FACTORII DE RISC ŞI FACTORII DE RISC ŞI VĂTĂMĂRILE PRODUSE VĂTĂMĂRILE PRODUSE ECOSISTEMELOR ECOSISTEMELOR FORESTIEREFORESTIERE

Generalităţi:Generalităţi:

Riscul: posibilitatea (mai mare sau mai mică) de apariţie a unor fenomene cu impact major asupra structurii şi funcţionalităţii ecosistemelor forestiere;

Factorii de risc: acei factori care generează sau favorizează materializarea riscului sub formă de vătămări sau calamităţi.

Factorii de risc:Factorii de risc:declanşatoripredispozanţifavorizanţi

endogeniexogeni

de natură bioticăde natură abiotică

FACTORI BIOTICI DE RISC:FACTORI BIOTICI DE RISC:

agenţi fitopatogeniinsectevânatanimale domestice

FACTORI ABIOTICI DE FACTORI ABIOTICI DE RISC:RISC:Uscarea prematură a arborilorDoborâturi de vânt şi rupturi de

zăpadăInundaţii, viituri torenţiale,

alunecări de terenPoluare localăIncendii de pădureAvalanşe de zăpadă

Amploarea fenomenului Amploarea fenomenului de uscarede uscarese poate discuta despre fenomenul de

uscare intensă (în masă), în momentul în care uscarea afectează plafonul dominant al arboretelor (clasele I-III Kraft);

fenomenul a fost semnalat pentru prima dată, la începutul secolului XX, în Slovenia, extinzându-se ulterior în aproape toate ţările europene;

în România, ca fenomen de masă s-a semnalat în perioada anilor 1930-1932, în arboretele de cvercinee;

se consideră că fenomenul afectează între 2 şi 5% din suprafaţa fondului forestier din fiecare ţară (în România, procentul este de 3,8%);

se determină în suprafeţe de probă de 1500-2500 m2, amplasate câte 3-5 la unitatea de suprafaţă (ha);

Intensitatea uscării arborilor în Intensitatea uscării arborilor în RomâniaRomânia

specia media anuală

(mii ha)

% Intensitatea (%)

slabă,

f. slabă

mijlocie puternică, f.puternică

Stejar 196,8 84,0 69 24 7

Brad 14,8 6,3 68 30 2

Molid 2,0 0,9 52 16 32

Pin 2,1 0,9 52 23 25

Fag 14,1 6,0 65 27 8

Salcâm 3,6 1,5 30 52 18

Plop 0,7 0,3 20 27 53

Cauzele declanşării Cauzele declanşării fenomenului de uscare:fenomenului de uscare:De ordin antropic:

- adoptarea unor măsuri silviculturale greşite;

- aplicarea necorespunzătoare a intervenţiilor în arborete;- reducerea consistenţei arboretelor.

De ordin ecologic:

- stresul climatic;

- poluarea industrială(autohtonă sau transfrontalieră).

De ordin biotic:

- insecte;

- ciuperci specifice.

Clasificarea arborilor pe grade de Clasificarea arborilor pe grade de vătămare, în raport cu starea de vătămare, în raport cu starea de sănătatesănătateGradul de vătămare al arborelui

Simbo

lul

Reducerea aparatului foliar faţă de starea normală inclusiv acele sau frunzele înroşite sau necrozate şi ramurile uscate (%)

sănătos 1 sub 10

slab 2 11-30

mediu 3 31-65

puternic şi uscat total

4 peste 65

Calculul gradului de vătămare Calculul gradului de vătămare pe arboret:pe arboret:

1004321

432

nnnn

nnnGv

în care:în care:

Gv – exprimă amploarea fenomenului de uscare, pe baza caruia se stabileşte prognoza evoluţiei uscării;

n1 – nr arbori sănătoşi;n2 – nr arbori cu vătămare slabă;n3 – nr arbori cu vătămare medie;n4 – nr arbori cu vătămare puternică.

Calculul procentului de uscare pe Calculul procentului de uscare pe arboret (Parboret (Puu ) ( ) (care reflectă intensitatea care reflectă intensitatea

de manifestare a fenomenuluide manifestare a fenomenului) )

1005,0 43

tu N

nnP

Încadrarea arboretelor pe grade Încadrarea arboretelor pe grade de uscarede uscare

Procentul arborilor cu uscare avansată (%)

5-15 16-35 36-65 >65

Gradul de uscare al arboretului (Gu)

I II III IV

În cazul apariţiei unor noi În cazul apariţiei unor noi focare:focare: în fiecare u.a. se vor amplasa 3-5 sondaje

(fiecare cu câte două suprafeţe de probă circulare) (3 sub 3ha, 4 între 3 şi 10ha şi 5 peste 10ha);

suprafeţele vor avea 200 m2 în arborete sub 60 de ani şi 500m2 în cele peste 60 de ani;

în fiecare suprafaţă se inventariază toţi arborii din clasele I-III Kraft şi se încadrează conform criteriilor de la monitoring – defoliere;

lucrarea se execută în perioada 15 iulie-15 septembrie;

Pe baza datelor se determină Pe baza datelor se determină gradele de vătămare:gradele de vătămare:

10043210

432x

nnnnn

nnnP

în care:

n0,n1,n2,n3,n4 reprezintă numărul arborilor cu grad de defoliere 0,1,2,3,4(pe specii sau pe arboret);

Scara gradelor de vătămare:

0 – nevătămat sau f. slab vătămat: 0-5;1 – slab sau uşor vătămat: 6-20;2 - mijlociu vătămat: 21-40;3 – puternic vătămat: 41-60;4 – foarte puternic vătămat: 61-100.

Dinamica desfăşurării Dinamica desfăşurării fenomenului de uscare în fenomenului de uscare în arboretele de cvercineearboretele de cvercinee

fenomenul apare cu precădere în arboretele provenite din lăstari, crescuţi pe cioate îmbătrânite, unde s-au aplicat tehnologii greşite;

poate fi sporadic sau poate afecta întregul arboret; de obicei, uscarea este precedată de o perioadă de

debilitare a arborilor, care durează 4-10 ani sau chiar mai mult;

apariţia şi extinderea fenomenului este condiţionată de un complex de factori;

asocierile de factori nefavorabili provoacă uscarea în mod diferit, de la un arboret la altul şi chiar de la un arbore la altul;

debilitarea unor arbori nu este vizibilă în toate cazurile la nivelul coroanei dar poate fi constatată prin reducerea creşterilor.

Evoluţia fenomenului de uscare la cvercinee

0

50

100

150

200

250

300

1986 1987 1988 1990 1998 1999 2000

suprafata afectata

Simptomele specifice fenomenului de uscare la brad

• rărirea coroanei de jos în sus şi de la interior spre exterior, ca urmare a căderii acelor;

• prezenţa lujerilor lacomi (de compensaţie), pe fus şi pe partea superioară a ramurilor de ordinul I;

• apariţia, în coroana verde, a ramurilor uscate (în treimea mijlocie şi inferioară);

• prezenţa vâscului în coroanele arborilor;• uscarea vârfului pe 1-2 m, la exemplarele de 90-

100 de ani;• fructificaţie abundentă, aproape anuală (conuri

mici, numai pe ramurile din ultimele verticile);• reducerea evidentă a creşterilor în înălţime şi

diametru, determinând formarea unui vârf aplatizat;

• scăderea accentuată a acelor noi;• reducerea mărimii coroanelor.

Tipurile de uscare la bradTipurile de uscare la brad

Uscarea lentă – în arborete peste 120 de ani prezentând simptomele: turtirea vârfului, apariţia vâscului, rărirea coroanelor de jos în sus şi de la interior spre exterior, în interval de 15-40 de ani;

Uscarea bruscă – apare frecvent în arborete echiene şi relativ echiene, de 60-100 ani, consistenţă 0,9-1,0 şi se manifestă prin înroşirea acelor în coroană într-un interval de 2-8 luni;

Uscarea determinată mecanic – în arborete de 50-80 de ani, cu densităţi f. mari şi coeficienţi de zvelteţe de 95-110, datorită roaderii reciproce a coroanelor;

Uscarea pe suprafeţe mari – în arborete echiene, de 50-100 de ani, puternic rărite, cu simptome tipice de uscare datorată poluării şi apariţia prematură a cuiburilor de barză.

Evoluţia fenomenului de uscare la Evoluţia fenomenului de uscare la bradbrad

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

1986 1988 1990 1993 1996 1998

suprafata afectata

Evoluţia fenomenului de uscare Evoluţia fenomenului de uscare pentru diverse speciipentru diverse specii

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

1990 1992 1994 1996 1998 2000

molidpinifagsalcam

Măsuri de prevenire ale uscării:

conversiunea arboretelor de la crâng la codru; păstrarea sau introducerea speciilor de amestec şi a

arbuştilor; evitarea plantării speciilor în afara arealului lor natural; stimularea regenerării naturale a arboretelor; promovarea speciilor rezistente la infecţii, defolieri,

secetă; executarea corespunzătoare a lucrărilor de îngrijire; combaterea bolilor şi a dăunătorilor; crearea şi îngrijirea marginilor de masiv; limitarea circulaţiei oamenilor, vitelor, autovehiculelor în

perimetrul forestier; prevenirea delictelor silvice.

Doborâturi de vânt şi rupturi de zăpadă

Factorii de risc pentru doborâturi:

vânturile puternice(peste 18m/s);soluri superficiale(litosoluri sau soluri

litice) cu volum edafic foarte mic;soluri pseudogleice sau

pseudogleizaterelief cu versanţi vântuiţi sau cu văi

înguste.

Caracteristicile arboretului:

coeficienţi de zvelteţe supraunitari;margini de arborete neconsolidate şi

expuse la vânt;prezenţa golurilor în arborete;prezenţa unor răni pe trunchiuri.

Incendiile de Incendiile de pădurepădure

Clasificarea incendiilorClasificarea incendiilor incendii subterane, când focul se

manifestă, cu predilecţie, la nivelul sistemului radicelar al arborilor şi arbuştilor (specific solurilor uscate, foarte bogate în schelet);

incendii de litieră, când focul afectează doar stratul de litieră de la suprafaţa solului (majoritatea incendiilor);

incendii de coronament, când este afectat etajul arborilor, dar şi subarboretul, pătura erbacee şi chiar litiera (cele mai periculoase, cu pagubele cele mai însemnate).

DDeclanşarea şi extindeea eclanşarea şi extindeea incendiilor este condiţionată de incendiilor este condiţionată de prezenţa simultană a trei factori:prezenţa simultană a trei factori:

materialul combustibil oxigenul sursa de foc

Zonele de risc:Zonele de risc:Zona 1 – regiunea central-carpatică (judeţele

Hunedoara, Alba, Sibiu, Sălaj, Satu Mare, Maramureş) şi cea vestică (judeţele Caraş-Severin, Timiş, Arad şi Bihor);

Zona 2 – regiunea sudică (judeţele Constanţa, Tulcea, Brăila, Ialomiţa, Ilfov, Teleorman, Olt, Dolj, Galaţi) şi cea sud-carpatică (judeţele Buzău, Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Vâlcea, Gorj, Mehedinţi);

Zona 3 – regiunea central-carpatică de est (judeţele Braşov, Covasna, Harghita, Bistriţa) şi cea estică (judeţele Vaslui, Iaşi, Botoşani).

Avalanşele de Avalanşele de zăpadăzăpadă

Avalanşele de zăpadăAvalanşele de zăpadă::

cunoscute şi sub denumirea de lavine, constituie fenomene naturale ce constau în antrenarea unor mase mari de zăpadă, moale şi grea, care se desprind şi se rostogolesc pe versanţii munţilor, antrenând şi distrugând totul în cale.

FFactoriactoriii de risc care de risc care influenţează producerea influenţează producerea avalanşeloravalanşelor:: factorii climatici: grosimea zăpezii,

temperatura aerului, temperatura în interiorul stratului de zăpadă, intensitatea şi direcţia vântului etc;

factorii de relief: altitudinea, panta, expoziţia, configuraţia terenului;

starea suprafeţei terenului: rugozitatea, gradul de umezire sau de îngheţ, gradul de acoperire cu vegetaţie şi natura acesteia;

factori accidentali: prăbuşirea unei cornişe, căderea de bolovani sau stânci, trecerea unor animale sălbatice sau a schiorilor, zgomotele puternice care produc vibraţii etc.

Clasificarea avalanşelorClasificarea avalanşelor::1. mecanismul de declanşare (modul de

desprindere şi forma rupturii):avalanşe din plăci de zăpadă;avalanşe din zăpadă necoezivă.

2. poziţia suprafeţei de alunecare:avalanşe superficiale;avalanşe de sol (de fund).

3. starea zăpezii antrenate (din punct de vedere al conţinutului de apă):

avalanşe din zăpadă uscată;avalanşe din zăpadă umedă.

Clasificarea avalanşelorClasificarea avalanşelor::4. forma terenului pe care evoluează:

avalanşe de versant;avalanşe de culoar.

5. modul de deplasare:avalanşe curgătoare;avalanşe prăfoase.

6. conţinutul de apă al depozitului format:avalanşe cu depozit uscat;avalanşe cu depozit umed.

InundaInundaţii, viituri ţii, viituri torenţiale şi torenţiale şi

alunecări de terenalunecări de teren

Factorii de risc:Factorii de risc:precipitaţiile exclusiv de abundentetopirea bruscă a zăpeziloralunecarea unor versanţi în albia

majoră a cursurilor de apă şi blocarea curgerii libere

diminuarea secţiunii transversale a albiei râurilor ca efect al amplasării unor construcţii (drumuri, poduri etc.)

ruperea sau avarierea barajelor

Date statistice:Date statistice:suprafaţa totală inundabilă în

România este de 2,12 mil. ha (1,89 mil ha terenuri agricole

numărul total al localităţilor inundabile: 2613 (54 municipii, 161 oraşe şi 2398 comune)

peste 60% din lungimea reţelei hidrografice a ţării prezintă un puternic caracter torenţial

Poluarea localăPoluarea locală

Poluarea:Poluarea:este rezultatul acţiunii unui

complex de factori artificiali, cu consecinţe negative asupra calităţii mediului, care perturbă echilibrul ecologic relativ stabil, creat în decursul timpului, între diferitele grupe de plante, animale şi microorganisme, precum şi între acestea şi mediul în care trăiesc.

Factorii de risc în poluarea Factorii de risc în poluarea locală:locală:emanaţiile de metale grele (Pb, Zn, Cu)

produse de industria metalelor neferoase (Baia Mare, Zlatna), peste limita normală admisă oficial

emanaţiile de SO2 sau CO2, produse de către termocentralele electrice

reziduurile pertoliere şi apa sărată rezultate în urma proceselor de foraj şi extracţie ale ţiţeiului

pulberi produse de industrie (în special de fabricile de ciment)