Atlas - Intreaga lume la dispozitia ta; harti , evenimente curiozitati
Transcript of Atlas - Intreaga lume la dispozitia ta
1. CODVRILE INTERNATlONALE ALE STATELOR (DIN TREI LITERE)
r--Pentru a U$ura consultarca coleG ..... '" "" A>'""-...IE'"
.... "" " ".... .. ... ... ... OGO'".. .OG OH"" '""" ... . ... ...
. ..... .... o.z00 OROH~r-AFGNMTAH"""""" """""'"DMATnENWlIE
t.NTE~.........,."""""" """"""'" ................ "". ........
""""""'" .......... ........ .........,.."........GOO GOOCOO<
GOO.co.""' CR, cue m=...0'""'" OM'1~;;;;"',-~q,~MAREA
CIUKOTSK--.-STATElE UNITE ALE AMERICII,,,'-RU S I
A..'t-~I"'JI'ALASKA SIBERIA GoJfulAnad'r--.....--"'"
I,....;;;rMAREA,....~~ I MnbtyjGoIIuI--iScelrii picti care au
locuit in aceSle teritorii constituie ccle mai numeroase grupuri
elnice ale Scoriei. Inca din secolul I i.Ch., aceste triburi s-au
infruntat in luplc crancere. Slructllra de clan s-a cristalizatla
granita sccolului X. eeicare apaI1'ireau c1anurilor MacLeod,
MacAlpin sau MacMurdoch se aflau sub prolectia acestora, dar
trebuia s..1: fie gat.. sa i$i dea $i viata pcnlro . binde
clanului. Muntellii scollen! pastreaza Cll grija amintirile
legatede vremurile glorioase de altlidata. Legendele dcsprc
riizboinicii viteji ii umplu de mandric pc scol'icni pana in ziua
de astazi. Aceslea conlin numeroase exageriiri. Stofa cadrilata a
kilturilor, considerata in prezent simbolul vechilor razboinici
scolieni, s-a impus ca scmn dislinctiv al soldalilor din rcgi
mentcle militare scolierc de abia in secolul XVIII. Din momentul
unilic:.irii tTOnurilor Scotiei $i Angliei (in 1603) $i de la
unirea de facto fortat:i de Anglia inCE TREBUIEsA $TITII. Muntii
Calcdoniei au fost, in secolu1 XIX, inspiratia multor
romantiei,printre care Felix Mendelssohn. care a compus Simfonia
Scotiana. 2. Scolile de eimpoi funqiomaza pana in momentul de fala
in MUlllii Calcdoniei. Ciintatulla aces! instrument a fost interzis
in sccolul XVIJI. 3. Celmai inalt varf al Munlilor Caledoniei estc
Cam Eige (1.183 m). 4. Lcgcndelc din muntii scolieni sunt 0 surs.1.
impuizabila de inspiratie pentru sccnariile produciilorilor de
film. Cele mai cunoscutc produclii pc aceasla tema Stint
..Ncmuritorul" Cll Christopher Lamben in rolul principal ~i .,lnima
minrncatli." cu Mel Gibson.t1"omel.1707. in Muntii Caledoniei.
revoltele au izbucnil rcincetat. Una dintre acestea, condusa de
Earl of Mar, a putut fi inabu~ita doar de Printul Argyll. Dupa
aceaslli actiurc, nllmiti'i ..highland clearances" (curatarea
munilor), intreaga regime Illuntoasa a devenit pustie, riimamind
pana in prczent aproape rcpopulaHi.CE MERITA VAzUT PeisaJele
oferilc de lacuri. Crnlste ::;;i mUll!i. Castelul Eilcan Donan.
Invcrress. CUM,!. Temperata maritima. Caden abulldente de ploaie ~i
vanturi pUlcmice. Tcmpernturile medii: +3C in ianuarie ~i +14C in
iulie. 57. MUN 59 @MUNTII CALEDONIEI , HARTA FIZlCA..,.OCEANULI-Ie
OrklJ.eY RKN..EY_ ....ATLANTICl-LE
HEBRIOEEXTE)HOAREMAREA.;NOROULUI,~~~'';E~I.5OfI km. din can:
':lrmunle in-.ulclor ma....oara .l766 kIn Enclave: ;lIit:an_ San
lann{)Apcninilor coboarii spre marc colire pitorc$ti, iar mai jos
sc gasesc ~esuri domoolc. Cooslelc sunt pc alocuri stancoase $i
accidentate. in Liguria Si Campania, iar pc alocuri sun I plate $i
nisipoasc, ca in rcgiurca Marii Tirenicl'C $1 a Adriaticii.
Sardinia $i Sicilia sunt cclc mai mari dintrun grup de insulc carc
apart in lI.aliei. Sardinia, siluaHi la sud de Corsica, sc ana
departc de coaslcle vcstice ale peninsulei. in limp ce Sicilia cste
despartita de conlircnt , 4 door de stramloorca ingustli a
Messll~i.insudul Italici,iata locuilorilor nu este u$oam, c1ima
fiind aici uscata $i fierbinlc. Pc tcrenurile dintrc Napoli $i
Sicilia eruPtiile vulcanice sunt frecventc $1 (Elna, Stromboli
Vczllviu), iar Calabria cste des afeclala de cutremure de paman!.
199. ITA 5EUROPA DEVESTROMA Cetatea EtemiiConstruirea baziJieii Sf
Petru a durat peste 150 de ani (Iueronle au fost ineheiate in anul
1626). Ea a fost ridieatii deasupra biserieii eonstn/ite peste
momllintul apostolului Petru in seeolullV, din ordinul impiiratului
Constantin eel Mare. Cupola bazilieii a fost proieetatii de
Michelangelo. 200. Marea legenda~imizeria socialaPana in prezent,
faima Romei se datoreazii mai putin perioadei sale de marepe ~i mai
mult filmelor dedicate problemelor ~i contrastelor sociale cu care
se confruntli Cetatea Eterna. ma :l devcnit capilala Italic! dup.;
unificafca larii in 1870. ul numara pc atunei 200.000 de locuitori.
in anii care auREunnat. a awl loe 0 dezvoltare dinamica a ora$ului
$i popu1atia a inccput sa crcasca. in anii '20 ai secolului XX.
diclalorul fascist Benito Mussolini a prelual puterea in halia.
Cand Ducele a ordanat liirgireastr.1zilor $i constnJirea de palate
monumentale prill rata carom unnausa se desta$C). bazilica Sf.
Pelru, carticrul TrastevereECONOMIA Turism, comeq. scrvicii. Doar
23(11(1 din locuilori luerem in industrie 1;>i in sectorul de
produelie.n~lercfilmele celebre ale curcmului reorealisL care au
plasal halia pc harta mondiala a cirematogratiei $i au adus faima
actorilor $i rcgizonlor italicni. Unul dintrc cclc mai cunoscute
tilme alc gcnului cslc ,.Hotii de biciclelc" in regia lui Villono
de Sicca. din anul 1948. Dczvoltarea uhenoara a Romei a adus cu
sire probleme sociaIe, cu care alle metropolc curopcrc sc eon-La
picioarc/c Capito/iu/ui se and Fond Roman (in prim plan) ~i rumclc
multor cladin' anticc. fnmlascra deja cu ditcva dceenii mallltc
Statutul Romei, capitala Italiei, cstc until apm1e: ora~ul cste
privit. intr-un anumit scns. ca un ..clement srniin". EI nu a
apartinut nici U1~ia dintre tfuile care au fonnal republica. in
plus, Roma cslc simbollil pUlerii centrale, fala dc care italicnii
simI 0 anumita rezerva.CE TREBUIEsA $TITII. Prin ..M~ul asupra
Romei" din OClOmbrie 1922. fasci~tii I-au obligat pe regele Victor
Emanuel al II-lea sa Ie cedezc puterea. 2. Caniernl Tmslevere (..de
dincolo dc Tibru") estc ora~ul antic al romanilor de altadata.
Turistul arc imprcsia ea in acesl loc. primrc vechi1c magazirc.
barnri ~i aleliere de an.izanal. timpul S1a in loc. 3. in secolul
XVI. cel mai mare artist at Ren~lerii rol11aJ'C tirzii a fost
Michelangclo Buonarolli. EI este autorul cupolei bazilicii Sf.
Petru. prccUI11 $i 01 frcscelor din Capela Sixliml.. 4. in
nntiehilale, in Colosseumul roman aveau loe lupte de gladintori.
iar in Circus Maximus, la picioarele Palalinului. se desfa$umu
intrccerile de care. 201. ITA 7EUROPADEVEST--~ROMA PLANUL ORASULUI
~'iILeGil/liltTibrul imparte Roma in doua parri. Pe malul sau strmg
se ridica cele mai vechi monumente ale capitalei imperiului antic:
Forul Roman, ruinele caselor de pe Palatin, ColosseumuJ. Tot aici
s-a pastrat tiparul medieval al striizilor de "inga Piazza Navona
$i Piazza Campo dei Fiori. Pe maJul drept al riiuJui, a plimbare pe
striidu{ele pitore$ti ale canieruJui Trastevere of 0 pauz8
binevenita, dupii vizitarea VaticanuJui $i a casteJuJui era Sant'
Angelo. 202. ROMA LeagiinuJ istoriei europene Nu existli alt o~ in
Europa care sa se poatli miindri cu 0 istorie asemanlitoare celei
pe care, timp de peste 2.500 de ani, a trliit-o Roma. 0 vizitli in
Cetatea Etemli este, de fapt, 0 cilatorie in timp, in Europa
veacurilor de mult apuse. ma cste ora~ul antichitiiii, al cvului
mcdiu cre~lin $i al enalj'tcrii italierc rara egal. Din .,acate, in
secolul XX, or3$ul alliSTATISTICA Anul infiintirii: 753 i. Ch.
Populafia: ~.l(! milioa~ de locuilOri (aglomcralia urbana numilrii
3.M miJioarc) Suprafa;a: I. :'iOS kIn::! Evolufia demografici:fost
uratit de sclea de putere a fasci$tilor $i de pacatcle modului
haotic de a construi, propriu anilor '50. Fiecare traseu conduce pc
calator150d.Ch. l.500.OOllloc.pc urmele trecutului.
Calaloriaanull300: 17.000 loc. anul18oo: 117.000 loc,poale fi
inccpuI5 de pc Palatin, in apropiere de Forul Roman: tcrenuldintre
foronle imperiale, Colosseum $i Termele lui Caracalla reprezintii
cenlrul Ramei antice. Mai spre nord, se ana monumentullui Victor
Emanuel al II-lea (primul regc a1 ltalici unificate in 1870), care
cstc privit ell putina simpalie de majoritatea romanilor. prccum $i
Palatul Verrtian (Palazzo Verczia), prima capodopcra a Rena$ICrii.
Renumita piata romana Piazza avona, cu cele trei ffintani ale sale.
se afla la midi dislan~. Circulalia autoturismelor este inlerzisa
aici, ceea ce face din pialii locul favoril de intalnire
alluristilor Si allocuitorilor orasului. AlalUri. in Piazza della
ROlonda, poote fi admiral Panthoonul Si cupola sa. Castelul Sant'
Angelo de pc malul opus alanul 1900: 4:20.000 loe Mul 1940:
1.::00.000 loe Capitala Italici din anul 1871 Inim,' Ramei moe/erne
este Piazza di Spagna. 0 pillfif lunga. in care se .,flli ce/ebrcfc
Treplc Spaniolc.Tibrului, a fost inilial mausoleul imparntului
Adrian, Si mai apoi locul de refugiu al papilor. Bazilica Sf. Pelru
Si Vaticanul se afla in imediata apropierc a caslelului .CLiMA
Medilerarean3. eu temperaturi moderate. Tcmperaturile medii variaz!
intre +8C Si +25C. iar vam aling chinr
+40(".......-----....,..r-.....,...,PESCURT Roma este capitala
regiunii latIUm ~ia Republicil (lalia Limba: ilalianA Rcligia:
calolicism Riu: Tibru Aeroporturi; Campino. Fiwnicino-Leonardo da
VinciPiazza Namna. una dintrc cdc mai ftumoose pielc din Jumc. a
fost consttuitii pc locul sIadionuJui ndica' in anuJ 86 d. Ch. de
impfirotul Domilian. dedicar intrcccrilor in sl;J grcccsc. in care
concurcnlii sc luptau goi. Astazl. aici i$i d:1u rcndczvous
luri$tii $i.. .indriigosli(ii. 203. ITA 41VALEAAOSTAValea franceza
din ItaliaRuineJe casteJuJui Graines din seeoJul XI, situat la
poaleJe Monte Rosa. Aeesta es/e unul dintre eele eli/eva zeei de
eastele care, in Evul Mediu, aparau intrarea in Valea Aosta. 204.
Italieni eu suflet de franeezi Aceastii regiune autonoma a ltaliei
s-a atlat sub influentli francezii timp de opt sute de ani. De
aceea, actualii locuitori ai Villi Aosta se simt mai degraba
francezi decat italieni.CE MERITA VAzUT!AOSt3. Cogrr. caslclul
FCnis. Furggcn. 'ionte Rosa. panorama Vanului 1all~rhom (~tuntele
Ceninol azul dll1~pre o~ul Breuil-em.inia. Counna}eur. 'cm:s.
clbleluJ Issogre. Parcnllational Gran Paradiso.Valca Aosta a fost
dcscopcrila de romani in cautarea unui punel de trecere prinAlpi.
Expedilia lor in nord nu a fOSI deloc u~arii: au trebuil sa fadi
rata oSlilitatii localnicilor, avalan~lor ~i atacurilor animalelor
salbatice. Datorita artci construirii podurilor, romanii au rcu~il
sa supuna valea greu accesibila, 31 carci cenlJU principal era,
inca de pe atunei, Augusta Praetoria eea pUlemic intaritft, AoSla
de astazi.ECONOMIA Turism (inoorc termale. drumclii mOnlare. schi).
Agricuhura: culturi de cereale. de vita de vie. de frucle; c~lerea
animalelor. sih icutura. H idrocentrale. Industria: fannaceulicl.
mctllurgicl!i. petrochimicll Si errrgcticll. a lemnului.STATISTICA
Suprafata: 3.263 km' Populapa: 120.909 de locuilori Densitatea
populapci: 37 loc. 1m Cel mai inalt virf: Dufour (in Monte Rosa..
t638 m)Produse/e locale sum windute lat:irgul din Morgex. Din anul
1031, valea a apartinut Casei de Savoia. Rcgatul Savoiei de mai
larziu a reprezcntal, in secolul XIX, inceputul stalului national
italian. Locuitorii vaii, dej:i apartireau cercului culturii
francezc, nu s-au simtit putemic legali de Franta $i au ramas mai
degraba loiali Casei de Savoia. Au existal ~i motive: francezii au
pusin perieol, in repctate ninduri, populalia loealli. La sra~itul
sccolului XVIII lrupclc revolulionare au pustiil valea, ceea ce a
detenninat 0 dccadere economica Si 0 emigrare in masa care au dural
cateva decenii. in 1800, in Aosta a poposit armata lui numara
apoleon, care 40.000 de oameni ~i care incerca sa ii surprinda pe
Habsburgi prin nordul Italiei. Anlipalia fala de annatelc franccze
a tacul ca, in anii '30 ai secolului XIX, aeestea sa fie inmmpinate
cu foeun de anna din turnul Bard, situat la gura cstica a vaii.
Perioada fascismului italian a generat 0 scbimbare de atitu dire:
dupa inlocuirea numeloT franeezc ale localitatilor cu nume
italiere, Si dupa imcrziceTea folosirii Iimbii franccz.c,
majoritalca locuitorilor din acest tinu1 de basm s-au declaral in
ravoarea unificarii eu Franta, chiar ~i dupa cadcrea regimului lui
Mussolini. Nu sa ajuns ins3 pana acolo, deoarece, in 1948, statui
italian a acordat Viiii Aosta 0 autonomic larga Si statutul de
regiure indepen denta.CE TREBUIE sA $TITI I. Tunclul Monl Blanc
(11,6 km), construit intre anii 1959-1965, este unul dintre cele
mai lungi tuncluri rutiere din lume. 2. Numele .Aosta" provire de
la numele imp;lrntului roman Augustus, Si a fost atribuit fomrctei
inca din anul 25 i.Ch. 3. in numele ..italienizarii", fasciSlii au
schimbat numele satului La Thuile in Porta Linoria. 4. La
sfiir$itul celui de al Doilea Rizboi Mondial. miscarea de
rezistent! indrepult4 impotriva annatei itlliere fasciste a OCUpal
orll$ul Aosta. 205. ITA 43EUROPA DEVESTVALEAAOSTA HARTA FIZICA
rELVETIA6:0~ I.._1 ( Va.........-...-.JtAa"'m "
:;'-V.iH_IncM...."""'........ d ..0~~Ms,.. Jru:o_ NotI.o.....
PARCUL NA-GRAN PAPIEMOTFRANTALocafitjtiValea Aosta piitrunde adanc
in masivu/ a/pin, bcncficiind de pe umJa actiunii erozive a
ghetaru/ui precum $i a riiu/ui Dora Baltea $i a afJuenti/or
acestuia. Candva greu accesibilii, mai ales dinspre Fran/a, va/ea
este astiizi des vizitatii de turi$tii francezi, italieni $i nu
numai, datoritii dmmuri/or de calitatc $i lUne/u/ui Mont
Blanc.peste 30.000 Ioc.sub 10.000 Ioc._ _ drumuri pnnapale'000 1500
2000 mozApezi permanenle 206. I __....-r_~~.-IVALEAAOSTAVestigii
romane 1a poa1e1e gigantu1ui de peste 4.000 de metri. Valea Aosta
este 0 punte de legiiturii naturalii mire Europa de
Vest~iItalia.alea Aosla cstc situata in in nord-veslul Italici,
apropiere de granila eu Elvelia :?i Franta, :?i se intinde la
pieioarcle eelor mai inahe varfuri ale Alpilor: Mont Blanc, care 0
domina de la inalimea de peste 4.000 de melri, Montc Rosa, Gran
Paradiso ~i Matterhorn (Muntcle Cervi no). Valea Aosta arc 80 de
kilometri lungime ~i 40 de kilometri laimc, iar altitudirea sa
medie masoam 2.106 metri. Yalea in sire este un coridor puin adanc
sapal intre cele mai inahe varfuri munloase de un ghelar cu
lungimea de 100 de kilometri, la sra~ilul Plcislocenului. Prin vale
curgeVVale.1 Aos/a. RiiuJ Dora B.1Jtea /a PrcSr. Didier Climll.
montana. Tcmperalurile medii nting S"C In altiludirca de 3.500 de
melri, +8 GC 1a allitudirca de 1.000 de metfi, ~i + I2"C in
vdi.PESCURT Rcgilll"C de gmni~ in nord-vestul Italiei. Cca mai midi
~i mai slab populalii provineie italiand. Limbi: francezii,
italiana, dialcctul provensal Valula: curo Rcligia: catolicism Cele
mai importante localillli: Aosta, Chotillon, Saint-Vincent, Verres.
Enu-evcs, Coumlayeur, Morgcx Rauo: Dora Baltea, Dora di Verrcy,
Dora di Valgrisanchc, Dora di Savara, Dora di Rhemes, Grand Eyvia,
Evatll;On Lacun: Grand Lac, Vcnrytumultosul niu Dora Baltea, care
izvora:?te din vest, de la poalele masivului Mont Blanc. Afluentii
sai nordici $i sudici au sapat in stanca vai adanci ~i inguste,
care eonduc spre cele mai inalte piscuri din Europa. Incepand cu
romanii, condueiitorii acestei regiuni au ridical pe coasIclc Yaii
Aosta castele fortificate, pentm a sc apiira dc dU$mani. in
prezcnt, dupii constmirea turelului Mont Blanc. care lIrc~le Franta
:?i Ilalia, majoritatea aceslor monumente se gasesc pc mar~ girca
celor mal dmfrccventate muri. Mcritii sa te abai insii de la
drumurilc principale ea sa poti admira peisajele femlccatoarc.
Vechiul drum roman. datiind dinseeolul I i.Ch., trece de la vest
spre cst, slmbiiland inutul presarat ell poduri fascinante, cu sate
:?i ora:?e medicvale, eu ruircle fostelor forturi :?i ell palate
impunatoare. Ora:?ul Aosta, situal pc un plalou inconjurat de muni,
prezintii 0 combinatie interesanla de arhiteelura anticii romanii
:?i de constmcii medievale. Vedere dill VaJea Ferrel sprc cu/mile
alpille illzapczite. 207. EUROPA DEVESTFLORENTA , Simfonia
artelorFloren!a, capitala Toscanei, este un mare centru artistic $i
un monument al Rena$terii, perioada In care a avut lac revirimcntul
artistic $i cultural [II Europei, 208. Ora~ulfamiliei MediciNici
una dintre puternicele dinastii care au guvernat in trecut Florenta
nu a influentat soarta o~ului ~i a intregii regiuni ~a cum a
fiicut-o familia Medici. plcndoarea Florcnlci caSora~31 artei se
leaga in marc masur5. de numcle familici Medici. care se bucurii $i
astazi de respect. Dc la jum:itatea sccolului XV $i pana 13 moartea
ultimci rcprezenmnte a familici, in 1743, aceasla dinastie
influenlii a guvemat ora$uJ. sporindu-i bogalia rnaterialii $i
cuhurala. Primele b3.nci man dateaza inca din secolul XIII, iar
mareda de aUf ("orinul), biituta din anul 1252, ern cunoscuta in
imrcaga Europa.CE MERITA VAzUT CalcdraJ., 'ilelc h:dt":l. Bi.. .
cm::a San I orcIlLO. Gakria lilliLi. Baptl h:numul San
Gloanni.Palatul Slb'Twria. PonlC Yf.'Cchio. Galeria cademiei.
numcroasc aIle biscricl~ipalate.-_...CLIMA Tcmperat3 umeda.
Temperatura medic atmgc +5 T in ianuaric Si +11 C in iulie.Ponte
Vecchio (Podul Vechi) cstc {nimas d.1torita slIprastructun'" sale
bizare.iluSlrol numele $i-o pierdul rapid stralucirea, iar in 1743,
1ain 1434. Cosima de Medici a preluat putcrea in Florenl3 .$i.
datorila averii sale uri~. a devenit con dudilorul reconteslat 31
ora~ului,aceslea,dC$i nu a indeplinil niciodatii
vrcomfiretiamoartca Mariei Ludovica. ultimareprezcntanta a
familiei, desprc S..:colclc X"' ~I XIl; hacicnd.1 dm bla ~1ujcrcs).
Cozumc1.(Ciudad Blanca).MeridaProgre~.1onumcnlelc de mlero:"
arhcologic ell: 1" Chichcn It7.l. Cuba. Jaina. Kabah. Lnbna, Uxmal.
Tulum."- nde via{i cornert eu obieete aniZ.1n:llc.1547, dupa
cllccrirea Yucatanului, spaniolii au pus stiipanirc pe intregul
Mexic. Cea mm importanta civilizalie din peninsula intrase de mull
in declin. inca din anu! 300 d.Ch., populalia Maya folosea 0
scricrc ~i un calendar proprii iar iotre secolelc IV-X existau aid
eel putin 110 centre polilieo-religioase, pliisandIPESCURT
Structura: peninsula este divizatii intre Irei stnte ale Mexieului
(Campeche. Quinlana Roo ~i Yucatan) ~i cele doua tari vecire.
Guatcmala ~i Belize. Limbi: spaniolii (limba oficialii in Mexic),
englezii (Belize) ~i dialeetele maya~e Religia: ealolicisl11 ~i
diverse credinle precolumbierc Celc rnai mari ora$C: Campeehe,
Chetumal, Merida Ape: Hondo, Usumacinta. Port: Progrcso
Aeroporturi: Caneun, Meridaill Chic1len ltza. may.1~ii au ridica/
tumuri care se presupune cil sluje,1u observaliiJor aSlronomicc.CE
TREBUIEsA $TITII. Piramida "EI Castillo" din Coba (Quintana Roo),
eu 0 ina1lime de 42 de melri, eSle cea mai inalta conslTIlctie
maya~a din Yucatan eonservata pana astiizi. 2. Ora~ul monumental
Chichcn lu:a este rczultatul integrarii civilizaliilor mayasa ~i
toltcca. 3. Peste 12 milioane de indieni ~i-au pierdut viata ca
urmare a invazici sp.1niolc din anii 1519-1570. 4. Maya~i emu
meste~ugari priecpuli. Ei iSi acopereau locuinlele eu aeopcri~uri
in forma de trcptc, suslinute de bolli si aveau cunostinlele
rceesare eonstruirii de cdifieii inalte de caleva etaje. 301. MEX
27YUCATAN HARTA
FIZICAGolfu/..Mexic-."..,.".,-'---.-le....,.".,.....YUCATANG.
Campeche--ClIenUon.QUINTANA I.---."..,....,.CAMPECHE-Orilldlorro,I
BELIZEGUATEMALA.....'--Piidurea tropicalii umedii, mla$tinile
intinse $i ora$ele misterioase ale maya$ilor reprezintii numai un
aspcct al Yucatanu/ui. Peninsula, impiirtitii imre Mexic. Guatemala
$i Belize, adiiposte$te to/adatii plaje $i slaliuni (precum
[aimosul Cancun), care alrag valuri de
turi$ti.~100000"1Dc50000-10000010 0DlI 50 OlIO_10 000 de lac--..-
... -..---~20D 50D 1000 .. 302. YUCATANMEX28La hotaruJ dintre
continente Peninsula Yucatan, acoperitii de pMuri tropicale, ii
datoreaza farmecul izoliirii sale naturale. Aici s-au dezvoltat nu
numai una dintre cele mai vechi ~i remarcabile civiizatii umane,
dar ~i un univers cu flora ~i fauna unice ~i diversificate.cuMA
Clima ecuatorialU umcda in Sud $i Iropicali1 in Nord. Tcmpcraturile
medii anunlc: in Chetumal +24C. in Cozumcl +25C, in Merida +26C.
Sczonul ploios lire din mai pani'i in scptcmbrie.in plctcfe din
Yubtan te intampma 0 rulnarn/a fcem: de culori.YUCalan a1rage
numcro~i turi~li din America de Nord.ocelotilor, a jaguarilor ~i a
pumelor, a pasarilor namingo ~i colibri, prccum ~i a crocodililor.
$Crpilor ~i papagalilor. Toru~i. turi~lii nu soscsc aici numai de
dragul norci ~i faurci cxotice. Ei sum atra~i, in cgala miisurii,
de esligiile de piatr.i a doua chilizatii americare timpurii:
maya~a ~i lolteca. Maya~ii s-au stabilit inaceastii regiurc
incepand din anul 2.000 LCh. iar stalul lor a alins opogcul
dczvoharii inlre anii 300 ~i 900 d.Ch. Dc atunci dalcodi mUl1uriilc
cxistcn~ei lor, rnspanditc in inlrcaga peninsula. Ccntrclc
clllillmic de la Chichen Itzit. Iz.'unal, Dzibi1chmun. Uxmal,
Kab:ih, Sayil ~i Labna sunt 0 dovada a progresclor atinse de
accasta civilizalie indiana. in Yucatan s-au paslrat ~I unne
interesanle ale epocii coloniole. in secolul XVI, ciilugarii
franciscani au conslruil aici biserici ~i manastiri opulentc iar
~intele luxoosc ale planlalorilor spanioli sunt un simbol al
bogallei cuceritorilor.nmi ales datorita nalurii sale unicc. Jungla
densl, SilllillO pc un plaloll calcaros, cstc inconjunllii de plaje
lungi de kilomctri, ell lagurc ~j mla$lini aeaperile de mangrove.
Natura din Yucatan sc dczvoltfi de peste 100 de milioare de ani
intro izolarc aproope lolala. Dc accea.nom~ifauna se deoscbcsc
simitor de spcciile care se rcgascsc in rcgiunilc adiacente.
Botam~lii au numaral aici peste 8.000 de spccii de plante. 1.200 de
spccii de fluturi $i 600 de specii de pasari (mai multe decat sc
regasesc in intrcaga Luropa). Peninsula cstc patrinSTATISTICA
SuprafaJa: 180.000 km Populalia: 2.4 milio.1oc de locuilOri (dintrc
care oproapc lreimc, indicni) eel mai inalt virf: 150 m0Merida.
C:lpiwlil}~ucl/famIJlli IIIMcy;c: (nmzc de .1gavc. 303. PRY
1AMERICA DE SUOPARAGUAY Pa~unideasupra rauJui
PapagaJuJuiAgricultura este piatra de temelie a economiei
Paraguayu/ui. Aceasta lara mica situata in interiorul continentului
american este aproape necunoscuta in Europa. 304. PRY 2Camp de
bataie al Americii de Sud,Paraguayul se eonfiunm pana in ziua de
astazi eu eonsecintele istoriei sale zbueiumate. Doua treimi din
populapa t3rii au pierit in timpul razboaielor sangeroase din
secolul XIX.ECONOMIA Indu:.lria: erergclidi ~i a Icmnului.
Agricultura: culruri de soia. debumbole. de trestic de 7.ahar.
cre~tcrca .. itclor.eatea misiunii", a carci lungime mi'iso::mi 370
, , de km ~i cnre UI'C$tc capit3la P3rnguayului, Asunci6n, ell o~ul
Encarnacion de pe malulraului Parana, treee pe hinga numcroase sate
care l$i datoreaza existenl3 misiunilor C310licc fondate aici in
secolele XVII $i XVIII.Ordinul iezuililor $i-a asumal sarcina
c~inarii indienilor in anul 1609. Misiurea lor a creat un cvasistat
cunoscut sub numele de ..Republica Guarani". Iczuilii audevenit
conducatorii spirituali $i laicit protcjandu-i pe indicni de
cxp[oatarea brutala din partea potentatilor spanioli. Consolidfind
trcptat .,republica", iezuiii au ineercat sa sc elibcreze de sub
dominatiaCspitJJlB PBrnguayul. Asunci6n. fn partca dreapui. Pa/awl
Prczidcnlia/.CLiMA Tropicala in regiurea Chaco. subtropicala in
regimca Panarena. Tempcmtura medic in Asunci6n: +17C in rcgiunile
ccle mai reci ~i +27.5C in cele mai calde. Canlitatea anuala de
prccipitalii: intrc 935 ~i 1.485 min.spaniola. in 1753, indienii
Guarani s-au ridicat impotriva Spanici, sub conducerea
misionarilor. ~-numitele r.izboaie guarareze s-au incheiat eu
infr.ingerea ~i alungarea ordinului, care, in 1767. a fost chiar
lichidat. Controlul colonial spaniol asupra Paraguayului s-a
mentinul doar pana in anul 1811, cand a fost proclarnat5.
independenta. Primele ~asc luni de libcrtate . s-au scurs sub
scrnnul erist... lizarii statului, stabilitatii politice ~i
dezvoltarii. Statui controla cconomia ~i era proprietarul
pamanturilor. La inceputul anilor'60 ai secolului XIX, Paraguayului
devenise deja cea mai avansati lara a Amcricii Latire.Razboiul
dintre Paraguay, Argentina, Brazilia ~i Uruguay (1864-1870) a
marcat 0 schimbare brusca in istoria lfuii. Connictul s-a incheiat
cu infningerea Paraguayului, care a fost complet devastal ~i a
pierdut doua treimi din populatie, precum $i 0 mare parte a
teritoriului. Dc asemerea, invinsul a fast obligat sa phileasca
comributii considerabile. Problemele larii au fosl agravate de
razboiul cu Bolivia (1932-1935) pentru Gran Chaco. Cu toale ca
Paraguayul a iC$it invingator, obtinand trei patrimi dintr-un
tcritoriu vast, statui nu a reu$it sa-~i rcdobandeasca vcchca
stabilitatc cconomica $i polilica.CE TREBUIE sA $TITI I. Menonilii
sunt membrii wri sectc anabaplisle (rcoprolestanle).AC~liarecunosc
numai taina bolezului (la varsta adult!) ~i a eubariSliei, se
ghideazA dup3 reguli morale foone stricte $1 resping iemrhia
bisericeascA, serviciul militar ~i instituliile statului. 2.
Paraguayul estc unul dintre principalii cxportatori de erergie
electrica, datoritA centralclor hidroelectrice de pc murilc
Paraguay $i Parana. 3. in timpuJ razboaielor din anii 1864-1879,
panA ~i copiii au participat la lupte. Ace$tia purtllu barbi false
pentru a-I face pc dU$man sA creadii ca fOI1e1e de apamrc CPUiZ3tc
ale Pamguayului sum incA numcroasc. 4. Dupa al Doilca R1izboi
Mondial, mulli criminali de mzboi s-au refugiat in Paraguay. 305.
PRY3AMERICA DE SUOPARAGUAY BARTA FIZICA.'" BOLIVIA,~---~,.....
BRAZJL1A-1..ARGENTINA'-" palfl 100 000
lee.lnlre20.000-100OOOlee.sub 20 000 lee100200500mParaguayul,
inghesuit fntre doi vecini putemici, Brazilia $i AIgentina, nu a
avut 0 istorie u~oarii. in seeo/ul XIX, el a pierdut 0 mare parte a
teritoriului in f.:1voarea vecinilor, dar a aparat $i a menfinut
eea mai mare pane a regiunii Chaco in razboiul eu Bolivia din anii
']0 ai secolului trecut. in granirele actuale, campia Chaco ocupii
majoritatca suprafetei (firii, doar la estexis/a"d un mie fragment
dinPodi~ulBrazilian. 306. PARAGUAYPRY4Coloni!jtii gennani in savana
ill tara indienilor trniesc astazi ~ii cuceritorilor spanioli i ai
menonitilor sositi din Germania.CE MERITA VAzUT Asuncion. platoul
or;cnlal, rodgoriile din apropiere deVil1arica. cascadclc
IgU3l;U.PESCURT Sistcm politic: republica coostiluionala Cll
parlamcnt bicameral; sistem pluripartit. Capitala: Asunci6n
(550.000 loc., aglomcfilia urbani!. numara 1,6milioare loc.) Limbi:
spaniola, guarani Religic: c~tinism (C3101ici ~j protcstani) Mo.ma:
guarani Cele mai man o~: Ciudad del ESIC, Encamaci6n, Conccpci6na
nord-est de Argentina, illtTe Bolivia ~i Brazilia, se anii mica
republica sud-americanci. a Paraguayului. Numele tarii ~i al rautui
sau principal provin:: de [a cuvanlul "paraguay", care inseamna
,.rnul papagalului" in limba iodieLnilar Guarani.in momentul de
fala, gmpul etnic al indienilor Guarani a1catuie~te doar 2% din
populatia l[lrii. Cu sUle de ani in urma, ba~tinaliii au ineepul sa
sc amestece cu coloni~tii spanioli ~i eu populatia imigranta.
Urma;-ii lor, meti~ii, rcprczinta astazi 95% din locuitorii tarii.
Paraguaylll este, alaturi de Bolivia, a doua lara din America
Latina lara ie~ire la marc. Partea vesticfi a Paraguayului este
ocupata de Campia Chaco, vasta ~i joasa, acoperitii de paduri de
eopaci pretio~i (Quebracho ~i Lapacho) ~i de savane. Mla;-tinile
;>i ballile, aparutc ca urmare a numeroasclor rcvars,1ri ale
fluviului Parana (unul dintre cele mai mari fluvii din America de
Sud) ocupa ;>i cle suprafcle intinse. Partea de est a
Paragliayllllli cuprinde Podj~ul Parana (eu imllimi imre 300 ;>i
600 de metri), care este subdiviziune a "intinsului Podi~
Brazilian. La orele amiezii, eanieula devire mat de insuportabilii
incat oriee urma de viala dispare in Paraguay. Aici se llicreaza
dimireata ;-i searn.Rcprezentanfii putin IIumero$i ai indiclliJor
Guarani locllicsc pe nJaluJ fluviuJui Paraguay.insaval'M;~le vaste
din vestul lariiere~tcrea vitelor ocupa un loe important.
Agricultura ramare un clement de bazii aJ economiei pana in
prczcnt. La temelia acestcia stau proprietati1e enorme care se
intind pe sute de mii de hectare. Cei aproximmiv 15.000 de
erescatori de animale sunt menoniti, originari din Gennania.
Ace;>tia au sosit in raraguay la incepUl'U1 secolului XX.
Unna~ii lor i;-i due viala eu 1110destie ~i sarguinla.STATISTICA
Suprafata: 406.752 km Populapa: 6 milioarc locuiloriDensitatea
populapei: J5 Joc.'kmCompozipa etnicA:~::::::c:u aburiQI cele din
.. Pueno Caudo. .~Wll bioi _ in Pora,uay
,.transportuIlemnuluJ.mcti~i (95%), indicni (21)1,,). albi (mai
alcs gennam. 2/1/0). ll:,;illtici (l~a)Spcrant3 medic deiata: 77.5
ani pcntm fClllci. 72.3 ani pentm barbali Infrastructura: drumuri
(29.500 km). linii de calc fcrat,i (441 km) Structura
admiOlstrati3: 17 depanalllcnte plus distrietul capitaJcieel mai
inalt van: Caaguazll (700 III in Cord. de Caagua7u) Grani~: eu
Argentina (1.880 km). eu Bra7ilia (J .290 km). eu Bolivia (750
kill) 307. AUSTRALIA OCEANIArINSULELEHAWAllgradinile
PacificuluiArhipelagul Hawaii are cea mai interesanta vegetalie.
Flora cre$te ;n ritm rapid; c1ima favorizeazii cultivarea trestiei
de zahiir, una dintre principalele surse de venituri ale
arhipelagului.SUA 1 @ 308. "Insulele Sandwich" Datorita
pozitionarii lor, intre America ~i Asia, multa vreme, Insulele
Hawaii au fost obiectul fanteziilor marinarilor ~i
conchistadoriJor. in anul 1786, a ancorat aici capitanul francez La
Perouse.ECONOMIA Planl311i detre.. tiede Ulh1I.rIndustria
7..aMrului ~i alimentanlTurismul Bazc militare1 n anul 1778. James
Cook a descoperit Insulelc llawaii $i Ie-a dat denumirea de
..Jnsulelc Sandwich". Cook a intuit marele avantaj al aceslOr
insule pcntru comctl. dar ~i pcmru navigalie. PcIalunci cxislau pc
insule mici state libere asupra dirora domnea. in anut 1811. rcgele
Kamchameha I. Nolla ani mai taniu, ajungeau aid primii misionari
catolici ~i. odala cu ei, civili7..alia europcana care a sprijinit
culturile locului. Mai apoi, au sosit coloni$ti albi, care. cu
ajutorlll agricultorilor chinezi $i japonczi angajati, au cultial
trestie de 7..ah1ir $i ananas. in limpu1 razboiului
americano-spaniol din 1899, Statele Unite au anexal, tara
ceremonial. regatul Ilawaii servindlllc mai ales ca pozitie
strategicli. in anul 1959, Insulele Hawaii au devenit al 50-lea
stat al SUA. Dellumirea de Hawaii este de originc polinezian1i $i
inseamna .. pamantul patriei". Locuitorii bi'i$tina$i ai
arhipelagului aproape coli nu mai exisli'i. Populatia de origine
polineziana reprezintA 200/0 dintre locuitorii
arhipelagului.Zgiirie-nor;i $; hOlelurile tlu sch;moot peisajul
virgin 01 Jlirmulu;CE MERITA VAzUT PlaJch: ~l Hlkanii. SWh.:
Carllol. RO)al J.latl'iOleum. am.:nCJn ..Anzona'cpa~a ~aporulUlcuMA
Umcd.. la sud - tropical!. 13 nord - bland1 ~i placuLl. 'iroplC3
bale vantul. Tempcraturi: in ianuarie de 13 +17' C 13 +26' C. in
august de 1a +20" C 13 +28 0 C.CE TREBUIEsA ~TITII. Americanii au
denumit Hawaii Aloha State. Aloha Inseamna dragoste, fcricire, dar
$i bun-venit. 2. Pearl Harbor, baza navall! militarn din apropiere
de Honolulu, a fost atacat! de japonezi la 7 decembrie 1941. in
unna aeeslUi alae, SUA au decis sa intre in eel deal doilea rhboi
mondial. 3. in limba vorbit! in Hawaii, Honolulu Inseamoa
golfullini$tit. 4. Din punct de ... edere geografic, lnsulele
Hawaii fae parte din grupulde insule polinezicne - grup de insule
situat la est de Austrnlia, Noua Guince $1 oua Zcelanda $i la vest
de oontinentul american. 309. AUSTRALIASUA3$1
OCEANIA"""HAWAll10HARTA FIZICAK ... u ... ,}/Hawaii o .......
u.(SIII"lt L.all" .1" Amtrldl)-- ! ..0;...... ~"-yo..u ..uMOLOK
.................. _.......!...:.....M....-....... ~,.-~ ...
..-.Oceanul KAHOOLAWI:HAWAIIHAWAII......"'''- ......--10-...
.....~.-Pacific.....-- . ,=1'"-c" .,..localitali: ----peste 100 000
locultorisvb looooolocu,toric=:::JParcul nallOOal- - Drumuri"'"
importante..200Arhipe/agu/ Hawaii se compune din inside de nalUri
diferite: opt dinlre ce/e mai imporlanle au 10 origine vu/canii
submarini, iar J24 de insule mici sunl formate din corali.
l11sulele Hawaii sUnllerilOriu 01 Slalelor Unile ale Americii $i,
in acela$i limp, eel mai alracliv leriloriu din lume. chiar dadl
vulcanii dil1 arhipe/ag 1111 sunl dejiniliv slin$i.. 310.
ARIllPELAGUL HAWAll perla Oceanului Pacific Insulele Hawaii sunt
eontrafortul Statelor Unite ale Americii in Oeeanul Pacific.
Turi~tiidin intreaga lume suntatra~ide plajele de vis,
stralucitoare, altadatazbuciumate de vuleanii in
stingere.STATISTICA Insulele Hawaii. datorita naturii lor,
SUllrllrlllll: 16.760 km2 POpUhlill: I.::! mil.
Den~illllt'llIWpu!llliei: 65.5 loc, kmlC'ta mai IIUlre altilUdinc:
Maun" l.ea (4205 m)Fora dill Hawaii in cosfllmllltradiriollal ell
floriHawaii, al cincizecilea stal al SUA estc situat in Pacific
intre paralelele de 18 ~i 20 grade latiludinc nordica, la 0
distanlu de aproximmiv 4.000 km de San Francisco.a plajelor, nl! se
deosebeau IIlUIt de ahe insule polineziene, pana dind au apan!t
zgarie-norii ~i lanturile hoteliere. Plaja Waikiki bate toale
rceordurile in domeniul mliititlidinii hotelurilor. Eeonomia s-a
dezvoltat in trei dircclii: agrieultura, turism ~i baze militare.
Insulcle Hawaii Sllnt eel mai mare produeator de ananas din lume ~i
eel mai mare furnizor de zahar din SUA. Datorita plajelor intinse
~i a valurilor ina ltc, arhipelagul este un adevarat rai rentn!
amalorii de surfing. Din punet de vedere militar, arhipclagul
Hawaii este baza militaril nord-americana eea mai apropiati'i de
continentul asiatic, in dircctia vcstiea. Banii cheltuili de
marinarii americani. cantonali in unele insule (inaccesibile
turi;;tilor), sunt 0 sursi'i irnportanta de venit.PE SCURT
Capitala: Honolulu (pc insula Oahu) Lirnba: engleza Moneda:
dollirul american Rcligia: cI'C$linaArhipclagul cslc campus din opt
insllic principalc (Hawaii. Oahu, MauL Kauai, Lanai. Molokai,
Kahoolawe ~i Niihau) ~i inca 120 de insulc mid. co lane de corali.
Inslilcle au lual fiinla ea unnarc a activitatii vulcan ice.Celc
rnai irnportantc ora~: Hilo. Waimcra. KaunakaklliSmoglll stelaI'
II/conjoard SteOlm Polarli In bf.l=a obsermtorului astronomic de la
}"JamUl Kea.in Hawaii existii incl; 11I111(i vulcani llCti~'i 311.
SUA5WASHINGTON Inima unei superputerilata semnul distinctiv al
Washingtonului: cupola Capitoliului, in varrul careia troneaza
Statuia LiberIa/ii, Piatra (Ie tcmelia a cdificiului a fost
EI$czatii de GeorgeWashington, in 1793. 312.
SUA.-6----===Ora~ulprimuluipre~edinteIn 1776, cilnd Congresul
Statelor Unite a declarat independenta fata de Marea Britanie,
statului nou creat Ii lipsea numai0capitala pe rnasura.CE MERITA
VAzUT elba Alba (....'C. XVIII.XX). mUJ"cc1c 'ational Gallcl') of
An. (care al.l;)llO~I~le capodo~re ale lui Boticclli ~i Rafael. ale
mal.~trilorflamanzi ~i olandc7i. nle lui LI Greco ~i Gaugnin).
Srnith!'>Onian Institution. National luscum of Ijuilding An.!'o
(capodopcre ale arhitC'Cturii). alional lusewn of African An..
Hulocau:>t lll......-um.STATISTICA Suprafata: 151.)
kInPopulatia: 5"Y:!.OOO d..: loculton (dllllr..: care apro"i.imam
bO'! afroamcri(ani) Crqterea demograficl.: n.(r1o Venitul pc cap de
locuitor: 2X.659 LSDCapita/a tarii i$i tragi: denum;re:J de 13
nurnell: primuJui p~inre 31 State/or Unile. George Washington.Dupa
cUtiva ani, oamcnii politici din nOll inliin{ulCle State Unite s-uu
saturnt satot riitaceasca de colo pfma colo: scinlrurcau cand la
I)hiladelphia. cand 13 cw York sau 13 Annapolis. A$U nu sc mai
putca. Era revoic de 0 capitala, cat mal cunind posibil. Situaia
~ia gasil rezolvarca in anul 1793: omul care a dar numclc sau
nouilli ora~, a 3$ezal piatm de tcmclic sub Capitoliu. George
Washington, comandantul suprcmal armatei americare. care a decis
So.1r1a riizboiul deindcpcndcnllicuMA Tcmpcrat3. Veri secctoase ~i
adesca foorte fierbinli: mercurul tcmlOmctrelor poate urea pana In
+41"C. lemile sunt foarte geroasc. cu tcmpcrmuri sub
_26C.invingfmdu i pc cnglczi la Yorklawn. in 1781, nu a apllca!
ins.."i sa 4guvcrnct:c din noul sediu prczidential - Casa Alba. EI
a murit eu lrel ani inainte de finalizarea eonslruetici. Washington
a sdipal reatins din riizboiul civil american. De aici au pomit, in
anul 1862. scmnaledecisive in favoarea eliberarii populaliei de
cu10are. in preZelll. aproapc 60% dimrc locuitorii Washinglonului
Sunl afroamericani. in anu1 1974, un politician de euloare a fost
ales ea primar al o~ului. umele sau era Walter Washington...CE
TREBUIEsA $TITIJ. in Washington se and Biblioteea Congrcsului.
infiin13tli in anul 1800. accasta este una dintre cele mai mati
bibliotcei din lome: iubilorii de cane au Ja dispozitie aici 90 de
milioare de titluri. 2. Lincoln Memorial atrage anua1 sule de mii
de vizitatori. Figura p~intelui asasinal in 1865 se bucum de 0
popularitate imensA printre amcricani. 3. Primul aparat de zbor
construit de fratii Wright poote fi admirat In National Air Space
Museum. 4. in lInul 1963. Martin Luther King a fost in fmnlea
m~ului non-violent sprc Washinglon. la care au participat 200.000
de apar.itori ai drcpturilor omului. 313. SUA 7rWASHINGTON PLANUL
ORA$ULUlin eentrul Washingtonului sum situate prilleipalele
institu!ii de stat $i eulturale, preeum sediul pre$edimeJui (Casa
Alba), edifieiul Congresului, Biblioteea Congresului, doua
universitei(i, IlUIncroase institute $tiinrifice, galeri; $;
I11uzee. Cat1iereJe unde Jocuie$te popula/ia de euloare oeupa
partea estiea a ora$ului. Popula/ia alba loeuie$te in partea
nordiea $i vestiea a Washingtonului, precum $i in zonele suburbane.
Washingtonul euprinde totodata numeroase terenuri verzi $i pareuri
(eel mai mare - Roek Creek Park, eu un amfiteatru $i 0 griidina
zoologiea - a fost infiin/at ill anul 1890). Pe malul vestie al
raului Potomac (in statui Virginia) se ana eimitiru/militar
Arlington National Cemetery preeum $i Pentagonul - sediul
Departamentului Apaflirii $i em1ierul general al armatei Statelor
Unite. 0 patte din c1adire a fost distrusa la II septembrie 2001,
inunna ataeului terorist in eare un avion s-a priibu$it peste
Pentagon. 314. WASHINGTON8Capitala in slujba democratiei Planul
capitalei Statelor Unite a luat n~tere la st1iritul secolului aI
XVIII-lea, pe masa unui proiectan!. Astiizi, locuitorii
Washingtonului nu au nici un dubiu ca proiectul, care a fost dus la
indeplinire, a fost bine concepu!. lune! cand doi americani sc
intalresc pentru prima dma. prima intrebare se refern, de obieci.
In statui de unde se trage interlocutorul. Locuitorul
Washingtonului arc ca~tig de cauza in accasta chestiure banala.
Accasta pentru ca Washington D.C. nu apartine niciunui stat.
Statulul apanc al ora.$ului Districtul Columbia - are mdacini
istorice. Parintii Fondatori ai Stalclor Unite au dccis en acesl
district federal. guvemat de Congrcs, sa nu imrc niciodati'i sub
administralia TCunuia dinlfC state. Pami in ziua de astiizi nu a
surveni! niei 0 schimbare in aceasla problema.ACasa Alba. scdiuJ
p~intclui Sla/clor Unite.PE SCURT Capitala Statelor Unitc ale
Amencii GmniJelc Wasbingtonului coincid cu granilclc DistriclUlui
Columbia Situare: intre statele Maryland $i Virginia Morcda:
dolarul amcriclln Rcligia: in majorilnlc prolestanli Aeroponuri
intcmalionalc: Dulles. Baltimore's Friendship Washingtonul.
construit confonn planurilor lui P. Ch. L'Enfant. este 0 metropoJa
desemnata sa reOecle camcterul statal al acestci societati democrat
icc. Totul arc aiddimcnsiuni exagcmte: piete uria$C. striizi $i
bulevarde prea lungi $i prea late, ideale pcnlru orgnnizarca de
mar$uri, demonstralii $i mitinguri. Pana in ziua de astlizi,
prc~intelc Statelor Unite parcurgc distanta dintrc Pennsylvania
Avenue $i Capitoliu pcntru .. depure juramant pc constitulie. in
fata impunatorului sediu al Congresului. Construircn de zgarie-nori
este intenisa in Washington, pcntru a nu umbri Capitoliul (sediul
Congresului), vizibil de prctutindeni. Capitoliul cste punctul
central al o~ului. imre acesta $i Casa Alba se intindc splendida
promenada .,The Mall". Pe ambcle lalUri ale vastei peluze se
ridici'i muzee, asemeni briliantelor dinlr-un colier. Elc
adaposlesc capodopcre reprezentand toatc curentc1e artistice
imaginabile. Pentru americani, The Mall cstc pur $i simplu
..salonul natiunii".ECONOMIAWBshingfOnu/ .1bundiJ in
monumcntt::reprezcIltJl/i'c. statui $; cditicij. 8$.1 cum sc CU;tlC
capilalci St.1lclor Unitc.Washington: centru adminislrativ' al S A
(in instituiile dc Slat lucfl:3.d peste 350.000 de persoarc).
Important centru univcrsitar ~i ~timtjfie (7 Ulllcrsitati. renumllC
instltutc de ccrcctan: $i laborntoare). Turi..m (Iocul palrU in
lume ca dcnsitate a hotclurilor): 18 milioa~ de turi~ti anua!.
majorilatea cetaleni americani. Statele Unile. Agricullurn: eel mai
marc producAtor de ccrcalc ~i de carre dc vila (al:ilUri de China).
Rcsurse naturale: argint. cupru. fier. petrol, dlrbUl:. Industria:
de tchnologii modcrre. illfonnaticil.. cQsmica, nuclcar.i, de
aUlomobilc, clcctronica (compulcrc). militara. 315. SUA9 usALABAMA
Inima SuduluiDig pc Lacul Marlin, Alabama 316. Aici a activat
Martin Luther King Locuitorii Alabamei sunt IDandri de rolul jucat
de statullor in istoria ~i in dezvoltarea relapilor sociale in
Statele Unite. Aici a luat n~tere mi~carea pentru drepturile civice
ale populatiei de cu1oare, la conducerea ciireia s-a atlat Martin
Luther King. a I decembric 1955. in Montgomery, ~fcn.J.I unuia
dintre autobuze Ie-a ecrul cclor pmru pasagcri de culoarc
saLclibcrcze locurilc rczcrvmc pcntru albi. Rosa Parks, 0
croilorcasa de culoare de 42 de ani, a rcfuw!.
invirtutealegilorsegrcgationislclocale, ea a fost arestatli $i con
damnatii la plata urei amcnzi. in replica, lidcrii locali au
indemnal populatia de culoarc sa renunte 13 transportul Cll
autobuzul. Boicotul a tinut peste un an $i s-a inchciat door atunci
cand Tribunalul Suprcm a inlcrzis segregat1a rasiala in autobuzc.
Acti~ a fost coordonata de un comilet special infiinlat. in
frun-tea ciiruia s-a anal pastorul MartinMartin Luther KIng in
timpul unui mlJJl de protest imporriva discrimin3rii rasiale in
Montgomery. Alabama (SUA). secolul XX. 17/3.1965.Luther King.
Activitiiti1e pacifislcale nou-infiintatci Congrcgalii a
Conducatorilor C~tini ai Sudului (printre allele, faimosul ma~
asupra Washinglonului din mai 1975) au condus la adoptarca lcgii
rcfcriloare la drepturile cetatere~ti, prin care se abolca
segregalia rasiali'i. in accla.$i an, King a primit Premiul Nobel
pcntru Pace, iar patm ani mai tarLiu a murit asasinat de un rasist
alb.Locuitorii de culoarc rcprczintfi 0 patrimc din populatia
Alabamei. in secolul XIX, aici au fost adu~i mii de sclavi de
culoare ca 5