Cum Îi Ajutăm Pe Fraţii Copiilor Cu Nevoi Speciale Să Nu Se Simtă Abandonaţi

Post on 08-Nov-2015

225 views 6 download

description

sfaturi practice

Transcript of Cum Îi Ajutăm Pe Fraţii Copiilor Cu Nevoi Speciale Să Nu Se Simtă Abandonaţi

Cum i ajutm pe fraii copiilor cu nevoi speciale s nu se simt abandonaiTaguri:copilul cu nevoi speciale,echilibru emotionalComments(0)acum 3 lunide TOTUL DESPRE MAME

Distribuie:FacebookTwitterGoogle +Deseori fraii copiilor cu nevoi speciale nu au parte de atenia cuvenit din partea prinilorExistena unui copil bolnav dezechilibreaz i, totodat, reconfigureaz familia, care nu de puine ori i duce zilele pe linia subire de la marginea prpastiei, jonglnd ntre speran i disperare.O familie care are n componena sa i un copil cu nevoi speciale (dizabilitate fizic i/sau psihic, boal grav etc) este o familie care se zbate zilnic pentru echilibru emoional i fizic. Prinii se strduiesc s nvee cum s se raporteze la situaia nou creat, cum s treac peste temeri, epuizare sau autonvinovire.Dac adulii au experiena i mecanismele necesare de a face fa (ct de ct) cu bine unei astfel de situaii, lucrurile stau diferit n cazul copiilor, n spe afrailor copilului bolnvior. Dei fiecare familie este unic, n mare parte copiii sntoi se confrunt cu aceleai ntrebri i temeri vizavi de fratele bolnav.Dezechilibrul emoional al frailor copiilor cu nevoi specialeNu de puine ori fraii sntoi i nsoesc prinii la spital sau la terapeui, i fac temele n slile de ateptare ale centrelor de recuperare, petrec mult timp la rude, vreme n care prinii se ocup de terapia sau controalele medicale ale copilului bolnvior. n majoritatea cazurilor, ei sunt responsabilizai nc de mici cu diverse treburi n cas, pe de-o parte din lips de timp a prinilor, ocupai cu cellalt copil, pe de alt parte, dintr-o supraevaluare a competentelor copilului sntos, n raport cu lipsa competenelor fratelui bolnav.Psihologii spun c este firesc ca n acest tip de situaie anormal, mai cu seam la vrste mici, cnd copiii nc poseda gndirea magic, ei s se considere vinovai pentru boala fratelui lor ori s se gndeasc adesea la moartea sau abandonul fratelui bolnav, n sperana incontient a (re)ctigrii echilibrului familial i a ateniei prinilor. De multe ori i pun ntrebri precum: oare eu sunt n regul? M voi mbolnvi i eu de la fratele meu?Preocupai de sntatea i recuperarea copilului bolnav, epuizai sau deprimai, adesea prinii nu contientizeaz sentimentul de abandon i nsingurare pe care l are copilul sntos. Copilul sntos apeleaz atunci la diverse metode de a ne atrage atenia, fcnd lucruri despre care tiu c ne supr sau ne fac ateni: rezultate colare slabe, intra deseori n conflicte, ne provoac vorbind urt sau rspunznd, refuza s i ndeplineasc sarcinile pe care la au n gospodrie, l rnesc pe fratele cu nevoi speciale etc.Psihologii ne sftuiesc asupra uneia dintre cele mai eficiente metode de a diminua efectele dezechilibrului emoional produs de atenia sporit de care fratele cu nevoi speciale se bucura: asigur-te n permanen ca i ceilali copii din familie, cei sntoi, nu se simt neglijai i neimportani pentru printe. Este foarte important ca acetia s nu aib sentimentul de copilul abandonat al familiei. Uor de zis, mai greu de fcut. Iat ns cteva sfaturi practice care s ajute famiile aflate n aceast situaie:11 sfaturi pentru ca fraii copiilor cu nevoi speciale s se simt n siguran1.Petrecei, cel puin sptmnal, timp mpreun, unu-la-unu. Copilul trebuie s aib timpului sau separat cu fiecare printe. Stabilete o rutin a acestor ore (anumite jocuri sau activiti, locuri pe care le vizitai etc). Cu timpul vei observa c cel mic i va cere s facei aceste lucruri ori de cte ori se simte abandonat, constituind pentru printe un bun semnal de alarm.2. ntr-o prim faz, vor vrea s i ajute fratele i prinii n noua situaie.Cu timpul ns, dezvolta frustrri i tristee.D-le ocazia de a se exprima i de a pune ntrebri. Explic-le pe nelesul vrstei lor ce nseamn boala fratelui, cauzele, evoluia etc. Rspunde-le ntrebrilor, fr a-i mpovra cu informaii pe care nc nu le pot nelege. Folosete-te de joc i poveste.3.Stai de vorb despre sentimentele pe care le are legat de boala fratelui su, fa de comportamentele sale atipice, fa de modul n care este privit n afara casei, de cum vede el c s-a schimbat atitudinea prinilor fa de sine etc Dei poate prea egoist n ceea ce spune, nu l judec, doar ascult-l i ncurajeaz-l s i exprime emoiile.4.Nu este nimic neobinuit sau condamnabil c eis se gndeasc foarte des la posibila moarte a fratelui bolnav. Las-i s i exprime aceste temeri, vorbii relaxat despre asta iar dac nu tii cum s abordezi problema, apeleaz la un terapeut.5. Asigur-l c tu, ca printe, i iubeti deopotriv copiii n mod egal, dei timpul petrecut cu fiecare este diferit, n funcie de nevoile fiecruia. Nu i subestima capacitatea de nelegere i explic-i concret situaia.6.Ofer-i timpul lui personal de alint.Chiar dac se poate mbrca singur sau nu are nevoie de ajutor la teme, vei vedea ct de fericit este atunci cnd i acorzi i lui atenie deosebit, precum fratelui bolnav. ine cont i de vrsta sa emoional: fraii copiilor cu nevoi speciale au deseori tendina de a mprumuta comportamente specifice copiilor mai mici.7.Un truc:d-i din cnd n cnd dreptul de a avea i el o problem medical amigdalita, un picior luxat, anemie, o julitur etc. Trateaz-le ca i cum ar fi ceva extrem de important i care necesit maxim de atenie i ngrijire din partea prinilor.8.Nu l obliga s ias n public cu fratele bolnav.n mediul social au de nfruntat propriile probleme de imagine specifice vrstei. ncurajeaz-l s aib prieteni de vrsta s iar atunci cnd acetia vin n vizit, asigur-te c friorul bolnav nu i deranjeaz foarte tare. Ruinea este ceva firesc la vrste fragede. Cu timpul, la maturitate, lucrurile vor sta diferit, nu te teme.9.ncurajeaz-l s se ocupe de un proiect artistic:un jurnal foto, pictura, scrierea povetilor, studierea unui instrument muzical etc prin intermediul cruia s i exprime emoiile atunci cnd se simt copleit.10.Aa cum tu, printele, ai nevoie de un timp al tu, departe de situaia de acas, n acelai mod icopiii notri sntoi au nevoie de o activitate sau un loc numai al lor, n care s se simt siguri pe ei i relaxai.11.Ai grij i te tine!Numai aa vei putea avea grij de ei. Asta implic timp n care s faci ceea ce i place, timp de odihn, timp cu partenerul i timp n care s i veri sufletul n faa unui prieten, terapeut, preot etc. Ori de cte ori simi c nu i mai poi ine n fru sentimentul de vinovie sau te simi copleit, este momentul pentru un timp numai al tu, evitnd astfel o veritabil criza n faa copiilor.