Post on 18-Nov-2015
description
FRACTURILE LA COPIL
Departamentul de Ortopedie Pediatric,
Disciplina de
Chirurgie i Ortopedie Pediatric
a UMF Cluj-Napoca
Generaliti
frecvena - crete odat cu vrsta copilului
20% traumatismele suferite de copii produc leziuni ortopedice:
contuzii, fracturi, entorse, luxatii prin lipsa de experienta si de prudena
Definitie
Fractura discontinuitate produs de o ncrcare deformant osoasa ce depete elasticitatea sau abilitatea osului de a dispersa fora
aplicat.
fortele actioneaz asupra osului prin mecanism direct si indirect
Tipuri de forte - compresiune, tensiune , for rotatorie
Caracteristicile osului copilului cartilagiul de crestere punctul cel mai slab al osului < luxatii traumatice puine la copil
- el amortizeaz o parte din socul traumatic
=
leziune ligamentar
la adult
fractur prin fiz
la copil
periostul - gros, rezistent, - funcional ==> puternic osteogenic
determina formarea mai repede a calusului
- neconsolidarea fracturii este o raritate
osul este elastic prin coninut mare in tesut cartilaginos
redorile articulare post imobilizare sunt de scurt durat
hipotrofia muscular post imobilizare slab reprezentata i se amelioreaz repede
Autocorecia osoas - este capacitate de remodelare osoas spontan a
deformrilor reziduale post fractur
Conditiile de producere a autocorectiei:
cartilagiul de crestere s mai aib cel puin 2 ani de
activitate
fractura s fie localizat ct mai aproape de cartilagiul de
crestere, n sau aproape de metafiz
deformarea s fie localizat n axul principal de micare a
articulaiei nvecinate
Autocorecie
2 ani
dup
1 an
Defect osos Defect cu t.osos nou
autocorecia ~ varsta pacientului
fractura diafizar se autocorecteaz mai
greu
prin autocorecie se corecteaza majotritatea
deplasarilor; nu se autocorecteaz rotaia
devierile restante post fractur n var i valg se
corecteaz, uneori, prin cretere
Clasificrile fracturilor
- 1 dup localizarea - anatomic a fracturii
- 2 dup traseul liniei de fractur :
3.Dupa gradul de interesare a struct.osoase :
fracturi complecte fracturi incomplecte- fracturile specifice copilului
A. Fractura prin tasare compresiune
B. Fractur n lemn verde:
deformare
plastic
C. Deformarea plastic
Fractura in lemn verde pe radius
Deformare plastica pe ulna
4. Fracturi prin cartilagiul de crestere = fiza
- aceste fracturi sunt prezente numai la copil
5. Dup comunicarea cu mediul extern
Fracturi nchise - oasele nu comunica cu exter.
Fracturi deschise cnd oasele comunic cu exteriorul
-rare la copil ;
-mai frecvente n accidentele
mari;
-cele mai frecvente la copil
Clasificarea fracturilor deschise
Gustilo n funcie de profunzimea i gravitatea leziunilor de . moi
Grd. I plaga sub 1cm, fr striviri de
pari moi
Grd II
plaga mai extins n lungime i profuzime,
dar fr devitalizri
secundar unui traumatism de energie mare
Grd. III contaminare extinsa; fracturi cominutive
leziuni arteriale si/sau neuromusculare
Simptomatologia clinic a fracturilor:
depinde de tipul fracturii si de gravitatea leziunilor din
partile moi
durere local si la mobilizare
tumefierea local +/- scurtare
deformarea regiunii modificarea axului segmentului de
membru ptrunderea de pri moi ntre fragmentele
osase
impoten funcional
leziuni neurologice
Leziuni nervoase i vasculare posibile:
Cauzele fracturilor la copii: la joc
Accidente
la sport
Accidente de circulaie
Decolarile epifizare = fracturi prin fiza
reprezinta peste 25% din fracturile copilului; mai
frecvente la varsta mica
nutriia pricipal a fizei se realizeaz prin sistemul
vascular epifizar i secundar prin cel metafizar
Clasificarea : Salter Harrris (1963 )
este bazat pe relaia dintre linia de fractur i
fiz
Clasificarea Salter-Harris 1. prognostic bun
2. reducere ortopedica frecventa la copii > 10
ani
prognostic bun
3. fractur rar; intraarticulara
tratament chirurgical
pt. stabilirea congruentei artic.
4. necesita reducere perfecta, - intraarticulara tram. chirurgical apar tulburri de cretere
5. distrugere a cartilagiului de crestere; fracturi rare situate in special la tibie, la nivelul gleznei
Salter- Harris
1 2
3 4
Principiile tratamentului fracturilor prin fiz
tratament ortopedic grd. 1,2,5 uneori 3
manevre blande i cat mai repede dup traumatism
tratament chirurgical 4, uneori 3
durata imobilizarii mai mic ;
mai lunga la tip 4.
Complicaiile fracturilor prin fiz
tulburri de cretere cu scurtri
devieri in ax
necroze aseptice
osteite, etc
Diagnosticul imagistic al fracturilor radiografia convetionala din cel putin doua incidene; la
oasele lungi sa cuprinda cel putin o articulatie,
in fracturile incomplete sunt necesare radiografii
comparative
Rdg.- pstrate pana la incheierea tratamentului
Atentie la recunoasterea Rdg. in functie de varsta-
nucleii epifizari, cartilagiul de crestere, etc.
Alte posibilitati imagistice
ecografia la varsta de sugar mic
artrografia
Artrografia:
redoarea de cot si-a gasit explicatia numai
dupa artrografie
CT la nivelul bazinului
RMN mai ales in fracturile coloanei vertebrale
- anteroliza C5-C6
Tratamentul fracturilor la copii - ortopedic
1. Reducerea fracturii corectarea deplasarilor
A. Reducere extemporanee : se efectueaza sub
anestezie- locala sau generala
B. Reducere prin tractiune continua sistem de tractiune pe o periada mai lunga de timp
pentru reducere fracturii
2. Fixarea reducerii
A Prin imobilizare: gipsata
B. FIXARE chirurgicala = tip de osteosinteza
Fixarea reducerii cu brose trecute transcutan, pe focar inchis
Tratament chirurgical = osteosinteza pe focar
inchis sau deschis
- operatii minim invazive si fixare cu: brose,
suruburi, tije elastice, placi introduse prin metode
minim invaziv, fixator extern
Alte mijloace de
osteosinteza:
Imobilizarea gipsat post operatorie -variabil
Depinde de : - locul fracturii si grupul muscular din jurul fracturii
- vrsta pacientului,
- de calitatea osteosintezei
- probleme sociale de supraveghere, etc.
Timpul necesar consolidrii:
- tipul fracturii si al fixarii,
al osteosintezei
- vrsta pacientului
- dimens. osului si calitatea lui
Atribuiile prinilor si al personalului din
ambulator pstrarea aparatului curat si uscat
urmarirea aparitiei eventualelor crapaturi sau
deteriorari ale aparatului gipsat
se interzice introducerea sub aparat de obiecte pentru
calmarea pruritului; se va folosi: uscator de par sau alte
aparate ce introduc aer rcoros sub imobilizare
se interzice introducerea de loiuni sau pudre sub gips
acoperirea aparatului gipsat pe perioada alimentaiei
se interzice utilizarea barei de abducie pt ridicarea copil
Tratamentul fracturilor deschise:
In urgenta imobilizare, pansament provizoriu
In sala de operatie: toaleta corecta a plagii, debridarea t. devitalizate
montarea mijloacelor de fixare a fracturii
profilaxia tetanica; -antibioterapie
Complicatiile fracturilor la copil: exceptional - intarziere sau lipsa de consolidare consolidari in pozitii vicioase
osteite mai ales dupa tratam chirurgical sau fracturi deschise
redori articulare , atrofii musculare minime la copil
tulburari de crestere, scurtari +/- dezaxari de membre
necroze aseptice
complicatii neurologice si/sau vasculare
Sindromul Volkmann = sindrom de compartiment
= sindr. de retractie a flexorilor
- apare numai la copii si tineri
Loja anterioara a antebratului - inextensibila
Cauzele Sindr. Volkmann:
a) Cauze intrinseci edeme, hematoame ( reduceri repetate)
coagulopatii, hemofilii, implante metalice voluminoase,
fracturi , contuzii de la nivelul paletei radio-carp
b) Cauze extrinseci
bandaje prea stranse
alte presiuni externe
Presiune crescuta
Hipoxie ( anoxie )
Elib. de enzime histamin-like
Edem intramuscular
Stimularea presoreceptorilor
vasculari
Vasoconstrictie
Hipoxie ( anoxie )
fenomenul se instaleaza la 4-8 ore de hipoxie Simptomatologie clinic :
1. Faza de alarma : - durere de intensitate crescanda , permanenta si spontana
- este mai exprimata la extinderea degetelor; extensia
degetelor se face doar pasiv
cianoza sau paloarea degetelor = manifestari vasculare
Obs: prezenta pulsatiilor la a. radiala nu exclude instalarea sindromului
manifestari neurologice: - parestezii pe n. median ,
senzatia de arsura, furnicaturi, usturime la nivelul mainii.
2. Faza de stare apar pozitiile vicioase
cotul flectat
semipronatia sau pronatia antebratului
flexia din radio-carp
prin suferinta m. lombricali si interososi pozitia
vicioasa a degetelor ; la police abductia primei
falange si flexia ultimei
3. Faza sechelara practic mana nefunctionala
- se instaleaza in 2 ani de la debut
Faza de stare imagini clinice
Extensie metacarpo-falangiana
Flexie radio-carpiana
Adductia policelui
Faza sechelara
clinic la o flexie fortata din radio-carp degetele
se indreapta
Tratament
cel mai eficient cel preventiv: reduceri corecte, asistarea pacientilor cu tulburari de coagulare, post trauma, etc
in faza de alarma - fasciotomia
in faza sechelara- operatia Scaglietti = dezinsertia musculaturii de pe condilii humerali si membrana interosoasa
Fracturi obsetricale: - Dgn. Clinic si Ecografic rar Rdg.
- clavicula cea mai frecventa
" pseudoparalizia" de plex brahial
-fracturi de humerus
- fractura de femur
Fractura Montegia-Stanciulescu
fractura ulnei cu luxatia capului radial
apare la tineri i copiii mai mari laxitatea
ligamentar
Aprecierea radiologic a luxatiei de radius
Pronatia dureroasa de cot- subluxatia , in plina grosime a ligamentului inelar a capului radial
apare la minim traumatism de tractiune si pronatie 3 ani, la cei
cu hiperlaxitate pana la 5-6 ani
necesita prezenta hiperlaxitatii articulare
Diagnostic - clinic
-semiflexie din cot f. dureroasa la
mobilizare
- pronatie
Tratament reducere, cu sau fara imobilizare
Avulsii ale nucleilor, apofize,
etc
Muschii mai puternici
decat
apofizele
Tendoanele mai
puternice decat
fizele
Copil abuzat fizic- Sindr.Silverman
Sindromul copilului btut
(abuzat fizic)
14 zile
Fracturi diafizare prin traumatism direct
Fracturi la nivelul cartilajului de cretere copil scuturat