constructii hidrotehnice

3/5/2012 CONSTRUCTII HIDROTEHNICE - IV ISPM - CURSUL 1 1

CONSTRUCTII HIDROTEHNICE

conf. univ. dr. ing. Altan ABDULAMIT

altan@utcb.ro; altan.abdulamit@mmediu.ro

tel/fax: 021-242-1870; m: 0722-121-114; 0740-017-531

BIBLIOGRAFIE

ISTORIC: ex:

Importanta APEI ca resursa

Resurse de APA

Surse de APA

577 000

Bilant: Volumul este constant!

(km3/an)

47 000

Bazinul hidrografic

Resurse de APA - Europa

Resurse de APA - Romania

Resursele de apă ale României sunt constituite din apele de suprafaţă – râuri, lacuri, fluviul Dunărea – şi ape subterane. Resursele de apă potenţiale şi tehnic utililizabile pentru anul 2007 se prezintă în tabel.

Raportat la populaţia actuală a ţării, rezultă o resursă specifică utilizabilă în regim natural, de

circa 2.660 m3/locuitor şi an, luând în considerare şi aportul Dunării sau o resursă specifică, teoretică, de circa 1.770 m3/loc. şi an, numai cu aportul râurilor interioare, situând din acest punct de vedere ţara noastră în categoria ţărilor cu resurse de apă relativ reduse în raport cu resursele altor ţări.

Principala resursă de apă a României o constituie râurile interioare. O caracteristică de bază

a acestei categorii de resursă o constituie variabilitatea foarte mare în spaţiu şi timp. Debitul mediu specific variază între 1 l/s şi km2 în zonele joase, şi 40 l/s şi km2 în zonele înalte. Primăvara se produc viituri importante, urmate de secete prelungite.

Dunărea, al doilea fluviu ca mărime din Europa (cu lungime de 2.850 km, din care 1.075 km

pe teritoriul României) are un stoc mediu la intrarea în ţară de 174 x 109 m3. Resursele de apă subterană sunt constituite din apa acviferelor freatice şi de adâncime.

Repartiţia scurgerii subterane variază pe marile unităţi tectonice de pe teritoriul ţării astfel: 0,5 - 1 l/s şi km2 în Dobrogea de Nord; 0,5 - 2 l/s şi km2 în Podişul Moldovenesc; 0,1 - 3 l/s şi km2 în Depresiunea Transilvaniei şi Depresiunea Panonică; 0,1 - 5 l/s şi km2 în Dobrogea de Nord şi Platforma Dunăreană; 5 - 20 l/s şi km2 în zona Carpaţilor, în special în Carpaţii Meridionali şi în zonele de carst din bazinul Jiului şi Cernei.

Resurse de APA - Romania RESURSELE DE APĂ POTENŢIALE ŞI TEHNIC UTILILIZABILE

PENTRU ANUL 2007

Sursa de apă indicator de caracterizare

Total mii.m3.

A. Râuri interioare 1. Resursa teoretică 2. Resursa existentă potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice1 3. Cerinţa de apă a folosinţelor, potrivit capacităţilor de captare aflate în funcţiune

40.000.000

13.059.071

3.940.724

B. Dunăre (direct) 1. Resursa teoretică (în secţiunea de intrare în ţară)2 2. Resursa utilizabilă în regim actual de amenajare 3. Cerinţa de apă a folosinţelor potrivit capacităţilor de captare aflate în funcţiune3

85.000.000 20.000.000

4.737.664

C. Subteran 1. Resursa teoretică, din care:

- ape freatice - ape de adâncime

2. Resursa utilizabilă 3. Cerinţa de apă a folosinţelor potrivit capacităţilor de captare în funcţiune

9.600.000

4.700.000 4.900.000 6.677.150

758.628

Total resurse 1. Resursa teoretică 2. Resursa existentă potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice 3. Cerinţa de apă a folosinţelor, potrivit capacităţilor de captare aflate în funcţiune 4. Cerinţa de apă pentru protecţia ecologică

134.600.000

39.736.221

9.437.016 4.341.972

Sursa: Administraţia Naţională ,,Apele Române”

1 cuprinde şi reţeaua

lacurilor litorale, precum şi resursa asigurată prin refolosire externă directă în

lungul râului 2 ½ din stocul mediu multianual, la intrarea în ţară

3 inclusiv volumele transferate în bazinul Litoral

RESURSELE DE APĂ POTENŢIALE ŞI TEHNIC UTILILIZABILE PENTRU ANUL 2007

Sursa de apă

indicator de caracterizare Total

mii.m3.

A. Râuri interioare 1. Resursa teoretică 2. Resursa existentă potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice1 3. Cerinţa de apă a folosinţelor, potrivit capacităţilor de captare aflate în funcţiune

40.000.000

13.059.071

3.940.724

B. Dunăre (direct) 1. Resursa teoretică (în secţiunea de intrare în ţară)2 2. Resursa utilizabilă în regim actual de amenajare 3. Cerinţa de apă a folosinţelor potrivit capacităţilor de captare aflate în funcţiune3

85.000.000 20.000.000

4.737.664

C. Subteran 1. Resursa teoretică, din care:

- ape freatice - ape de adâncime

2. Resursa utilizabilă 3. Cerinţa de apă a folosinţelor potrivit capacităţilor de captare în funcţiune

9.600.000

4.700.000 4.900.000 6.677.150

758.628

Total resurse 1. Resursa teoretică 2. Resursa existentă potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice 3. Cerinţa de apă a folosinţelor, potrivit capacităţilor de captare aflate în funcţiune 4. Cerinţa de apă pentru protecţia ecologică

134.600.000

39.736.221

9.437.016 4.341.972

Sursa: Administraţia Naţională ,,Apele Române”

1 cuprinde şi reţeaua

lacurilor litorale, precum şi resursa asigurată prin refolosire externă directă în

lungul râului 2 ½ din stocul mediu multianual, la intrarea în ţară

3 inclusiv volumele transferate în bazinul Litoral

Totalul cursurilor de apă, codificate, ale ţării noastre este de 78.905 km. Activitatea de supraveghere a calităţii apelor a fost organizată în anul 2007 în principal pe cursurile mijlocii şi inferioare pe o lungime de 26.506 km, unde se manifestă impactul acţiunilor umane asupra mediului, respectiv asupra calităţii apelor. S-au realizat de asemenea şi măsurători în secţiuni de referinţă ale cursurilor de apă, situate în special în zonele superioare, unde acest impact este minim.

Caracterizarea calităţii apei, pe bazine hidrografice şi la nivel naţional, reprezintă evaluarea globală a rezultatelor analitice obţinute periodic, în campanii expediţionare. Secţiunile de monitorizare şi cursurile de apă sunt încadrate pe categorii de calitate, în conformitate cu actele normative în vigoare.

Calitatea globală a apelor curgătoare de suprafaţă, evaluată în funcţie de situaţia celor 824 secţiuni de supraveghere, conform datelor din tabelul nr. 4.3.1., a fost distribuită astfel: clasa I – 23,8%; clasa a II-a - 45%; clasa a III-a – 18,8%; clasa a IV-a - 7,9%; clasa a V-a – 4,5%. Din lungimea totală a râurilor monitorizate în anul 2007 de 26.506 de km, 6.211 km (23,4%) s-au încadrat în clasa I de calitate, 11.783 km (44,5%) în clasa a II-a, 5.638 km (21,3%) în clasa a III-a, 1.921 km (7,2%) în clasa a IV-a şi 953 km (3,6%) în clasa a V-a. Raportat la totalul cursurilor de apă de 78.905 km, neluând în considerare poluarea datorită fondului natural şi considerând că lungimea cursurilor de apă nesupravegheată are

apa de calitatea III, rezultă că 1,2% se încadrează în clasa a V-a, 2,4% în clasa a IV-a,

7,1% în clasa a III-a şi 89,2% se încadrează în clasa III-a.

Resurse de APA - Romania În anul 2007, din punct de vedere saprobiologic, analiza globală a celor 26.320 km lungime de râuri, monitorizată în 778 de secţiuni a evidenţiat următoarele: 6.598 km (25,06%) s-au încadrat în clasa I de calitate (stare ecologică foarte bună), 12.887 km (48,96%) s-au încadrat în clasa a II-a de calitate (stare ecologica bună), 5.262 km (20%) în clasa a III-a de calitate (stare ecologică moderată), 1.168 km (4,44% ) în clasa a IV-a de calitate (stare ecologică slabă) şi 405 km (1,54%) în clasa a V-a de calitate (stare ecologica proastă). În figurile nr. 4.3.1. şi nr. 4.3.2. sunt reprezentate evoluţia calităţii apelor râurilor (după lungime) în funcţie de starea ecologică (macrozoobentos), respectiv în funcţie de starea chimică, în perioada 2005 - 2007.

Figura nr. 4.3.1

EVOLUŢIA CALITĂŢII APELOR RÂURILOR (DUPĂ LUNGIME) ÎN FUNCŢIE DE STAREA ECOLOGICĂ (MACROZOOBENTOS) ÎN PERIOADA 2005 - 2007

Foarte bună 29 28,5 25,06

Bună 37 45,6 48,96

Moderată 23 19,2 20

Slabă 7 5,2 4,44

Proastă 4 1,5 1,54

2005 2006 2007

Sursa:Administraţia Naţională ,,Apele Române

Figura nr. 4.3.2

EVOLUŢIA CALITĂŢII APELOR RÂURILOR (DUPĂ LUNGIME) ÎN FUNCŢIE DE STAREA CHIMICĂ ÎN PERIOADA 2005 - 2007

Foarte bună 14.5 29.8 23.4

Bună 37.8 46.4 44.5

Moderată 25.1 16.5 21.3

Slabă 16.7 5.1 7.2

Proastă 5.9 2.2 3.6

2005 2006 2007

Sursa:Administraţia Naţională ,,Apele Române

Folosinte de apa

Folosinte de apa – alimentari cu apa

Folosinte de apa – irigatii

Folosinte de apa – hidroenergie

Folosinte de apa – aparare inundatii

Folosinte de apa – navigatie

3/5/2012 71 CONSTRUCTII HIDROTEHNICE - IV ISPM - CURSUL 1

Folosinte de apa

Folosinte de apa – agrement

Caracteristici naturale ale apelor ca resursa

Cerinte functionale folosinte apa

constructii hidrotehnice

Documents

Transcript of constructii hidrotehnice

METODA ELEMENTELOR FINITE – L7 Catedra de Constructii Hidrotehnice

Constructii hidrotehnice de racordare si transportare

Stavilare constructii hidrotehnice

Constructii Hidrotehnice cursul 1

Constructii hidrotehnice Radu Priscu_volumul I

Norme Deviz H1 - Constructii Hidrotehnice Suprafata Si Subteran

GP 072 Din 2002 Anticoroziv Constructii Hidrotehnice

CV Bahnariu Ticu - aquavaslui.ro · Subinginer — Diploma nr. 318813 Constructii hidrotehnice Institutul de Constructii Bucuresti Studii universitare . Perioada Calific,area / diploma

Constructii Hidrotehnice, Radu Priscu, Vol.I

Norme Deviz h1 Constructii Hidrotehnice Suprafata Si Subteran

193.231.35.9193.231.35.9/7upload/plan_invatamant_2016_2020_ingineria_mediului... · Imbunatatiri funciare Amenajari si constructii hidrotehnice Electronica Surse de radiatii si tehnici

· PDF fileInstalatii pentru constructii Constructii hidrotehnice Imbunätütiri funciare Tehnologie organieä Tchnn!ogia compuÇi10r macro- molecular'

Constructii Hidrotehnice Radu Priscu Volumul I

Constructii Hidrotehnice Vol.1

Popovici-Constructii hidrotehnice

Norme Deviz H2 - Constructii hidrotehnice portuare.xls

Constructii hidrotehnice : Notiuni Introductive

Dimar – Firma de constructii speciale Dimar, cu sediul in ......- CONSTRUCTII HIDROTEHNICE (amenajari de rauri si lacuri, regularizari, reparatii ecluze, refacere diguri si reabilitari

GID PRIVIND ECHIPAREA CONSTRUCŢIILOR HIDROTEHNICE …mdlpl.ro/_documente/constructii/reglementari_tehnice/GhidAMC-Faza1.… · 1 universitatea tehnicĂ de construcŢii bucureŞti

Curriculum_Tehnician Constructii Hidrotehnice