Blaj, Sâmbătă 16 Octomvrie 1926. Numărul 42

DIRECTOR: Dr. ALEXANDRU RUSU

REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA BLA] — IUD. TÂRNAVA MICĂ

I N S E R A T E : Un ş i r g a r m o n d : 5 Lei. La p u b l i c ă r i r epe t a t e după

:: :: învoia lă . :: ::

REDACTOR RESPONSABIL: Dr. AUGUSTIN P O P A

A B O N A M E N T U L Pe un an . . . 180 L e i P e 6 luni . . . 9 0 L e i Pent ru s t r ă i n ă t a t e 3 6 0 Lei

N u m ă r u l 3 5 0 L e i

Foaie bisericească-politică. — Apare care Sâmbătă.

Dispoziţii salutare. In chest ia î n v ă ţ ă m â n t u l u i re l i g io s pr imar .

Importanţa învăţământului religios nu are nevoie să mai fie subliniată. O cunoaştem cu toţii, ştiind şi aceea, că dintre toate gradele acestui învăţământ cea mai aleasă atenţie o merită chiar învăţământul religios primar, unde se pune temelia întregii vieţi religioase morale.

De aceea ne face o deosebită plăcere, că putem înregistra, acum la începutul unui nou an şcolar, di­spoziţiile cu adevărat salutare cuprinse în ultima cir­culară a Consistorului arhidiecezan din Blaj, prin cari se insistă cu toată greutatea pentru o cât mai aleasă îngrijire de sufletul plăpând al copiilor, marea nădejde de mâine a bisericii şi a neamului nostru. Şi dacă mai adaugem, că măsurile luate de autoritatea bisericească a Blajului au şi sancţiunea cuvenită pentru toţi cari nu vor înţelege să-şi facă pe deplin datoria, am dat în­treagă măsura importanţei ce este a se atribui acestei frumoase acţiuni catehetice.

Partea dispozitivă a documentului de care ne ocupăm, este aceasta:

. . . P e n t r u c a V e n e r a t u l c l e r — c ă r u i a îi i n c u l c ă m din n o u ş i c u toată p u t e r e a o b l i g a m e n -tul g r e u a l c a t e h i z ă r i i , d e l a c a r e fără î n v o i r e a noas t ră p r e a l a b i l ă n i m e n j s e p o a t e s u b t r a g e — s ă c u n o a s c ă ş i în a m ă n u n t e p u n c t e l e m a i î n s e m n a t e , la car i s e v a e s t i n e c o n t r o l u l c a -t e h e t i c , ţ i n e m s ă p r e c i z ă m din n o u u r m ă t o a r e l e :

1 . I n g r i j i n d u - s e , c a l a t o a t e ş c o l i l e d e p e t e r i t o r u l p a r o h i e i l o r s ă l i - s e d e a orele de religie necesare, c a r i n u p o t fi mai p u ţ i n e d e c â t 2 l a s ă p t ă m â n ă p e n t r u c â t e c e l m u l t 5 0 e l e v i , t o ţ i purtă tor i i o f i c i i l o r p a r o h i a l e v o r t r i ­mite o f i c i i l o r p r o t o p o p e ş t i , fără a a ş t e p t a a l t ă p r o v o c a r e , în t i m p d e 8 z i l e d e l a p r i m i r e a a-e e s t u i o r d i n , un raport, cuprinzând urmă­toarele date:

a ) Ş c o a l a , u n d e s e c a t e h i s e a z â . b ) N u m ă r u l e l e v i l o r g r . - c a t o l i c i d u p ă c l a s e ,

ori d e s p ă r ţ ă m i n t e . c ) O r e l e d e r e l i g i e , a r ă t â n d u - s e e x a c t z i u a

şi o r a . A c e s t e o r e n u p o t fi a ş e z a t e p e a c e ­eaş i z i a s ă p t ă m â n e i .

d ) C i n e p r o p u n e r e l i g i e . ( A i e i a m i n t i m , c ă p e n t r u o r i c e s u b s t i t u i r e , p r e o ţ i i î m p i e d e c a ţ i a c a t e h i z a , t n m a t r e o r i fi l i i , au s ă c e a r ă o n o u ă a p r o b a r e a C o n s i s t o r u l u i ) .

In t e m e i u l a c e s t o r da te , pur tă tor i i o f i c i i l o r p r o t o p o p e ş t i n e v o r t r i m i t e a p o i — fără a a-ş tepta d u p ă p r e o ţ i i n e g l i g e n ţ i — , p â n ă c e l m a i târz iu l a 15 N o e m v r i e c , u n conspect sinoptic asupra situaţiei catehetice din parohiile pe cari le conduc. R a p o a r t e l e o f i c i i l o r p a r o h i a l e le v o r p ă s t r a p e n t r u s i n e , s p r e a l e p u t e a s e r v i la i n s p e c ţ i i .

2 . F o l o s i n d u - s e d e m a n u a l e l e a p r o b a t e — p e n t r u p r o c u r a r e a c ă r o r a a d m i t e m ş i p e v i i t o r m o d a l i t a t e a d in a n u l t r e c u t — , preoţii cateheţi vor avea să se ţină întru toate de planul general şi special prescris, I n g r i j i n d u - s e , e a el s i f i e Î n d r e p t a r ş i p e n t r u î n v ă ţ ă t o r i i , c a r i ar o b ţ i n e a u t o r i z a r e a c u v e n i ţ i p e n t r u a-i î n l o c u i

l a p r o p u n e r e a r e l i g i e i . D u p ă i n f o r m a ţ i i l e n o a s t r e , a n u l t r e c u t s 'au g ă s i t ş i p r e o ţ i c a r i s ă n u r e -s p e c t e z - î a c e a s t ă d i s p o z i ţ i e ş i d e a c e e a ţ i n e m s'o s u b l i n i e m a c u m c u d e o s e b i t ă p u t e r e , a d u ­c â n d t u t u r o r a m i n t e , c i în p r e l u c r a r e a m a t e r i e i a ş t e p t ă m s ă f ie u r m a t e i n d i c a ţ i i l e c u p r i n s e în b r o ş u r a : „Plan de lecţiuni pentru studiul religiunii gr.-catolice în şcolile primare", ed i ta t la 1 9 2 3 de C o m i s i u n e a c a t e h e t i c ă m i t r o ­p o l i t a n ă şi t r i m i s , la t i m p u l s ă u , t u t u r o r p a r o ­h i i l o r p r o v i n c i e i n o a s t r e b i s e r i c e ş t i .

3 . L e c ţ i i l e d e r e l i g i e n u t r e b u i e f ă c u t e d e m â n t u i a l ă , s t â n d p o a t e n u m a i în d e s i g n a r e a p ă r ţ i l o r c a r i u r m e a z ă a fi î n v ă ţ a t e a c a s ă , c i d u p ă pregătire cuvenită şi cu aplicarea me­todelor obişnuite. S p o r u l v a fi a t u n c i e v i d e n t ş i n u s e v a p u t e a c o n s t a t a n i c ă i r i , c ă e l e v i i — c h i a r ş i d i n d e s p ă r ţ ă m i n t e l e s u p e r i o a r e — ţ in î n c ă ş i p e la C r ă c i u n t« t p e la r u g ă c i u n i , f ără ca m ă c a r p e a c e s t e a s ă l e ş t i e c u to ţ i i c ins t i t . Iar s p r e a s e p u t e a f a c e c o n t r o l u l a c e s t u i s p o r , i m p u n e m c u toa tă r i g o a r e a , c a materia per-cursă să fie introdusă, oră de oră, în regi­strul şcolii, c a r e v a t r e b u i c o n t r o l a t l a i n s p e c ­ţ ie c u d e a m ă n u n t u l , f i ind e l c e a m a i b u n ă d o ­v a d ă ş i d e s p r e ţ i n e r e a r e g u l a t ă a o r e l o r d e r e l i g i e l u a t e în o r a r .

In l e g ă t u r ă c u p u n c t u l a c e s t a ţ i n e m s ă a m i n t i m fra ţ i l or p r e o ţ i , c ă ora de religie pri­mează faţă de orice serviciu divin. E a n u v a fi d e c i n e g l e a s i , s u b n i c i un c u v â n t , a f a r ă d e c a z u r i d e e x t r e m ă n e c e s i t a t e , c a r i î n c ă t r e b u i e a d u s e la c u n o ş t i n ţ a d i r e c ţ i u n i i ş c o l a r e r e s p e c t i v e , p e n t r u a s e p u t e a î n g r i j i în a l t ă f o r m i d e p r o v e d e r e a o r e i .

4 . D e c â t toa tă t e o r i a m u l t m a i i m p o r t a n t a e s t e î n s ă la s t u d i u l r e l i g i u n i i p a r t e a l u i p r a c ­t i că , c ă r e i a e s t e a i - s e d a o a t e n ţ i u n e d e o s e b i t ă . S p e c i a l ă gr i jă s e i m p u n e s u b a c e s t r a p o r t în c e p r i v e ş t e ascultarea regulată a sf. litur­ghii în toate Duminecii» şi sărbătorile — n e e x c e p t â n d n i c i p e c e l e d e i a r n ă . — P e c â t n u m a i p o s i b i l , a c e a s t ă c e r c e t a r e a b i s e r i c i i a r e s ă s e f a c i în c o r p o r e , s u b c o n d u c e r e a v r e - u n u i m e m b r u a l c o r p u l u i d i d a c t i c , o r i c h i a r a v r e - u n u i e l e v m a i r i s ă r i t , i ar în p r o x i m a o r ă d e r e l i g i e e s t e a s e f a c e t o t d e a u n a controlul prezenţei.

O a l tă l ă t u r e a p r a c t i c e i r e l i g i o a s e , a s u p r a c i r e i a ţ i n e m s i a t r a g e m d e o s e b i t a a t e n ţ i e a t u t u r o r , e s t e primirea sacramenter spove­daniei şi cuminecării, p e c a r i e l e v i i t r e c u ţ i d e 8 an i a u s'o f a c i n u n u m a i l a P a ş t i , c i ş i l a C r i c i u n , d â n d ş i p r i n a c e a s t a o p i l d i c e l o r ­la l ţ i c r e d i n c i o ş i , c i a c e l „ m ă c a r o d a t i p e an" a l p o r u n c i i p a s c h a l e , î n s e a m n ă c i b i s e r i c a d o ­r e ş t e c a a c e s t e s a c r a m e n t e s ă f ie p r i m i t e c â t m a i d e s c u put inţă . — C u p u ţ i n e e x c e p ţ i i l ă u ­

d a b i l e , p u n c t u l a c e s t a a f o s t n e g l i j a t a n u l t r e c u t p e a p r o a p e î n t r e a g ă l in ia , c e e a c e d o r i m s ă n u s e m a i î n t â m p l e ş i anu l a c e s t a . F i r e ş t e pentru ceice se cuminecă întâia dată, se va face o pregătire specială, î m p r e u n a t ă c u o m i c ă s o ­l e m n i t a t e d e z i u a p r i m e i c u m i n e c ă r i .

P e n t r u i n t e n s i f i c a r e a p r a c t i c e i r e l i g i o a s e n u s e p o a t e r e c o m a n d a d e a j u n s introducerea cărţilor de rugăciune pentru elevii mai ră­săriţi, c a r i t r e b u i e a p o i a n u m e învă ţa ţ i c u m a u s ă l e i n t r e b u i n ţ e z e c u f o l o s p e n t r u d â n ş i i ş i p e n t r u ai l or .

5. D e î n c h e i e r e , d o r i m s ă s e ş t i e , c i sancţiunile puse în vedere î n c ă d in a n u l t r e c u t l e - a m a p l i c a t p e n t r u în tâ iu l an d e c o n t r o l m a i e f e c t i v c u a n u m i t a b l â n d e ţ ă , c e r u t ă d e î m p r e ­jurăr i , d a r p e v i i t o r n u v a m a i fi a c e s t a c a z u l . C u m s p u n e a m ş i a n u l t r e c u t , s u n t e m h o t i r î ţ i s ă p u n e m c a p ă t i n d o l e n ţ e i s u p ă r ă t o a r e ş i p ă c ă ­t o a s e d e p e a c e s t t e r e n ş i d e a c e e a ţ i n e m s i p r e v e n i m p e toţ i , c i p e n t r u v i i t o r s a n c ţ i u n i l e s e v o r a p l i c a c e l o r n e g l i g e n ţ i c u toată r i g o a r e a .

C u a c e s t g â n d hotăr î t , d a r în n ă d e j d e a c i e l n u v a t r e b u i a p l i c a t n i m ă n u i , c e r e m p e s t e t o a t i a c t i v i t a t e a c a t e h e t i e i a n o u l u i a n ş c o l a r , d a r u l ş i b i n e c u v â n t a r e a C e l u i d e s u s .

Ne alăturăm şi noi, din tot sufletul, la această dorinţă a autorităţii noastre bisericeşti, îndemnând şi din partea noastră cu tot dinadinsul la împlinirea cât mai acurată şi mai însufleţită a marei îndatoriri pasto­rale, care este instrucţia religioasă a tinerimei.

a * n

Ca o complectare a celor de mai sus, urmeze aici şi punctele „Chestionarului catehetic", la cari va trebui să se răspundă eu ocazia inspecţiilor catehetice impuse tuturor protopopilor arhidiecezei Blajului:

1. N u m e l e ş c o l i i , u n d e s e f a c e i n s p e c ţ i a . D a t a i n s p e c ţ i e i .

2. N u m e l e c a t e h e t u l u i . D a c i a c e s t a n u - i p r e o t , a s e arăta n u m ă ­

rul ş i data a u t o r i z ă r i i d e c a t e h i z a r e . 3 . C â t e o r e d e r e l i g i e s 'au f i xa t p e s ă p ­

t ă m â n ă ? S u n t e l e d e s t u l e ş i s u n t b i n e fixate? 4 . O r e l e f i x a t e a u f o s t ţ i n u t e r e g u l a t ? D a c ă n u , c â t e a u f o s t n e g l e s e ş i d i n c e

c a u z ă f 5. E l e v i i a u c u toţ i i m a n u a l e a p r o b a t e ? D a c i n u , l i p s a l o r c u c e s e e x p l i c ă ? 6. O b s e r v i c a t e h e t u l p l a n u l g e n e r a l ş i

s p e c i a l p r e s c r i s ? N u e s t e î n t â r z i a t c u m a t e r i a ? P r o p u n e to t m a t e r i a l u l , o r i p r e s c u r t e a z i ,

ş i d i n c e m o t i v e ? 7. F a c e c a t e h e t u l l e c ţ i i m e t o d i c e ş i e s t e

e l s t i p â n p e m a t e r i e ? C u m s u n t r i s p u n s u r i l e e l e v i l o r ? V e d e - s e d i n e l e s o l i c i t u d i n e a c a t e h e t u l u i

f a ţ i d e s t u d i u l r e l i g i u n i i . S. M a t e r i a p r o p u ş i s e i n t r o d u c e r e g u l a t

în r e g i s t r u l ş c o l i i ş i d a c i n u , p e n t r u c e ? 9 . A s c u l t a r e a sf. l i t u r g h i i în D u m i n e c i ş i

s i r b i t o r i s e f a c e ş i p e s t e i a r n ă ? F a c e - s e t o t d e a u n a c o n t r o l u l p r e z e n ţ e i ?

Pag- 2. U N I R E A

10. Elevii de peste 8 ani s'au spovedit şi la Crăciun, ori numai la Paşti?

Pentru ceice se cuminecă întâiaoră, se observă cele prescrise ?

11. Alte observări ale celuice face inspecţia.

P o v e s t e a unei b iser icu ţe o r t o d o x e , sau: B â z n o g redivivus. L-a reînviat ziarul „Cu­vântul", în care cineva povesteşte cu multe amănunte, pe coloane întregi, istoria bisericuţei ortodoxe din Sângiorz—băi, legată de numele „călugărului" Bâznog.

Se spune aici, că biserica din Sângiorz este „prima biserică ortodoxă din întreagă valea Someşului", şi că autorul ei — care ne-fiind, se pare, identic cu Bâznogul nostru din Coada Teleacului, poate fi numit Bâznog al doilea — a suferit, fireşte din partea uniţilor, un întreg martiriu: „Bătăi, s chin gini ri ; l-au tuns, l-au ras, l-au tăvălit prin noroi, până l-au făcut să-şi ia lumea în cap". Chestia ne interesează deci şi pe noi, şi de aceea nu strică, credem, ca figura acestui recent martir al ortodoxiei să fie cunoscută şi din partea cititorilor noştri.

Iată cum ni-1 prezintă „Cuvântul": „Slugă tinără la unul din ţăranii înstăriţi din Sângiorz, Bâznog şi-a lăsat într'o bună zi serviciul oilor şi a p l e c a t . . . pentru a se călugări mai târziu la una din mânăstirile dela Muntele Athos". Dar atmosfera „feciorelnică" a sfântului munte pare a fi plictisit pe Cuvioşia Sa Bâznog şi după 7—8 ani îl găsim din nou în satul său natal, „îmbrăcat — cum spune „Cuvântul" — în rasă călugărească şi hirotonisit preot". Dorul de „ducă" l-a apucat însă foarte curând şi aici, şi aşa s'a întâmplat că „colindând pe la mânăstirile din Neamţ, s'a încurcat cu o călu­găriţă de fel din Salva, comună vecină cu Sângiorzul, cu care — nu se spune dacă acolo în vre-o mânăstire, sau aiurea — a avut cinci copii".

Şi aici se începe, după „Cuvântul", ade­vărata „misiune" a acestui apostol al ortodoxiei. „Din ziua, în care călugăriţa a avut primul cop i l , . . . mintea lui Bâznog era chinuită (ve-deţil) de ambele lui datorii, cărora se legase, fără să-şi dea seama, în viaţă. Ar fi vrut să rămână şi slugă credincioasă (sic!) bisericii lui

Hristos, ar fi vrut să rămână şi părintele co­piilor săi, să-i îngrijească şi să-i crească. Şi cu toată dojana oamenilor, în mijlocul cărora trăia (mizerabilii de uniţi!), i a slujit pe toţi, şi biserica şi familia, de care nu s'a lapidat niciodată". Cum însă păcatele erau — chiar şi pentru mintea lui de Bâznog — prea mari, se cerea o ispăşire şi atunci (cităm iar din „Cuvântul"): „Ca să se mântuiască (!) pe el şi ai lui, s'a hotărît Bâznog să ridice in satul său Casă Domnului. . ."

Aici începe apoi martiriul. Bâznog adună bani din „cerşite" şi — urmând se vede, pilda marilor voevozi —, îşi face biserică, aduce clo­pote şi se apucă de „mântuire". Oamenii însă nu 1 au suferit şi după persecuţiile schiţate mai sus, a trebuit să fugă, cu familie cu tot, în păduri. Biserica i-a fost „dărîmată", iar clopotele s'au confiscat de „mai marii satului, în frunte cu administraţia comunală". Protecţia celor mari dela vlădicia Clujului l-a adus însă iarăş în sat, biserica a fost zidită din nou şi astăzi Băznog continuă l in iş t i t . . . opera „mân­tuirii sale". — *

Propunem: Anchetă severă împotriva celorce „l-au tuns, ras şi tăvălit în noroi", expulzarea primăriei ticăloase şi introducerea lucrărilor pregătitoare pentru canonizarea mare­lui mucenic ortodox Bâznog ot Sângiorz.

Icoanele preotului Popescu. Ministerul instrucţiunii aprobase preotului Dr. S. Popescu, să vândă pentru fiecare sală de clasă câte o icoană. Ordinul, semnat de d. Patriciu, directorul învăţământului primar şi normal, spunea, că i coa ­nele se trimit ramburs . . . , cunoscând, că costul uneia este de 600 Lei, plus transportul 24 Lei*.

Afacerea iconarului păr. Popescu a fost însă descoperită la timp şi presa a dat cuvenita alarmă, care şi-a avut efectul. Ministerul a anu­lat anume circulara compromiţătoare, interzicând chiar cumpărarea acestei icoane pentru şcoli, şi făcând direct răspunzători pe ceice totuşi ar ţinea să secundeze chilipirul popescian.

Ordinul cu icoanele s'a dat însă şi din partea internelor şi lumea aşteaptă acum anu­larea lui şi de acolo.

O confesiune. — Criza o r t o d o x i s m u l u i românesc . * ) -

In epoca celor mai cumplite crize toate felurile, crize eari bântuiesc întreaga Eu­ropă înfrigurată de scepticismul necredin este mai presus de orice îndoială, că ortodoxii în întregul ei trece printr'o criză, care li poati fi fatală.

Anglia a prins mişcarea şi de aceea m nevrează cu dibăcie să anglicaniseze ce-amtj rămas din ortodoxia, care odinioară se răsfăţa în umbra puterii împăraţilor bizantini, şi se scăl­da în apele de smarald din cuprinsul împărăţii lui Iustinian. O dovadă evidentă de mesteşugirilt Angliei e alegerea ca patriarh al Alexandria Egiptului a ex-patriarhului constantinopolitm Meletie, care deşi nu era — acum probabil, este —, cetăţean egiptean a ajuns în scaum! sf. Atanasie şi Cyril. Şi dupăcum făceau odată Ruşii politică ţaristă în tot Răsăritul ci iconarii cutreierătorii, aşa face acum Angliati societăţile de tineri creştini, cari, sub masti universalismului Iui Hristos, recoltează simpatii pentru regatul Albionului.

Dar fatal asta este soarta ortodoxiei. Ceeace este însă mai dureros, e faptul,

că însăşi ortodoxia românească, cea mai privi­legiată de soartă şi de Dzeu dintre toate orto-doxiile răsăritene, a intrat într'o criză cum m s'a mai pomenit.

Iată câteva momente ale ei: 1. Legea de autonomie, statutul lui Şi-

guna, impus clerului împotriva voinţii sale< elementul laic, cu alegerile ei silnice, absolvi antiortodoxe, fundamental anticreştine, a pis pe foarte mulţi preoţi în cea mai tristă situa] faţă cu păstoriţii lor. S'a făcut bisericii noastrt cel mai mare rău, ale cărui urmări se voi vedea în curând.

*) Preotul or todox, din peana căruia am mii [ blicat, în numărul dela 17 Aprilie, articolul «Aberaţii aut-creştine*, cere ospitali tatea coloanelor noastre şipentt constatai ile de mai jos. Ele sunt o dovadă hotăritom că ortodoxia noastră ar putea să-şi vadă de prop ei necazuri şi să nu umble a încurca rosturile altor.

I De aceea le facem loc cu plăcere . JV, R,

m H F o i ţ a „Unir i i" © H * I « I ) : I M I M I M I I

Drumul spre Assisi *) de Ioan Joergensen .

Francisc din Assisi a fost fără nici o îndoială un sfânt catolic, ori, şi mai limpede, un sfânt roman. Nu se mai gândeşte nimeni să ră­pească bisericii catolice această glorie — una din cele mai curate şi al cărei câmp de stră­lucire se întinde într'una tot mai departe. Franciscus vir catholicus, zice despre el imnul compus în cinstea Iui de către Gregoriu IX. „O secvestrare făcută de papism", se zicea mai dăunăzi în plină publicitate, şi se mai spune poate şi azi ici-colo în anumite colţuri, unde lumina numai cu mare greu poate stră­bate. O teză, care nu se mai poate susţinea azi, dupăce d. Paul Sabatier a publicat Spe­culum perfectionis şi după desăvârşita rea­bilitare a acelui testament al sfântului, care pentru Karl Hose nu era decât o înşelătorie tendenţioasă în scopul acaparării sfântului din Assisi pentru biserica Romei.

In capitolul zece din Speculum, sf. Fran-

*) Ca o nouă contribuţie la aniversara centenară a sf. Francisc de Assisi, dăm — după revistă La Vie catholique din Paris (numărul dela 2 Oct. c.) — această minunată apreciere a marelui scriitor Joergensen, unul dintre cei mai buni cunoscători ai vieţii şi operei acestui mare sfânt al bisericii noastre. N. R.

cise fixează însuşi scopul acţiunei sale, în ter- j meni a căror claritate nu lasă nimie de dorit. „Domnul ne-a chiemat, zice el, în ajutorul credinţei sale, a ucenicilor şi prelaţilor sfintei biserici romane. De aceea noi trebuie să-i iubim totdeauna, să-i cinstim şi venerăm cât putem. Şi aceasta nu numai încât priveşte pe episcopi" (sf. Francisc se gândeşte poate la marele lui protector şi prieten personal, epi­scopul Guido din Assisi, a cărui manta milo­stivă a acoperit golătatea renunţării lui), „ci vreau să iubesc şi să venerez şi pe cei mai mici preoţi şi să-i socot de stăpânii mei".

Tot aşa In testament, această voinţă din urmă a sfântului, dictată câteva luni, ori câteva săptămâni, înainte de moarte, şi care e o re-privire asupra Intregei sale vieţi, începând dela conversiune: „Domnul mi-a dat — şi îmi dă şi acum — atâta credinţă în preoţii hirotoniţi în biserica romană, din cauza tainei pe care au primit-o, că şi atunci când m'ar prigoni, tot la ei aşi căuta scăpare. Şi dacă aşi avea toată ştiinţa lui Solomon, nu aşi putea predica în vre-o biserică încredinţată acestor preoţi, fără învoirea lor. Vreau să-i cinstesc, pe ei şi pe toţi câţi sunt şi vor mai fi, ca pe stăpânii mei, şi nu vreau să văd păcatul care poate fi în ei, pentrucă în persoana lor eu văd pe Fiul lui Dumnezeu".

Profesiune de credinţă cu desăvârşire opusă celei a Valdensilor, cari ridicau altar contra altarului, catedră a adevărului contra

catedrei adevărului — caşi celei a Albingeir silor, cari denunţau viţiile clerului, dându-şiI numele orgolios de „Katharoi", cei curaţi!

Blândul Umbrian se întâlneşte în acesi punct cu energica Fecioară din Siena, care veacul următor a fost ceeace sf. Francisc fi sese în veacul 13: Stâlp neclătit, de care avei nevoie de-apururi primejduita biserică a li Hristos. „Chiar dacă Papa ar fi un diata întrupat — zicea Ecaterina — nu ar trebu să ne ridicăm capetele împotriva lui, ci să ni-odihnim cu încredere Ia sinul Iui". Sfântul Francisc nu merge până la supoziţia, că Papi şi preoţii catolici ar putea fi diavoli incarnat Dar gândul este acelaş; pentru aceste doua suflete mari este o prăpastie între personali tatea omenească, cu toate miseriile ei, a unii: preot, episcop, papă, şi între ceeace este act» biet om prin caracterul său suprafiresc, prii misiunea încredinţată lui „din partea lui Dm nezeu". Evanghelia dăduse de mult acelaşi vertisment, pe care Francisc şi Ecaterinai repetă şi întăresc: „Cărturarii şi fariseii ici pe scaunul lui Moise. De aceea nu faceţi ct fac ei, ci faceţi ce vă învaţă".

* Iată ceeace deosebeşte atât de profuii

pe un sfânt catolic de persoanele bune şi pe cari Spiritul ce suflă unde vrea poate si Ie ridice — şi a ridicat — în sinul altor aso-ciaţii creştine. Nada te turbe, nada teespantt' a fost vorba preferită a aceleia, care intri

Nr . 4 2

2. Sectele, sub ochii indiferenţi, când nu sunt binevoitori, ai administraţiei, fac ravagii. Răţuelii ierarhice către stăpânire a I. P. S. S. Ivan al Clujului, „Dumineca" dlui Nae lonescu îi răspunde, cum e şi firesc: „In adunarea epar­hială dela Cluj s'au spus cuvinte grele . . . Iar Intre toate cel mai greu cuvânt a căzut asupra statului. . . A cere statului modern, ştienţist — dar conşt ienţis t?—democrat ic şi egalitar, spri­jin împotriva ofensivei disolvante a sectelor protestantizante, este cel puţin nepotrivit". Şi sfârşeşte: „Să-şi plămădiască deci biserica noul stat, care ne trebuie. Dacă poate (şi daca se poate, adaug eu). Dacă nu, plângerile şi încriminările sunt de prisos" („Cuvântul" dela 10 Mai 1926).

I. P. S. Sa, care face o politică înaltă, mai înaltă decât nivelul mitrei episcopale istorice a Vadului lui Ştefan cel mare, încă na co­municat furtunoasei adunări eparhiale a I. P. S. Sale, că statul la cea dintâi ocazie, fiindcă bugetul clerului îi e o sarcină grea, va întoarce definitiv spatele ortodoxiei.

3. Iar sectele fac ravagii, fiindcă clerul e désorientât. Seminariile şi facultăţile ortodoxe nu produc caractere de fier ci de ceară, ori — deoarece acum ceara-i rară —, mai curând rafinate caractere de parafină. Cei mai mulţi preoţi ortodocşi fac o politică absolut opusă ortodoxiei şi creştinismului. Uitaţi-vă la atâţia preoţi ce au candidat pe listele „Ligii apărării naţionale creştine". După recensia făcută în „Unirea" şi „Cuvântul* broşurii dlui Cuza — de care broşură nu ştiu să se fi legat vre-o revista ortodoxă —, dl Cuza revizueşte creşti­nismul în favoarea ligii sale.

Luat-au preoţii, ce au candidat pe listele Ligii cuziste, vre-o măsură ca să nu fie ştir­bită confesia misiunii lor preoţeşti. Sau dat­au Sfinţiile lor vre-o declaraţie în sensul acesta. Nu. Fiindcă ortodoxia e stână fără câini. Se­ctele ne pot invada.

Noi spunem în adunările eparhiale cu­vinte grele la adresa statului. Noi neglijăm însă pentru meschinele noastre interese, interesele mari ale ortodoxiei şi e de vină statul. Dar în sfârşit, bolnavul multe cere. Şi vorba ceea: „Ţine-i Doamne boala-o oase, pân-or creşte fragi pe coaste."

vreme şi mai tulbure decât aceea a sfântului Francisc din Assisi, a continuat opera lui. „Nimic nu vă tulbure, nimic să nu vă înspăi­mânte!" Iată lozinca tuturor sfinţilor noştri — iată deviza, care ar trebui să fie şi a noastră a tuturor celorlalţi catolici. Micul sărac din Assisi nu s'a temut de lupul feudalismului, nici de tâlharii răsboiului civil. Ecaterina de Siena nu s'a îndoit în papalitate nici atunci, când a văzut răsărind un al doilea cap al creştinătăţii alături de întâiul, cel adevărat. Feciora din Avila nu a voit să creadă că mâinile însân­gerate ale amantului celor opt femei, nici cele sacrilege ale călugărului german însurat, vor putea sfârtica haina cea necusută.

Vremile noastre să fie într'adevăr mai rele decât acele ale sfântului Francisc, ale Eca-terinei şi Teresiei ? Poate. Poate că nu. La tot «axul — sunt rele destul.

Dar dacă anul acesta vrem să înoim în noi spiritul sfântului Francisc, trebuie să începem acolo, unde a început el — printr'un act de încredere absolută în biserica Romei, în Scau­nul lui Petru.

Singurul drum adevărat spre oraşul sera­fic duce prin cetatea eternă a Romei.

Cetiţi şi răspândi ţ i „ U N I R E A " .

U N I R E A

4. Ortodoxia românească n'are un co­tidian, să se apere, să lămuriască, să în­drum exe, să creieze curente sănătoase.

Mai deunăzi un biet călugăr bătrân, re­voltat de moda scandaloasă a rochiilor scurte şi părului retezat, acosta damele pe calea Vic­toriei Bucureştilor, spre a le face reproşuri pe tema asta. Omul trecuse marginile competinţei sale. Forurile bisericeşti superioare au însă această cădere. Episcopatul catolic a interzis accesul în biserici în costumul modei acesteia, a rochiei scurte. La noi dece nu se face? Chiar dacă nu s'ar supune nimeni, o atare oprelişte ar fi un semn de viaţă.

Dar men ta l i t a t ea ortodoxă e alta. In chiar „Biserica Ortodoxă", păr. Mihălcescu, mi-se pare, se ridică împrotiva episcopatului parisian, care Afişase o astfel de ordonanţă împotriva modei. E aceeaşi revistă de altfel, în care în conflictul Herriot cu cardinalii francezi se lua partea lui Herriot, fiindcă probabil faee politica dlui Leon Blum, şeful evreesc al ultraradica-lismului socialist francez.

Ce să mai aştepţi dela această ortodoxie, care se manifestă în feliul acesta!

Un preot ortodox.

Pentruce s'a amânat semnarea Con­cordatului. In te resa ţ i in cea mai depl ină mă­sura la s e m n a r e a Conco rda tu lu i , găs im că e bine ca ce t i to r i i noş t r i să fie la c u r e n t cu toa te momente l e mai de seamă car i se aduc în pubi i -Citate re fer i tor la aces t act . î n r e g i s t r ă m deci şi noi mot ive le ca r i ar fi î ndemna t pe d. g e n e r a l A v e r e s c u să a m â n e s e m n a r e a Concorda tu lu i .

I i t ă ce sc r i e în punctul aces t a „ C u v â n t u l " dela 15 O c t o m v r i e :

„Infoi maţiuni din bună s u r s ă ne î n d r e p t ă ţ e s c „a af i rma că, cu toată o p u n e r e a l ibera l i lor — „car i nu înţe legeau să s emneze d. Ave rescu . C o n c o r d a t u l , t ra ta t de g u v e r n u l Bră t ianu — „guvernu l Averescu , prin şelul său, cu pri lejul „că lă tor ie i r e cen t e în Italia, voise să-1 i scă lească . „Ce remon ia e ra p tegă t i t â la Vat ican .

„ In t re t imp, d. g e n e r a l A v e r e s c u a s emna t „ t ra ta tu l de amici ţ ie , c a r e a r id ica t o furtună „de p ro t e s t ă r i in lumea pol i t ică şi în p r e s a din „ ţa ră şi impres iona ţ i , Suveranul şi guvernul „au avertizat pe d. general Averescu să nu „mai semneze şi Concordatul.

„Pre tex tu l a l e s a fost neces i t a t ea unei „puneri la punct a Concordatului, însă p r o ­f e t u l nu mai a r e nici o modif icare de sufer i t .

„D. gene ra l Ave rescu a t rebui t să se în­c l i n e , cu atât mai mult , cu cât în ace l a ş t imp „era înşt i inţat că Suveranu l fiind sufer ind, ia r „Regina voind să p lece în Amer ica , o vizită a „familiei rega le r o m â n e la Roma nu a r putea „avea loc in anul a c e s t a . . .

C e a c e nu s'a putut face a c u m , se va face însă — aşa spune z iaru l numi t — încă in cursu l aces tu i an, fiindcă d. g e n e r a l Ave re scu ţ ine foarte mult să a ranjeze excurs ia la Roma a Su­ve ran i lo r noş t r i pe I anua r i e 1927, iar Roma înseamnă pen t ru familia n o a s t r ă r e g a l ă nu n u ­mai Q.ur ina lu l , ci şi Vat icanul

S'a revenit şi în chestia uniformelor. Campania deosebi t de energică pur ta tă de presă pe chestia uni tormelor şcolare, a provocat o revenire a ministerului şi pe această chest iune, privitor la care s'a dat următorul comunica t :

1. Se acordă elevilor o păsuire de 6 luni, *adeci până la i Aprilie 1927, în care t imp se »va tolera pur tarea vechilor uniforme, făcute şi «din stofe de alte culori, de altă croială, sau a • hainelor civile. Cu începere dela 1 Aprilie 1927, »nu se mai permite elevilor decâ t pur tarea co-»stumuiui de uniformă, prevăzut la punctul 2 »al circularei Nr. 101,654. . .

»2. Procurarea stofei, necesară confecţiunei

Pag. 3

Ştiri mărunte P E N T R U RESTAJVŢ1ER1. I n t r â n d tn

n i t imul c v a r t a l , r u g a m p e toţ i a b o n a ţ i i în r e s t a n ţ ă c a s u m e l e c e n i - s e c u v i n , s a b i n e v o i a s c ă a n a m a i a m â n a p l â t i -r e a , p e n t r u a n a fi s i l i ţ i s â ie f a c e m n o i p r o v o c ă r i i , c a r i î n s e a m n ă ş l n o i c h e l t u i e l i .

P e r s o n a l e » Cu bucurie anunţăm, că ştirile ultimei săptămâni continuă a fi din cele mai bune, aşa că — fără vre-o nouă complicaţie — /. Prea­sfinţia Sa păr. mitropolit VASILE se va putea întoarce după câteva săptămâni din nou la reşe­dinţă.

— P. Ven. Ord inar ia t de Lugoj a numit pe păr. Virgil Pop din Pet r i la-Lonea p ro topop onorar , pe păr. Petru Htrlo p reot -profesor la Arad, pe păr. Mihail Jivanca paroh II la Lugo j , pe păr. luliu Miclea paroh II la Petroşeni , iar pe păr. Marcu Bora adminis t ra tor parohial la Ostrovul mare .

— P. Ven. Ordinar ia t de Gherla a numit p ro topop nonorar şi asesor consistorial pe păr. Dr. Gheorge Hetcou, d i rectorul liceului din Baia mare , d â n d titlul de protopopi onorari şi urmă­torilor preoţ i : Păr. Pahoniu Pop din Lozna, păr . Ioan lorok d in Cetan, păr . Eugen Baltnt din Cristolţ şi păr . Ioan Mureşanu din Valea Groşi lor .

— Acelaş a numit pe păr. Ioan Pop paroh în Negreni , pe păr. Vasile Bota adminis t ra tor local la Cerneşt i , iar pe păr . Victor Cristea adm. local la Vârsolţ .

B o a l a p ă r . m i t r o p o l i t tn e p a r h i a G h e r l e i , Preasfinţia Sa, episcopul luliu al Gher­lei, a t r imis clerului său, cu data de 2 Oc tom­vrie, u rmătoare le ş ire: J C u mare dure re Vă împărtăş im, ca Escelenţa Sa I. P. S. S. păr. m i ­tropoli t Dr. Vasi le Suciu, zace greu bo lnav în clinicile din Cluj. In această grea încercare p e n ­tru biserica noas t ră în t reagă , nădejdea ne este la Domnul ! Către Domnul să r idicăm sufletele noastre , în calde şi s tărui toare rugăciuni, cerş ind vindecare depl ină bunuiui Păr inte . In u rmare , până la altă dispoziţie, în toate Dumineci le şi sărbător i le după si. l i turghie se vor rosti în bi­serică, îngenunchind împreună cu poporul cre­dincios, rugăciuni le «La toată neputinţa» din Euhologiu — Preamilost ivul Dzeu să se îndure spre noi!«

L i c r t i e , Dumineca viitoare, a săp tămâne i a şasa d u p ă înă l ţ a rea sf. Cruci, va predica în catedrală păr. Ion Pop-Câmpeanu, profesor la liceul de băieţi .

— Cea mai impor tan tă problemă care t re ­buie să p r e o c u p e pr imăria oraşului nostru este problema apei, care pent ru par tea de sus a Bla­jului pare a fi ajuns în t impul din urmă mai acută decât or icând. îna in te vreme, când fân­tâna L u p a n nu era captată pen t ru braşui de jos , internateie se puteau aproviziona de acolo, cu • butea*. Azi nu mai au nici această posibi l i ta te , t rebuind s'o aducă — în t impul de secetă, ca acum — din valea Cărbunarului , creindu-li-se astfel o situaţie cu totul insuportabi lă . Să se

•uni formelor, se va face direct de părinţi, din ^comerţ. Direcţ iunile liceelor sau comite te le şco-»lare nu au dreptul să p rocure din oficiu stofe, »nici să pe rceapă in m o d obligator dela păr inţ i , »costul uniformelor, nici să-i oblige a cumpăra • stofele dela anumiţi furnizori, nici a confecţ iona • aceste uniforme la un anumit croitor. Aceas tă «interdicţie se înţelege şi pen t ru procurarea •a l tor articole de îmbrăcămin te şcolară, atât la • şcoalele de băieţ i cât şi la cele de fete...»

Revolta opiniei publ ice tot nu şi-a p ie rdu t deci orice influinţă a supra chest iuni lor , în jurul cărora ştie să facă frontul unic al apărări i le­git ime.

Pag. 4. U N I R E A Nr. 42

urgiteze deci aprobările ce n'ar fi sosit încă şi lucrările de apa să înceapă cât mai neîntârziat, fiindcă întreagă partea de sus a oraşului şi îndeosebi institutele de învăţământ sunt ex­puse altfel celei mai grele mizerii.

— încă înainte de se fi putut termina noua criptă a arhiereilor, cea veche a trebuit să fie despoiată cu totul de clădirile deasupra ei, prin dărâmarea imnului veehei bisericuţe dela curtea mitropolitană. Terenul înclinat spre Târnava nu mai oferea nici o garantă pentru posibilitatea unei refaceri durabile, şi fiindcă în felul cum rămăsese primejduia serios edificiile legate de el, a trebuit să i-se semneze sentinţa de moarte. — Cu acest turn mai dispare o frumoasă amin­tire istorică a Blajului nostru.

P r o t e c ţ i a m a n i e i ş i a c o p i l n l n i . O nouă lege se pregăteşte acum la ministerul să­nătăţii, privitor la protecţia mamei şi a copilului. Dupăcum se anunţă, proiectul e terminat şi dis­poziţiile lui copiază în multe puncte normele cunoscute la noi în Ardeal din legile fostei Un­garii. Aşa bunăoară se va admite căutarea pa­ternităţii, se vor decreta pedepse exemplare pentru provocatorii de avorturi, se va face un aranjament apropiat de cel al desfiinţatelor »sedii orfanale«, şi altele de feliul acesta. Ca un mo­ment cu totul nou mai relevăm din acest proiect certificatul de sănătate, care se va cere obligator pentru încheierea căsătoriilor.

T e l e f o n u l „Unir i i"

M. Sibiin. Atitudinea presei ortodoxe faţă de boala mitropolitului Vasile a fost într'adevăr decentă şi pe alocurea chiar frumoasă. Nu se poate spune însă acelaş lucru şi despre atitudinea celorce, prin poziţia lor, sunt adevăraţii reprezentanţi ai ortodoxiei.

Dr. B. Cluj. Ştirea tendenţioasă şi supărătoare despre „Un nou mitropolit al Blajului" nu are nici un temeiu, fiindcă, în cazul cel mai rău, lucrul se poate aranja foarte bine prin numirea unui coadjutor episcopesc, care — din cauza dispoziţiilor în vigoare referitoare la alegerea de mitropolit — fireşte că n'ar putea avea nici decum şi atributul care se cheamă: cum iure successi-onis. Cât priveşte apoi persoana unui atare episcop, alegerea lui cade în compentenţa esclusivă a mitropo­litului şi nu se aranjează decât singur cu Scaunul a-postolic al Romei. Ingerinţe politice sunt aici cu totul escluse. — N'ar strica deci, ca oamenii să fie mai pru­denţi şi mai delicaţi în lansarea, dela „Braşov", a unor ştirj ca aceasta!

P. Făgăraş . Noua ediţie a istoriei bisericeşti de I. Georgescu a apărut încă săpămâna trecută, aşa că în timpnl cel mai scurt vor trebui să sosească la toate şcolile ordinele referitoare ale ministerului, care să nu mai menţină opreliştea cunoscută. In timpul cel mai scurt trebuie să avem apoi noua ediţie a cărţii de Dr. N. Brînzeu, care, lucrându-se la Lugoj, a suferit întâr­zieri nedorite. Şi până atunci să se folosească manua­lele de pe şcolile primare, îmbogăţite cu explicaţiile profesorului. Fiind vorba de o clasă o cursului inferior, expedientul acesta — care nu-i eschis să trebuiască a fi folosit până către Crăciun — nu poate avea prea mari greutăţi. — Noile primiri la teologie se fac în şedinţa consistorială de azi.

S. Bnia. In cauza de care ne scrieţi, Vă rugăm să vă adresaţi dlui profesor Francisc Hubic din Oradea (episcopia unită), care dacă n'ar putea să vă servească direct, va putea să vă dea cel puţin informaţiile dorite. Specialist în ale muzicei noastre bisericeşti — cum la Blaj n'avem astăzi pe nime —, dsa va putea să inter­vină chiar şi prin creaţiuni la realizarea bunului DVoa-stră gând de-a avea sf. liturghie pe 2 voci pentru corurile ţărăneşti de pe sate.

B. Enşior. Confirmăm primirea sumei de Lei 85. Suma de 40 Lei am predat-o Administraţiei U. P.

Dr. M. Şimlenl Silvaniei. Până la finea anului curent mai aveţi de plătit 120 Lei.

Oficiul parohial. Lunea. Am primit 100 Lei. A-dresa am corectat-o.

R. Sâmpetru. Am primit cele trimise.

Casă de vânzare Având 2 odăi, bucătărie, pivniţă, grajd,

şură şi grădină, aproape de gară. (216) 2 - 2 Informaţii la

T I i l i a i i P o n e c k y

frizer Blaj'sat.

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Butoaie şi butoiaşe ieftine, D E L A 30 P Â N Ă L A 1000 L I T R I , A T Â T P E N T R U V I N C Â T

Ş I P E N T R U V A R Z Ă , S E A F L Ă D E V Â N Z A R E I A

I O S I F B E C H T H O L D

BUTNAR B L A J , S T R . R E G E L E F E R D I N A N D .

N I M E N E A S Ă N U - S I C U M P E R E B U T O A I E S I B U T O I A Ş E ,

P Â N Ă N U S E C O N V I N G E C Â T D E B U N E Ş I D E I E F T I N E

S U N T C E L E P R E G Ă T I T E D E M I N E !

C e r c a ţ i , Ş I n u v ă v a p ă r e a r ă u l (207) 5 - ?

1 1 ^ 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

HHHHHHHHHHZHHHHHI t H H B B H M

Turnătorie de clopote »| metal

S1BIID Str. Gării 15.

Livrează clopote de biserică pe garanţ ie de ani îndelungaţi , turnate din material de prima cal itate ca înainte de răsboin, efcptuate iu mod art i s t i c Experienţă îndelungată, de ani de si le , as igură o muncă ireproşabilă şi un sunet

armonios .

Cereţi oferte speciale (205) 7 - 5 2

V A S I L E HOZA PRĂVĂLIE DE MANUFACTURĂ.

it<ifniMin.iuiiL>i»tiiairrrr»Miiiinininiiiii!tiiiii«ntiirtW!i'nini!iiiitiii>riTiiiiiiiii!i!!ii

Mare asortiment de mărfuri din Cehoslovacia ca: Zefire, f)<lc-nuri, Sat'.nuri, J3 asm a ie e t c , precum şi odăjdii bisericeşti: Vestminte şi prapori din cele

mai bune stofe elveţiene, apoi potire, Cădelniţe, Cruci de

mână şi Cruci de prapori cu preţuri convenabile.

= — Serviciul ireproşabil. —

NB. R o g s imen i să nu-şi comande din alt loc până ce nu se va cos ­ii] v i n g e de preţurile melc. [ŞJ

SIBIIU, Piaţa Prinţul Carol N r . (•7) 3 7 - 5 2

6.

Atenţiune Fabrică românească de clopote

din cel mai bun material

Turnătorie de fier şi metal Primeşte orice co­mande pentru tur­nat după model sau după obiecte, piese de motoare, mori, maşini etc. până la 2000 kgr. greutate bucata.

C u m p ă r ă tuciu vech i şi a r a m ă v e c h e în orice cant i tate .

V A S I L E H O Z A

SIBIIU Str. Lungă 34. WMMMMMMMKMMMWMMtMMMMMMMMEBBBBBBBBM

Atragem atenţiunea veneratului Cler asupra societăţii

„BELGO-ROMANA" cel mai solid institut de asigurări şi reasigurări în România. Asigurări contra focului, cu cel mai redus tarif (în afară de cartel). In relaţiune contractuală cu Episcopia Lugojului. Din premiul asiguraţiilor în parohie 10°jo spre scopurile parohiei (în die­ceza Lugojului, fondului diecezan). Asigurări pe viaţă, tipurile cele

mai avantajoase şi moderne! DIRECŢIUNEA GENERALĂ: Bucureşti.

DIRECŢIUNEA REGIONALĂ: Timişoara, Bul. Regina Măria No. 6.

(167) 12—24

Specialităţi de blănuri la m o d ă Modele de blănuri

In m a g a z i n u l de b l ă n u r i a lu i

L O U I S D E R Y C L U J

Str. Memorandului 3 Telefon

12—12.

„Unirea • nu«i iertat să l i p s e a s c ă de p e m a s a nici unui b u n o o o creşt in , o o o

Tipografia Seminarului Teologic grwso-catolic — Btaj.