BTBLTOGRAFTE $COI.,.AAA AECOMANDATI

CupruNs

SoecnaCU TREI NURORI

ra odati o bab[, care avea trei feciori nal$ca nigte brazi gi tari de virtute, dar slabi de

minte.O rizlqie destul de mare, casa bitrA-

neascl cu toatl pojijia ei, o vie cu livad1

frumoasi, vite gi multe piseri alcltuiaugospodiria babei. Pe langi acestea mai avea strAnse 9iplrnlule albe pentru zile negre; clci lega paraua ct zece

noduri Ei tremura dupi ban.

Pentru a nu rlzleli feciorii de pe langn sine, mai duriincl doui case aliture, una la dreapta gi alta de-a stinga

celei bltrdnegti. Dar tot atunci lul hotirAre nestr[mutatia lind feciorii gi viitoarele nurori pe langl sine - in casa

bitrineasci - Ei a nu orAndui nimic pentru impirleall p[n[aproape de moartea sa. Aqa fhcu; gi-i ridea inima babei de

bucurie cAnd gandea numai cAt de fericiti are si fie, ajutatide feciori gi mAngliatl de viitoarele nurori. Ba de multe orizicea in sine: ,Voiu privighea nurorile, le-oiu pune la lucru,

le-oiu struni gi nu le-oiu lasa nici pas a ieqi din casi in lipsa

feciorilor mei. Soacrl-mea - fie-i ![rna uqoarl! - aqa a frcutcu mine. $i bnrbatu-meu - Dumnezeu sd mi-l ierte! - nu

s-a putut plinge ci l-am inqelat sau i-am risipit casa... deqi

cAteodati erau blnuiele. .. gi m[ probozea. . . dar acum s-au

trecut toate!"Tustrei feciorii babei umblau ln cirlugie qi cAgtigau

mul1i bani. Celui mai mare ii veni vremea de insurat gi

baba, sim{ind asta, umbla valvirtej s[-i giseasci mireas[;gi in cinci-gese sate, abits-abid putu nimeri una dupi placulei: nu prea tAnlrl, naltl gi usc[[iv[, insl robace gi supus6.

Feciorul nu iegi din hot[rirea maici-sii, nunta se fhcu gi

baba lqi lu[ clmega de soacrl, ba inci netliatl la gur[, care

lnsemneazi c[ soacra nu trebuie s[ fie cu gura mare si sItot cirteasci de toate cele.

DupI ce s-a sfhrgit nunta, feciorii s-au dus in treaba lor,iar nora r[mase cu soacra. Chiar in acea zi, ctrtrd.sarl, baba

incepu s[ punl Ia cale viafa nurori-sii. Pentru bab[, sita

noul nu mai avea loc in cuiu. ,,De ce mi-am fbcut clegte?

ca s[ nu mi ard", zicea ea. Apoi se suie iute in pod gi

scoboari de acolo un qtiubeiu cu pene rimase tocmai de

la riposata soacrl-sa, nigte chite de cAnepl qi vreo douidimerlii de pasat.

- Iat[ ce am gAndit eu, noro, ci pofi lucra nopfile. Piua-iin clsoaia de allture, fusele in oboroc sub pat, iar furcadupl horn. Cind te-i sdtura de strujit pene, vei pisa malaiu;gi cAnd a veni barbatu-tlu de Ia drum, vom face plachie cucostife de porc, de cele afumate, din pod, gi, Doamne, binevom minca! Acum, deodati, plnl te-i mai odihni, id furcain brAu, gi pnnn mAni-dimineafl s[ glteqti fuioarele aceste

de tors, penele de strujit gi malaiul de pisat. Eu mi las

pulin, ci mi-a trecut ciolan prin ciolan cu nunta voastrl.Dar tu si qtii c[ eu dorm iepureqte; gi, pe lingl igti doi ochi,

mai am unul la ceafa, care qede pururd deschis gi cu care

vld, qi noaptea, gi ziua, tot ce se face prin casi. Ai inleles ce

!-am spus?

- Da, mimuci. Numai ceva de mincare...- De mdncare? O ceapl, un usturoiu g-o bucati de

mimiligi rece din polili sunt destul pentru o nevastitaniri ca tine... Lapte, brinzd, unt qi oul de-am putd

sclipui si ducem in tArg ca s[ facem ceva parale; cici casa

s-a mai ingreuiat cu un minciu qi eu nu vreau s[-mi pierdcomAndul.

Apor, cAnd inseri, baba se culcl in pat, cu fa]a la plrete,ca s[ n-o supere lumina de la opai!, mai d6nd a inlelege

nurori-sii ci are s-o privigheze; dar somnul o cuprinseindati, gi habar n-avea de ce face nori-sa. Pe cAnd soacra

horlia, dormind dusi, blajina nord migiia prin casi;acug la strujit pene, acuq imbala tortul, acuq pisa malaiul

Ei-l vAntura de buc. $i dacl Enachi se punea pe gene-i, ea

indatl lua api rece gi-gi spala fa!a, ca nu cumva s-o vadlneadormita soacri gi s[-i blnuiascl. Aga se munci biata

norl plni dupl miezul nop]ii; dar, despre ziul, somnul o

dobori, gi adormi qi ea intre pene, caiere, fusele cu tort gi

bucul de malaiu. Baba, care se culcase odatl cu giinile, se

sculd cu noaptea-n cap gi incepu a trAnti g-a plesni princasi, incAt biata nor[, care de-abid atipise, de voie, de

nevoie, trebui s[ se scoale, si sirute mina soacrei gi sl-iarate ce-a lucrat. incet-incet, nora s-a dat labrazdd,gi baba

era mu[umitl cu alegerea ce-a frcut. Peste citeva zile,cirlugii sosesc, gi tanlra nevastl, vlzAndu-gi birbilelul,mai uiti din cele necazuri!

,1.:)

,.i.:l

I;:ii i.uJ ,iT"

i 11. !1

'1r:l

at:*.

,is

Nu trece mult, qi baba pune la cale qi pe feciorul cel

mijlociu, qi-gi id un suflet de nori intocmai dupi chipul gi

asemdnarea celei dintli, cu deosebire numai qi aceasta era

mai in virstl gi ceva incrucigati, dar foc de harnic[.Dup[ nunti, feciorii se duc iardqi in cirluqie gi nurorile

rdmAn iar cu soacra acasi. Dup[ obiceiu, ea le di de lucrucu mlsurl gi, cum insereazl, se culci, spuind nurorilor sifie harnice gi dAndu-le de grijl ca nu cumva si adoarmi, clIe vede ochiul cel neadormit.

Nora cea mai mare tilmlci apoi celeilalte despre ochiulsoacri-sii cel atoatevizdtor, si aga, una pe alta se indemnau

Ia treabi, gi lucrul iegea girli din minile lor. Iar[ soacra

huzurea de bine.

Dar binele, citeodatl, agteaptd qi r[u. Nu trece tocmai

mult, gi vine wemea de insurat qi feciorului celui mic.

Baba insi voia cu orice chip s[ aibi o troi!6 nedesplrlitide nurori... de aceea gi chitise una de mai inainte. Darnu-i totdeauna cum se chiteqte, ce-i qi cum se nimereqte.

intr-o buni diminea![, feciorul mamei ii gi aduce o nori pe

cuptioriu. Baba se scarmlnl de cap, di Ia deal, d[ la vale,

dar n-are ce face, gi, de voie, de nevoie, nunta s-a ficut, gi

pace buni!Dupi nunti, blrbalii din nou se duc la treaba lor gi

nurorile rlmAn iar cu soacra acasi. Baba iarlgi le d[ de

lucru cu mlsurl qi, cum vine sara, se culcl dupi obiceiu.

Cele doui nurori, vitzindpe cea mai tinlr6 codindu-se la

treab[, ii zic:

- Dd nu te tot codi, ci mimuca ne vede.

- Cum? Eu o vid ci doarme. Ce fel de treabi e aceasta?

Noi s[ lucrlm, gi ea sI doarm[?!

- Nu cluta ci horliegte, zise cea mijlocie, mlmuca are laceaft un ochiu neadormit, cu care vede tot ce facem, g-apoitu nu gtii cine-i mimuca, n-ai mincat niciodati moarea ei.

- La ceafa?. . . vede toate? n-am mdncat moarea ei? Binec[ mi-am adus aminte... Dar ce mincdm noi, fetelor h5.i?

- Ia, ribdiri prljite, dragl cumnilicl... Iar daci es,ti

fllmindi, its gi tu o bucatl de mimiligi din colpr gi cuniqte ceapl gi minincl.

- Ceapi cu mlmlligl? d-apoi neam de neamul meun-a mincat aga bucate! Dd sllninl nu-i in pod? unt nu-i?oul nu sunt?

- Ba sunt de toate, ziseri cele dou[, dar sunt a mimuc[i.- Eu cred c[ tot ce-i a mimucli e g-al nostru qi ce-i al

nostru e g-al ei. Fetelor hii! s-a trecut de qagi. Voi lucrali,c[ eu mi duc s[ pregltesc ceva de-a mincirii; qtii, cold,ceva mai omeneqte; g-acug v[ chem gi pe voi.

- Doamne, ce vorbi !-a iegit din gur[! ziserl cele dou[.Vrei s[ ne-aprindem paie in cap? si ne zvdrl| baba pedrum?

- Las' dacdv-adurd capul! Cind v-a intreba pe voi, si da{ivina pe mine gi si lisa{i si vorbesc eu pentru toate.

- Apoi dar. .. de!. .. fb cum gtii; numai si nu ne bagi Eipe noi in belea.

- Hai, fetelor, tice{i, gura vI meargi; c[ nu-i bunipacea, gi mi-e dragl gilceava. Si iese cintAnd:

Vai, saracu' omu' prost,Bun odor la cas-a fost!