Post on 13-Dec-2015
EXAMENUL EXAMENUL NEUROLOGIC LA SUGAR NEUROLOGIC LA SUGAR
SI COPILSI COPIL
Prof. Dr. Marcel PereanuProf. Dr. Marcel Pereanu
Examenul neurologic la sugar si Examenul neurologic la sugar si copilul miccopilul mic
Sugarul si copilul mic nu pot executa Sugarul si copilul mic nu pot executa ordine si nu raspund la intrebarile ordine si nu raspund la intrebarile examinatoruluiexaminatorului
Din cauza saraciei semiologiei obiec-Din cauza saraciei semiologiei obiec-tive trebuie sa se acorde o atentie tive trebuie sa se acorde o atentie deosebita deosebita anamnezeianamnezei
ANAMNEZAANAMNEZA
Ofera date de la mama privind:Ofera date de la mama privind:
1. modul in care a decurs sarcina1. modul in care a decurs sarcina
2. modul in care a decurs 2. modul in care a decurs nastereanasterea
3. starea copilului la nastere3. starea copilului la nastere
4. incidentele perioadei neonatale4. incidentele perioadei neonatale
5. evolutia de la nastere la data 5. evolutia de la nastere la data consultuluiconsultului
1. Modul in care a decurs sarcina1. Modul in care a decurs sarcina
Bolile suferite de mama in timpul Bolile suferite de mama in timpul perioadei de gestatie (toxemie perioadei de gestatie (toxemie gravidica, toxoplasmoza, rubeola, gravidica, toxoplasmoza, rubeola, lues), eventuale intoxicatii, carente lues), eventuale intoxicatii, carente vitaminice, expuneri la radiatii vitaminice, expuneri la radiatii ionizante sau traumatismeionizante sau traumatisme
Incompatibilitati de grup sanguin sau Incompatibilitati de grup sanguin sau factor Rh factor Rh
2. Modul in care a decurs nasterea2. Modul in care a decurs nasterea
Tipul de nastere (spontana, travaliu Tipul de nastere (spontana, travaliu prelungit, aplicare de forceps, cezariana)prelungit, aplicare de forceps, cezariana)
Tipul de prezentatie (craniana, pelviana)Tipul de prezentatie (craniana, pelviana) Existenta unei suferinte fetale (incetinirea Existenta unei suferinte fetale (incetinirea
sau disparitia zgomotelor cardiace)sau disparitia zgomotelor cardiace) Posibilitatea unei infectii (ruperea Posibilitatea unei infectii (ruperea
prematura a membranelor, lichid amniotic prematura a membranelor, lichid amniotic anormal)anormal)
3. Starea copilului la nastere 3. Starea copilului la nastere
Greutatea la nastereGreutatea la nastere Scorul APGARScorul APGAR Momentul primei respiratiiMomentul primei respiratii Eventuale manevre de reanimareEventuale manevre de reanimare
4. Incidentele perioadei neonatale4. Incidentele perioadei neonatale
Intensitatea, precocitatea si durata Intensitatea, precocitatea si durata icterului neonatalicterului neonatal
Cianoza permanenta sau paroxisticaCianoza permanenta sau paroxistica Tulburari ale reflexului de supt sau Tulburari ale reflexului de supt sau
deglutitiedeglutitie Anomalii ale ritmului de somnAnomalii ale ritmului de somn Hipotermie prelungitaHipotermie prelungita Tulburari de tonus muscularTulburari de tonus muscular
5. Evolutia de la nastere la data 5. Evolutia de la nastere la data consultuluiconsultului
Bolile febrile graveBolile febrile grave Bolile infectioase insotite de tulburari Bolile infectioase insotite de tulburari
psihice, senzoriale sau motoriipsihice, senzoriale sau motorii Deshidratari acuteDeshidratari acute Crize convulsiveCrize convulsive Traumatisme cranio-cerebraleTraumatisme cranio-cerebrale Boli ereditare in familieBoli ereditare in familie
EXAMENUL CLINICEXAMENUL CLINIC
1. Examenul motilitatii1. Examenul motilitatii 2. Examenul tonusului muscular2. Examenul tonusului muscular 3. Examenul sensibilitatii3. Examenul sensibilitatii 4. Examenul reflexelor4. Examenul reflexelor 5. Examenul tulburarilor sfincteriene5. Examenul tulburarilor sfincteriene 6. Examenul nervilor cranieni6. Examenul nervilor cranieni
1. Examenul motilitatii1. Examenul motilitatii
A. Atitudinea copiluluiA. Atitudinea copilului B. Motilitatea activa si forta B. Motilitatea activa si forta
segmentarasegmentara C. OrtostatiuneaC. Ortostatiunea D. MersulD. Mersul E. Miscarile involuntareE. Miscarile involuntare
A. Atitudinea copiluluiA. Atitudinea copilului
In primele 2 luni sugarul are o atitudine In primele 2 luni sugarul are o atitudine generalizata in flexie, comparabila cu pozitia generalizata in flexie, comparabila cu pozitia fetalafetala
Capul este flectat inainte, coapsele sunt Capul este flectat inainte, coapsele sunt flectate pe abdomen, antebratele flectate, flectate pe abdomen, antebratele flectate, pumnii strinsipumnii strinsi
Atitudini speciale se constata in paralizia Atitudini speciale se constata in paralizia posttraumatica de plex brahial, in hemiplegii posttraumatica de plex brahial, in hemiplegii sau diplegii infantile, meningitesau diplegii infantile, meningite
B. Motilitatea activa si forta B. Motilitatea activa si forta segmentarasegmentara
LaLa sugar sugar motilitatea activa se cerceteaza motilitatea activa se cerceteaza exclusiv prin observarea motilitatii spontane in exclusiv prin observarea motilitatii spontane in pozitie culcatapozitie culcata
La La copilul miccopilul mic motilitatea activa se testeaza motilitatea activa se testeaza solicitind sa faca miscari pe rind in toate solicitind sa faca miscari pe rind in toate segmentele corpuluisegmentele corpului
Forta segmentara se cerceteaza prin obser-Forta segmentara se cerceteaza prin obser-varea ridicarii capului, ridicarii in sezut si in varea ridicarii capului, ridicarii in sezut si in ortostatism ortostatism
Sustinerea capului se face incepind cu luna a 3-Sustinerea capului se face incepind cu luna a 3-a. Intirzieri au loc in encefalopatiile infantilea. Intirzieri au loc in encefalopatiile infantile
C. OrtostatiuneaC. Ortostatiunea
La 3 luni sugarul asezat in decubit La 3 luni sugarul asezat in decubit ventral, se poate sprijini pe antebrateventral, se poate sprijini pe antebrate
La 3-4 luni se poate intoarce singur La 3-4 luni se poate intoarce singur de pe spate pe burtade pe spate pe burta
La 6 luni sta in sezutLa 6 luni sta in sezut La 7-8 luni se ridica si se mentine La 7-8 luni se ridica si se mentine
sprijinitsprijinit La 1 an face primii pasi nesprijinitLa 1 an face primii pasi nesprijinit
D. MersulD. Mersul
Este caracteristic cu baza de Este caracteristic cu baza de sustinere largita, trunchiul inclinat sustinere largita, trunchiul inclinat inainte, genunchii si coapsele usor inainte, genunchii si coapsele usor flectate, bratele ridicate cu miscari flectate, bratele ridicate cu miscari ample in vederea mentinerii ample in vederea mentinerii echilibruluiechilibrului
Tipuri de mers patologicTipuri de mers patologic
Mersul “cosit” in hemiplegia cu Mersul “cosit” in hemiplegia cu contractura de tip piramidalcontractura de tip piramidal
Mersul “forfecat” in boala LittleMersul “forfecat” in boala Little Mersul “stepat” in paralizia de SPEMersul “stepat” in paralizia de SPE Mersul “ataxic” sau “ebrios” in Mersul “ataxic” sau “ebrios” in
sindromul cerebelossindromul cerebelos Mersul de “rata” al miopaticuluiMersul de “rata” al miopaticului Mersul “dansant” din coree Mersul “dansant” din coree
2. Examenul tonusului muscular2. Examenul tonusului muscular
Tonusul de repausTonusul de repaus- consistenta este apreciata prin - consistenta este apreciata prin
palpare si inspectiepalpare si inspectie- extensibilitatea – prin mobilizare - extensibilitatea – prin mobilizare
pasivapasiva- reflexe pendulare – ROT rotulian- reflexe pendulare – ROT rotulian
Tonusul posturalTonusul postural, prin cercetarea , prin cercetarea reflexelor de posturareflexelor de postura
Tonusul de actiuneTonusul de actiune, manifestat in timpul , manifestat in timpul miscarilor voluntaremiscarilor voluntare
3. Examenul sensibilitatii3. Examenul sensibilitatii
Este dificil de efectuat la copilul mic Este dificil de efectuat la copilul mic datorita lipsei de colaborare din datorita lipsei de colaborare din partea acestuia, in special in ceea ce partea acestuia, in special in ceea ce priveste sensibilitatea profundapriveste sensibilitatea profunda
La sugar sensibilitatea dureroasa se La sugar sensibilitatea dureroasa se exploreaza aproximativ dupa ciupire exploreaza aproximativ dupa ciupire sau intepare cu aculsau intepare cu acul
4. Examenul reflexelor4. Examenul reflexelor
La nou-nascut pot fi puse in evidenta La nou-nascut pot fi puse in evidenta reflexele rotulian, bicipital si achilianreflexele rotulian, bicipital si achilian
Celelalte ROT apar la sugar si copilul Celelalte ROT apar la sugar si copilul micmic
Reflexul cutanat plantar poate fi in Reflexul cutanat plantar poate fi in extensie pina la virsta de 2 aniextensie pina la virsta de 2 ani
Dupa aceasta virsta extensia Dupa aceasta virsta extensia halucelui constituie semnul Babinski halucelui constituie semnul Babinski si indica o leziune piramidalasi indica o leziune piramidala
5. Examenul nervilor cranieni5. Examenul nervilor cranieniPerechea I (nervul olfactiv)Perechea I (nervul olfactiv)
Acuitatea olfactiva poate fi apreciata Acuitatea olfactiva poate fi apreciata aproximativ prin cautarea rectiei de aproximativ prin cautarea rectiei de respingere a unui miros neplacutrespingere a unui miros neplacut
Hiposmia se datoreaza unor afectiuni Hiposmia se datoreaza unor afectiuni rinogene (rinofaringite, rinite rinogene (rinofaringite, rinite atrofice), hidrocefalie, fracturi de atrofice), hidrocefalie, fracturi de baza, tumori voluminoase ale baza, tumori voluminoase ale hipofizei, agenezia nervilor sau hipofizei, agenezia nervilor sau bulbilor olfactivibulbilor olfactivi
Perechea a II-a (nervul optic)Perechea a II-a (nervul optic)
Reactia de aparare la lumina este Reactia de aparare la lumina este prezenta la nastereprezenta la nastere
La varsta de o luna copilul fixeaza luminaLa varsta de o luna copilul fixeaza lumina De la 3 luni poate fixa cu privirea un obiect De la 3 luni poate fixa cu privirea un obiect
sau o persoanasau o persoana La peste 3 luni apare reactia de clipire la La peste 3 luni apare reactia de clipire la
amenintareamenintare La 2 ani percepe si diferentiaza culorileLa 2 ani percepe si diferentiaza culorile La peste 2 ani acuitatea vizuala se La peste 2 ani acuitatea vizuala se
apreciaza ca si la adult apreciaza ca si la adult
Nivele de lezare ale cailor opticeNivele de lezare ale cailor optice
Leziuni retinieneLeziuni retiniene: tezaurismoze, boala Tay-: tezaurismoze, boala Tay-Sachs, retinopatie pigmentaraSachs, retinopatie pigmentara
Nervul opticNervul optic poate fi afectat in afectiuni poate fi afectat in afectiuni degenerative, TU, intoxicatii (alcool metilic)degenerative, TU, intoxicatii (alcool metilic)
LeziunileLeziunile chiasmei optice chiasmei optice (produc hemianopsie (produc hemianopsie bitemporala) in TCC, craniofaringioame, TU bitemporala) in TCC, craniofaringioame, TU supraselaresupraselare
Leziunile Leziunile cailor optice retrochismaticecailor optice retrochismatice (hemianopsie omonima) (hemianopsie omonima)
La nivelul La nivelul scoartei cerebralescoartei cerebrale apare hemianopsia apare hemianopsia omonima cu conservarea vederii maculareomonima cu conservarea vederii maculare
Perechile III ,IV si VIPerechile III ,IV si VI
Examinarea presupune urmarirea Examinarea presupune urmarirea miscarilor GO (copilul este pus sa miscarilor GO (copilul este pus sa urmareasca un obiect care se urmareasca un obiect care se deplaseaza in diferite directii)deplaseaza in diferite directii)
Examinarea pupilelorExaminarea pupilelor Examinarea pleoapelorExaminarea pleoapelor Examinarea comisurilor palpebraleExaminarea comisurilor palpebrale
Perechea a V-a (nervul trigemen)Perechea a V-a (nervul trigemen)
Reactia la atingere a obrazului (sugarul Reactia la atingere a obrazului (sugarul intoarce capul de aceeasi parte)intoarce capul de aceeasi parte)
Atingerea zonei periorale (determina Atingerea zonei periorale (determina miscari de sugere)miscari de sugere)
Explorarea reflexului cornean (abolit Explorarea reflexului cornean (abolit bilateral in starile comatoase, unilateal in bilateral in starile comatoase, unilateal in leziuni protuberantiale)leziuni protuberantiale)
Functia motorie – cercetarea tonusului si a Functia motorie – cercetarea tonusului si a troficitatii muschilor maseteri si temporalitroficitatii muschilor maseteri si temporali
Perechea a VII-a (nervul facial)Perechea a VII-a (nervul facial)
1. Paralizia faciala de tip periferic1. Paralizia faciala de tip periferic 2. Paralizia faciala de tip central2. Paralizia faciala de tip central
1. Paralizia faciala de tip periferic1. Paralizia faciala de tip periferic
Intereseaza in mod egal facialul superior si Intereseaza in mod egal facialul superior si facialul inferiorfacialul inferior
Topografic se datoreaza afectarii:Topografic se datoreaza afectarii:- nucleului facial din punte (TU, - nucleului facial din punte (TU,
encefalita, TCC in cursul nasterii)encefalita, TCC in cursul nasterii)- portiunea intrameningeana - portiunea intrameningeana
(meningita TBC)(meningita TBC)- stanca temporalului (traumatisme - stanca temporalului (traumatisme obstetricale, otomastoidita)obstetricale, otomastoidita)- regiunea osului temporal (aplicare - regiunea osului temporal (aplicare
de de forceps)forceps)
2. Paralizia faciala de tip central2. Paralizia faciala de tip central
Produce afectarea predominanta a Produce afectarea predominanta a facialului inferior (controlul cortical al facialului inferior (controlul cortical al facialului superior este dublu)facialului superior este dublu)
Se datoreaza leziunii portiunii Se datoreaza leziunii portiunii inferioare a circumvolutiunii frontale inferioare a circumvolutiunii frontale ascendente sau leziunii cailor cortico-ascendente sau leziunii cailor cortico-nuclearenucleare
Nu apar tulburari de gust sau Nu apar tulburari de gust sau hipoacuziehipoacuzie
Nervul acustico-vestibular (1)Nervul acustico-vestibular (1) Componenta acustica se cerceteaza prin Componenta acustica se cerceteaza prin
reflexul cohleo-palpebral (clipitul la un zgomot reflexul cohleo-palpebral (clipitul la un zgomot puternic)puternic)
Intre 2-4 luni copilul incepe sa intoarca capul in Intre 2-4 luni copilul incepe sa intoarca capul in directia din care vine zgomotuldirectia din care vine zgomotul
Monotonia vocii unui copil sau nedezvoltarea Monotonia vocii unui copil sau nedezvoltarea vorbirii pot constitui un semn de surditatevorbirii pot constitui un semn de surditate
Se va stabili daca surditatea este congenitala Se va stabili daca surditatea este congenitala sau dobinditasau dobindita
Surditatea pote fi deSurditatea pote fi de perceptie perceptie (leziune a (leziune a nervului acustic) sau de nervului acustic) sau de transmisietransmisie (leziuni ale (leziuni ale urechii medii)urechii medii)
Nervul acustico-vestibular (2)Nervul acustico-vestibular (2)
Explorarea functiei aparatului vesti-Explorarea functiei aparatului vesti-bular la sugar se poate face prin bular la sugar se poate face prin probele rotatorie, calorica sau probele rotatorie, calorica sau electro-nistagmografieelectro-nistagmografie
La copilul mai mare se pot efectua La copilul mai mare se pot efectua probele Romberg, proba bratelor probele Romberg, proba bratelor intinse si a mersului in steaintinse si a mersului in stea
Nervul glosofaringeanNervul glosofaringean
Integritatea sa poate fi testata prin Integritatea sa poate fi testata prin atingerea peretelui posterior a atingerea peretelui posterior a faringelui cu o spatulafaringelui cu o spatula
Reactia normala consta in contractia Reactia normala consta in contractia muschilor faringelui homolateral muschilor faringelui homolateral (semnul cortinei)(semnul cortinei)
Apar tulburari de deglutitie pentru Apar tulburari de deglutitie pentru alimentele alimentele solidesolide
Nervul vagNervul vag
Paralizia unilaterala determina cobo-Paralizia unilaterala determina cobo-rirea hemivalului de partea lezata, cu rirea hemivalului de partea lezata, cu lueta deviata de partea bolnavalueta deviata de partea bolnava
Vocea este nazonata si apar tulburari Vocea este nazonata si apar tulburari de deglutitie pentru de deglutitie pentru lichidelichide
Paralizia bilaterala de vag este foarte Paralizia bilaterala de vag este foarte grava datorita tulburarilor cardiace si grava datorita tulburarilor cardiace si respiratorii, deglutitia este dificila cu respiratorii, deglutitia este dificila cu refluarea pe nas a alimentelorrefluarea pe nas a alimentelor
Nervul spinalNervul spinal
In caz de paralizie unilaterala flexia si In caz de paralizie unilaterala flexia si rotatia capului se fac cu dificultate, rotatia capului se fac cu dificultate, umarul este cazut, scapula este umarul este cazut, scapula este departata de coloana vertebrala departata de coloana vertebrala (sapulae alata) prin paralizia (sapulae alata) prin paralizia muschilor sternocleidomastoidian si muschilor sternocleidomastoidian si trapeztrapez
Paralizia bilaterala determina o Paralizia bilaterala determina o dificultate la flexia si rotatia capuluidificultate la flexia si rotatia capului
Nervul hipoglosNervul hipoglos
Paralizia unilaterala determina Paralizia unilaterala determina atrofie si tulburari de motilitare de atrofie si tulburari de motilitare de partea afectatapartea afectata
Cea mai frecventa sechela o Cea mai frecventa sechela o reprezinta dizartriareprezinta dizartria
Diagnosticul neurologicDiagnosticul neurologic
Diagnosticul afectiunii se pune la Diagnosticul afectiunii se pune la sfirsitul examenului neurologic si sfirsitul examenului neurologic si consta din:consta din:
- diagnosticul semiologic- diagnosticul semiologic
- diagnosticul topografic- diagnosticul topografic
- diagnosticul etiologic- diagnosticul etiologic