, ;pj Pc care să află zidită la o parte şi o ^ Î a i m t c ă . One ar dori Bă cumpew noma. 5 îS « K la 400 stângini încă se poate. A se £ ,? h Petm Avrigean. b,l*q&sst- Nr. 14.

Doi învăţăcei?„ ^;f,v dela IU— 15 ani, se primesc la C o n - î t a n t i n B a « , curelar în Stim e, strada Jkaruhti (Schmidtgasse) Nr. 7. -50 o 3 ^

Se pot cumpăra•,» M e inititatului „Srfsian»“ din « “ “ •

L u r . i l maro şi sub preţul nominal _'Doritorii să se adreseze la administraţia

„Ftii Poporului“ , de unde vor afla adresa resp

........... 'Z^ 3î3 2—1O casa,, graj«!, şnră şi gradina, se află de vânzareî„ SfAiiu, Kideligasse N r. 3*.

0 fată tinivl:şi i^tiiliacnta, care ştie să conducă o ^spodarîe •doreîie a intra la o familie cultă româneesca ca gospodină sau lungă copii. Ofertele su i u » . jăratiCă*, sunt a se trim ite' la administraţ * „Foii Poporului“ , de undo se vor adresa ies

,;peetîvei. __

„ C a s s a d e p ă s t r a r e i n M e r c u r e a “

• so c ie ta te pe acţîi (comitatul Sibiiu). ===== Primeşte depuneri spre truciiftcare atât la ceiita». cM ?i la filud&

din ^ a -Iu H a a i 5 «/o- termin de abzicoie maiPentru depunen dela »000 coi. m sus L 10 000 cor.lu n g solveşte la filială' ? > * / . a s0 c a p t a t a i z â -în sus în aceleaşi condiţii 5 /0. interesele nela semestru; darea după interese o plăteşte . gg

Atât la centrală cât ţi la filială S | ront-CyWntiîipaiSGă replătibilă în rate, M M M l U J J J ® JJ& mai favorabile con- cu asigurare IlipoifESPi 83,11 P ° au 6—io

m p « . f * neşte f f l l t f f l i l ÎS tDlOţiPl. ?1 tM W ?11, « ® P W eda bancă pe lângă serviciu prompt. fWornvric a. c. Localul

u t " L ) lftog» fi—filialei e în strada Vmţului nr. 1 ( D i r e c ţ i u n e a .■» »» n . . ...Misseioaunei.

M u s ^ i t aţtim&ta cetitor. - la comande sau tot {«Iu! de alte cumpărări, făcuta în unas nnuî inserat cetit în foaia noastră, — a aminti şi spune, >5 despre tacnmto owaanâst« sau. cumpărate ai ceti-

inseratul din „foaia Poporului“ .Prin fccfwsts. contribui şi D-T» 1» *&»'

•ndirea * 1* » bii de Eltă parte vei fi Eorvri de f t M , OA ca »ceasta să te coste ceva nm ®utt.

Piese de teatrude S ^ c i «

potrivite pentru' a fi reprezentate la sate:

, ,Nunta Titanului* comedw origi­nală în tr’un aet, scrisă m ver suri, preţul . • •

..A. i plecat la târg“ dialog comio •».Tiranul în căruţă“ dialog.

seria în versuri ediţî» a m -a •■■«»Tiranul cătaţii* comedie originala ...

într'un aet, scrisă m versuri eai filţia a III a preţul t . . • •« y Să pot proeura dela „TIPO

i'ÎA POPORULUI" din Si^“a„Pr^ t J kttua. actor în Magareia u. p. Burkoa (_ ■

-im .) trimiteţi preţul înainte, plus o fii. pen.w : :f esta după -nn exemplar.

T o t i e l u l d e t i p ă r i t u r i

moderneexeantă ieftin, grabnic şi eonşiienţioa

„Tipografia papotului“=— = S I B I I U —si rada ’ Măcelarilor N r. 12.

Ilustrate 4b Mciiffl V M\-M[- precum şi

D l i E R I T E ILUSTRATE F R U M O A SB _

iT m ^ T a le g e r e ţ i cn diferite p reţnn .

T O T F E L U L d e B I L E T E d e V IZ IT Ă ,

in cei mai modern stil.

H Â R T I E d e E P I S T O L E

în diferite preţuri «i calităţi.

B IL E T E d a C U N U N IE

dela cele mai simple până la cele mai fine

i i

■ a 0

L a „C ro ito r ia U n iv e r s a lă '

I . f g f E I f O Ws tr * C i s » « « N , 30. S I B I I U . Strada Cisnadiei Nr. 30^

____________________ T elefon Nr. .172.. -------------------

Premiat:E x p o z iţia in te rn a ţio n a lă da m odă

Paria 1911 Grand Prix şi medalia de aur.

❖

Premiat:E x p o z iţia u n iv e rsa lă d in

Eonisi 1911 G ran d P re m io şi m ed a lia de a u r .

60 fii 30 fii

20 fii.

I)ri„ aceasta îmi pen„it a public, că în a te lie ru l m eu e P tQt feiu ţ ha ine , atât la 20 de lucrători, primcsc şi -civile c ţ şi militare.

, , tn im n ii si ia rn a tocmai acum n u -a Pentru sesonu sto fe engleze şi indigene. Croiala

r ^ t T ^ f J t i m a * « . 1K“‘m °n “^ S e r v i c i n solid ,1 ^ . n i , Pre.nri m oderate.

Sprijiniţi industtia rom ana.

. 18 FOAIA ROPORULUI

Târgurile de ţară.(Ziua târgurilor e după calendarul vechiu).

24 Decemvrie: Chişineu.25 Decemvrie: Boroşineu, Siuc-Sepviz.26 Decemvrie: Cocmani.27 Decemvrie: Chezdi-Oşorheiu, Co-

•ţialm, Debreţin, Sibiiu.28 Deccmvrie: Cluj, Hadad, Ilieş-

falău în Secuime, Iermit.i>eş, Ciuc-Cosnraş, Grisul săsesc, Ghiala - cuta, Huedin, Roşinau.

31 Decemvrie: Capolnaş, Sântămăria de piatră, Vinerea.

1 Ianuarie 1912: Deva, Lăpuşul ro ­mânesc, Lupşa, Şilimegi.

2 Ianuarie: Criş, Făget.3 Ianuarie: C rasna: Fântâna (H ideg-4 Ianuarie: Giula, Murăş-Oşorheiu.5 Ianuarie: Corond, Ormeniş, Vajda-

Recea.6 Ianuarie: IIia, Lapuşul ung.7 Ianuarie: Buza, Jiniborul mare, Sar­

m a şui mare,S ianuarie : Baţon, Silvaşul de sus.9 Ianuarie: Baia mare, Cal.10 Ianuarie: Luna.In aceste zile se ţine în comunele de

m ai sus târgul de mărfuri, pe când târgu­r ile de vite, cai, oi, porci, etc. se ţin, ca d e obiceiu, cu 1— 2 zile mai înainte.

Preţul bucatelorIn SIB IIU la 2 Ianuarie st. n.:

I>'-Ss . . . . ' Cor. 16.— p*nă 18,— de heetolitrsrj t . . . ■ 13,G0 n H.iO , .O m .................... t> 1 0 ,- 1» t l . „ „X V ................... • t; — n 7,— ,

. . . . n v.60 . 10,40 , *2.B0 .. * .6 0 .,

. J‘ '« J- . . , . 18 — „ 2 0 , - . - .<•? i .t Mr. S . . ft 86,60 . 36,«O la 100 cHîs

. , 4 ; . n 36,80 ft i?u>0 „ n *• . ‘ 6 • • n ■. 81,00 . 84,G0 „ , B

• n 1 7 0 ,- n 1^6, 3 n n~ <’ n»>sH1 de porc . n 1S0,- » 1 8 4 ,- . , n■ ■i'.bis îtcuî . . . * ss,— n ^2, n . n

o d-s irnsisi . . n 7 0 ,- r 8 4 , - r , »Sin (5« i amilii topit n 100,— . 100, - „ , *■îîijUD . . . . n 64.— r 6 V - „ „ 8

^ * a .................... n •1,80 > 7.-Î0 , ,Liiane ds foc neplutite , 8 - , 9,— 1* «st. cui

. n . Plutite n 7,— n- i j l r i rftfînat , . n 2,20 „ —,— 1» litru.S i .n ordinar . . n 2,18 On XJ • ■

«ie TÎtS pentra supă Cor. 1,40 p&ni 1,181* chiio, . * n irfplur» „ 1,80 „ 2 , - , 9. , *stet • . . n 1,20 * 1,80 ,

1,40 » 1,92 .n

. . roro • • • n M- f-ui, ÎD t*w4ţt . . n “ ,67 . 1 , - , 0•Ta p*.ir-4r de miel , • * ” • * —, „ tt-Qirza iia cal . . • *♦ •* "—.80 * 1,20 „ ti

In BUDAPE STA în 3 Ianuarie st. n.:Jis TS» 78 chilo Cot. 11,“ 5 până 11,75 la 60 thilo

. . , 78 , , 11,07 , .11,85 , , ,

. . . 80 , . ,1,77 „ II,v5 . , ,m s z t i ......................... :t.87 „ )0,10 . .f e s .............................. 9 2; „ 9 05 . , .

. . » 9,40 , 9,85 . s tfşaiii-os jkm . 8,40 „ 8,E 5 „ „ „£«s»*î» de porc Cor. 173,— p in i 176.— la 100 ciilo

. » 148,— * 168,— » » *&4at&sţă dî Snţerni C. 146,— pinii 190,— la 100 ehilo

146,--îa îo l ts '^ i ţ i ţ i pentm tmtară C. 1 /0 pănă 1,67 Ia cfcilo

» .» » caras » l.bO » 1,60 » » ............................. > »

fesiferai . . . . . .*f&> Lsi, hirtie . . . . Î43K3 Lti, argint . . . Lim îniesşti, tu r . . . 1 faci ftirlingi englezeşti

-SCO mure«, tu i . . . . 3-03 . hârtie . . .fSiţoîecm .................100 Rnfc'e rusiţti, hârtie

. , ugint

în 2 Ianuarie n.€B!Kp«r*t:

. C o t 11,80 11,37. „ 94,50 94,90

03.— »4,6020,70 21,1023,88 24,08

117,25 117,65117,25 117 6510,12 lt,10

253,10 255,Î0243,— S45.—

Atenţiune!Cine voieşte să vândă unui român un Ioc

cam de. 400 elângini pătraţi, în Sibiiu sau in nemijlocită apropiere de Sibiiu, să adreseze ofer­tai de vânzare sub iniţialele A. la administraţia „foaia Poporului“. Preţul şi poziţia locului C *»■ spune.- 379 8—3

A -npSrut:

Călindarul

„lumea Hostpe anul 1912 şi conţine:

România în anul 1911 şi consiliul de mi­niştri. Statele străine. Semicentenarul din Iaşi. Manevrele regale. Desvelirtn monumentului s Mi- hail Emifie-scuz lu Galaţi. Teati-ul la noi de »Emil Fagure«. Luptătorii (nuvela). O dramă

judiciară din vremea veche. 1812 (articol scris

eu ocazia centenarului lupte4or .Rueia). Generalul Noghi în fata >impăratuhn Napoleon I h d ^ u l i ^ ^ Pans. La cuşca maimuţelor. Că]&eţ . de .Iulius I . Roşea«. Hanul crimei J - T , său de Maxim Gorki. (Fie-care p J nte^ crteasca acest articol!!!). La întrecere cu ^ (o epizodă din viaţa unui Cheferist) D iepoJ testamentare despre toţi banii din lume F k c ^ ' articol este împodobit cu-0 mulţime d- T strafiuni artistice, în Mal 2o6 ilu s tr a ţi Patru bonuri de premii.

P reţu l calendarului »Lumea Ilustrată* ^1.50 lei şi se află de vânzare la toate libra?;^ =» la editorul Ig. Fiert/, Bucureşti. g86 t l t

C a s s a d e p ă s t r a r e ( r e u n i u n e ) î n S ă l i ş t e .

Primeşte depuneri spre fructificare fără anunţ cu 4«/ pe lângă anunţ, cu 4*/*% , iar depuneri m ai mari cu 5%. Depuneri şi ridicări să pot face *ji prin Cassa de păstrare poştală. Darea de carnete o plăteşte institutul.

Acoardă împrumuturi:pe cambii 2 0 1 1 5 - 2 0 pe hîpotecă replâtibile în rate sau în anuităţi pe obligaţiuni cu cavenţîca credite de Cont-curent pe lângă asigurare hipotecarâ sau hArtii de valoare (neţii şi efecte publice).Dobânda, variază între 8% 6% după mărimea împrumutului ţi asigurnreaoferită.

Schimbă adecă cumpără şi vinde ori-ce fel de monede străine cu cukuI zi.1 ei. Direcţiunea.

mH5WS

■feuny<f<n..

A t e l i e r d e c u r e i ă r i e , ş e l ă r i e ş i c o f e r ă r i e

g . «sifcrteaS?

(odinioară Societatea curei ari lor.)'Strada C isnădiei 45. SIBIIU . H eltauergasse 45^

.Magazin bogat în articole pentru căroţat, călărit, vânat, sport | Ş* voiai, poc lăzi şi procovăţuri, portm onee şi bretele solide

W * . v g J vpui şi alte articole de galanterie cu preţurile cele mai moderate,

j p ' l C urele de m aşin i, curele de cusut şi legat, Sky (vârzobij ’permanent în deposit. 62 ‘6\

Toate articolele din branşele mimite şi reparatura lor se execută prompt şi ieftii • | Liste de preţuri, la cerere, se trim it franco. |

Comande prin postă se efectuesc prompt şi conştienţios. | .Mare deposit de ham uri pentru cai dela soiurile cele m ai ieftine pănă la \

cele m ai fine, coperitoare (ţo l urî) de cai şi cofere de călătorie*

P r im a n e g u ţă to r ie m a r e d e v in u r i

L u d w ig F ro n iu sS I B I I U , P i v n i ţ a „ M o n c h h o f “ .

Fabrică de licheruri şi ferbătorie de rachiuri. Mare neguţătorie de rachiuri de Drojdii, Trevere

şi Prune.Specialităţi: Ţ u i c ă v e r i t a b i l ă , f i e r b e r e proprie-ş i

H O R o m u r i I a m a i c a d i r e c t i m p o r t a t e .

- i

*3r. &2 ßDAIÄ ßöPORULUf Pag; 19

muw

msim

hsi

* |

Bepreseatant general al fabricei engleze de motoare

Campbe!’ şi ai fabricei suedeze „ BergsundBudapest, VI., Liszt Feimz-ter 9. sü.

WB-

Nou!Nou!

Nou!Nou!

Fabrică specială de motoare cu benzină şi automotoare

La toate încercările dovedite cele mai bune.

Samâriâ, treeră, mână'Montarea, desmontarei şi

sistemul motoarelor sunt do­vedite ca cele mai bune, cele mai solide şi fără concurenţă.

şi trage orice greutateQ A P n H t î î £*acă P6 an numa* 6 săp- O U U U L I LI* tămâni treeră şi 12 -săptă­mâni sa aiână cineva cu motoarele acestea şi-a scos preţul cât a costat motorul. Sămânatui dintr’o zi aduce ven t aproximativ de 1 2 0 — 1 5 0

cor. sau socotind sămănatul şi îmblătitul din- tr’un an cu aceste motoare aduce venit dela

1 8 0 0 0 cor. anual12

mfmtof poate Ma i\ la «arde agricultor pnsztai perenez In Szetite.

otoare stabile&

cu benzină, uleiu şi abiri.Noutate! Sistemul de motoare cu aburi »CampbeU întrebuinţate un cias cu putere

de un cal abia cos ă un hlei.Catalogul se trimite gratis la cerere.

m ty

P sg. 20FD AIA ßOPORULUI

„EGOHQW,M ítn t de creöít şi economii, societate pe acţiuni.

C e n t r a l a î n C lu j (oaaa proprie)Strada V esselényl Miklós 26.

.Filiale În Gherla, Ludoşui de Mureş şl Alud.întemeiat la anu l 1886.

A r e Capital social în 4 0 0 0 acţ k 4 0 0 0 0 0 «, Fonduri de rezervă • 2 9 0 .0 0 0„ Fonduri culturale şi de binef. „ 1 5 .0 0 0 n I>epuneri spre fructific, paste „ 2 .3 0 0 .0 0 0

Primeşte demineri spre fructificare dela privaţi cu 5%, 5*/«*/., 57*% 6%^ dupK sum e gi 'stabilitate; iar dela corporaţiuni, în cor.diţium cscepţional favorabile.

Esconteazft cambii cu cel puţin doua 6ub-scrieri.

D a împrumuturi pe cambii cu acoperire hi- potccară cu 7% şi 8% . A coardă împrumuturi hipo- tecare cu amortizare pe ;0 , 2 0 şi 30 asii cu 7°/o.

' Acoardă împrumuturi de Cont-curent cu acoperire de hârtii de valoare notate la bursă, ca 6% Ş’’ 7%.

„ Economul^ njută, C8 sS S2 înfiinţeze m comune binci Săteşti; de acelea * au Îaent la Gilsu, Feneş. Sfilciua, Tic, Herind, Măcicaşul

Gădnlin,- Ugruţ, Ciachi-Gârban Feiurd şi C uzăplac.

..E conom ul“ m ijloceşte c e l i fTJBÎ e ft in easigurări pe viată şi contra focului.

Instituţii principale (ie li in c ja ce t C:1. JlnsR studenţilor academiei _I)v. Aurel

M uri-şian“.2. Ambulanţa „Ionii IVtran** pentru clienţii

ţărani bolnavi.3. .Serviciul gratuit de iniormaţii de drept

peniru ţărani. " -'73 2 -2

Cine ş t i e c e v a ?despre o fciKtic cu num ele A na Bugncnu d ela Ruja, u. p. A gnita (com itatul Sighişoara) ? ÎÎeipcctiva s'a dcpîirtat din com una natală acum 2*2 de ani, de când ea n'a mai t?crîf> nim ic nea- niuriJor, iar acarii Incit n ’a m ai venit. L a dcpnr- tnroa ei era fntîi mare, în eîate de 18 ani. I)«câ respectiva nr tn'ii pe undeva, o rugata a perie unchiulu i oi lo m Bugncnu în Da ia (lăn cii c ib iiu ). Tot ademenea ron; şi pe aceia a mi scrie, cari ar şti ceva de acen-ta tatii depărtati do-aca=u.

891 2—:5

J T Inseratelef iy / &g& fii li.şpâcd'3?

atunci an valoare mare, ptpfuta-

iu toate ţAril?, « ic*M* {ftnurde eociale. Pectru acest snop yă ofete Jttdeowibî insera­rea îa „FOAIA POPORULUI“.

lsf-TiBi-ţii k5 dar. ş’. comando 1 primesc îa administraţia

6 ^ ’

§ 0 0 C o r o a n e

Vinuri bune vechi ja r d e le n e ş t i ]

' » s s â î^ d e tâ s s a r e în c&ntitâţi şi m ai m ari, j p î lAngâ preţuri m oderate. 1« ■

l e r o n i m S p o r n i c , S22 21 - s |io S i b l i a , etrad* Z eu gb ofp la t« N r . 13 . |

plătese ctlni-ce ar mai căpăta vre-odată durere

c* dinţi ori ti ta mirosi gura dupâ-ce va folo?i Rya d is ţi a lai B aitili*, o sticlă cu 80 fii. Ed. Bsr-

tiHit-Winkier Viena 19 1. Sommergasse 1. In Sibiiu; Sa famatiile: tn Piaţa mare 10; in Piaţa mică 27: strs4a Cknădiei 59; uliţa Turnului (Saggasse); uliţa Ckc«s 2; faris&îia IVntseh; Meltzer, gtr. Guşteriţei ţs itr. CisnSdiei In B is triţa : farmacia Ini Herbert. Jssbeştil-săsesc, farmacia Lederhilger: S igh işoara : ItriK&cia iui Ligner. - ■

Să te ceară pretutindenea apriat apa de dirsţît i la t E sitllU DeaunţSri de fakiâesre Tor fi bine jrJ-fcrite. La locurile ucde nu să poate căpăta, trimit% «;:ie 3ti 5 cor 80 fii. fraaco 56 19 —

^î( 5.

V80*.« a&

e g,.jjt

M aşina de cusut din recolul al 20.|ea,/—__ YSMXtr&ln - Í .C u m p ă ra ţi d in p r ă v ă lii n u m a i d e la — iir m a n o e s tr â ş d a la a g e n tu r i. —

SINGER Co. maşină da cusot societate pe teţ!)La cerere primeşte ori cine g r a t i s un catalo" despre iustroarea cusutului pe albituri.

D ela 1 plină la 2 0 putori de cai, pentru mha rea m aşinilor de îm blStit şi atfeîu1, de ma?ini

economice.

M o t o a r e s t a l b î l e d e l a 1—100 pu-

;»- 'irá! ő'.tórt;

pauu ih a iiien'pe o oara de puteie de cal. Motoare, 'miei jjentni mâaa. ; rea m aşinilor cari .«o folosesc la pregătirea diferite.

l ° r nutreţm i şi pumpo de apa se vând foarte ieftin

, Ardere totală, n ic i o necurăţenie,. y liber de fum şl miros!

Condiţii de rplata foarle avantauioai-c. Cea mai mure «rsirnnţie! C.'awloj? frumos ilustraijiratip şi fntneo.

GERHARD ADAM, fabrică de motoare, Wien 1X3.Hoprejt:ntanţ5 gencralfi pentru Transilvania n llomânia:

Ican SoMeli, Sibim, Hote! BoafeH.ES53ESSS

• rT,V;.vtv?..a _um

Se rea aibă şî neagrăd i n

B e r e r i a d e l a T r e i - S t e j a r iîn SlBiiU

■■ e s t e f o a r t e b u n ă ş î g u s to a s ă ! =A ceastă bere e

cftutată iji pe bea cu p!?icero de to ţi cari o cunosc, Rtât la ora.-e c â t ^i la sate. 107 4 0 -

i\9xr

f M rA W3

dreT-eTcheh-bräu

Că berea nos" gtră o foarte cău­tată se poate vedea

bî de acolo, să cu®* păr&torii jse înmul­

ţesc mereu.

A nko!

fjf iAi*' ’-Viv.5 v fs•ţ »-V J:

f7* l * t *t ^

Aiurisita de tuşă mă înccacă.

La tnsă, rsiraâţJâ şi tntracaare ftjafâ «l^nr ?î it'ftf.Oţ»

Pastilele É pies! aie iui Eoiü

Trăiasca

a

an un gust admirabil şi nu strică pofta de mâncare

U n carto?s i co r . ş i 2 i?f»r.Carton de probă 50 01-

Depoul central:

farmacia „La .B w d a p c S î , VI., Váczi körút i?

In Sibiiu să poate cSpăta la Guido Fabritius, Carol Morsch Rummler, Karl Pisse!, August Teutsch.

In Sebeş la Wilhelm Lederhilger şi Ludvig Binder

288 l ^ ' ' S

FOAiA POPORULUI

f 5

BibliotecaFoii Poporului ( (

Dm Biblioteca „Foii Poporului" au i sfîTut pană acum urm ătorii num eri:! 1. N ich ita Balica, povestire istorică ] de Silvestru Moldovan şi M ovila lu i| B u rce l, de V. Alexandri. Ediţia III.

V ^ t . ,2 . D o ine şi stVigături, culese şi întoc-■ mite de Nicllae Regman. Ediţia III., ?&f. 3. G ăsitu l, poveste de Emil V. Degan

şi P u n g a ct» n o ro c şi căciula fe r-■ m eca tă , povLtire orientală preta -

erată, de Sihastru Moldovan. Edi­ţia III.

i 4 . P o m ă ritu l, slVturi în form ă de dia­log, de Iustin^ Sohorca, înv. Edi-

! ţia II.1 ffK-r. 5. U lisse , regele Vlin Ithaca, povestire

istorică de Silvestru Moldovan. ş$sr. 6. Rîs şi veselie , n ecdo te şi glume.

Ediţia III.7. G âc itu ri, de Isidor Dopp, înv. Cu

un adnex: G lu m e ţ Ediţia II.©Cir. 8 . E d ip , nenorocituli rege din Teba şi

alte întâm plări din vechime, pove­stiri istorice de Silvestru Moldovan.

i*Nb. 9 . P o ez ii popo ra le îşi poveşti, gre­blate şi netezite şi la lume îm părţite, de Parteniu Giurgescu.

F ieca re n u m ăr coâtă 20 ban i, iar vvrentru p o s tă este a sŞ trim ite 5 ban i

deoseb it de fiecare carte (număr).A lte num ere în p regătire .

' .M a g a z in u l âe fă in a .a lui ■

Petru MogaUliii, strada Başteriţei Hr. SI

(aproape de gnrti)■ Şî ; .. . - im 2 -

SIBIIU, strada Sirii Nr. II.recomandă pa sfintele surb&tori

; fwrfg bttPS şi mai m ca cri mte,Vând şi eu sacul comercianţilor, pe lâagă pre$

■ = — ============== redus.Kusrâîidu-mă de cercetare, semnez

■ ' Ou toată stims

PETRU IWIOGAf r a n z c l a r ş i n e g n s l o r d e f â i a u r î .

Haine pentru domni şi băieţi

Costum e pentru copiiv indem în luna accasta cu

ţ w y l f o a r t e r e d u s e .

Eduard Elias 8 Moritz BeutschSIBIIU Piaţ«-mic4

’ Vinari (is masă asoslQBta,i/atra «a 52 ş 60 fileri l» <?ump*W e|*'ewl puţin 50 litre ofere negustor»

S7 52 - da vinuri. ' a f f N S B F - -

Sîbtm, itrad« U rezulaî $0.

„ A J U T O R U L “ , societate pe acţii F i l i a l a M e d i a ş

Aducem Ia cunoştinţa Onoratului public^ că-„A JU TO R U L“ , societate pe acţii din Şeica-mare, a deschis cu începutul lunii Noemvrie 1 9 1 1 _

O filială în Mediaşcare se ocupă cu to t felul de afaceri de banca. In special.

1. P r im e ş te d ep u n eri sp re fru c tif ic a re , după care plăteşte interese:dela Coroane . 1 — 5 0 0 5 %

„ 5 0 0 -1 0 0 0 5 i/g0/«v „ 1000 în eus © %

fără nici o detragere, solvind şi darea după interese. v2. A coardă îm p ru m u tu r i : pe o b lig a ţiu n i cu caven ţi, pe cam bii, lom bard ,

h ipo tecă, cu in te re se de 7—8 <yo.Filiala „A ju to ru l“ dirf* M ediaş îşi are localul în vila G . M orscher din

P ia ţa m ică.Rugăm pe cei interesaţi, ca în afacerile de bancă ce 4e Vor avea să se adreseze

cu toată încrederea, asigtirnndu-i de serviciu prom pt şi culant.„ J W U T O R U I . « , soc. pe acţii

F i l i a l a . M e â i a ş345 9—Î0

Si'«'

Prima conâifls de reuşiţi este de a folosi material solii

53 Mugurul a însoţire economică E H s a to e to ţ io l (Erzsebetvâros Kis-KUkiUld vm).

A LTO I D ECalitate distinsa pe lângă celea mai moderate preţuri. Soiuri de vin şi de jnaaS, viţă americanii cu şi fării rfidăcinS, ochiuri de altoit, viţă eu-,

- ropeană cu rîidachut — Se aiiK de vânzare laînsoţirea

economică1J ! h b ^ s b b s h b S 1 * B lf« W b et© p o l ,

f y IV I U g l l r I I I ' E r » s £ b e t v â r o sMaterni disponibil în altoi peste t i » e i (3 ) im .iî.îG ® '**© *

3esî>

'.r»

! S '! W\ S3. —5: ev - ' esr : £»ii;' C32 5 -

Şcoaleîe noastre de altoi n’aii fost atacate de peronosporâ. jUtoîi sunt desvoltaţi In perfecţiune. La cumpărări pe credit cele mai uşoare con- diţii de. plată! • — .La. cerero preţ-curent şi instrucţiuni gratia -şi' franco.

H aintni.sp iiM îi iirnisîB r o m â n c e i nmnrn serdea v iv rca u binele.- i i i^n ....... .... .. m l'H I 'P H1 HUI* »i .... .. tT~nT--

î n i t e k a a l i p i i É că rţi este

Biblioteca Română \65 St Marks Piacs.

New-YorkH5 S6 -

Este dar în interesul fiecărui Român care pleacă sau este în Sfatele-Ualte sau Ca­nada, să ceară m are le şi ilu stra tu l ca ta log al acestei s i n g u r e in s t .tu ţw m ro ­m ân e care pe lângă tot felul de cărţi, n o te m uzicale, şi m r e ce apar ta Ro­mânia şi Transilvania, are şi un foarte bogat asortiment de in s tru m e n te m u­z ic a le ; fonog rafe , g ran iafoane, plăci şi tu b u ri cu cân tece ro m ân ea ţi, cea­so rn ice de to t felul, g iuvaerirale , m aşini de scris, p rep a ra ţiu m fariBSvea- tice , a rtico le de to a le tă şi alte m ărfu ri de fo a rte m are tre b u m , . a a ojpj se trimite fiecărui gratuit. — Se dau tot felul de i n f o r m a ţ i u m particulare adău­gând marcă pentru răspuns. — „Biblioteca Română“ primeşte şi mijloceşte şi tri­

miterea de abonamente pentru „Foaia Poporului . -D ela „B ib lio teca R o m ână“ se poate com anda şi „C ălindaru l Poporulu i Pe ^912.

. ______ _______~

C A R O L G U R T L E Rlăcătuş de artă şi construcţii

Sibiiu, strada Guşferifei Nr. 26recomandă onoratului public interesat « t o l S ^ r n l « e a , und» *•eseCtttă tot felul de lucrări ce se ţin de brajişa lăcătuşerief.

Af»r2k do acw» 1 mm« ™ »W totd«auua tn dopozh c u p t o a r e de ori-ce mărimo şi cu diferit, preţuri* «« :

. *2-öFOAIA POPORULUI

‘oSS"* S p r i j i n i ţ i i n d u s m e . o ® j í o ö » í á {

ak ori* ce csliiate precum şi p i e i £ n - p-eai3-fcî>ţa. o p i n c i te sfíá

22 9—« de v£ez«re h

l o a n G - n e e n 370 c -ssűfiseKiFn pi dar în P o r c e ş t i (Vercstorony).

CROITOR DE BĂRBAŢI SIBîIU , strada C isnădiei Nr. 12,

recomandă p. t publicului cele mai noue sto fe de toam nă şi iarnă |

in m are asortim ent 3

n o u t ă ţ i l e 5952-eosite cliiar actrm, pentru haine de

V, fcărbaţi stofe en g lezeşti, franţuzeşti | ij' ;i indigene, din cari se execută după ^

rîilsură celé mai modeme vestminte ' precum: Sacko, Jaquete, şi haine de

££fon, cu pretuv’i foarte moderate. D eosebită atenţiune merită nou-

j> tS-tile <ie stofe pentru pardisiuri şi ^Raglam “, cari se află totdeauna in depăşit bogat.

j Asupra reverenzilor confecţionate ^ in atelierul nieu, îmi permit a atrage ^ dïosebita atenţiune Or., domi.i preoţi

şi teologi absolvenţi, r-- in cazuri deun rînd corn-

“ V y teologi aosolve.iţi. r * r uriíüoj.i coniccţieflcz

;C de b;tmo iu tim p de 24 ore.f uu ii<nirc 111 c«111j>11' Lirîiforoie pentru voluntari, cum şi tot 11 ieh il tle articdl de uniformă, după pre- * i; icrip ţie croi tura cea mai nouil.

*Jr î v>

- î l

- - i ■ I'-'

M

y.* 3-24fc - li i-e sc cr .n tra

T U S E Ir j ju i jc I c i . c n ts i r n U i i , f i t j» m e l,c a - — c i t u i u i t » r o n e î s i n l *i i l e R â t ;

C :ran ;c ir!c de pieptf - f — ţa*** - « =

lui <5îi i Siÿ W Í ..Trei brnzi‘r.'w.'t-- iiţ',1 r. rdi.-i ţi p r iv j ţ i , Í!íL'ir;'.i‘ prin r. tsrtil -.ira-iit a.:S t-.u\o n:l fúrtir.

^C‘mbo3it2 fsatit 0-unc ti gsylwse.4 íimAj*». 20 ţi 40 biní. 1 dosi SO bant.

“ y c f : ''! u»-. (.* o ţ < t c ' t ' î c , d r o c j c r i i le $i r-n ivA i.ili; i!p 'c - l 'u -c ip r c s i ù o fru o tr .

; 4• - 4 ». • 1 V •. •('

i «

s a s g y , i0 3 ara < ssa s caoraesv

Marcă •îi* tc u iirc »Ai/ker«

«»ssaBsî V' 'ii— -|r 4 - ï

ílúmit Cs ici comp.,j; | (243 C—4-:?! Íi/c-íiutor pentru

« l i M í« ? -p a íH -5 ü p ! iU re*i-e nn 1- ac de casă vsîorst de mult. care să í«i\-iwe do mulţi eni es fricţiune sigură

= ia peda-gră, reuiaatsia şi riceLi. = Sfenlffi. Din caiiza imitaiiiîor de pnţină ts-

_____^ J J o jre să fim prîeauţi U cnmpSrar?Şi e i prmim cumii etick oriirinsle in şatuie

I s i cu «a*rea de «utire «Asktr« şi cu cumeîe • ^ - |S 4 Riebter. Cn preţul de 60 fii. C. 1'40 şi

- vl I C:v 2-~ Rprosi-e Ia toate ftnnâ-| § | ®ae- Bt<pozVt pHneip«] la Io?if Terűk, fw-

■ - * | | | ns.&dgt in Budspests.^ 1 1 F íirm ftfia lu i Dr. R ic litep 3a Cii| *• -d« sur“ îîi praga.::zM - ;> î>r. n e u . -• i

- S « r v lc tu s o l id , p ft> m p l ş î c e n ţtf e p v tio s .

P R IM A F A B R IC Ăt r t r ^ i iv a n i pes. şi reg. privilegiaţi* de

Csssc de f«r şi oţsl ü M bşerie dt s r ti----------—— instalată cu forţi e k (-trief — *

E . P U R E C E . ’se!l,., lr™ - ^ y t e < ‘b e a9 S t r i o a F & n m J m ( S i i ip i e d g i ş s e ) X r . i o

^ A ta îo a g e d e p r e ţu r i g r a t i s ş i f r a n c o .

^ P ,-& d j /f-'.'v »-fiî'Vt

' "-.t

-C'iij

- € 1 )

• ^ 1 /

«

. ă->

Picioare- pinîm p u i Ieesecvjtie eleganţii. 1' i

f i n i t o a r e d e i s w i t t f p e p o tr a ! i e C f i c t a .

U n e l f B ş i f B P B f r a i E i f e I f f l t s c b r îîu p e Sb

pc-nîni copii.

Aparate de feri pentru copii. Aparate psritru gimnastică şi hgânm

Sini«!« F<s{rn jpfrrt îi alfe jltisfc jwBtn» copii."S c u t i t c a r e c e e g a l a ţ r a n e I a p a t i n a t ş i

e u i e d e g M a ţâ .

CicF&ţelc ft zcrgălaoS m l

S in i p e n t r u s p o r tu l cu skî. fipnrafe tfe fieri i i i aii?r?inii'; ;i nirtiPÎ curst

D i f e r i t e p a t in emuit-iiţi in c.-reuy'c fîogantâ.

C A R O L F . J 1 C K E L 1S i t o l i u — j ^ I b g ^ - I u a l lR .

y m a i

r e n l i a y sím n ír a z i í iu l c e io t fc -ln l df> r c ir f a r . ' i

^ ■ ê- # a

-m m■m- # 1

-m

SIBIIU, strada Cisnădieicumpără-DumrţJJ*8 .... tts t- sî

Haine pentru dam >d om ni f i c®?'*

c l u s e , r -c c u r i, h a i n e c e d a îC e .P e n 'r a e E s â '- c o s t u m e p e n t r u d a m e . . .

Grozav de ieftinî P reţuri fixe!

KSAIÄ RÜPÖRULU! 2B

j ^ S - S U 0 |

, faarcé bm'á sa primesc ca tttvăfă4€t la Iowy' B anii sec.» faira? în SaUşts,

Icoabrâ .tasd, lăguşeiei şs catarokú aa efecS :;S mai boa \ 800§—C

l i o m l m a i i a l a P e m e i oa le I«î €tS»y.

La rnmpäiagg 5$ fig* atanti şi sä care® «priit bomboana cks-iîa tai RETHY» S ad e i

sânt mt&e imitaţii fáifc trate««, x C a r to n <o ffllerl»

5Í cüittjätäsa stKS&aî boojboaBC P3£C<sC3<Ja"al<3 Eöt SâXiî I

Vilă ottoit* fe fitS t f s s t « i » ( » a s t i i n ţ S o d i î ă j p j c o a o f j c a t l í n

{>§7 &—j| ia*« fsferaagîl

£*ä?ä» és®*tóit» şs «rasanta la taraá -Safem**

! V r ţ s :a * M Ie w n r ^ e w b is «*ä» «ui 'bas* asäiiri i* tóa şi da 83*-

pi® « pentm sttsgarü da f»USrátesasi ca prafwi osodawfe»

t^ a ,* pepisfcrä vitte«» a r t e o á '

M J b f t i l A m b r o » !k 'M e& ßş CMedşş8^a®fcatea@m«$$<A - -

■ PH«t4n«) riitralirit «atalog ai soinnJw fä ( iure«? so trimit* la cere-a ori ţi cai grads şi franc®. ’Fiesta eärai oomaad« m alăim.4 tnsíttiefctae 3»» j » pcstmpiwtt» (l îogfpea viilor dobS.'. 1

I n s t i tu t u l d e a s i g u r a r e - a r d e le a n

M mmú i9Ü

S I B I I Urecomassdl

if ira f i EI11ÉÉI1I 1

. A s i g u r ă r i t m p o f c r w a í o e u i ü i ■.p m te edificii, recolte, mărfuri, maşini, moMîe efc. pe IfrgS-premii reew- nosctrte de cele mai eftine, şi ta cele mai favorabil« condiţii, caia $î

*

A s i g u r ă r i a s u p r a v i e ţ i i(pentru învăţători şi preoţi ’români .gr.-or. şi gr.-cai. ttek aş.czSamit#e coiifcsio- na le cu avaîitâgii deosebite), pc cazul m orţii, Ş*, cu term in ffs , cu plMtr# sîîaplă saa #«blă a capitalului; asigurări de zestre (copii), pentru serviciu l aîlîiiâTs fl asigurări pe spcse de înm orm ântare, mai departe asigurări de accidente cor­porale, eoatra tofracţiei (furt prin spargere) şi asigurări dfc pagulKî la apaduct*.

ftjfl X 1 1 9 ^ 9 9 ^ - m ţâ , 14.620,286'—

«i ite. . . . 3.428!3i'îi'—

S ta m asägiu’äiöof «« sS rţital anotai 1910

Foadori <fc îaisaietea ra eer r ft ' . V . . .

S b 3V9î s -p l ă t i t ă p e a t r u p a g n l i c d c f t o c p ă a ă la. fia» taohi! 1810 . . . . K 5 003,540 78

Cajitaîe mriffixrate p c rtaţâ 4.834,801-12 aehitst» . . . . . . • • . c -4 571,035’31

Prospecte In combinaţiile cele mai variate se trimit şi «e dau gratuit orfci informaţii în birourile Direcţiune*, strada Ci&îiădieiNr. 5 şi la toate agenturile»Persoane versate în Âcuisiţîi, cari au legături bune, se primiesc îa sâryickiî, iusti*

tutuiui în condiţii fovorabile.apiş?pHŞWffţfŞP. i" ' ............"'

Sinn bătăi până ta 4 oara tfúpft a-tn^agţ îna^ls______ _

■ G r o z a v d e I e f t i n

Vânzare de Mu!íeítk>Síütea fără margini, car$ bs află îa mine îa anei acesta poate iti^am# pa

on şi eise-, ca sä fflcS o « s m p ă r a r » d e 0«»95te. De aaesft Ytt oa m&- into da ca faoeţl cunspSrările pentru Crficma, să cerceta# âeposfciil m«u.

• Mftfj ai«««fe tex b a tS a te d e tew ajonar, e ? a v « ţe , « IM tssr i *»- t r a iS om in i şi d a s £ •, p e r d e l e peainj ft restii te iefe« şi difcnt» ş « r f e ,

ta b l o H f r o t a i , j v p o n »< h a îis® r t lo r in »

M a r e o c a z i u i t edö a castra Rtof« f t e n t » d U l « t i^ia» dii|)W 49 cr**c®i iţ I*VLimizi Îa toate colorii^ 3 3 c i .» T t t c k i i C î o t t * c l * * * n t e n . x » 3 n » a r t e da apfilat peatru copii f l j | Ci". Ş f t i t C CîoUj 4 0 c r . JM îJM îîîO fi i f e

iîVoi d«plâ fl. a*3*h m ân u ş1 gî«c§ 7 3 er., capra**» 9 S « r-m ra lcĂ in tooie colorile. O n le r e pCfltTW do*K «S I 5 e r . p* ioeß aito ICO articole, potrivite jvenira preswituri de Crfiwun. _

jli _ _ -rB rt. f I a orie« cuaipilraf» îa g a l e r e d e feîsai® ŞJ• 6 1 1 ţ l U f l G « f u r i , care ea va face I« mifte, ea eruţS p^aa ht Mr4*

faţă da peeţarile o - b i c i « ţiTÎ în barchitc, stofe şi ahe nMhronţiş«ri o» pr<3- ţunle da cxtâipScâre. C 11 toaiŞ. stini« , v :

Abr. SchlesingerRiltiki, B t x > a d a p p e g i ă l w l N p í rf .

3 si

Prafuri f&rft c a H M fe ^ l

F r a ţ i i G ö m ö r iI X . , Borispo®-«

isés 2 « ' .

‘fir•t-

M a g a z i a d e l a f a b r i c ă K n / J o— — P e a t r a in a « m i e c o n o m ic e B I i JL v X w )XJogMi» a fa b r ic e id o muţim şi tu m â îo m de fier K . £ Â f j e z e k ÎW B t a n s k » .

MOIÎI MOUS Cs# mal aimpiS Şi completă garnitură de M aşini de îm -b lă t it .cu m o to r te tuapal’ ds !««»>' ' ^ S t e r i i Baeî « s ie ! a« ffliifel sc trifflite ffraiia campărsitorifes im ■© & !»■

Constnicţi* cea «w i bouă. Vârtejuri de îm blătit f i curăţit,

cari m-erg îoate uşor, cu întocmirea îa formă de sac, prin ceea-ee cu ajutond • 3—4 cai, foarte uşor se poate îmblăti.

Maşinile numite mai sus le liferăra pe lingă deplină garanţie şi condiţii avan- lagloase de pdată.

Cuanpfirători serioşi, cad «e iat*resea- d( de maşinile Soasire, ti cefcetfim aol tcasl --periMnl & spesele loastr^ prfa

.wscoíttaadám ocoijomîlor 'osiructia cea mai * ^droöítíri pie­

ii economice, de cări-

> c to e n t dîanent, ^>dca-

j , . ,

■ .'’şa^Jr-oceea-ee cumpărător« cruţi projdaiuifea geniului, ajung deci mai licfila la pc*e«î*» - «ea maşiflei şi suni siguri dfc cel mai bwjBs serviciu.

Maşinile, caii au fosj yf«ratc pqrfig 0or-.'- ■ ma FRAŢII GttMORl, au fost b&s fa mite preste tot tocul şi ştmt Memumdxait^ cu căldură la toţi ecoaotiiît.Catalog şi preliminar Ie »MM »*

mite 1» cere» gratii.

Pag. uf-GÂlA ROPORULUi

I

T h e o d o r P o p e s ş aS i b i i u , P i a f a m i c ă 1 4

ofer onor. pub lic ro m an din loc şi j u r diferite articole între e eri

cravate, cămăşi, pierec e r m a i n o u f a ç o n e t c .

% Preţuri convenabile ! Serviciu prompt x> si culant !

L *

M a p e a l e g e t » eîn

vinuri aibe şi roşiiÆ«i 15— P reţuri m oderate.

C i, v in urile surit cu ra te , ïù gara n te i« »

: K , -WHli. J ik e l iS f l î i i u , s t r a d a U r e z u l u i M r . 7 .

/ÿî m Ûî ÎBÏOFIHfltÎÏ. I

O a c o ^ d n d malteîo l in u r i alta p u - fcl; cu ta i arasaHnese iKc p o v in d e , m'&m bc-iSrăî st. deschiti îs fiudapssla b irou

i; fa Mottaajü ţi s* 47—

i SşentBri HoMasci.Orice inîuriasţîs r>L\iiv la petiţiile

inrÂiisk- Ia rainintn'ii şi la *Uo fcruri, yri'ft îr.f-•'n.'.ţii comtrukla iji in geai- ?5* frt crin causâ dan în ribiimp dc 2 —5 *8 * cri şi «ui, rta .•Irârw toata ihi.-s-

fa Tstcdi»! cel *2« einstit.Urgitez rvsobires p*'dţiibr. Vor-

\ baâo îil perî.iAiî ca roîurestul orsuad şi rc»j recoUjM i’svow.bili.

i'.rc iit /dul cîa mijlociri comar- * i U ş i

?s«jţuei caod n ’s t s , ??.rvicin proEipt, iùbr/aa-jii= = L* »Ti* »şleţrt !t» gară.

J j ,Ssd-apest, î.ajoa nlcs No. 141, 111/59. I

Mar^ sm m n - I

*r; icsarsitis îb .Fo&is Fc£«niliâa, m (1s runt cÆïit» üî cui do feriOMt de pritnua’eaca, ù:a tUiiii ţ iiile ţi dis toata cc-rcurile âïàt «ât şi popor.

De nccea „Foaia Poporului" ests ctl ssaai pstri.it org£.n pentru publicare» & tot ielal <i« iasersts: pentru ocnpsras sau eàn- t îr is nani post, apoi peatrn y&nzèii, «sudări, CTütpïrXii, tlesc'aideri de prârălii ţi rite in- râtaţiuai, eu:a şi tn>ujţsres & toi faîul cl* »ărfqri ţi artlîli ce trebueee pere'>-sr,?îoî KEfţsra^si? sau ia — Isfo jn ifii asu­pri. pieţalei ăraemeîor a «au ca pS£e«ri la

A dm inistraţia.FO II TOPORULUI“.

0 U e :

m

P e s t e s ă r a t5d e t o t s o i u l

spreeam şi măsline, larama, icre, mărfuri co-k n i s l - e , trim ite c u 3gg 3__§

P r e ţ u r i l e c e l e m a i l e i t i n eIOSEF HUTrMANN,

■tr«£3 '* 4?.7 B j ? a ş o v . 'Tdeh*«7

1| institut de credit | j _

| | =: şî economii = Ş|; l i ^

B a n c a c u r l£ t r r » lă ,'r;;t

M Î $ B * ^ c i e t a t e p e actif m l i - ^ r e : în S ib ili i —:

^ C ent;ala: S i ^ a i i v x :— " 1 1

^ Fiiinîe : ! V I « . r » » ş o ş O J ? I a L e i . ^ şi T u c î a . .............

J?0

O ip ita i üccii*.* Fond de rezervù

^Depuneri .

cor.

Âcoardă împrumuiurjipe ci;i!ib ii d e p r im a b o n ita te p e lü p o tecâ . cu . . . . . .

^ pe c a m b ii ş i o b l ig a ţ i i cu c a v e iiţ i e u ............................... ....... . . . .

f / ( « w V • «I fa ra n ic i ~l

: j / t z î u n e .

% /' 7. 8 7 , j

P r i m e ş t e d e p u n e r i »W cu 4 * / t % cari ee pot rkiic,v"r-V' > ___

ni. S % cari riimun niaiCnVtli.»—“iti't 1 0 ,0 0 0 cor. în su î .

Pentru , opuneri plăteşte instiiutul darea.

■ f ■>■r âu. ttirut, şi

330 7—io

| ........... - , .................. . . ...... - ................................................... ............... ^ ,^ cerile tot fiirii cpe.rc priu c* -ari ^ cereTO 1° P1111® 1 1» depoziţie. ■À-V |— _r~» » i i

D eponenţii e-terni pot ridica dopiuierila prin po?tS fiirîi r{>ese şi pot face depti-

D l R E C T i U i ^ E A

| |f$cMiir§ de franzetârk. ;^ A m onoaro 11 « iliuc ia cunoştinţa onoratului public şi 11 stimaţilor mei muşterii, e l ^^ fo4-a m ea frau'/olSric din «iradn I’opliicii (Qucr^a.-vc) Nr. 1 am striimutat-o în ; ";i

S i b i i u , s t r a d a S ă r i i N r . 2 3 , *^ iar cu 15 D ect-n m ic iun T otodată nduc la cunoţiinţii, cil mi-am deschis^ ?i O liliiilil în .s ln id a G uş:crijel n r . 81, U»J« -o aflu tV,inuri din cele. mai •renumite. mor. jâ i'U vj por din lîi.n a i ei 8il)iin. V iind ;i litere/, ilcusenienca 1<>t. Jelui do pâne, iranzele ote. i %. ti . ... ’^ Ku;..u)d onoratul public pentru bnevoitorul fon sprijin, neiuncz

% S i ii i i u, in Decemvrie 10 11 . Cu ton iii Btima 4

PËTRU RSOGA ■< .

tSSSSSSSSSi'-,,

IVIobsSe iefiirse şi bunesis pet j->rocura numai la

P r i m a f a b r i c ă d e m o b i l e

F E T R U J S U & P LA T ZSiuria Sirii 37. S IB IIU ( N a g y s z e b e n ) Salzgesse 37.

O hoiiiiu! j'uîj1.*•' (••!« ru^nt înainte de a-şi procura mobile sii bino^oia^cŞ a cea-c-ta, şi iii rit a cuinpîtra, ...... ..... .

P/larea expoziţâed e t o t f e lu l d e m o b i î e d e a r t ă ş i s im p le , care sta : — --- ziln ic s^k* vedere p ub lică .

Se utnige atenţiunea asupra

ilîelisriiiiii propria de s:ulpti;r^ şi tapiţerie ds prin iiiU H :

Executiim toate lucrările de lipsă ia biserici nouă şi com anda .‘•o efeptueşte prompt, conştiincios, pe lângă deplina g şi cu preţurile cele ruai moderate.

A pelând la sprijinul Ou. public românesc, semnamCu toată stima

Pefruţiu & p,a^.rşr^rSSS'I

1.

T ele fon Nr. 47. ai e <30 3.23

m^ Toate în lume se scum pesc-

pănoa, carnea, chiria casei, — numai păpucll şi c he

Vasilia Ban i> „Cisma rdupi cum se numeşte prăvălia lui, -c

O 0 H . f h i a a a O Pentru câ această renumită ** ® ^ M * mărit în ca sa proprl»'chiria. De aceea el poate lifera papuci buni ?'

VASIL1E BAN SIBIIU-str'***' Dumineca deschis pânâ la iC

CQMA2ÎDELE DIN AFARA SE VOR EXF

Peţorcki< Eîbüo