Post on 24-Oct-2020
Corectură 20.03.2020 - Grupa A
Observații
NR.
CRT
.
NUME STUDENT COMPLETĂRI CORECTURI PRECEDENTE PLANURI & SECȚIUNI MATERIALITATE AMENAJARE SPAȚIU EXTERIOR STUDIU DE ATMOSFERĂ -
PERSPECTIVE
INTERIOARE /
EXTERIOARE
1 ABRUDAN PAULA Nu a predat 20.03.2020
2 ATANASIU VLAD Nu a predat 20.03.2020
3 BAEȘ DANIEL Predare cu întârziere 20.03.2020 - 13:47
4 BAZON EMANUEL Nu a predat 20.03.2020
5 BICI ANTONIA Schema funcțională: Apreciem:
Nivelul ridicat de detaliere și problemele multiple pe care ți le-ai pus cu privire la caracteristicile pe care dorești să le oferi spațiilor! Recomandăm în continuare:
Un studiu aprofundat asupra modului în
care timpul echivalent definit de tine pentru fiecare încăpere se poate transpune
în realitate. Momentan, ai acoperit
subiectul materialității; mai poți explora lumina (deja discutată sumar), forma și dimensiunile spațiilor / locurilor create, percepția secvențială a spațiilor de-a lungul unui traseu / din direcții diferite de apropiere (așa cum ai gândit vestibulul, ca loc de intrare / ieșire din locuință, la fel și celelalte încăperi pot fi percepute diferit în
funcție de direcția de apropiere / depărtare de acestea)
Observații punctuale: Grupul sanitar din zona de zi - poate deveni
accesibil din zona aparatului de acces în
locuință, și nu din living? Baia matrimonială - poate deveni accesibilă
direct din dormitorul părinților, pentru a intimiza suplimentar această încăpere?
Funcțiunea conexă: Apreciem:
Nivelul de detaliere.
Recomandăm:
Atenție sporită la tratarea zonei de
Lipsesc secțiunile. Un proiect bun se citește în secțiune! Cu atât mai mult un proiect care mizează pe dinamism - într-un asemenea proiect,
tăieturile după direcții diagonale realizate în plan ar trebui să se continue și în a treia dimensiune (așa cum ai propus pentru zona vestibulului). Și dacă tot a venit vorba despre dinamismul din plan - de ce ai apelat la acest limbaj? Nu spunem
că este greșit, doar că întotdeauna o asemenea abordare trebuie să aibă o argumentație puternică, bine ancorată în concept sau în anumite
caracteristici ale sitului.
Alegerea traseelor după care „tăiem” casa ar
trebui făcută prin raportare la anumite direcții importante pe sit (orientarea după punctele
cardinale în vederea introducerii luminii într-o
manieră controlată la interior, preluarea anumitor
direcții vizuale în vederea orientării spațiilor interioare către anumite priveliști, marcarea unor trasee, etc.). Altfel, gestul rămâne gratuit. De
asemenea, atenție la multiplicarea la infinit a operațiunilor de dinamizare - dacă introducem prea multe „tăieturi” sau dacă deformăm excesiv
volumul, acesta poate deveni dezechilibrat la nivel
formal și dificil de utilizat la interior. Vezi cazul pavilionului pompierilor realizat de Zaha Hadid
pentru fabrica de mobilier Vitra - după nici trei
luni, ocupanții săi au cedat și s-au mutat în altă clădire, întrucât unghiurile introduse de arhitect
le-au generat o stare continuă de neliniște https://www.archdaily.com/785760/ad-classics-vi
tra-fire-station-zaha-hadid-weil-am-rhein-germany
Observații punctuale:
Apreciem:
Nivelul ridicat de
detaliere și problemele multiple pe care ți le-ai pus!
Atenție la dinamismul livingului - poate acesta
să exprime stabilitatea
pe care ți-o dorești? Recomandăm:
Evitarea utilizării unei
varietăți ridicate de materiale. Poate
limitezi opțiunile la două materiale: unul de
bază, ale cărui texturi
le utilizezi apoi să
creezi diferitele stări pe
care ți le dorești (ex. betonul poate fi lis,
rugos - buciardat, sau
texturat - preluând
textura cofrajului), și unul pentru accente
(prin care marchezi
anumite locuri mai
importante).
Cu excepția curții inaccesibile, care se formează între casa
propusă de tine și parcela învecinată, zonificarea spațiului exterior are potențial. Atenție la modul de delimitare între stradă și curtea comună privată, pe porțiunea dintre locuință și funcțiunea conexă. În continuare, poți să te concentrezi asupra detalierii
amenajării exterioare - la fel
cum la interior avem o
succesiune de spații și locuri, tot așa și în curte ar trebui să avem o serie de areale bine delimitate,
destinate diferitelor tipuri de
activități pe care le putem desfășura afară (prepararea meselor, servirea meselor,
relaxare, joacă, etc.)
Perspectivele
interioare și exterioare sunt menite să ne
apropie mai mult de
realitatea pe care am
creat-o prin
intermediul
proiectului.
Perspectivele ne pot
da indicii legate de
materialități, de legăturile dintre spații, de relația interior-exterior,
respectiv de atmosfera
interioară creată, care
prin intermediul
pieselor tehnice cu
dificultate se pot
simți. În momentul de față, perspectivele prezentate exprimă
doar tratarea
punctuală a unor limite
propuse. Ar trebui să
te folosești de acest mod de reprezentare
pentru a defini
atmosfera interioară a
spațiilor principale, cele pe care le
echivalezi în studiul
tău cu anumite
https://www.archdaily.com/785760/ad-classics-vitra-fire-station-zaha-hadid-weil-am-rhein-germanyhttps://www.archdaily.com/785760/ad-classics-vitra-fire-station-zaha-hadid-weil-am-rhein-germany
cafenea! Aceasta nu ar trebui să devină o
funcțiune de sine-stătătoare, care să rivalizeze cu anticariatul, ci ar trebui
subordonată acestuia. Poate propui un
concept inovator - se poate bea cafea stând
pe un fotoliu Biedermeier, de vânzare la
magazin? Sau putem savura un ceai dintr-o
ceașcă Spode Pink Tower, parte dintr-un serviciu expus în vitrină? Dacă există
„muzee vii”, pot exista și „anticariate vii”? Unde produsele nu sunt „depozitate”, ci
„experimentate”? Un hub unde poți să retrăiești istoria?
În momentul de față, locuința prezintă foarte multe zone dedicate circulației. Continuarea livingului dedicat familiei cu o zonă
intermediară, care face tranziția spre apartamentul copiilor, nu este o idee rea. Atenție însă la proporția spațiilor - în propunerea realizată de tine, zona intermediară concurează livingul
propriu-zis prin suprafața generoasă, precum și prin poziția privilegiată pe care o ocupă, cu deschidere pe două laturi spre curte și priveliște. Atenție de asemenea la zona verde care se formează între casa propusă de tine și parcela învecinată - ce se întâmplă acolo? Nu este în
ordine să rămână inaccesibilă, după cum nu este în
ordine nici să fie accesibilă de pe hol.
Întotdeauna, curțile, grădinile, terasele și toate celelalte spații exterioare ar trebui să fie accesibile dintr-un spațiu deservit (încăpere locuibilă - living, loc de luat masa, bucătărie,
bibliotecă, birou, dormitoare, chiar și băi în anumite condiții), și nu dintr-un spațiu de servici (holuri, depozitări, grupuri sanitare, etc.)!
„timpuri”.
6 BÎRLAN DENISA Nu a predat 20.03.2020
7 BLAGA ALEX Schema funcțională: Schema prezentată nu este completă;
schema funcțională cuprinde toate funcțiunile locuinței (reprezentate sub formă de contururi geometrice de diferite
mărimi, în funcție de importanță), legăturile dintre acestea, precum și caracteristicile fizice și de atmosferă pe care dorești să le aibă fiecare încăpere. Recomandăm:
Completarea schemei funcționale cu informațiile care lipsesc. Evită să realizezi accesul în toaleta din zona
de zi prin bucătărie.
Evită să realizezi accesul în dormitoare prin
exterior - având în vedere climatul orașului Constanța, ar trebui să existe o legătură interioară între nucleul de noapte și spațiile de zi, pe care să o poți utiliza măcar pe timpul iernii.
Atenție! În schema funcțională, toaletele au aproximativ aceiași mărime ca și dormitoarele sau livingul - acestea ar trebui
dimensionate în funcție de importanța pe care o au în cadrul locuinței. Funcțiunea conexă: De studiat proporția în cadrul proiectului -
Conceptul declarat al proiectului - acela al
curților - nu este susținut de planuri și secțiuni! Vezi observațiile de la capitolul Amenajare spațiu exterior! Atenție la dimensiunile curților și la rolul pe care acestea îl au, atât în structurarea
volumului, cât și din punctul de vedere al funcțiunii găzduite și al atmosferei create! În prezent, cele mai mult spații exterioare (cu excepția curții de la intrare și a curții cat cafe-ului) sunt fie curți-culoar, înguste și întunecate, care servesc doar circulației, fie spații vaste în care nu se întâmplă nimic (precum curtea dinspre mare).
Trebuie revizuite relația și limitele dintre interior și exterior. Din planul prezentat, reiese că accesul în dormitoare se realizează din
exterior. Acest lucru nu poate să funcționeze în timpul iernilor friguroase din Constanța. Sigur că putem gândi spații care se deschid complet către curte pe perioada verii și care chiar funcționează împreună cu aceasta în diferite scenarii, însă nu
trebuie să neglijăm aspectele de ordin funcțional. Trebuie revizuită proporția circulațiilor în cadrul locuinței, precum și asigurarea condițiilor de iluminat și ventilare naturală la interiorul spațiilor. Din planul prezentat, reiese că atât dormitorul matrimonial, cât și dormitoarele copiiilor, sunt înconjurate pe toate părțile de
Materialele prezentate
în imaginile de pe
planșă nu sunt lipsite de interes, însă în absența unui studiu privind
modul în care dorești să le utilizezi pentru a crea
anumite senzații, percepții, accente, etc. în acord cu conceptul
proiectului, nu putem să
își oferim un feedback amănunțit.
Având în vedere conceptul
declarat al proiectului - acela al
curților, considerăm că amenajarea exterioară nu este
rezolvată corespunzător.
În primul rând, te rugăm să
revizuiești observațiile de la corectura trecută - capitolul
Volumetrie, cu privire la ierarhia
curților, respectiv la rolul acestora în structurarea
compoziției. În al doilea rând, te rugăm să
revizuiești observațiile de la capitolul precedent - Planuri și secțiuni, cu privire la relația dintre interior și exterior și modul de rezolvare a limitelor.
În al treilea rând, te rugăm să ții cont de faptul că pentru ca un
spațiu exterior să devină pozitiv, acesta trebuie gabaritat
corespunzător, ca o cameră în
aer liber. Cu alte cuvinte, așa cum nu agreăm culoarele foarte
lungi și înguste într-o locuință, tot așa ne deranjează să petrecem
Perspectivele
interioare și exterioare sunt menite să ne
apropie mai mult de
realitatea pe care am
creat-o prin
intermediul
proiectului.
Perspectivele ne pot
da indicii legate de
materialități, de legăturile dintre spații, de relația interior-exterior,
respectiv de atmosfera
interioară creată, care
prin intermediul
pieselor tehnice cu
dificultate se pot
simți. Atmosfera propusă pentru curtea
de la intrare prezintă
interes, însă trebuie
studiat ce se întâmplă
la nivelul terasei care
continuă zona de stat
din interiorul locuinței
împreună cu spațiul exterior cedat acestei funcțiuni, cat cafe-ul rivalizează acum cu locuința ca suprafață.
circulație exterioară sau de curți lungi și înguste. De aici, rezultă distanțe foarte lungi, care trebuie parcurse pentru a ajunge în spațiile de zi ale casei, dar și imposibilitatea de a ilumina și ventila natural corect spațiile de noapte (mai ales dormitoarele copiiilor, care sunt iluminate prin
curtea-culoar care se formează pe capătul
proprietății). Trebuie revizuită proporția spațiilor de zi în cadrul locuinței, precum și relația dintre zona de acces și restul casei. Din planul prezentat, reiese că întreaga zonă de zi a locuinței ocupă aceiași suprafață ca și dormitorul matrimonial, deși în zona de zi intră, stau, gătesc și mănâncă toți membrii familiei, în timp ce în dormitorul
matrimonial doar dorm doi oameni. De asemenea,
de la intrare se deschide complet privirii toată
zona de zi; recomandăm realizarea unui filtru / a
unei limite la nivelul aparatului de acces, astfel
încât casa să se dezvăluie treptat vizitatorului
dorit, respectiv să fie inaccesibilă, spre exemplu,
poștașului. În sfârșit, recomandăm un studiu amănunțit (vezi Neufert) asupra modului de conformare a unei bucătării - acum este tratată
mai degrabă ca o chicinetă, și nu ca o bucătărie de familie (blatul are 60 cm adâncime? chiuveta
amplasată pe insulă nu îi va stropi pe cei care stau
la masă în zona de dining? există suficientă
suprafață de lucru pentru a susține importanța declarată a bucătăriei și a locului de luat masa, conform schemei funcționale?)
timp în curți înguste și umbrite permanent.
Recomandăm așadar crearea unei rețele de curți având raportul L/l = 1...2, structurate ierarhic în
funcție de tipul activităților pe care le acomodează și amplasate astfel încât să se bucure de
însorire, priveliște și intimitate adecvate. De asemenea, insistăm
pe o legătură între spațiile deservite din interiorul locuinței și curțile personalizate, gabaritate corespunzător.
(terasă care nu este
reprezentată în
perspectivă). Intervin
și aici aspecte ce țin de intimitate - cât de
mult îmi doresc să
expun ceea ce se
întâmplă în interiorul
locuinței din zona de acces pe parcelă? Și cât de intim e de fapt
locul de stat de pe
această terasă, având
în vedere proximitatea
străzii?
8 BOLOGA
GEORGIANA
Schema funcțională: OK, recomandăm și întrebăm: Evită să realizezi accesul în baia de servici
din zona de zi prin bucătărie.
Este necesar un dormitor de oaspeți? Vorbim despre o încăpere care rămâne nefolosită în
cea mai mare parte a timpului. Nu poate
avea o funcțiune necesară membrilor familiei, transformându-se în cameră de
oaspeți în rarele ocazii în care aceștia chiar primesc musafiri?
Baia matrimonială este accesibilă de pe
terasă? Ar trebui să fie accesibilă din
interior, având în vedere iernile friguroase
din Constanța. În continuare, schema funcțională ar trebui transpusă la scară pentru a genera
planimetria locuinței. Atenție, în acest demers, schema funcțională trebuie să se coreleze cu conceptul proiectului!
- Definirea
materialităților este vitală în cadrul
proiectului tău datorită
conceptului de tip
abstract - temele trecerii timpului, a
chemării acasă, a
senzației unei clădiri perene. Senzațiile, atmosfera, simțămintele se pot transmite în
arhitectură deseori mai
ușor prin intermediul texturilor (vezi senzația pe care o dau
suprafețele lise, lucioase față de cele mate, rugoase,
texturate), al
- Perspectivele
interioare și exterioare sunt menite să ne
apropie mai mult de
realitatea pe care am
creat-o prin
intermediul
proiectului.
Perspectivele ne pot
da indicii legate de
materialități, de legăturile dintre spații, de relația interior-exterior,
respectiv de atmosfera
interioară creată, care
prin intermediul
pieselor tehnice cu
dificultate se pot
simți.
Conceptul de inserție: Fezabil, cu recomandarea de a menține accesul în funcțiunea conexă direct din stradă (și nu din curtea de acces în locuință; pe aici poate fi eventual un acces secundar,
doar pentru membrii familiei).
Cum gestionezi relația cu clădirea de pe proprietatea învecinată, care se apropie de
limita de proprietate, dar nu are calcan? Nu
o umbrești? Nu îi blochezi vederea? Studii de caz:
Observații vagi, referitoare mai degrabă la aspecte formale; trebuie explorat
materialelor (ele au
trăsături intrinseci care
pot potența conceptul - vezi senzația dată de o suprafață de inox lucios, față de una de lemn), al deschiderilor, traseelor,
relațiilor vizuale inedite, punctelor de
perspectivă etc.
9 BORGHESI
BIANCA
Apreciem coerența discursului și modul în care ai răspuns la feedback-ul primit la
corectura din 16.03.2020!
Conceptul de inserție: OK - poți merge mai departe așa. De studiat - posibilitatea distanțării turnului față de limita de proprietate din stânga cu mai mult
de 2 m, pentru a evita umbrirea curții de acces de pe proprietate, precum și a curții vecinului?
Funcțiunea conexă: apreciem suprafața mai restrânsă, recomandăm în continuare
aprofundarea modului de funcționare a acestui spațiu. În acest sens, te rugăm să revezi observațiile de la corectura din 16.03, capitolul Funcțiunea conexă locuirii: „Aceasta nu ar trebui să devină o adevărată galerie de artă, ci o interpretare locală, la
scara locuirii (care să nu aducă un aflux
atât de mare de străini pe parcela
proprie)” Studii de caz:
Tower House
Puncte pozitive: organizarea funcțională similară cu propunerea realizată de tine,
deschiderile mari și terasa de la ultimul etaj orientată spre priveliște Puncte negative:
! Contextul în care este construită locuința este mai aproape de natură decât de oraș (ceea ce înseamnă că arhitectul nu a
trebuit să țină cont de un specific al contextului urban atunci când a conceput
obiectul) !
Stacking Green
Puncte pozitive: estetica fațadelor, inspirată din aspectul general al cartierului
Apreciem gradul ridicat de detaliere a planurilor
prezentate!
Lipsesc însă secțiunile. Un proiect bun se citește în secțiune! Cu atât mai mult în cazul unui proiect dezvoltat pe înălțime, în care relațiile pe verticală între spațiile interioare / între acestea și mediul exterior sunt esențiale. Subiect de reflecție: ce înseamnă farul? Volumetric, farul este un turn relativ înalt, ce
ocupă o suprafață restrânsă la sol. Funcțional și simbolic, esența farului este concentrată însă la partea superioară a acestuia, la ultimul nivel, de
unde pleacă fascicolul de lumină ce ghidează
vasele la intrarea în port. Dacă proiectul tău
soluționează elegant problema din punct de vedere volumetric, considerăm că merită să acorzi o
atenție suplimentară activităților acomodate pe terasa de la ultimul nivel, pentru a susține și din punct de vedere funcțional tema farului. Observații generale: pe planuri nu sunt reprezentate ferestrele, astfel că nu putem
aprecia relația dintre spațiile interioare și cele exterioare, gradul de închidere / deschidere a
casei, probleme de iluminare, intimitate, etc.
De asemenea, scările nu sunt reprezentate corect
(este necesar să apară toate treptele și să se înțeleagă exact de unde pleacă și unde ajunge fiecare rampă).
Observații punctuale: Planul parterului: Este necesară legătura directă dintre locurile de
parcare și spațiul interior al casei? În momentul de față, ușa de acces din garaj ocupă o poziție mult prea privilegiată în parter, fiind vizibilă ca și capăt de perspectivă din întreaga zonă de zi.
Există o posibilitate de a rezolva locul de luat
masa fie ca un loc separat de bucătărie, fie
- Atenție la: Rezolvarea limitei dinspre stradă
- nu poate să rămână complet și permanent deschisă, așa cum ai reprezentat în axonometrie. De
aceea, este important să gândim
de la început această delimitare,
ca parte din volumul propus și în acord cu conceptul.
Piscina propusă - este cu
adevărat necesară? Avem marea
la 2 minute :)
Cum negociem relația dintre funcțiunea publică și curtea privată, în ceea ce privește modul de realizare a accesului,
relațiile vizuale, eventualele deschideri către exterior, etc.?
Cum se deschide casa spre locul
cu masă și fotolii din exterior? Cum cresc copacii sub copertina
de peste zona dintre turn și funcțiunea conexă?
Perspectivele
interioare și exterioare sunt menite să ne
apropie mai mult de
realitatea pe care am
creat-o prin
intermediul
proiectului.
Perspectivele ne pot
da indicii legate de
materialități, de legăturile dintre spații, de relația interior-exterior,
respectiv de atmosfera
interioară creată, care
prin intermediul
pieselor tehnice cu
dificultate se pot
simți. Axonometria prezentată ajută la
înțelegerea volumului; recomandăm în
continuare
aprofundarea
percepției pe care utilizatorul o are
asupra spațiilor propuse.
(atenție, aceasta nu ar trebui reprodusă ad-literam în proiectul propus, întrucât
valoarea rezolvării fațadelor vine tocmai din integrarea în context - vezi imaginea de mai
jos), separarea funcțiunilor private de cele publice la interiorul casei, valențele minimaliste ale spațiilor interioare
Puncte negative:
! Locuința este amplasată într-un țesut urban dens, caracterizat prin loturi înguste
la stradă, dezvoltate pe adâncime; în acest
context, realizarea accesului principal în
locuință prin zona de parcare, în relație strânsă cu mașina, este un compromis acceptabil. Situl nostru, mult mai generos,
permite însă o delimitare mai puternică
între accesul pietonal și cel auto, astfel încât mașina să nu devină o prezență pregnantă în rutina zilnică !
! Atenție la amplasarea scării de acces la etajele superioare în exterior. Acest gest
poate fi adecvat într-un climat călduros,
însă nu poate fi reprodus în contextul
iernilor reci din Constanța ! Microhouse Slim Fit - OK!
integrat complet în această funcțiune - posibil printr-o insulă? Acum apare un conflict între cele
două (bucătăria - loc informal, de întâlnire a
familiei, masa de sufragerie clasică - formală).
Planul etajului 1 - zona de noapte a copiilor:
Între casa de scară și camera copiilor există o delimitare fizică (ex. perete plin)? Dacă există,
această limită ar trebui reprezentată în plan și, de asemenea, ar trebui figurată ușa de acces în spațiu. Dacă nu există, cum rezolvăm problemele de intimitate ale copiilor?
Accesul în baie poate fi realizat în același plan cu fața dulapului? Modul în care e rezolvat acum pune prea puternic în valoare accesul într-un spațiu pe care nu ne dorim neapărat să îl exprimăm.
Amplasarea paturilor în zona de noapte crează o
relație de tensiune între cele două subzone în care se divide încăperea - ce se întâmplă în fiecare
dintre aceste „dreptunghiuri” rezultate? Putem
găsi o altă variantă de mobilare, astfel încât
centrul nemobilat al camerei să devină un spațiu generos, pozitiv, care să poată acomoda o serie de
activități? Planul etajului 2 - zona de zi a copiilor:
Având în vedere faptul că în acest spațiu putem presupune că ajung și prietenii copiiilor, nu ar sta oare mai bine la etajul 1, în locul zonei de noapte
destinate celor mici? Este un subiect asupra căruia
merită să reflectezi, din punctul de vedere al
gradientului de intimitate.
Dacă la dormitorul copiiilor și la dormitorul matrimonial este aproape obligatoriu să existe o
delimitare fizică între scară și spațiul propriu-zis, zona de zi destinată copiiilor poate fi deschisă
către circulație. Podestul de acces de pe scară în zona de zi pare
îngust; lucrurile acestea se vor clarifica cu
siguranță dacă reprezinți corect scările în planuri. Zona de circulație dintre scară și terasă, care debușează în canapea, precum și proximitatea dintre colțul canapelei și colțul închiderilor terasei introduc o tensiune puternică în spațiu - putem gândi o mobilare mai fluidă, chiar modulară,
pentru zona de zi a copiiilor, care să permită o
utilizare flexibilă, jucăușă a spațiului? Planul etajului 3 - apartamentul matrimonial: Între casa de scară și apartamentul matrimonial există o delimitare fizică (ex. perete plin)? Dacă
există, această limită ar trebui reprezentată în
plan și, de asemenea, ar trebui figurată ușa de acces în spațiu. Dacă nu există, cum rezolvăm problemele de intimitate ale părinților?
Atenție la proporția dintre baie și dormitorul propriu-zis - în momentul de față, baia e prea mare și zona patului e prea mică. Atenție de asemenea la tensiunile introduse prin mobilare - colțul noptierei dinspre acces și colțul dulapului de pe peretele băii sunt prea apropiate.
Planul terasei:
Atenție la scară! Nu ajungi cumva cu cealaltă rampă pe terasă?
Apreciem faptul că te-ai gândit să amplasezi o
funcțiune pe terasă. Recomandăm însă un studiu mai aprofundat asupra acestui subiect - poate este
indicat să alegi o funcțiune mai puțin publică și mai puțin prozaică pentru această zonă a casei. Dacă amplasăm bucătăria și locul de luat masa în aer liber pe terasă, înseamnă că trebuie să urcăm cu
micii, berea și cărbunii patru etaje. De asemenea, dacă vrem să invităm prieteni la un grătar, trebuie
să îi conducem pe lângă cele mai private spații ale casei - dormitoarele. Putem să ne imaginăm un alt
tip de funcțiune pe terasa turnului, poate și în legătură cu valențele simbolice ale farului (vezi mai sus), care să fie accesibilă doar membrilor
familiei?
10 BULC
ALEXANDRU
Concept:
Arcadele nu pot constitui conceptul proiectului. Conceptul proiectului reprezintă ideea de bază care structurează
întreaga soluție, din punct de vedere formal, funcțional, al atmosferei generate, al materialității utilizate, etc. Conceptul poate fi născut din concluziile analizei (ex.
reinterpretarea locuirii tradiționale din Constanța într-o manieră contemporană), din nevoile beneficiarului (ex. casa ca loc
de întâlnire - pentru membrii familiei,
respectiv între aceștia și comunitate) sau poate fi o noțiune abstractă, filosofică (ex. pozitiv - negativ). Oricare ar fi conceptul,
este foarte important de reținut că acesta trebuie să se citească într-un mod evident
la prima parcurgere a proiectului.
Înțelegem de aici că un element pur formal nu poate constitui deci conceptul
proiectului; acesta poate fi un instrument
de transpunere vizuală a conceptului de
bază. Din textul scris de tine reiese că ești interesat de istoria locului; în acest caz,
reinterpretarea istoriei într-o manieră
contemporană poate constitui un potențial puncte de plecare în definirea conceptului.
Planimetria și volumetria locuinței ar trebui să fie direct generate de conceptul proiectului. Este
evident că arcul, fiind un simplu element formal, nu poate să determine planul locuinței și, deci, nici să devină conceptul proiectului (în acest sens, vezi
observațiile de la capitolul Completări corecturi precedente).
În continuare, observăm că ai decis să „tai” casa
după direcții diagonale, fără o legătură aparentă cu ideea de bază a proiectului.
Întotdeauna o asemenea abordare trebuie să aibă
o argumentație puternică, bine ancorată în concept sau în anumite caracteristici ale sitului.
Alegerea traseelor după care „tăiem” casa ar
trebui făcută prin raportare la anumite direcții importante pe sit (orientarea după punctele
cardinale în vederea introducerii luminii într-o
manieră controlată la interior, preluarea anumitor
direcții vizuale în vederea orientării spațiilor interioare către anumite priveliști, marcarea unor trasee, etc.). Altfel, gestul rămâne gratuit.
Dacă la parter se citește paralelismul între conturul locuinței și limita de proprietate, ceea ce justifică într-o oarecare măsură conformarea
planimetrică, la etaj apar o serie de alte
„tăieturi”, aparent nejustificate. Te inivităm să
revezi în acest sens observațiile de la corectura din
- Spațiile exterioare rezultate ca urmare a amplasării construcției central pe parcelă sunt
problematice - vezi observațiile de la capitolul Completări
corecturi precedente, Concept
inserție.
Perspectivele
interioare și exterioare sunt menite să ne
apropie mai mult de
realitatea pe care am
creat-o prin
intermediul
proiectului.
Perspectivele ne pot
da indicii legate de
materialități, de legăturile dintre spații, de relația interior-exterior,
respectiv de atmosfera
interioară creată, care
prin intermediul
pieselor tehnice cu
dificultate se pot
simți. Axonometriile prezentate ne dau
informații doar despre configurarea spațială, ceea ce se înțelege oricum și din planuri și secțiuni. Recomandăm aprofundarea
Scopul proiectului: OK. Concept inserție: Amplasarea construcției central pe parcelă determină formarea unor curți de dimensiuni modeste, unele chiar sub formă
de culoar, care nu pot fi utilizate ca spații exterioare pozitive de către familie.
Astfel - retragerea cu 1,5 m față de limita de proprietate se traduce prin cedarea unei
fâșii generoase de teren spațiului public, fără a aduce vreun beneficiu real nici
proprietarilor, nici orașului. Curtea de acces care se formează în stânga
funcțiunii conexe, între aceasta și limita de proprietate cu vecinii, umbrită în cea mai
mare parte a timpului, nu poate să
acomodeze o funcțiune de sine stătătoare (ex. loc de jucat șotron), fiind în realitate utilizată doar pentru tranzit.
Culoarul având lățimea de 2 m, care se creează între locuința propriu-zisă și limita de proprietate cu vecinii, umbrit pe
întreaga durata a zilei, nu va putea fi
folosit pentru nimic, fiind prea îngust și prea întunecat pentru orice tip de
activitate.
Curtea cu vedere spre mare, deși îngustă și de formă neregulată, este singura care ar
avea un oarecare potențial, însă aceasta este cedată funcțiunii conexe, cu acces public => nu există niciun spațiu exterior pozitiv, care să beneficieze de iluminare
corespunzătoare, de priveliști și de intimitate, în care familia să poată să
desfășoare activități în aer liber. Acest lucru reprezintă o problemă, întrucât
principalul beneficiu de a locui la casă este
reprezentat tocmai de posibilitatea de a
avea acces direct la natură și la spațiul exterior.
Recomandăm deci insistent regândirea
modului de amplasare pe parcelă, cu plasarea construcției în zona cea mai nefavorabilă a terenului, astfel încât curtea să devină un spațiu pozitiv, care să beneficieze de lumină naturală, priveliști, intimitate, etc. În sfârșit, în ceea ce privește procentul de ocupare a terenului, nu impunem limitări minime sau maxime;
decizia ar trebui însă luată în raport cu
media zonei, cu nevoile propriu-zise ale
funcțiunii, dar și cu necesitatea de a avea o
16.03, capitolul Planuri - „Pe ce se bazează unghiurile rezultate în planul etaj? Acestea ar
trebui să definească direcții de privire / deschideri spre peisaj / direcționări de fluxuri spre anumite zone, nu să fie rezultante ale planului cu multă
circulație”. Observații punctuale: La parter, funcțiunea conexă ocupă în continuare o suprafață mult prea generoasă în comparație cu spațiile rezidențiale; să nu uităm că tema principală a acestui proiect este totuși locuirea. De asemenea, spațiile de zi cuprind foarte multă circulație (toată zona dintre ușa de acces și scară nu poate fi utilizată decât pentru tranzit, întrucât
nu beneficiază de lumină naturală).
La etaj, circulația nejustificat de generoasă, precum și unghiurile după care ai decis să „tai” casa reprezintă puncte deosebit de problematice
=> recomandăm reconfigurarea integrală a
etajului. De asemenea, atenție la realizarea accesului pe terasă din hol! Întotdeauna, curțile, grădinile, terasele și toate celelalte spații exterioare ar trebui să fie accesibile dintr-un
spațiu deservit (încăpere locuibilă - living, loc de luat masa, bucătărie, bibliotecă, birou,
dormitoare, chiar și băi în anumite condiții), și nu dintr-un spațiu de servici (holuri, depozitări, grupuri sanitare, etc.)!
percepției pe care utilizatorul o are
asupra spațiilor propuse, prin
perspective la nivelul
ochiului atât din
spațiile exterioare, cât și din interior.
curte generoasă (dar care să nu fie cedată
în întregime spațiului public, respectiv să nu fie îngrămădită într-un colțișor al parcelei). Funcțiunea conexă: Ideea unei cafenele - hub de lucru pentru
artiștii locali este foarte bună! Atenție însă la raportul dintre suprafața cedată acestei funcțiuni și locuința propriu-zisă - în momentul de față, cafeneaua este prea mare în comparație cu spațiile rezidențiale. De asemenea, atenție la delimitarea zonelor cu accesibilitate publică de pe parcelă față de cele destinate doar familiei! În
momentul de față, nu există nicio delimitare clară între terasa cafenelei și curtea privată a familiei.
Concluziile analizei:
Vagi. Ar trebui raportate la nivelul întregii
zone studiate - peninsula constănțeană, mai cu seamă dacă dorești să dezvolți un concept inspirat din istoria locului.
11 BUMB IOANA Pentru a putea evolua în mod coerent, ar
trebui luate în considerare toate
observațiile. De exemplu, unde este descris studiul necesităților membrilor familiei, așa cum sunt aceștia prezentați în profilul familial? De-asemenea, suprafața destinată funcțiunii publice încă nu a fost recalibrată în raport cu cafeneaua - reamintim:
funcțiunea principală este cea de locuire.
Notă: Observația de ,,funcțiune cu potențial” se referea la imaginea pe care ne-o puteam noi face plecând de la
descrierea ta generală. Însă, nefiind
definită exact, ea putea fi detaliată ulterior
în multiple moduri. Descrierea este în
regulă, o cafenea cu expunere de artă
locală este ok, însă merită să te gândești cum aceasta ar putea fi definită mai exact
(în plan deocamdată nu denotă vreo
tematică aparte - oare ideea de loc de
povestit, băut cafea și expus artă locală nu s-ar putea traduce și în amenajarea ei? Recomandăm studiul acestei funcțiuni dincolo de bar + locuri de stat.
Accesele. Accesul locuinței se face prin curtea dedicată cafenelei? Dacă ne imaginăm un scenariu
în care cafeneaua este închiriată pentru un
eveniment privat și locuitorii casei (implicit, proprietarii parcelei) trebuie să devină ,,intruși” pe propria parcelă pentru a intra în casă, realizăm
că, în cazul de față, este necesar un acces privat separat de cel destinat cafenelei.
Funcțiunea complementară. Amenajarea nu justifică suprafața mare cedată de locuință cafenelei (mult spațiu gol); aceasta ar trebui să definească scenariul de operare a cafenelei și să o organizeze în funcție de el. De exemplu, o cafenea care face legătura dintre trecut și prezent, ar putea mixa pe o legătură strânsă interior-exterior,
având astfel, un bar ce se continuă din interior
înspre exterior, fiind centrul spațiului, în jurul căruia gravitează amenajarea meselor (care
apropo, ar trebui reprezentate astfel încât să
denote tipul de interacțiune dorit în zona de cafenea destinată acesteia: zonă cu canapele -
atmosferă relaxată, de tip lounge, scaune de bar - zonă rapidă, dinamică etc.). Pe de altă parte,
barul ar putea fi considerat ca un element
secundar, lăsând spațiul interior să devină o mică galerie de artă locală, dar atunci și mobilierul ar trebui să fie unul cât mai ușor . flexibil / mobil, iar spațiul interior să beneficieze de panouri amovibile expoziționale, de exemplu. Indiferent de conceptul ales, acesta ar trebui să transpară atât în plan, cât
Definirea
materialităților este vitală în cadrul
proiectului tău datorită
conceptului de tip
abstract - căldura (fizică, vizuală,
spirituală). Senzațiile, atmosfera, simțămintele se pot transmite în
arhitectură deseori mai
ușor prin intermediul texturilor (vezi senzația pe care o dau
suprafețele lise, lucioase față de cele mate, rugoase,
texturate), al
materialelor (ele au
trăsături intrinseci care
pot potența conceptul - vezi senzația dată de o suprafață de inox lucios, față de una de lemn), al deschiderilor, traseelor,
relațiilor vizuale inedite, punctelor de
perspectivă etc...
Perspectivele
interioare și exterioare sunt menite să ne
apropie mai mult de
realitatea pe care am
creat-o prin
intermediul
proiectului.
Perspectivele ne pot
da indicii legate de
materialități, de legăturile dintre spații, de relația interior-exterior,
respectiv de atmosfera
interioară creată, care
prin intermediul
pieselor tehnice cu
dificultate se pot
simți. Perspectivele sunt necesare evoluției proiectului, cu atât
mai mult cu cât
conceptul tău ține de modul în care este
perceput spațiul interior prin
intermediul tuturor
simțurilor - căldura (fizică, vizuală,
și în atmosfera creată. PArterul are o serie de neajunsuri ușor de corectat la momentul acesta al evoluției proiectului, după cum urmează:
- vestibulul va fi sugerat și prin alte mijloace (volumetrice, texturi, direcții etc.) decât prin definirea lui între spatele unei canapele și peretele băii
- spațiul de zi va fi coordonat după caracteristicile ideale ale zonelor pe care le include (care ar fi
trebuit notate pe schema funcțională la fiecare spațiu în parte). De exemplu, baia are deschidere spre est, spre curte, spre mare (spre accesul
principal în casă), în timp ce chicineta are
deschidere spre vest, spre gardul situat la 2m,
respectiv spre clădirea vecină, ceea ce nu este în
regulă. Scara balansată este utilizată pentru
economisirea de spațiu, însă în acest caz, spațiul este disponibil în abundență, scara nefiind îngrădită de limite; astfel, fie creăm pentru scară
o nișă delimitată de living și o reducem la minimum alegând, dintre toate celălalte variante,
una balansată, fie o integrăm în living și utilizăm un model de scară celebrată/pusă în valoare.
Deschiderile spre cele 2 curți exterioare sunt benefice, însă rigiditatea planimetrică și volumetrică nu redau defel senzația de căldură aleasă prin concept…
Etajul este definit în mod neobișnuit, conținând locul de luat masa și bucătăria… acestea - mai ales în contextul simulării căldurii (și familiale!) - ar trebui să fie direct relaționate cu zona de zi, de relaxare, de petrecere a timpului liber, și nu grupate cu zona privată / de noapte a casei. Baia
este mai mare decat camerele de copil, respectiv
se deschide spre peisaj, în timp ce acestea se
deschid spre stradă (?!). Spațiul lor de studiu nu ar putea fi comun și deci accesibil, fie din fiecare dintre camerele lor, fie dintr-o zonă adiacentă
ambelor dormitoare? Atelierul nu ar fi indicat să
fie mai apropiat de dormitorul părinților, fiind utilizat în special de tată?
În final, să nu uităm de concept! Cum transmitem
căldură prin intermediul unor spații atât de rigid configurate? Este necesar un studiu pe exemple de
bună practică (chiar și cele analizate de tine conțin spații mult mai flexibile și mai deschise) și pe modalități de a sugera acest lucru. Cotele. Sistemul în care cotăm este dat de reprezentarea în metri a dimensiunilor mai mari de
un metru (ex. 2,00 = 2m), respectiv în centrimetri
a dimensiunilor mai mici decât un metru (ex. 80 =
spirituală).
80cm). Dar niciodată nu cotăm dimensiuni de m
fără zecimale (ex. 8 = cotă incorectă)
12 BUN ANDREI Nu a predat 20.03.2020
13 BUTNARU
RALUCA
Nu a predat 20.03.2020
14 CHIȘ ANGEL Ideile transmise sunt încă vagi sau neimplementate în proiect.
Concept: este greu de înțeles care este legătura directă dintre contrast și casa drept loc de inspirație… Un concept al contrastelor ar putea genera o volumetrie care să sugereze
împământenirea și perenitatea clădirii (de exemplu, cu o bază fermă, folosind acele
materiale locale la care faci referire), aflat
în antiteză calculată cu un turn firav,
deschis, scheletal, aparent efemer dedicat
acelui punct de belvedere + spațiu expo de-a lungul ascensiunii.
Pe de altă parte, casa drept loc de inspirație poate sugera o oază de liniște propice pentru creație (artiștilor care o locuiesc) și deci, o volumetrie permeabilă, deschisă, în puncte-cheie ale interiorului,
spre natura ca inspirație eternă: spre diverse curți verzi, liniștitoare, spre imaginea neschimbată a orizontului mării,
spre cer etc.
Or volumetria rezultată și prezentată sugerează o a treia idee de fapt: dinamică, mișcare, nonconformism… În concluzie, ar trebui aleasă una din aceste
posibile idei, care să dicteze direcția de rezolvare a proiectului la toate nivelurile lui
(planimetric, funcțional, volumetric, de atmosferă etc.)
Funcțiune complementară: punctul de belvedere nu aduce un plus de valoare dacă
este la nivelul străzii și deci la un punct din care marea poate fi privită din orice alt
punct al străzilor adiacente acesteia, cu
deschidere spre ea (fără a plăti bilet). Însă,
dacă s-ar putea accesa un spațiu la o anumită înălțime, de unde să se vadă o parte din plajă, din oraș, respectiv infinitatea mării, acesta ar putea deveni un
centru de interes. Mai mult decât atât,
dublând funcțiunea pragmatică de circulație (pe verticală) cu cea de expunere, și galeria
Nu sunt realizate planuri și secțiuni, doar o volumetrie rezultată din anumite considerente,
dar care nu poate sta în picioare fără a fi susținută de planuri! De unde știm că spațiile interioare au loc în această ,,coajă” sau că se deschid spre
punctele cardinale corecte, sau că sunt iluminate
suficient etc.?
Nu recomandăm realizarea unui atelier la subsol, deoarece parcela permite realizarea acestuia în
condiții net superioare (cu eventuală deschidere spre una dintre curți, cu inspirație directă de la imaginea mării, cu lumină constantă pe timpul
zilei - dacă e spre nord etc.).
Volumetria prezentată poate da însă, indicii clare legate de conceptul de inserție pe parcelă, care are următoarele neajunsuri:
-ești sigur de corectitudinea desenului parcelei? Dimensiunile și unghiurile ei sunt corecte? (Proporția nu pare corectă și acest lucru influențează evoluția proiectului). Planurile se vor desena la scară și se vor adăuga cote generale! Reamintim din corectura anterioară:
-recomandăm amplasarea construcției în zona cea mai nefavorabilă a parcelei, astfel încât curtea să devină un spațiu pozitiv, care să beneficieze de lumină naturală, priveliști, intimitate, etc. -în ceea ce privește procentul de ocupare a terenului, nu impunem limitări minime sau
maxime; decizia ar trebui însă luată în raport cu
media zonei, cu nevoile propriu-zise ale funcțiunii, dar și cu necesitatea de a avea o curte generoasă (dar care să nu fie cedată în întregime spațiului public, respectiv să nu fie îngrămădită într-un
colțișor al parcelei).
Materialitățile și impactul lor în proiect
nu se pot analiza cu
adevărat doar prin
intermediul unei
enumerări de materiale.
Acestea trebuie
implementate în
perspective interioare și exterioare, în planuri și secțiuni, pentru a vedea în ce scop sunt utilizate
- definesc anumite
suprafețe, subliniază anumite zone, transmit
un anumit tip de
atmosferă, sugerează
continuarea unor trasee
fizice sau vizuale,
definesc spații comunicative / deschise
sau dimpotrivă,
impermeabile /
ermetice? Acele
caracteristici ale
spațiilor definite în schema funcțională (care apropo, unde
este?) vor fi întărite de
alegerea materialelor,
cromaticii, texturilor -
implementate la nivelul
volumului.
Golurile de pe fațadă sunt reprezentate
conform necesităților spațiilor interioare?! - Ele nu sugerează acest
lucru, o fațadă parțial opacă spre priveliște și spre lumină nu credem
că este ceea ce ți-ai dorit a transmite… Mai
mult decât atât, fațada
Apreciem efortul de a
implementa ideile folosindu-te de
calculator!
Însă, amplasarea volumului pe parcelă nu este în regulă datorită faptului că acesta ocupă zona
favorabilă a parcelei (iluminată
dimineața, cu deschidere spre mare), privând în același timp locuința de curți proprii (curtea din față este cedată parțial spațiului public, respectiv banda de 2m de pe lateral, parcării). În
acest context, oare merită să își construiască acești artiști această locuință sau și-ar face viața mult mai ușoară achiziționând mai degrabă un apartament (deoarece
beneficiile oferite ar fi oarecum
echivalente)? Te rugăm să vezi și observațiile de la celălalte puncte (și cele de data trecută) și să le implementezi printr-un proces de
gândire coerent (ținând cont de pașii sugerați).
Perspectivele
interioare și exterioare sunt menite să ne
apropie mai mult de
realitatea pe care am
creat-o prin
intermediul
proiectului.
Perspectivele ne pot
da indicii legate de
materialități, de legăturile dintre spații, de relația interior-exterior,
respectiv de atmosfera
interioară creată, care
prin intermediul
pieselor tehnice cu
dificultate se pot
simți.
exterioară ar căpăta mai mult sens -> de
studiat în continuare.
vitrată a etajului este
spre gardul aflat la 2m
de limita casei,
respectiv spre vecin? Te
rugăm să revii la schema
funcțională cu caracteristici ale
spațiilor, pe care să le implementezi în
planimetrie și în secțiune, și apoi în volum, nu să începi
demersul cu un volum
pe care apoi să îl
,,mobilezi” cu spații interioare.
15 DRAGAVEI OANA Lipsesc în continuare concluziile analizei și scopul proiectului, fără de care apar anumite sincope în discursul tău, în sensul
că proiectul rezultat la momentul acesta nu
se bazează pe o argumentație extrasă din aceste indicii identificate la fața locului (vezi indicațiile anterioare la nivel de conceput - acesta a fost predat în același stadiu de 2 ori fără a se implementa
observațiile anterioare?), ci din dorința de a reproduce o atmosferă plăcută, calitativă
dar din alt context, unde aceea se
potrivește și a rezultat din specificul zonei (vezi observații corectură anterioară!) - calitatea atmosferei date de construcțiile din insulele grecești nu este dată doar de volumetrie și materialitate (la care faci referire), ci mai ales din contextul
străduțelor șicanate și înguste, care permit vederi sporadice asupra mării, care include
mici funcțiuni locale la zonele de parter ale căsuțelor, care conține o vegetație aparte extrem de colorată și frumos mirositoare, un anumit specific gastronomic etc. - toate
aceste elemente de scară mică, aproape
rurală, dar specifice locului respectiv dau calitatea ,,arhitecturii grecești” la care faci referire exactă, nu doar volumul în
sine. De aceea, în Constanța, efervescența, eclectismul, istoria tumultoasă, scara
orașului, specificul schimbării drastice de atmosferă și populare dintre anotimpuri, inconstanța etc. (vezi concluzii analiză) trebuie să reprezinte puncte de inspirație care să genereze idei valoroase pentru
Nu sunt realizate planuri coerente, cu dimensiuni
generale și denumiri, respectiv secțiuni, doar o volumetrie rezultată din anumite considerente,
dar care nu poate sta în picioare fără a fi susținută de planuri! De unde știm că spațiile interioare au loc în această ,,coajă” sau că se deschid spre
punctele cardinale corecte, sau că sunt iluminate
suficient etc.?
În încercarea de a ,,ghici” care sunt spațiile la care faci referire prin aceste planimetrii
tridimensionale, vom transmite următoarele
observații (care, din cauză că sunt doar presupuneri, spațiile nefiind definite și dimensionate, pot fi irelevante în anumite cazuri -
de aceea, am subliniat în cadrul acestor corecturi
denumirea spațiilor cu necesitățile spațiale, de gabarit, de iluminare, de orientare, de priveliște, de materialitate, de legătură vizuală/fizică cu alte
spații etc. în cadrul schemei funcționale și apoi a planurilor incipiente):
- Apreciem reducerea suprafeței funcțiunii complementare. Aceasta are un perete plin către priveliște și o deschidere doar spre stradă?! Merită pusă în valoare și relația cu marea din interiorul gelateriei / patiseriei, mai ales că, datorită
poziționării și formei parcelei, eventualele goluri nu permit vederi spre zona privată.
- Concluzionăm că spațiul interior conține zona de servire, grup sanitar, bar (unde este depozitarea
barului?) - aceste funcțiuni sunt în regulă, însă de unde rezultă direcțiile date de compartimentările interioare? Ele ar trebui să aibă o argumentație și să rezulte din dorința de a sublinia anumite perspective, direcții de privire, a sublinia anumite caracteristici ale spațiilor etc. Întrebare: dacă pe
Materialele prezentate
în imaginile de pe
planșă nu sunt lipsite de interes, însă în absența unui studiu privind
modul în care dorești să le utilizezi pentru a
crea anumite senzații, percepții, accente, etc. nu putem să își oferim un feedback amănunțit.
Vezi observații capitole anterioare:
- Apreciem mărimea curții exterioare, însă aceasta nu
trebuie să fie o rezultantă
volumetrică, ci să propună la
rândul ei, completarea spațiului interior cu unul exterior care
oferă anumite calități și zone bine definite - zone cu vegetație, zone minerale, eventuale zone mai
private, plantarea anumitor tipuri
de vegetație (Avem copaci, vegetație de înălțime medie și joasă? Copacii sunt mereu-verzi,
își schimbă înfățisarea în funcție de anotimp, subliniind și tranziția prin care trece orașul în sine, conferă umbră într-un anumit
moment al zilei unei zone a
parcelei, înrămează o anumită
zone a priveliștii prin coroana lor etc?)
Perspectivele
interioare și exterioare sunt menite să ne
apropie mai mult de
realitatea pe care am
creat-o prin
intermediul
proiectului.
Perspectivele ne pot
da indicii legate de
materialități, de legăturile dintre spații, de relația interior-exterior,
respectiv de atmosfera
interioară creată, care
prin intermediul
pieselor tehnice cu
dificultate se pot
simți. Axonometrii aeriene
ale volumetriei nu pot
ține locul unor perspective la nivelul
ochiului (Amintește-ți sursa ta de inspirație! Oare calitatea acelor
străduțe colorate cu volume albe, divers
șicanate, din insulele grecești, nu sunt percepute ca fiind
spații calitative tocmai datorită percepției lor de la nivelul ochiului?)
inserții la fața locului. dreapta, casa preia forma limitei parcelei, iar pe stânga o preia de-asemenea, pereții din mijloc de ce sunt cu unghiuri de 90°? - această întrebare este menită să sublinieze faptul că preluarea
limitei parcelei pentru a genera volumetria casei
este nelalocul ei.
- Se propune un calcan de-a lungul limitei de proprietate, care nu este în regulă (poate
funcționa parțial în anumite condiții puternic argumentate, dar nu este cazul acesta) - pe lângă
faptul că privăm vecinul de lumină în prima parte
a zilei, îi creăm o limită vizuală masivă și înaltă de 2 niveluri, înspre mare, ne și privăm propria casă de posibilitatea prezenței unor deschideri înspre apus (care pot fi date în fațada vest doar dacă se retrage clădirea cu 2m de la limita de
proprietate).
- Presupunem că marele spațiu de la parter conține zona de zi (vestibul, living, dining, bucătărie, grup sanitar, eventuală
cămară/depozitare), însă în lipsa mobilării și cotării lui, nu putem da indicii legate de
corectitudinea spațiilor. - De unde a rezultat colțul scobit din volum înspre grădină? Doar în prezența definirii spațiilor în sine și a mobilierului se pot lua decizii formale de acest tip (acum, pare un accident volumetric care nu
oferă un plus de valoare arhitecturii casei).
- Apreciem mărimea curții exterioare, însă aceasta nu trebuie să fie o rezultantă volumetrică,
ci să propună la rândul ei, completarea spațiului interior cu unul exterior care oferă anumite calități și zone bine definite - zone cu vegetație, zone minerale, plantarea anumitor tipuri de vegetație (Avem copaci, vegetație de înălțime medie și joasă? Copacii sunt mereu-verzi, își schimbă înfățisarea în funcție de anotimp, subliniind și tranziția prin care trece orașul în sine, conferă umbră într-un anumit moment al zilei unei zone a
parcelei, înrămează o anumită zone a priveliștii prin coroana lor etc?)
- Triunghiul albastru reprezintă un spațiu interior închis cu sticlă? Necesitatea, funcțiunea, forma, poziționarea, relația dintre restul spațiilor interioare și aceasta, respectiv gabaritul lui ar trebui să rezulte din schema funcțională corelată cu nevoile familiei (repetăm: nu este o rezultantă
formală într-un colț al parcelei, ci se bazează pe o argumentație). Și se subordonează aceleiași reguli privind retragerea de la limita de proprietate
(motivație expusă mai sus). - La etaj, de ce este dublat spațiul de zi de la
parter? Este necesar un al doilea spațiu de zi pentru programul și nevoile acestei mici familii? De regulă, spațiul de zi este unul singur, la alt nivel putând apărea o zonă comună, dar care trebuie să
aibă o destinație aparte rezultată din nevoile familiei (eventual, bibliotecă, atelier de creație, birou, loc de joacă etc.)
- Suprafața dormitorului matrimonial este - ochiometric - foarte mare! Suprafața optimă va putea rezulta numai în urma mobilării spațiului conform necesităților beneficiarilor lui. - De ce se deschide baia cu cadă impresionantă spre stradă? Dacă alegem un loc celebrat pentru o
astfel de cadă, oare nu ne-am dori să privim marea
din ea?
- Spațiul permite crearea unor terase exterioare cu vedere spre mare și spre propria grădină, care ar aduce noi valențe locuirii.
16 LĂUTAȘ DANIELA Nu a predat 20.03.2020
17 PAȘCA GEORGIANA
Apreciem deschiderea dovedită și deci, studiul aprofundat realizat în urma
observațiilor anterioare! Studiul istorico-literar face ca propunerea ta să
capete consistență și să se bazeze pe o argumentație coerentă, care poate defini în continuare, direcția evolutivă a proiectului (chiar și fontul ales pentru planșe face trimitere la conceptul tău, ceea ce este un
pas înainte în înțelegerea impactului pe care îl are fiecare decizie ce ține de reprezentare a proiectului în planșe). În alte cuvinte, de acum încolo, când va trebui
să luăm decizii privind detalierea
proiectului, ne vom reîntoarce mereu la
acest studiu și la caracteristicile pe care le induce tipul de concept ales, alegând astfel
argumentat materiale, tipuri de goluri,
tipuri de relații între spații etc.
Inserția pe parcelă este bine argumentată de concept și face referire la anumite concluzii ale analizei de sit, însă recomandăm realizarea unui
studiu de însorire/umbrire asupra parcelei
învecinate! Amplasarea unui volum atât de
impozant și opac la limita parcelei (și deci, creând un calcan masiv) aduce neajunsuri multiple vecinului (privarea de lumină în anumite momente
ale zilei, privarea de priveliște / deschide către mare, crearea de limite vizuale puternice,
difinirea unei dominante verticale și deci, a unei senzații de ierarhizare și implicit, superioritate, față de casa vecină etc.). Recomandăm retragerea față de limita de proprietate, astfel încât, în urma studiului, parcela vecină să nu fie privată de o
însorire decentă.
Separarea acceselor este bine-venită, însă ar trebui studiată în continuare, respectiv căutate
modalități de a o pune în valoare mai bine, de a defini / separa cele 2 aparate de acces (public vs.
privat) mai clar.
Pentru o mai bună înțelegere, planurile ar trebui desenate cu aceeași orientare (de regulă, cu nordul în sus).
Amplasarea unui dormitor cu acces din zona semi-publică / de zi, ba mai mult, chiar din
vestibul, nu este în regulă - se cere o reconfigurare
a zonei în aceeași manieră (dar la altă scară) în care se cerea separarea celor 2 accese dintre
locuință și funcțiune complementară; pe scurt, accesul la dormitor ar trebui să fie mai
Apreciem studiul privind
materialitățile și caracteristicile
acestora!
Ne întrebăm însă, daca
nu oare valențele materialelor alese
pentru ,,coajă” ar putea
fi inversate? În sensul
că, prezența impozantă a unei clădiri aparent
perene, inspirate din
cetate, nu ar trebui
percepută tocmai din
exterior, rămânând ca
materialitatea
interiorului - prezentul -
să fie una inedită și ,.nouă”? Iar acea
fuziune dintre
materiale, în cazul
unora dintre goluri,
capătă astfel o
semnificație mai profundă prin sugerarea
unor inserții contemporane în cadrul
acestei ,,cetăți” sugerate la exterior
(care prelungesc
ocuparea spațiului
Spațiul exterior (în ciuda potențialului volumetric și de atmosferă al interspațiului propus) este deficitar în proiect.
Ocuparea foarte mare la sol
(atenție la POT/CUT rezultate din studiile zonei) și lipsa unei grădini personale, a unor curți private la nivelul solului reprezintă puncte
slabe ale proiectului și ar trebui avute în vedere pentru
reconfigurarea (parțială) a conceptului de inserție pe parcelă și a limitelor ,,cojii” exterioare propuse.
Apreciem perspectivele
de atmosferă și detaliile locale
prezentate! Ele au rol
de a sublinia relația dintre concept și intenția volumetrică (foarte bine!), dar nu
definesc / descriu în
întregime toate tipurilr
de goluri / de
atmosfere propuse.
Astfel, propunem
realizarea în
continuare a
perspectivelor de
detaliu, dar și de ansamblu, care să
cuprindă atât percepții de la nivelul ,,cojii”
exterioare, cât și de la nivelul interspațiului propus, respectiv a
spațiilor interioare raportate unele la
altele sau la priveliștea exterioară. Ba mai
mult, la tipul tău de
soluție se pretează realizarea unei ,,benzi
desenate” din
retras/ascuns față de zona de acces în casă. În rest, relațiile funcționale dintre spații sunt în regulă, însă la nivel de formă rezultată a încăperilor în sine, identificăm mai multe procedee utilizate. Acestea trebuie unificate într-o
singură manieră coerentă de generare a spațiilor. Acum, limitele lor sunt generate fie prin curbe ce
imită forma nucleului central, fie prin direcții carteziene (unghiuri de 90°), fie prin direcții radiale (pornind din centrul scării elicoidale), fie
prin curbe nou inserate în context (altele decât
cele ale închiderii sau ale scării). Recomandăm
analizarea posibilității de a genera spațiile de-a lungul unui traseu circular, indus de nucleul
central (ex. bucătăria în planurile actuale) sau
pornind de la o definiție radială (ex. băile de la etaj și locul de stat în planurile actuale). Mai mult decât atât, senzația cetății, a circulațiilor șicanate, a spațiilor ascunse, secrete, a punctelor-cheie de privire spre exterior, nu ar putea genera un discurs
al descoperirilor succesive ale spațiilor interioare? Cetatea ar trebui studiată și la nivel de organizare generală interioară, nu doar la nivel de volumetrie
exterioară - poate ne dă indicii legate de
modalitățile de generare a spațiului interior, readuse mereu desigur, la nivelul necesităților beneficiarilor locuinței. O machetă de studiu este necesară acestui tip complex de volumetrie!
Iluminarea naturală a spațiilor interioare și ,,ramele” - goluri pentru priveliștea exterioară nu sunt clare în cadrul acestor planuri (cum la nivelul
zonei de acces, de exemplu, este îndeajuns de
clară intenția). Definirea golurilor (ca formă, poziție, dimensiuni, profunzime, înălțime, materialitate etc.) în cadrul fiecărei încăperi este
vitală proiectului tău.
Sticla de pe peretele din curte oare nu ar putea fi reinterpretată prin intermediul celor 2 materiale
pe care le folosim deja - noul (tabla) respectiv
trecutul (piatra)? Tabla (se cere un studiu
aprofundat al caracteristicilor materialului exact
ales: este acesta unul cu o înfățișare constantă/perenă, de ex. inoxul mereu lucios, sau
face referire el însuși la inconstanța aspectului orașului - atât la nivel istoric, cât și la nivel de schimbare anuală de anotimp, de ex. oțel corten, tablă de cupru etc.?) poate ea însăși crea acea reflexie dorită.
interior în termenii
prezentului, înspre
exteriorul cu valențe istorice).
pespective la nivelul
ochiului privind
traseele propuse
(public vs. privat) de-a
lungul întregului
parcurs al volumului.
Reiterăm sugestia
anterioară:
O machetă de studiu este necesară acestui
tip complex de
volumetrie!
Iluminarea naturală a
spațiilor interioare și ,,ramele” - goluri
pentru priveliștea exterioară nu sunt
clare în cadrul acestor
planuri (cum la nivelul
zonei de acces, de
exemplu, este
îndeajuns de clară
intenția). Definirea golurilor (ca formă,
poziție, dimensiuni, profunzime, înălțime, materialitate etc.) în
cadrul fiecărei încăperi
este vitală proiectului
tău.
18 PAȘCA RĂZVAN Anumite aspecte (familia) au fost reluate, Se propune un calcan de-a lungul limitei de Apreciem mult Ideea organizării spațiului interior Perspectivele
însă ,,capitolele” privind intenția arhitecturală a casei încă sunt netratate în
mod mai specific, mai clar, mai exact, mai
detaliat (avem disponibile doar idei
generale, ce țin de toate proiectele, nu de un specific ales pentru proiectul acesta):
concluziile analizei de sit, scopul
proiectului, conceptul, profilul familial (cu
necesitățile spațiale, funcționale, atmosferă pentru fiecare membru al familiei, precum
și pentru spațiile comune pe care aceștia le împart), detalierea schemei funcțional (toate funcțiunile locuinței, legăturile dintre acestea, precum și toate caracteristicile fizice și de atmosferă, deschideri spre puncte cardinale, spre mare / oraș, momente ale zilei luminoase etc., pe care
dorești să le aibă fiecare spațiu în parte). Fără definirea clară a acestor elemente ce
definesc de fapt coloana vertebrală a
proiectului apar anumite sincope în
discursul tău, în sensul că proiectul rezultat
la momentul acesta nu se bazează pe o
argumentație extrasă din aceste indicii identificate la fața locului (vezi toate indicațiile de la feedback-ul anterior). Menționăm că planșa denumită ,,concept” este de fapt un plan, nu un concept.
Reamintim: conceptul (oricare ar fi acesta) ar trebui să structureze întregul proiect,
din punct de vedere formal, funcțional, al atmosferei generate, al materialității utilizate, etc., și să se citească într-un mod evident la prima parcurgere a proiectului.
El reprezintă ideea de bază care
structurează întreaga soluție, din punct de vedere formal, funcțional, al atmosferei generate, al materialității utilizate, etc. Conceptul poate fi născut din concluziile
analizei (ex. reinterpretarea locuirii
tradiționale din Constanța într-o manieră contemporană), din nevoile beneficiarului
(ex. casa ca loc de întâlnire - pentru
membrii familiei, respectiv între aceștia și comunitate) sau poate fi o noțiune abstractă, filosofică (ex. pozitiv - negativ).
proprietate, care nu este în regulă (poate
funcționa parțial în anumite condiții puternic argumentate, dar nu este cazul acesta) - pe lângă
faptul că privăm vecinul de lumină în prima parte
a zilei, îi creăm o limită vizuală masivă și înaltă cât un nivel, înspre mare, ne și privăm propria casă de posibilitatea prezenței unor deschideri înspre apus (care pot fi date în fațada vest doar dacă se retrage clădirea cu 2m de la limita de
proprietate).
Este în regulă reducerea suprafeței funcțiunii complementare, ea are un raport de suprafață ok cu locuirea. Însă, ar trebui analizată și reconfigurată inserția pe sit având în vedere următoarele:
- Accesul pe sit. Alinimentul stradal. Separarea
accesului public de cel privat. Pe ce se bazează retragerea de la stradă? Ea ar trebui să apară în
urma asumării anumitor decizii, care în momentul
de față nu sunt transmise / identificabile (retragere cu scopul alinierii la vecin, retragere
pentru cedarea unei anumite zone spațiului public, în vederea invitării pietonilor în cadrul cafenelei,
retragere pentru realizarea unui anumit tip de
aparat de acces/filtru, retragere pornind de la
specificul locului de amplasare pe parcelă etc.).
Momentan, este cedată o porțiune prea mare spațiului semi-public, ce nu are o funcțiune clară. - Filtru acces și hol acces ocupă o suprafață prea mare pentru o locuință pentru 3 persoane - ar trebui gabaritate în funcție de circulația efectivă a acestor 3 oameni, dar de-asemenea, ar trebui
separate de accesul public către cafenea
(amplasarea a două uși pe o fațadă nu este de ajuns pentru a defini 2 tipuri de acces diferite -
unul vizibil, ce invită cât mai mulți oameni să i se apropie, unul privat, intim, destinat doar unui
număr restrâns de persoane). Separarea se poate
realiza atât din punct de vedere volumetric, cât și la nivel de traseu sugerat, sau la nivel de inserție de vegetație (așa cum ai propus, idee care însă nu este suficientă pentru clarificarea separării celor 2
accese).
- Bucătăria nu este iluminată și ventilată natural, nu privește către o vedere inedită spre mare pe care parcela noastră o are, iar privarea ei de
aceste calități nu este în regulă. De-asemenea, este nevoie de o analiză a necesarului unei familie
constituite din 3 personae, deoarece dacă în colțul dinspre baie amplasăm frigiderul, ramane
disponibil un pult împărțit în 2, cu o lățime totală de 1,20m (de regulă, modulele de bucătărie au o
realizarea machetei de
studiu! Ea este un
indiciu privind
volumetria propusă (vezi
indicații la secțiunea ,,Planuri”), însă, fiind
din același material, nu ne dă indicii în privința alegerii de texturi,
materiale, finisaje,
cromatică etc.
Materialitățile și impactul lor în proiect
nu se pot analiza cu
adevărat doar prin
intermediul unei
enumerări de
materiale. Acestea
trebuie implementate
în perspective
interioare și exterioare, în planuri și secțiuni, pentru a vedea în ce
scop sunt utilizate -
definesc anumite
suprafețe, subliniază anumite zone, transmit
un anumit tip de
atmosferă, sugerează
continuarea unor trasee
fizice sau vizuale,
definesc spații comunicative / deschise
sau dimpotrivă,
impermeabile /
ermetice? Acele
caracteristici ale
spațiilor definite în schema funcțională (care apropo, unde este
finalizată?) vor fi
întărite de alegerea
materialelor,
cromaticii, texturilor -
implementate la nivelul
volumului.
astfel încât curtea privată, a
dormitoarelor, să fie separată de
cea semi-publică accesibilă din
zona de zi este corectă! Însă,
oare nu putem realiza deschideri
spre spații exterioare separate pentru cele 2 dormitoare (rezultă
în funcție de acel studiu privind necesitățile descris la capitolele anterioare - ex. părinții doresc să își dea cafeaua dimineață, în liniște, pe terasa proprie, copilul dorește să facă exerciții fizice dimineața pe terasa proprie)? Este neclară amenajarea spațiului semi-public din fața clădirii (acele imagini care conferă o inspirație asupra atmosferei dorite, ar
trebui reinterpretate prin
intermediul conceptului propriu și desenate la nivel de schițe perspective în cadrul proiectului
propriu).
Fiind o casă parter, identificăm
potențialul ca tocmai acest aspect al curților cu diferite funcții să definească ideea proiectului (ele pot ajuta la
iluminarea / ventilarea mai
multor spații, la mai multe tipologii de relații interior-exterior, la deschideri
către mai multe puncte cardinale
etc.) - dar trebuie analizată de
către tine!
interioare și exterioare sunt menite să ne
apropie mai mult de
realitatea pe care am
creat-o prin
intermediul
proiectului.
Perspectivele ne pot
da indicii legate de
materialități, de legăturile dintre spații, de relația interior-exterior,
respectiv de atmosfera
interioară creată, care
prin intermediul
pieselor tehnice cu
dificultate se pot
simți. Imagini aeriene ale
volumetriei din
machetă nu pot ține locul unor perspective
la nivelul ochiului,
deoarece este modul în
care Google Earth
percepe casa, și nu locuitorii săi…
lățime de 60cm) pentru prepararea hranei, depozitarea tuturor ustensilelor, tacâmurilor,
recipientelor necesare!
- Zona de zi este împărțită nefavorabil în bucătărie+bar și living, respectiv dining, baie și acces dormitoare! Zona de zi ar trebui să
cuprindă, în mod optim, vestibul, living, dining,
bucătărie și acces la un grup sanitar (nu neapărat în această ordine și lista nerezumându-se la acestea, ci oferind doar o idee generală), respectiv
deschideri generoase spre grădină / curte / natură
/ mare etc. Separată de aceasta este zona de noapte, cu acces dormitoare, dormitoarele în sine cu băi, dressing etc.
- Dormitoare: adolescentul nu beneficiază de un
spațiu de depozitare, de un birou…? - Reproducerea formei logo-ului concursului nu reprezintă o modalitate sănătoasă / corectă de
generare a volumetriei! Ea ar trebui derivată din
concept, schemă funcțională cu necesități, deschideri spre peisaj, puncte cardinale, momente
ale zilei iluminate, preluare idei valoroase din
context, reinterpretare a unor idei din context
etc. (vezi indicații capitol anterior).
19 PÎTEA ADELIN
PETRIȘOR (în direct din
Constanța)
Predare cu întârziere - ora 13:07.
20 STĂNESCU
TEODORA
Nu a predat 20.03.2020