Capitolul 1. Introducerea n studiul organizaiilor internaionale.1.1 Caracteristicile organizaiilor internaionale

O lung perioad de timp societatea internaional s-a caracterizat prin existena numai a statelor i a raporturilor dintre acestea. Ideea crerii unor organizaii internaionale a aprut din timpuri ndeprtate, sub forma unor proiecte formulate de filozofi i gnditori politici. Evident, toate aceste proiecte au avut limitele inerente epocii respective.Termenul de organizaie semnific o asociaie de oameni cu concepii sau preocupri comune, unii conform unui regulament sau unui statut, n vederea depunerii unei activiti organizate. Ct privete termenul ,,internaional, acesta definete de fapt c activitatea are loc ntre mai multe naiuni, care angajeaz sau privete mai multe ri, iar termenul ,,intrestatal semnific o aciune care privete mai multe state, care are loc n mai multe state.Constituind asociaii de state, organizaiile internaionale au n principiu un caracter intersatatl, iar nu unul suprastatal. Aceata semnific faptul c ele nu sunt centre de coordonare a activitii statelor membre i nici de dirijare ori subordonare a acestei activiti, trstur ce se reflect i n caracterul i de mecanismul de adoptare a deciziilor.Pn n prezent definiia de drept internaional public a organizaiei internaionale a fost dat de Convenia Internaional asupra reprezentrii statelor n relaiile lor cu organizaiile internaionale cu caracter universal din 4 martie 1975. Art.1, lit. A al conveniei statueaz ,,organizaia internaional este o asociaie de state, cosntituit printr-un tratat, dotat cu o constituie i organe comune i avnd personalitate juridic distinct de cea a statelor membre.Personalitatea juridic a organizaiei internaionale guvernamentale nu are acelai coninut cu personalitatea juridica a statelor, care este deplin, n timp ce personalitatea juridic a organizaiilor internaionale este limitat.De regul organizaiile internaionale nu se substituie statelor membre i nici nu sunt nzestrate cu organe supranaionale crora statele ar urma s le transfere atribuii inerente suveranitii lor.[footnoteRef:1] [1: Viorel Velicu, Drept internaional public,2011,pag.154]