Post on 03-Apr-2018
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 1/64
66 RELATItLE GERMANO-ROMANE (1930-1940)
de vedere geografic. La 19 martie, regele Carol i-a declaratministrului plenipotentiar german ca Anschluss-ul trebuia sa
aiba loc §i ca il saluta cu recuno§tinta“. Sc teme msa ca metodcle
§i momentul Anschluss-ului vor ducc la complicate cu Anglia
si Franta.43De asemenea, a atras atentia „sa nu se exercite o pre-
siune nemijlocita asupra Cehoslovaciei“ §i „a rcpetat declaratia
anterioara ca dore§te o apropierc de Germania, dar ca aceasta
trebuie sa se produca lent“.44
Imparta§ind ingrijorarea regelui Carol, Hitler 1-a asiguratla 22 aprilic pe noul ministru plenipotentiar al Romaniei, Radu
Djuvara, cu prilcjul prezentarii scrisorilor de acreditarc45, ca
„Germania considera frontierele sale dinspre Italia, Jugoslavia
!ji Ungaria ca definitive §i ca n-are nici un fcl de aspiratii terito-
riale 111Balcani. Germania unnarc§te in Balcani numai obiective
cconomicc §i dore§te ca relatiile cu statcle balcanice sa se bazeze
pe incrcdere. De altfel, Germania nu este interesata de proble-
mele teritoriale dintre statele balcanice." Djuvara i-a multumit,
bucurandu-se ca „a primit o confirmare a declaratiei facute cu
cativa ani in urma de Fiihrer fata de Gheorghe Bratianu".
Odata cu anexarea Austriei [11-12 martie 1938], politica
urmarita, inca din 1919, de Franta de a tine Germania departc de
spatiul dunarean a e§uat. In locul hegemoniei Frantei in sud-estul
Europei, s-a instalat din nou — la fel ca §i inaintea Primului
Razboi Mondial — un echilibru precar intre trei grupuri de
puteri: Franta-M area Britanie, Germania-Italia §i Uniunea Sovi-
etica. In ultimii ani, in ciuda crizelor interne, Uniunea Sovicticadevenise din nou un factor puternic m sud-est. Urmarile noului
raport de forte s-au vadit §i 111perioada crizei sudete.
43Vizita regelui Carol la Londra a fost amanata din cauza §tirilor cu
privire la anexarea Austriei, AdtAPol D, vol. 1, p. 493, doc. 390; Fabricius
catre Ministerul german de Exteme, 15 martie 1938. Vizita a avut loc
abia la 15-18 noiembrie 1938.
44AdtAPol D, vol. 5, p. 220, nota 1.
45AdtAPol D, vol. 5, pp. 229-230, doc. 196: insemnarile lui Ribbentropdin 22 aprilie 1938.
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 2/64
DIN 1930 PANA LA CRIZA DIN MARTIE 1939 67
Politica externa a Romaniei in perioada crizei sudete46
La sfar§itul lui aprilie 1938, cand problema regiunilor su-
dct-germanc din Cehoslovacia dcvenisc treptat punctul central
al politicii europene, au aparut primele zvonuri despre tratativcle
romano-sovietice. Ele ar fi inceput — se spunea — la8 aprilie,
prin mijlocirea Marii Britanii §i a Frantei, scopul unnarit fiind
acordul Romaniei pentru trecerea trupelor sovietice in cazul
unui conflict germano-ceh.47
Persistenta acestor zvonuri 1-a determinat la 30 aprilie pe
ministrul plenipotentiar german sa se adreseze in acest sens lui
N. Petrescu-Comnen, ministrul de externe. In cursul convorbi-
rii, ministrul de externe a dat asigurari pe cuvant de onoare ca
n-au avut loc astfel de tratative.48Cu privirc la un alt zvon —
46Prezentarea detaliata a felului cum au decurs evenimentele europene
in timpul crizei sudete din 1938 o face Ronnefarth Helmuth: Deutschland
and England. Ihre diplomatischen Beziehungen vor und wahrend der
Sudetenkrise(noiembrie 1937- septembrie 1938), disertatie (dactilograma)
la Facultatea de Filozofie, Gottingen, 1951.
47AdtAPol D, vol. 2, p. 194, doc. 137: Ministerul german de Externe
catre Fabricius, 25 aprilie 1938. Problema trecerii pentru trupele sovietice
fusese deja discutata la Conferinta de la Montreux din 1936, intre Maksim1.itvinov $i Nicolae Titulescu. Titulescu voia sa acorde trupelor sovietice
dreptul de trecere, cu conditia ca trupele sovietice sa fie retrase dincolo
de Nistru imediat dupa lichidarea agresiunii care ar fi facut necesara
interventia lor. Potrivit lui J . Paul-Boncour (Entre deux guerres, Paris,
1946, vol. 3, pp. 58 §i urm.), regele Carol era de acord cu acesta. Dupa
inlaturarea lui Titulescu, din cauza noii mrautatiri a relatiilor romano-
sovietice, problema trecerii trupelor sovietice prin Romania a fost trecuta
pe planul al doilea. Totusi, inca in toamna anului 1937, regele Carol, intr-o
convorbire cu generalul Maurice Gustav Gamelin la Sinaia, 1-a asiguratpe acesta ca, in cazul unei agresiuni, trupele sovietice vor putea trece
prin nordul Romaniei, insa — spunea el — opinia publica romaneasca
nu trebuie sa afle nimic despre aceasta (GAMELIN, vol. 1, p. 279).
48AdtAPol D, vol. 2, p. 197, doc. 141: Fabricius catre Ministerul
german de Externe, 30 aprilie 1938; idem, pp. 198-199, doc. 142:
Fabricius catre Ministerul german de Externe, 30 aprilie 1938.
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 3/64
68 RELAJIILE GERMANO-ROMANE (1930-1940)
ca o escadrila de avioane sovietice ar fi survolat teritoriul roma-
nesc — , el a dcclarat ca numai §apte bombardiere sovietice,
fara incarcatura, ar fi zburat din Uniunea Sovietica in Cehoslo-
vacia §i ca au facut escala pe teritoriul romanesc, pentru care
avusesera autorizatia Marelui Stat-Major roman.49
Astfel, s-au conturat cele doua probleme cu care se confrunta
politica externa a Romaniei in vara anului 1938: problema drep-
tului de trecere pentru trupele sovietice si problema unui sprijin
aerian acordat Cehoslovaciei de catre ru§i.50
La 12 rnai 1938, in timpul sesiunii de la Geneva a Ligii Nati-
unilor, raspunzand la intrebarea pusa de Georges Bonnet, ministrul
de externe al Frantei, cum ar putea Uniunea Sovietica sa ajute
Cehoslovacia, Maksim Litvinov, comisarul sovietic pentru
afaceri externe, a declarat: Rusia Sovietica nu este in situatia
49AdtAPol D, vol.2, p. 197, doc. 141: Fabricius catre Ministerul ger
man de Externe, 30 aprilie 1938; idem, pp. 198-199, doc. 142: Fabricius
catre Ministerul german de Externe, 30 aprilie 1938. Acest zbor deasupra
teritoriului Romaniei, efectuat de avioanele sovietice in directia Ceho
slovaciei, a ramas un caz izolat. Informatiile ulterioare cu privire la un
nou zbor s-au dovedit a fi false; totusi, ele au fost crezute, in parte, de
atasatul militar german la Bucure§ti care le-a comunicat la Berlin, prezen-
tandu-le drept fapt real. Darile de seama au dus la frictiuni intre el §i
Fabricius, care s-au accentuat m anii urmatori, din cauza ca atasatul militar
cauta sa orienteze relatiile Reichului cu Romania exclusiv pe linie militara,
pe cand Fabricius i§i dadea osteneala sa stranga aceste legaturi §i pe taram
politic, economic i cultural. In toamna anului 1940, Ministerul de Externea obtinut demiterea ata atului militar (comunicari facute autorului de
dr. Fabricius, la 13 ianuarie 1953). Potrivit celor comunicate autorului
de general-colonelul Franz Haider la 11 februarie 1953, dupa un indelun-
gat conflict cu Ministrul de Externe in aceasta problema, OK.H a cedat
$i 1-a rechemat pe atasatul militar.
50AdtAPol D, vol. 2, p. 198: relatiile romano-sovietice s-au inrautatit
din nou dupa inlaturarea lui Titulescu (29 august 1936). Ministrul pleni
potentiar sovietic la Bucuresti, M ihail Ostrovski, a fost rechemat la
11 ianuarie 1938, deoarece suscitase „neincrederea“ guvernului sau. Insar-
cinatul cu afaceri Butenko, care ramasese in Romania, a fost declarat la8 februarie 1938 „disparut“. S-a stabilit ulterior ca el fugise in Italia.
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 4/64
DIN 1930 PANA LA CR1ZA DIN MARTIE 1939 69
de a veni in ajutorul Cehoslovaciei cu trupe §i avioane, atata
limp cat nu are autorizatia expresa din partea Poloniei sau a
Romaniei pentru .folosirea, respectiv pentru survolarea teri-
toriului lor. Avand in vedere ca Franta a incheiat o alianta cu
I’olonia §i un tratat de prietenie cu Romania, e sarcina guvemu-
lui francez sa influenteze in acest sens cele doua state.51 Inconvorbirea ce a avut loc imediat dupa aceea intre Bonnet §i
ministrul de externe al Romaniei, de asemenea prezent la Geneva,
lui Bonnet nu i-a fost greu sa-1 convinga pe Petrescu-Comnen
in privinta „pericolului german". Conform relatarilor lui Bonnet,
acesta era convins ca Germania aspira la bogatiile Romaniei.52
Marii Britanii §i Frantei nu le era ingaduit sa ramana indiferente
la o eventuala incercare din partea gcrmana de a pune in practicaaceste planuri, ci ar trebui ca ele sa faca front comun cu Polonia
si Iugoslavia. Un acord intre Italia §i Franta ar mari §i mai mult
perspectiva de succes a cauzei comune.53Dar Comnen a refuzat
solutia radicala a lui Bonnet. El a subliniat ca guvernul roman
Ircbuie sa refuze Armatei Rosii dreptul de trecere, pentru ca
aceasta ar putea provoca Germania, iar Romania ar putea deveni
leatru de razboi.
In pofida raspunsului negativ al lui Petrescu-Comnen, Bonneta incercat, la 22 mai 1938, in timpul „crizei din mai“54, prin
mtennediul ministrului plenipotentiar francez la Bucurc§ti, Adrien
Thierry, sa convinga guvernul roman sa-si schimbe parerea.
Invocand obligatiile Romaniei fata de Polonia, a carei pozitie
51G. BONNET, vol. I, p. 125.
52G. BONNET, vol. I, p. 125 ?i urm.; PETRESCU-COMNEN, p. 34
Vi urm. Bonnet: „Nu mi-a fost greu sa-1 conving pe dl Petrescu-Comnen
de pericolul german. El mi-a spus urmatoarele: «Germania cauta sa puna
innna pe petrolul $i bogatiile romane ti. Hitler vrea sa-§i extinda imperiul
in Balcani.»“
53O propunere similara cu privire la concilierea italiano-franceza a
l;icut-o Gafencu, cu ocazia vizitei sale la Paris, la sfar$itul lunii aprilie
ll)39. Cf. vol. de fata, pp. 131-132.
54Despre felul cum a decurs criza din mai, cf. RONNEFARTH, loc.
cit., pp. 256 si urm.
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 5/64
70 REL AT II LE GF.RMA NO-ROMA NE (1930-1940)
in aceasta problema trebuie sa fie determinant pentru guvernul
roman55, Comnen a refuzat din nou.Criza din mai 1-a determinat pe regele Carol sa revizuiasca
pozitia Romaniei in cazul unui conflict militar intre Germania
si Cehoslovacia. La 24 mai, Fabricius a trimis un raport despre
o convorbire avuta cu Ernest Urdareanu, ministrul Casei Regale.56
In cursul convorbirii, acesta a spus ca „regele Carol i-a declarat
limpede lui Edvard Benes ca Romania nu va interveni in cazul
unui conflict intre Cehoslovacia §i Germania. Romania va intra
in razboi numai in cazul cand Ungaria va ataca sau daca va
izbucni razboiul mondial §i, in baza statutului Ligii Natiunilor,
ea va fi ncvoita sa intervina“.57
in iunie 1938, problema unui pod aerian din Uniunea Sovie
tica spre Cehoslovacia58era din nou de actualitate. in legatura
cu aceasta, intr-o convorbire avuta cu ministrul plenipotentiar
german la 24 iunie, Urdareanu a declarat ca „regele a refuzat in
modul cel mai categoric propunerea reinnoita a Cehoslovaciei“de a admite trecerea avioanelor din Uniunea Sovietica prin
55 Cf. §i RONNEFARTH, loc. c i tpp. 468-469. Nu corespunde reali-
tatii afirmatia lui Petrescu-Comnen (vol. 2, p. 54) si a lui Bonnet (vol. 1,
p. 131), dupa care Comnen, intorcandu-se la Bucure§ti, s-ar fi plans
ministrului plenipotentiar german ca, daca guvernul Reichului nu va mani-
festa moderatie, atunci Franta ar interveni cu siguranta in cazul unui atac
german impotriva Cehoslovaciei §i, in consecinta, o catastrofa europeana
ar ft de neinlaturat. Aceasta afirmatie a fost dezmintita prin comunicarea
facuta de dr. Fabricius autorului, la 8 octombrie 1952. Totufi, Comnen s-aexprimat in general pe acest ton cu privire la convorbirile avute la Geneva.
56AdtAPol D, vol. 2, p. 226, doc. 205: Fabricius catre Ministerul de
Externe, 24 mai 1938.57Cu privire la pozitia Romaniei $i a Iugoslaviei, cf. §i AdtAPol D,
vol. 2, p. 261, doc. 198: insarcinatul cu afaceri german la Budapesta catre
Ministerul de Externe, 23 mai 1938.58AdtAPol D, vol. 2, p. 305, doc. 236: Fabricius catre Ministerul
german de Externe, 3 iunie 1938; idem, p. 308, doc. 241. Consilierul delegatie A ltenburg catre Legatia germana din Praga, 4 iunie 1938; idem,
pp. 333-334, doc. 258: ambasadorul german la Moscova catre Ministerulde Externe, 18 iunie 1938; idem, p. 339, doc. 262; ambasadorul germanla Moscova catre Ministerul de Externe, 24 iunie 1938.
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 6/64
DIN 1930 PA n A LA CRIZA DIN M ARTI E 1939 71
spatiul aerian romanesc.59Ca motiv, el a invocat din nou obli-
gatiile Romaniei ca aliata a Poloniei, obligatii incompatibile
cu o astfel de incuviintare. Un nou demers intreprins pe langa
guvernul roman de ministrul plenipotentiar francez Thierry, la
inceputul lui iulie, n-a dus nici el la rezultatul dorit de fran-
cezi60, dupa cum n-au dus nici convorbirile purtate de Bonnetcu Petrescu-Comnen la 11 august61 la Geneva. La 15 august,
Fabricius raporta Ministerului de Externe ca Petrescu-Comnen
i-a comunicat ca „a fost imputemicit de regele Carol sa le
exprime lui Benes §i Kamil Krofta, prin intermediul ministrului
plenipotentiar roman la Praga, dorinta Romaniei de a se ajunge
la o reglementare a problemei sudet-germane intr-un mod satis-
facator pentru Germania“.62La sfar§itul lui august 1938, se parea ca insistentele franceze
reu§isera sa inregistreze totusi un succes modest. Conform unei
telegrame din 31 august adresate de ministrul plenipotentiar
francez la Praga M inisterului francez de Externe, ministrul de
externe Petrescu-Comnen i-ar fi declarat colegului sau ceho-
slovac, K rofta, cu prilejul intalnirii dintre cei trei mini§tri de
exteme ai Micii Antante, care a avut loc la 21/22 august la Bled,urmatoarele: trecerea unei armate sovietice prin teritoriul roma
nesc ar fi, ce-i drept, imposibila, insa, in cazul cand avioane
sovietice ar survola spatiul aerian romanesc, guvernul roman
va inchide ochii, marginindu-se sa protesteze oficial, dar fara
consecinte.63Cu prilejul unei convorbiri, la 2 septembrie 1938,
59AdtAPol D, vol. 2, p. 345, doc. 267: Fabricius catre Ministerul
german de Exteme, 24 iunie 1938.
60 G. BONNET, vol. 1, p. 163: raportul ministrului plenipotentiar
francez la Bucure§ti catre guvernul francez, 9 iulie 1938.
61G. BONNET, vol. l,p. 188.
62AdtAPol D, vol. 2, p. 455, doc. 361: Fabricius catre Ministerul
german de Externe, 15 august 1938.
63G. BONNET, vol. 2, p. 408: este reprodusa §i o telegrama a ministrului plenipotentiar francez la Bucuresti, Adrien Thierry, adresata Minis
terului francez de Externe la 6 septembrie 1938. Petrescu-Comnen nuse pronunta in volumul al II-lea al memoriilor sale in aceasta privinta.
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 7/64
72 RELA TIIL E GERM A NO-ROM A NE (1930-1940)
intre insarcinatul cu afaceri francez la Moscova, Payart, §i
comisarul sovietic pentru afaceri exteme, s-a dovedit ca aceasta
promisiune nu era suficienta pentru guvernul sovietic. Ca §i
pana atunci, se insista pentru un acord formal al guvernului
roman. Dupa eforturile zadamice depuse de Franta, L itvinov
nu vedea alta solutie decat sa se apeleze la L iga Natiunilor.64
Inainte de a pleca la sesiunea Ligii Natiunilor care incepea
la 9 septembrie la Geneva, Petrescu-Comnen a declarat din nou,
intr-o convorbire avuta la6 septembrie cu insarcinatul cu afacerigerman, dr. Gerhard Stelzer, ca nu vor avea loc tratative privi-
toare la trecerea trupelor sovietice. El a aratat chiar pe harta ca
situarea geografica a cailor de transport face practic imposibil
un ajutor sovietic pentru Cehoslovacia.65
Dat fund ca la Geneva L itvinov i§i mentinea acela§i punct
de vedere pe care-1avusese la2 septembrie fata de insarcinatul
cu afaceri francez, Payart — adica insista pentru un acord oficial
al guvernului roman privind survolarea spatiului sau aerian sau
pentru apelul la Liga Natiunilor— , Bonnet a facut la 11 septem
brie o ultima incercare de a schimba atitudinea lui Petrescu-
Comnen. A cesta a raspuns insa ca nici macar o recomandare
a Ligii Natiunilor n-ar putea schimba pozitia guvernului roman.66
Este, fire§te, discutabil daca Petrescu-Comnen a raspuns in
64G. BONNET, vol. 2, p. 408.
65AdtAPol D, vol. 2, p. 558, doc. 434: insarcinatul cu afaceri german
la Bucuresti catre Ministerul de Externe, 6 septembrie 1938. Acest punct
de vedere a fost, fireste, cu deosebire subliniat dupa razboi de Petrescu-
Comnen. C f BONNET, vol. 1, p. 304, care citeaza o luare de pozitie a
lui Comnen din 8 august 1946, in ziarul Suisse din Geneva.
66PETRESCU-COM NEN, vol. 2, pp. 83 si urm.; BONNET, vol. 1,p. 201. Dupa Bonnet, Comnen ar fi declarat textual: „Guvernul roman
n-ar putea sa autorizeze trupele rusesti sa treaca pe teritoriul sau. Iar
decizia noastra n-ar putea fi schimbata de o recomandare a Consiliului
Ligii Natiunilor.1' WHEELER-BENNETT, p. 100, afirma, dimpotriva,
ca Litvinov i-a comunicat la 11 septembrie lui Bonnet ca Petrescu-Comnen
a fost de acord sa permita trupelor ruse§ti sa treaca prin teritoriul roman,
in cazul cand Liga Natiunilor ar fi declarat ca Cehoslovacia este victimaunei agresiuni.
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 8/64
DIN 1930 PANA L ACR1ZA DIN MARTIE 1939 73
aceasta forma atat de categoric! O §tire transmisa de Havas vor-
bea despre acordul privitor la trecerea ajutorului militar sovietic67
prin Romania pe uscat, respectiv pe calea aerului. In cursul con-
vorbirilor, Petresch-Comnen a caracterizat aceasta §tire ca pura
inventie, dar a refuzat sa dea o dezmintire, „pentru a nu slabi
pozitia“ Cehoslovaciei, a Uniunii Sovietice §i Frantei „in disputacu Germania".68Astfel, timp de cateva zile guvernul Reichului
n-a putut §ti care va ft pozitia guvernului roman.69
Dupa intoarcerea de la Geneva, Petrescu-Comnen a fost vizi-
tat de ministrul plenipotentiar german, Fabricius, la 27 septem
brie.70 Dupa ultima cuvantare a lui Hitler, la 26 septembrie,
ministrul roman de externe considera situatia ca foarte promi-
(atoarc. El vedea in propunerea lui Hitler — de a se incredinta,pana la organizarea plebiscitului, unei legiuni engleze ocuparea
disputatei regiuni cehoslovace — „solutionarea practica" a
dificultatilor din spatiul Boemia-Moravia. La intrebarea minis-
Irului daca guvernul roman sau daca regele ar mai putea face
ceva pentru mentinerea pacii, Fabricius i-a raspuns ca acum,
dupa cuvantarea Fuhrerului, hotararea este in mainile lui Benes.
De aceea, Petrescu-Comnen voia sa incerce din nou sa influen-(eze guvernul cehoslovac, pentru a-1 tempera. El 1-a rugat pe
I 'abricius sa comunice oficial guvernului Reichului ca Romania
67AdtAPol D, vol. 2, pp. 594-595, doc. 462: consulul general german
la Geneva catre Ministerul de Externe, 12 septembrie 1938.
68 Idem.
69Cu privire la nesiguranta ce domnea atunci in legatura cu pozitia
Romaniei, cf. AdtAPol D, vol. 2, p. 652, doc. 505: telegrama circularaa Ministerului de Externe, 16 septembrie 1938; idem, p. 669, doc. 531:
insarcinatul cu afaceri german la Praga catre Ministerul de Exteme, 19 septem
brie 1938; idem, pp. 676-677, doc. 537: ambasadorul gennan la Moscova
catre M inisterul de Externe, 19 septembrie 1938; idem, pp. 682-683,
doc. 546: Fabricius catre M inisterul german de Externe, 20 septem
brie 1938; idem, p. 749, doc. 609: msemnarile Ministerului de Externe,
26 septembrie 1938.
70AdtAPol D, vol. 2, pp. 784-785, doc. 650: Fabricius catre Minis-
Icrul german de Externe, 27 septembrie 1938.
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 9/64
74 REL AJ II LE GERM A NO-ROM A NE (1930-1940)
nu este legata prin nici un tratat ca sa intervina. M ica Antanta
devine activa numai in cazul unui atac din partea Ungariei.
Romania „nu doreste un conflict cu Germania §i va face totul
pentru a-1 evita: Romania dore§te sa ramana neutra“.71
Intr-un raport mai lung adresat, inca la 17 august, M iniste
rului de Externe, ministrul plenipotentiar german s-a ocupat
mai pe larg de pozitia Romaniei in cazul unui conflict intre
Germania si Cehoslovacia.72Fabricius spunea: „La orice razboi
ar participa, Romania are numai de pierdut §i nimic de ca tigat.Ea este satisfacuta in cadrul frontierelor sale, se poate spune
chiar suprasaturata [...]. Teritoriul de 294 000 km2, cu cei 18,5
milioane de locuitori, este mai curand slab populat, astfel meat
scaderea numarului de brate de munca in urma pierderilor
provocate de razboi i-ar fi deosebit de defavorabila, dat fiind
ca §i acum, in perioada recoltarii, cu greu poate avea bratele
de munca necesare agriculturii; de multe ori, a fost nevoic sa
se recurga la soldati pentru strangerea recoltei. La aceasta, se
mai adauga faptul ca Romania, daca poate ramane neutra, poateca§tiga enorm fumizand beligerantilor petrol, lemn de mina,
cereale panificabile, grasimi etc. Daca va fi sa hotarasca doar
ratiunea, Romania va trebui sa faca totul pentru a nu fi atrasa
intr-un conflict, lar conform dcclaratiilor facute in repetate
randuri de oamenii de stat romani, Romania chiar va Tncerca
sa mearga pe acest drum [...].
Aceasta indiscutabila intentie de neutralitate a Romaniei ar
putea fi schimbata numai in doua cazuri: primul, daca Liga
Natiunilor ar declara Germania drept agresoare. In acest caz,
daca Franta §i Anglia s-ar hotari la actiuni de lupta sau la sanc-
tiuni impotriva Geraianiei, atunci Romania, credincioasa Tnca
angajamentelor asumate fata de L iga Natiunilor, s-ar alatura.
71AdtAPol D, vol. 2, pp. 784-785, doc. 650: Fabricius catre Minis
terul german de Externe, 27 septembrie 1938.
72AdtAPol D, vol. 2, pp. 457-459, doc. 363: Fabricius catre Minis
terul german de Exteme, 17 august 1938. Pentru marea importanta pe
care a avut-o ?i in anii urmatori, acest raport este citat detaliat.
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 10/64
DIN 1930 PANA L A CR IZA DI N MARTIE 1939 75
La aceasta, se mai adauga convingerea regelui Carol ca, in
cazul cand nu bol§evismul ar ie§i invingator intr-un conflict
european sau mondial, Anglia va fi aceea care, in cele din urma,
va cuceri victoria: de aceea, dupa parerea sa, e bine sa se mearga
alaturi de Anglia.Al doilea, ar fi cazul unei interventii a Ungariei in conflict
[...].
Oameni care ar indrazni sa se pronunte fara rezerve si des-
chis pentru noi nu exista. Goga a murit, iar Codreanu se afla
in inchisoare, Garda de Fier e redusa la tacere §i inexistenta
in momentul de fata.
Dupa parerea mea, numai un succes rapid al armatelornoastre, neangajarea Frantei §i Angliei si neutralitatea Ungariei
ar putea retine Romania de a comite nebunia sa se lase tarata
intr-un conflict armat intre Germania §i Cehoslovacia."
Privind retrospectiv politica guvernului roman din vara
anului 1938, se pot constata urmatoarele tendinte: sub presi-
unea pozitiei adoptate de Polonia §i de teama ca Romania ar
putea deveni teatru de razboi intre Germania §i Rusia, guvernulroman se opune insistentelor Frantei in problema trecerii trupelor
sovietice prin Romania. In spatclc acestor considerente, este
teama ca intrarea Armatei Ro§ii ar putea duce la pierderea
Basarabiei §i eventual la o rasturnare politica in tara. Pentru
regele Carol, factorul hotarator in politica europeana in timpul
crizei §i intr-un eventual conflict era Marea Britanie, a carei
pozitie era, in mare masura, determinanta pentru Romania.Fata de Germania, politica romaneasca e deosebit de preca-
uta §i rezervata. Ea incearca, ce-i drept, sa preintampine o prea
mare extindere a puterii Germaniei in sud-estul Europei. Tocmai
de aceea, in problema sudeta ea este pentru solutionarea pa nica
— nu prea larga — in acceptia germana, pentru ca un conflict
militar, fara interventia Rusiei Sovietice, ar duce cu siguranta,
pe durata razboiului, la preponderenta Germaniei in sud-est.Drept compensare pentru extinderea puterii gennane in Boemia,
Romania urmare te sa se obtina consolidarea intereselor brita-
nice in problemele sud-estului european.
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 11/64
76 RELA TII LE GERM A NO-ROM A NE (1930-1940)
Pozitia Romaniei n-a avut mare influenta asupra ideilor §i
deciziilor politice ale eonducerii germane in timpul crizei sudete.
Ea a influentat, de fapt, doar indirect, determinand Ungaria sa
adopte o atitudine foarte prudenta fata de Cehoslovacia.73 Pe
cat de neinsemnat parea rolul Romaniei in criza sudeta, pe atat
de mare a fost efectul provocat de atitudinea rezervata adoptata
de Ungaria — atitudine determinate si de Romania — asupraaprecierii germane a raportului de forte in Europa de sud-est.
Datorita profiindei nemultumiri a lui Hitler fata de „lipsa de
fermitate“ a Ungariei, nemultumire care 1-a urmarit in tot cursul
razboiului, Romania a avut ulterior sansa de a fi activa din punct
de vedere politic in cadrul grupului de puteri condus de Germania.
Romania in jocul marilor puteri.De la Acordul de la Miinchen pana la criza din martie 1939
Dupa Acordul de la Miinchen [29-30 septembrie 1938J, sta-
tele din sud-estul Europei s-au vazut in fata unei situatii cu totul
noi. Partea germana inclina sa interpreteze aceasta situatie —
ca §i declaratia ulterioara germano-franceza din 6 decembrie
1938 — in sensul ca puterile occidentale n-au manifestat interes
din punct de vedere economic, dar nici din punct de vedere
politic, fata de problemele Europei de est §i sud-est §i ca au
recunoscut aceste regiuni ca sfera a intereselor germane.74
73 Referitor la pozitia Ungariei in timpul crizei sudete, cf.
RONNEFARTH, loc. cit., pp. 467 §i urm.74In legatura cu aceasta, cf. Walter Bussmann: Ein deutsch-franzdsi-
scher Verstandigungsversuch vom 6. Dezember 1938; Comunicarile Aca-
demiei de §tiinte din Gottingen, seria istorie-filologie, nr. 2, pp. 47-76.Dupa informatiile ambasadorului polonez la Paris, Juljusz Lukasiewicz,
Ministerul francez de Exteme i-a dat, chiar prin Bonnet, asigurari lui
Ribbentrop ca „Franta nu se va opune unei expansiuni economice ger
mane la gurile Dunarii", Deutsches Weissbuch, nr. 3, doc. 5, 17 decembrie
1938. Concluziile ambasadorului britanic Neville Henderson din 20 septem
brie 1939 (traducerea germana a originalului englez al M inisterului
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 12/64
DIN 1930 PANA LA CRIZA DIN MARTIE 1939 77
Modul in care au fost satisfacute pretentiile ungare fata de
Cehoslovacia parea sa confirme aceasta interpretare.75
§i guvernul roman a considerat Acordul de la Miinchen drept
cotitura in politica eur peana, ce impunea o noua orientare in
politica externa a Romaniei. La 29 septembrie, deci inca inainte
de a se cunoa§te rezultatele conferintei, din insarcinarea lui
Urdareanu, $erban Flondor, mare§alul Palatului, 1-a vizitat pe
ministrul plenipotentiar german, pentru a-i comunica dorintaregelui Carol „de a strange, mai mult ca pana acum, relatiile
cu Germania14.76Flondor a subliniat ca „teama de un atac prin
surprindere din partea ru§ilor e foarte mare“ §i a sondat pozitia
germana intr-un astfel de caz. Fabricius era de parere ca „in
primul rand“ Polonia este obligata sa dea ajutor. „Dar Fiihrerul
§i feldmare§alul Goring au considerat intotdeauna Romania un
bastion impotriva Rusiei Sovietice [...]. Ca am dori sa intarim
acest bastion — e cert; dar «cum» — n-am putea spuneM odulin care aprecia guvernul roman situatia poate ft cuprinsa —
raporta Fabricius la Berlin — in formula: „Pentru a-§i putea
pastra forma actuala, Romania trebuie sa intretina legaturi cu
Informatiei, Basel, p. 3): „...totu§i, unitatea Germaniei Mari este o
realitate care trebuie luata in considerate — nu mai putin decat cealalta
mare realitate: covarsitoarea importanta economica pe care o detine Ger
mania in Europa de est, centrala §i de sud...“; GR. GAFENCU, vol. 2,
pp. 26 §i urm.
75La 2 noiembrie 1938, Germania §i I talia au patronat primul Arbitraj
de la Viena, care satisfacea in parte pretentiile ungare asupra unor teritorii
ale Slovaciei. Cu privire la deosebita importanta a arbitrajului pentru
tendintele de dominatie ale Germaniei §i Italiei in Europa, cf. CIANO,
vol. 1, pp. 265-266: nota din 28 octombrie 1938. Cu privire la pozitia
Romaniei in problema arbitrajului, cf. BFP, seria 3, vol. 3, p. 197,
doc. 221; Sir M. Palairet (Bucure?ti) catre vicontele Halifax, 25 octombrie
1938: ministrul de exteme Petrescu-Comnen spera intr-o participare a
Angliei si Frantei la arbitraj. Guvernul roman propusese chiar o participare
a sa ca arbitru sau ca observator, cu toate ca el insu i nu aspira la acea
data la vreun ca tig teritorial.
76AdtAPol D, vol. 5, pp. 258-259, doc. 227: Fabricius catre Ministe
rul german de Exteme, 29 septembrie 1938.
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 13/64
78 RELATI IL E GERM A NO-ROM A NS (1930-1940)
Germania [...], care sa fie cel putin atat de bune ca raporturile
Ungariei cu Germania.“77
Nu numai regele Carol §i guvernul sau au inteles ca situatia
generala se schimbase, ci §i conducatorii PNL si PNT, Constantin
(Dinu) Bratianu si Juliu Maniu, care pana atunci se orientasera
exclusiv spre Franta si spre Liga Natiunilor §i care acum cereau
Intr-un memoriu adresat regelui „apropierea de Berlin".78
77AdtAPol D, vol. 5, p. 259, doc. 228: Fabricius catre Ministerulgerman de Exteme, 30 septembrie 1938.
78AdtAPol D, vol. 5, pp. 270-271, doc. 239: Fabricius catre Ministe
rul german de Exteme, 28 octombrie 1938. „Gheorghe Bratianu era de
parere, ca de altfel totdeauna, ca politica externa romaneasca trebuie sa
se orienteze mai ferm catre Germania. Ca urmare a acestei pozitii, el a
mclinat pe vremuri spre C. Zelea Codreanu §i spre Garda de Fier; Insa —
asa cum spune — s-a mdepartat, deoarece a remarcat ca In Garda de Fier
s-au adunat toate elementele nemultumite din Romania. El a ajuns la
concluzia ca politica Garzii — desigur, Impotriva dorintei conducatorului
sau — va duce inevitabil la catastrofa. Din cauza aceasta, el s-a mdreptatspre Partidul Liberal, §i anume spre aripa condusa de unchiul sau Dinu
Bratianu, cu toate ca, pentru aceasta aripa, o politica alaturi de Germaniaeste de neconceput. A ceasta aripa s-a despartit complet de Tatarescu,
deoarece acestuia i se atribuia vina de a ft confiscat capacitatile partidului.
Dinu Bratianu si-a dat seama numai pe baza evenimentelor din ultimele
saptamani §i sub influenta lui Gheorghe ca punctul sau de vedere de pana
atunci — «totul alaturi de Franta» — a fost gre§it. Pentru el, a fost o amara
deziluzie ca Franta a adus Cehoslovacia intr-o situatie grea §i apoi a
abandonat-o. «Acelasi lucru — a spus vechiul prieten al Frantei — i se
poate Intampla §i Romaniei. Romania a primit, doar, totul de la Germania Tnainte de razboi §i lucrurile au mers bine. A?a s-ar putea mtampla §i in
prezent.» Aceasta schimbare de atitudine a lui Dinu Bratianu are o mare
importanta; ea 11 elibereaza pe rege de opozitia principalelor partide
politice, care s-au situat pana acum total de partea Frantei. Alaturi de
el, si vechiul conducator al national-tarani§tilor, Iuliu Maniu, §i-a schimbat
pozitia. §i el, impreuna cu Dinu Bratianu, a cerut intr-un memoriu, pe
care 1-a predat regelui, apropierea de Berlin. Din acest memoriu, regele
a inteles ca nu mai poate continua politica interna de pana atunci. In el,
se arata ca Intr-o tara ca Germania, in care este o dictatura, exista totu§i
o legatura Intre popor conducere, deoarece conducerea e sustinuta devointa comuna a Intregului popor, pe cand regimul autoritar din Romania
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 14/64
DIN 1930 PANA LA CRIZA DIN MARTIE 1939 79
La 7 octombric 1938, regele Carol 1-a insarcinat pe maestrul
de vanatoare al Curtii, Anton Mocsonyi-Starcea, sa tatoneze
din nou pe langa ministrul plenipotentiar german §ansele „unei
evolutii grabnice a relatiilor germano-romane. Fabricius §i-a
sintetizat impresiile intr-un raport mai lung adresat M inisterului
german de Externe, care se incheia astfel: „Trebuie sa folosimaceasta situatie, de§i o oarecare rezerva este recomandabila,
pentru a nu se interpreta gre§it un zel prea mare in urmarirea
obiectivelor noastre."79
In consecinta, guvernul Reichului a adoptat o atitudine de
expectativa fata de insistentele Romaniei. L a 17 octombrie,
secretarul de stat, baronul Ernst von Weizsacker, i-a comunicat
ministrului plenipotentiar Fabricius80ca „Germania, ca urmarea dorintei Romaniei privitoare la o grabnica evolutie a relatiilor“,
e gata sa adopte „o atitudine prevenitoare". Dat fiind insa ca „dorin-
tele Romaniei nu se refera numai la extinderea relatiilor econo
mice, pe care le-am saluta calduros, ci §i la problcmele politice,
romanii ar trebui sa ne spuna cum vad ei evolutia acestor relatii“.
Regele Carol considera ca problema politica de prima urgenta
in relatiile romano-germane era problema pozitiei guvernuluiReichului in ce prive§te pretentiile revizioniste ale Ungariei.
De aceea, intre 2 §i 12 noiembrie 1938, el 1-a trimis la Berlin
pe §eful fostului grup disident din Partidul National-L iberal,
Gheorghe Bratianu, cu misiunea de a sonda diferite personalitati
cu privire la pozitia guvernului german.81 intr-o convorbire cu
s-a mdepartat de popor. De aici necesitatea atragerii poporului. Maniu insista
asupra acestui punct de vedere; el a abandonat toate prejudecatile pe care
le avea inainte impotriva national-socialismului, pe care-1 considera ca
«antidemocratic» $i se pronunta acum pentru o politica alaturi de Germania.“
79AdtAPol D, vol. 5, pp. 262-264, doc. 231: Fabricius catre Minis
terul german de Exteme, 7 octombrie 1938.
80AdtAPol D, vol. 5, p. 268, doc. 235: secretarul de stat, baron von
Weizsacker catre Fabricius, 17 octombrie 1938.
81La aceasta, AdtAPol D, vol. 5, pp. 277-278, doc. 249: Ministerul
de Externe catre Legatia germana de la Bucure§ti, 14 noiembrie 1938;
idem, nota 2.
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 15/64
80 RELA TII L E GERM A NO-ROM A NE (1930-1940)
Hermann Goring82, Bratianu a primit „asigurarea ca Germania
nu §i-a schimbat pozitia fata de pretentiile revizioniste ale
Ungariei11.
Calatoria lui Bratianu in Germania mai avea §i scopul de
a pregati o intrevedere a regelui Carol cu Hitler, actiune la care
suveranul se hotarase dupa multe ezitari. Vizita, declarata „neofi-
ciala“ si „particulara“, nu era inclusa initial in programul de
calatorie al regelui, care planuia de mult o deplasare oficialala Londra si la Paris, intre 15 §i 20 noiembrie. De§i Carol avea
reticente de a face, ca rege, primul pas oficial, totu§i Petrescu-
Comnen, ministrul de exteme, i-a adus la cuno§tinta lui Fabricius,
prima oara la 22 octombrie, dorinta regelui de a se intalni cu
Hitler.83 Dupa ce secretarul de stat, baronul von Weizsacker,
comunic'ase laconic, la 27 octombrie, ca vizita regelui „e
binevenita“84, Fabricius a primit la 5 noiembrie indicatia oficiala
de a-i comunica lui Urdareanu, ministrul Casei Regale, ca
„Fiihrerul §i cancelarul Reichului s-ar bucura sa-1 poata primipe regele Carol cu prilejul vizitei sale in Germania"85.
Vizita oficiala a regelui Carol la Londra, intre 15 §i 18 noiem
brie, trebuia sa clarifice, in primul rand, in ce masura se mai
putea conta pe un interes politic al Marii Britanii fata de |arile
din sud-estul Europei86, pentru ca, in eursul convorbirii deci
sive cu Hitler, el sa poata lua eventual hotararile necesarc. La
82Hitler §i Ribbentrop nu 1-au putut primi pe Gheorghe Bratianu dincauza altor obligatii.
83 AdtAPol D, vol. 5, p. 269, doc. 237: Fabricius catre Ministerul
german de Exteme, 22 octombrie 1938.
84AdtAPol D, vol. 5, p. 269, doc. 238: baronul von Weizsacker catre
Fabricius, 27 octombrie 1938.
85 AdtAPol D, vol. 5, p. 273, doc. 243: baron von Weizsacker catre
Fabricius, 5 noiembrie 1938.
86BFP, seria 3, vol. 3, p. 231, doc. 262: vicontele Halifax catre
Sir M. Palairet (Bucure?ti), 17 noiembrie 1938. Data vizitei oficiale a
fost definitiv stabilita intre ambele curti pentru 17 octombrie (PETRESCU-COMNEN, vol. 2, p. 277). Cu privire la desfa?urarea vizitei regelui Carol
la Londra, cf ?i PETRESCU-COM NEN, vol. 2, pp. 377 §i urm.
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 16/64
DIN 1930 PANA LA CRIZA DIN MARTIE 1939 81
17 noiembrie, regele Carol s-a intalnit cu prim-ministrul Neville
Chamberlain §i cu ministrul de exteme, vicontcle Edward Halifax.
Dupa discutia prealabila cu privire la garantia planuita pentru
Cehoslovacia87§i la-pretinsele proiecte germane privind crearea
unei Ucraine independente, proiecte in care Carol, evident,
credea cu toata seriozitatea88, regele a indreptat convorbireaspre problema principal! De§i activitatea Germaniei in sud-est
se desfa urase initial in domeniul economic, dupa cum ne invata
experienta, puterea economica atrage dupa sine §i puterea politica.
De aceea, pentru Romania, cunoasterea pozitiei Marii Britanii
in aceasta privinta are o importanta determinant! Prim-mi
nistrul Chamberlain a raspuns ca e firesc ca in domeniul econo
mic Germania sa ocupe o pozitie preponderenta in sud-estulEuropei.89Aceasta nu inseamna insa ca Marea Britanie n-ar fi
interesata sa faca comert cu Romania. El, Chamberlain, n-a
discutat cu Hitler la Miinchen despre o impartire a Europei in
sferc de interese; deci toate zvonurile in aceasta privinta sunt
false. Nu s-a discutat decat despre un schimb de marfuri normal
intre Germania §i tarile din sud-est. Regele Carol §i prim-
ministrul britanie erau de acord ca ar fi lipsit de sens sa se opuna
justificatei expansiuni a comertului german. Regele Carol a
87 Detalii cu privire la luarea de pozitie a Romaniei in aceastaproblema — la Hans Schiefer: Deutschland und die Tschekoslowakei von
September 1938 bis Marz 1939, disertatie (dactilograma) la Facultatea
de Filologie, Gottingen 1953, pp. 233 §i urm. §i pp. 245 §i urm.
88Aceste „proiecte“ erau deosebit de bine-venite pentru regele Carol,
deoarece el spera ca, pe aceasta cale, Romania va putea fi eliberata de
amenintarea sovietica in privinta Basarabiei.
89Acestei schimbari ii corespundea §i o declaratie facuta de Chamber-
lain in Camera Comunelor, la 1noiembrie 1938: AUBURTIN, p. 116,
care se sprijina pe stenograma dezbaterilor din Camera Comunelor, vol. 340,
p. 180. Cf. §i WHEELER-BENNETT, p. 327. Dimpotriva, ministrul
britanie al coloniilor, Robert Hudson, a subliniat la 30 noiembrie 1938
superioritatea fmanciara a Marii Britanii, in rivalitatea cu Germania in
I ’uropa de sud-est (AUBURTIN, p. 118, care se sprijina pe dezbaterile
( 'amerei Comunelor, vol. 342, pp. 502 §i urm.).
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 17/64
82 RELA TIIL E GERM A NO-ROM A NE (1930-1940)
cemt insa guvernului britanie sa trimita curand o delegatie comer-
ciala in Romania, ca dovada a interesului fata de problema
economica. Chamberlain a luat aceasta in considerate pentru
mai tarziu, dar a respins repetatele cereri ale lui Carol cu privire
la tranzactii britanice de mai mare anvergura in Romania.
Problema unui imprumut britanie acordat Romaniei in vederea
achizitionarii de material de razboi britanie pentru annata romana
a ramas si ea nedecisa.90Daca rezultatele convorbirilor de la L ondra au fost destul
de modeste, vizita regelui Carol la Paris, la 19 noiembrie 1938,
nu s-a soldat decat cu ridicarea reciproca a celor doua misiuni
la rang de ambasada.91Delegatia comerciala franceza trimisa
in Romania la mijlocul lunii noiembrie a trebuit, la finele lui
decembrie, sa amane tratativele, dat fiind ca nu dusesera la nici
un rezultat concret.92
E§ecul convorbirilor purtate la Londra §i la Paris a facut caregele roman sa-§i invinga reticentele pe care le mai avea in
privinta convorbirilor lui cu Hitler. Se conta pe un rezultat
favorabil al discutiilor cu oamenii de stat germani.
Intalnirea dintre regele Carol §i Hitler, care a avut loc la
24 noiembrie 1938 la Berghof §i la care au participat §i printul
mo§tenitor M ihai93 §i ministrul Casci Regale, Urdareanu, se
pare ea n-a decurs prea favorabil, de§i Hitler si-a primit oaspe-
90AUBURTIN, p. 117: interviul luat regelui Carol de Ward Price $i
reprodus in Independance roumaine, la 3 decembrie 1938. Cf. si GR.
GA FENCU, vol. 2, p. 142.
91AUBURTIN, p. 118: fostul pre§edinte al Consiliului de Ministri,
Gh. Tatarescu, a fost primul ambasador al Romaniei la Paris; scriso-
rile de acreditare si le-a prezentat pre edintelui Republicii Franceze la
26 decembrie 1938. Marea Britanie a refuzat sa- i ridice misiunea la
rangul de ambasada, asa cum arata o informatie aparuta in ziaml Tiirkische
Post din 9 decembrie 1938. Cu privire la vizita lui Carol la Paris, cf. §i
WHEELER-BENNETT, pp. 309 si 327.92AUBURTIN, p. 118.
93La convorbirile politice importante, Mihai n-a luat parte.
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 18/64
DIN 1930 PANA LA CRIZA DIN MARTIE 1939 83
tele cu multa amabilitate si 1-a asigurat ca Reichul este ferm
in intentia sa de a colabora cu Romania in toate domeniile.
S-a trecut in revista situatia din Europa Centrala dupa
Acordul de la M iinchcn, dupa care s-au facut referiri la noul
stadiu al relatiilor dintre Germania §i Cehoslovacia. Apoi, Hitler
a comentat situatia generala, constatand ca, „in momentul de
fata, s-a intrat intr-o faza cand, aparent, toata lumca dore§te
pacea, dar, dupa opinia lui, aceasta nu poate fi asigurata decat
printr-o maxima inannare. Dupa Miinchen, lumea intreaga a
inceput sa se inarmeze. Germania prive§te, ce-i drept, la toate
acestea cu un calm suveran, dar se inarmeaza si ea. Germania
dispune astazi nu numai de cea mai putemica armata, dar §i
de cea mai dinamica aviatie militara din lume si va avea grija
ca lucrurile sa ramana a§a.“ Regele roman a subliniat ca„Romania dore§te sa cultive relatii bune cu toate puterile, in
primul rand bunele relatii existentc cu Reichul, pe care dore§te
sa le mentina si sa le adanceasca. Obiectivele Romaniei sunt:
1. relatii comerciale bune cu Europa Centrala, in primul rand
cu Germania;
2. un drum de legatura sigur spre Europa Centrala. Pentru
Romania, aceasta e o problema absolut vitala, pentru ca Roma
nia nu va putea considera niciodata drumul prin Ungaria ca sigur;
3. pent™ Romania, ar fi important sa cunoasca pozitia
Germaniei in problema pretentiilor revizioniste ungare fata de
Romania §i
4. in momentul de fata, este preocupata in mod deosebit de
pozitia Germaniei fata de problema Ucrainei subcarpatice.“
La acestea, Hitler a raspuns:
„L a punctul 1. Nici el nu dore§te altceva decat un comertcat mai larg §i afaceri bune cu intregul Sud-Est, deci si cu
Romania. Germania poate livra Romaniei celc mai multe arti-
cole de larg consum, iar noi putem utiliza cerealele §i materiile
prime romane ti.
La punctul 2. In ce priveste un drum de legatura spre Europa
Centrala, cu alte cuvinte construirea unei §osele prin Cehoslo
vacia spre Germania, trebuie fire te lamurit, in principiu, in
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 19/64
84 REL A J II L E GER M A NO-ROM A NE (1930-1940)
ce scopuri. In primul rand, Cehoslovacia nici n-ar putea construi
aceasta §osea. Ea n-ar putea fi construita decat cu ajutor german,
fiind vorba de un obiectiv de miliarde, iar pentru moment el ar
fi nerentabil. Rentabilitatea §i amortizarea ar trebui garantate
de un intens schimb comercial. Inainte de a lua in consideratie
un proiect atat de vast, trebuie sa se §tie precis, de pilda, care
e pozitia Romaniei fata de Rusia. Pentru ca, in cazul unei
agresiuni din partea Rusiei, o astfel de sosea prezinta, din punct
de vedere strategic, un pericol pentru Germania.
Aici, regele Carol a intervenit §i a spus ca Romania are o
pozitie antirusa; data fiind insa vecinatatea marelui imperiu rus,
nu poate afirma deschis acest lucru. Romania nu va permite
insa niciodata trecerea trupelor ruse§ti. S-a afirmat deseori ca
Romania ar fi promis aceasta ru§ilor, dar afirmatia nu cores-
punde rcalitatii.
La punctul 3. Cat despre ideile revizioniste ungare, el,Fiihrerul, a spus de ani de zile deschis Ungariei ca este nevoie
de mai multa moderatie in privinta unor asemenea dorinte.
intrebat direct de regele roman ce pozitie va adopta in cazul
unui conflict ungaro-roman, Fiihrerul a raspuns ca un astfel
de conflict n-ar atinge ncmijlocit Germania, §i deci Germania
n-ar avea motive sa ia pozitie intr-un astfel de conflict.
La punctul 4. Nici in problema Ucrainei subcarpatice Ger
mania n-are un interes ncmijlocit. S-au cmis, §i in aceastaprivinta, tot felul de idei gresite, ca si cand Germania s-ar opune
unei frontiere comune polono -ungare in urma anexarii Ucrainei
subcarpatice de catre Ungaria. In aceasta privinta, tine sa declare
ca aceasta nu prezinta nici o importanta pentru Germania.
Fireste, Germania a actionat chiar acum impotriva tendintelor
ungare de a ocupa Ucraina subcarpatica, prin faptul ea a declarat
Ungariei ca nu e posibil sa solicite arbitrajul puterilor Axei,
iar apoi sa-1 ignore pur §i simplu. A tat Italia, cat §i Germaniasunt de parere ca semnaturile de la Viena trebuie respectate.“94
94 In legatura cu aceasta, cf. AdtAPol D, vol. 5, pp. 282-286, doc. 254:
msemnarile ministrului de externe von Ribbentrop cu privire la con-
vorbirea dintre Hitler si regele Carol la Berghof, 24 noiembrie 1938.
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 20/64
DIN 1930 PANA LA CRIZA DIN MARTIE 1939 85
Intr-o nota intercalate in aceasta insemnare a sa, Joachim von
Ribbentrop a mentionat referitor la ultima problema: „Fiihrerul
— a§a cum mi-a spus inainte de convorbire — a lasat fata de
regele roman in mod expresTleschisa problema pozitiei pe care
ar urma s-o adoptam in privinta Ucrainei subcarpatice. Chiar daca
n-am lasat Ungaria s-o ocupe, totu§i Fiihrerul considera — si
eu sunt intru totul de acord — ca fata de romani nu trebuia sane pronuntam impotriva ocuparii acestei regiuni de catre unguri.
Ideea fundamentals a politicii noastre in momentul de fata trebuie
sa fie de a tine in §ah atat Ungaria, cat §i Romania, pentru a
le folosi, in functie de evolutia situatiei, in interesul german."
La sfarsitul intrevederii, regele Carol a amintit ca „unele forte
din Romania incercau sa tulbure bunele relatii germano- romane“.
Raspunzator de aceasta situatie este, in primul rand, §eful grupului
national (Landesgruppenleiter) din Romania al organizatiei dinstrainatate a NSDAP, Arthur Konradi, „carc colaborcaza cu toate
elementele indezirabile regelui". Pentru ca aceasta problema sa
nu impieteze asupra relatiilor, regele Carol a cerut revocarea
urgenta a lui Konradi.95Hitler a promis, in principiu, dar voia sa
cunoasca §i opinia lui Fabricius in aceasta chestiune si, de aceea,
el a fost chemat la Berlin impreuna cu Konradi.
Convorbirea dintre Hitler si rege a fost intrerupta in repetate
randuri de numeroasele convorbiri telefonice pe care Carol le-aavut cu Bucure§tiul, convorbiri a caror importanta a putut fi
apreciata abia cateva zile mai tarziu. Tocmai in ziua vizitei la
Berghof, membri ai Garzii de Fier au comis un atentat impotriva
rectorului [profesorul Florian Stefanescu-Goanga] al Univer-
sitatii din Cluj96§i existau temeri ca legionarii se vor deda si
95Konradi era considerat de regele Carol drept intermediar intre cercu-
rile de partid germane $i C. Zelea Codreanu (cf. AdtAPol D, vol. 5, p. 239,nota 4). Propunerea lui Carol cu privire la ridicarea reciproca a misiunilordiplomatice la rangul de ambasade a fost respinsa de Ribbentrop, care
a invocat faptul ca nici Anglia n-a facut acest lucru.
96 Dupa parerea lui Fabricius, legionarii obisnuiau sa recurga
totdeauna la violente cand vreun om politic roman care nu apartinea Garziide Fier incerca sa intre in legaturi mai stranse cu Germania (de retinut
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 21/64
86 RELA TIIL E GERM A NO-ROM A NE (1930-1940)
la alte acte de violenta. De aceea, imediat dupa intoarcerea sa
(28 noiembrie), regele a ordonat o serie de masuri draconice
impotriva conducatorilor Legiunii.
De la condamnarea sa, C. Zelea Codreanu se afla in detentie
intr-o casa de tara, langa Ramnicul Sarat. Era bine tratat, cu
conditia ca Garda de Fier sa se abtina de la orice acte de vio
lenta. Acum, atat Codreanu, cat §i „nicadorii“ (asasinii fostului
prim-ministru I.G. Duca) si „decemvirii“ (ucigasii disidentului
gardist Mihai Stelescu) aflati in detentie au fost transferati la
inchisoarca J ilava si, din ordinul regelui, exccutati la 30 noiem
brie. Oficial, s-a comunicat ca, „incercand sa fuga de sub escorta"
in timp ce erau transferati la J ilava, conducatorii Legiunii au
fost impu§cati.97
Scurt timp dupa aceea, Fabricius a sosit la Berlin, unde i
s-a comunicat ca Hitler era indignat de procedeul regelui Carol.
El a dat mana libera presei national-socialiste de a-1 ataca pe
asasinarea lui Armand Calinescu la 21 septembrie 1939 §i macelul comisla mchisoarea Jilava — scurt timp dupa vizita generalului Ion Antonescula Hitler — la 26-27 noiembrie 1940).
97 In luarea de pozitie oficiala a regelui cu privire la evenimentele
din 30 noiembrie 1938, pe care noul ministru de externe Gafencu i-a comu-nicat-o, la 19 ianuarie 1939, consilierului de legatie german dr. Stelzer
(AdtAPol D, vol. 5, pp. 311-312, doc. 275: Stelzer catre Ministerul deExterne, 19 ianuarie 1939), se spunea: „Au existat cercuri influente, care
au lansat in acel timp ipoteza ca vizita regelui Romaniei in Germania
ar fi fost in legatura cu masurile luate la 30 noiembrie. Deoarece el, Gafencu,este de parere ca relatiile germano-romane mai sunt ?i in momentul de
fata inveninate de aceasta banuiala, el a comunicat-o regelui. Regele i-araspuns ca in timpul vizitei sale in Germania nu cuno§tea situatia grava
in care se afla Romania. Din aceasta cauza, in convorbirile sale cu Hitlersi cu feldmare?alul Goring n-a avut posibilitatea sa discute despre masurile
eventuale care ar trebui luate in timpul cel mai scurt impotriva condu-catorului Garzii de Fier. Abia dupa intoarcerea sa in tara a inteles cat de
grava era situatia in care se afla Romania. Guvernul credea ca se afla
in fata alternativei — sa ia cele mai drastice masuri, sau sa fie el insu?iInlaturat. El, regele, si-a dat seama abia dupa reintoarcerea sa de impre-
jurarile deosebit de grave din Romania, si numai in urma acestora a luathotararile respective.“
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 22/64
DIN 1930 PANA LA CRIZA DIN MARTIE 1939 87
rege98 §i nu s-a mai aratat dispus sa dea curs cererii lui Carol
dc a-1 rcvoca pc Konradi. Mai mult, dc teama ca s-ar putea crede
ea suprimarea capeteniilor legionare ar fi fost convenita in
cadrul convorbirirde la Berghof, Hitler a dat ordin dupa cateva
zile ca toate distinctiile pe care regele, cu prilejul vizitei sale,
le conferise cu generozitate lui Hermann Goring, cu care se intal-
nise la 25 noiembrie la Leipzig99, §i multor altora sa fie resti-
tuite. §eful protocolului, baronul A lexander von Domberg, a
primit insarcinarea sa stranga distinctiile §i sa le remita ministru
lui plenipotentiar roman la Berlin. La 27 decembrie 1938,
ministrul plenipotentiar Radu Djuvara a preluat distinctiile in
numele guvernului sau, exprimandu-§i insa speranta ca acum
„acest «penibil» episod poate ft considerat incheiat“.100In plus, guvernul Reichului a dispus sa se declare ministru
lui de externe Petrescu-Comnen ca ia cunostinta cu surprindere
de masurile intreprinse de guvernul roman impotriva Garzii de
Fier, dat fiind ca regele Carol §i Hitler au avut o ampla convor
bire despre toate problemele 111suspensie dintre cele doua tari.101
Pentru a depa§i aceasta serioasa criza in relatiile gcrmano-ro-
inane, ministrul plenipotentiar Fabricius i-a solicitat ministrului de exteme al Reichului sa-i permita sa se inapoieze la
Bucure§ti, pentru a explica ministrului de exteme Petrescu-
Comnen motivele iritarii lui Hitler. Apoi, va pleca imediat in
concediu in Germania, §i astfel se va ca§tiga timp pentru ca
relatiile sa se poata din nou normaliza. Ribbentrop a fost de acord,
98In legatura cu aceasta,cf §i AdtAPol D, vol. 5, p. 291, doc. 260: secre
tarul de legatie Henrik K lugkist catre Ministerul de Externe, 4 decembrie 1938; idem, p. 292, doc. 261: §eful Sectiei de Presa din Ministerulde Externe catre Legatia germana de la Bucure ti, 5 decembrie 1938.
99La aceasta intalnire, unde problemele economice au stat In centrul
discutiilor, s-a vorbit mai detaliat despre Tratatul Wohlthat. C f vol. delata, p. 115.
100AdtAPol D, vol. 5, p. 292, nota 2.101Acest demers a fost facut, in absenta lui Fabricius §i a lui Stelzer,
de secretarul de legatie de atunci, dr. K lugkist, la ministrul de externePetrescu-Comnen. Dr. Fabricius a repetat, in fata lui Petrescu-Comnen,luarea de pozitie a guvernului Germaniei, la 14 decembrie 1938.
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 23/64
88 REL AJ UL E GERM A NO-ROMA NE (1930-1940)
iar consilierul de externe pe langa Hitler a primit dispozitia sa
intervina pe langa Hitler pentru restabilirea unor relatii normale
cu Romania.
La randul sau, pentru a realiza noi puncte de contact, regele
Carol a procedat la schimbari in cadrul Ministerului de Exteme,
numindu-1 la 23 decembrie 1938 pe Grigore Gafencu in locul
lui Petrescu-Comnen.102Acesta a fost numit ministru plenipo
tentiar la Vatican. Gafencu era casatorit cu o frantuzoaica §i
nutrea o putemica simpatie pentru Polonia. Regele Carol socoteaca e mai indicat decat Petrescu-Comnen ca sa stabileasca lega-
turi in toate directiile, sa le mentina §i sa le adanceasca.
Intre timp, tensiunea dintre Germania §i Romania crestea.
Punctul culminant a fost atins cand guvernul roman a anuntat,
la 13 ianuarie 1939, rechemarea ministrului plenipotentiar la
Berlin, Radu Djuvara, desi a subliniat cu aceasta ocazie ca numi-
rea noului reprezentant diplomatic la Berlin, Radu Crutcscu,
„constituie inceputul unui sir de masuri in vederea imbunatatirii
relatiilor cu Germania".103
La 30 ianuarie 1939, ministrul plenipotentiar Fabricius —
pe care insarcinatul cu afaceri dr. Stelzer il informase perma
nent despre toate evenimentele din Romania — s-a inapoiat
la Bucure§ti si, in aceeasi seara, a avut o ampla convorbire cu
noul ministru de externe, convorbire ce s-a prelungit pana
noaptea tarziu.104Gafencu a declarat ca guvernul roman este
102 SCHULTHESS, 1938, p. 505. Expunerea lui Gafencu despre
aceasta problema, ca si despre primele saptamani ale activitatii sale caministru de exteme arata, in vol. 2 al memoriilor sale, o tendinta foarte
clara de autojustificare.
103AdtAPol D, vol. 5, p. 317, nota 2. Cu privire la reactia germana la
schimbarea ministrului plenipotentiar, cf.AdtAPol D, vol. 5, pp. 315- 316,
doc. 279: subsecretarul de stat Woermann catre Fabricius, la 31 ianuarie 1939.
104Despre aceasta discutie importanta, exista in AdtAPol D, vol. 5,
doar o telegrama a ministrului plenipotentiar german catre ministrul de
exteme din 2 februarie 1939 §i o scrisoare a ministrului plenipotentiar
catre subsecretarul de stat Woermann din 3 februarie 1939 (pp. 316-318,
doc. 280 si 281). Celelalte date sunt luate din msemnarile personale alelui Fabricius (comunicari facute autorului, la 8 octombrie 1952).
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 24/64
DIN 1930 PANA LA CRIZA DIN MARTIE 1939 89
de acord sa reia tratativele economice despre care se purtasera
discutii cu prilejul mtalnirii dintre regele Carol si Hermann
Goring, la 25 noiembrie 19 38.105Gafencu a primit din partea
lui Fabricius prorftisiunea guvernului Reichului ca se va reveni
asupra restituirii — atat de ofensatoare pentru rege — a distinc
tion Cele doua probleme trebuie considerate in mod indepen
dent.106In final, Gafencu a afirmat hotararea guvernului roman
de a sprijini intrarea Germaniei in Comisia Europeana a Dunarii107,
a§a cum propusese intr-o cuvantare tinuta, la 16 ianuarie 1939,
la Galati.108
Era evident ca regele Carol §i guvernul sau se straduiau nu
doar sa normalizeze cat mai curand relatiile cu Germania, dar
sa le si amelioreze cat mai mult posibil. A ceasta reiesea §i din
raportul din 3 februarie 1939 al atasatului german al armatei
aemlui, colonelul A lfred Gerstenberg, care era acreditat atat
la Var§ovia, cat §i la Bucuresti. Imediat la intoarcerea sa in
Romania, dupa o absenta mai indelungata, el a fost primit de
rege, de ministrul secretar de stat la Dcpartamentul Aerului §i
Marinei [generalul Paul Teodorescu] §i de seful M arelui Stat-
Major [generalul Florin Tenescu].109„Cu totii sunt ferm hotarati
sa reia §i sa amplifice bunele relatii cu Germania, in parte,
aceasta se datorcaza faptului ca Germania a fost indignata de
executarea celor din Garda de Fier.“ Desi se indoia ca noul
regim al Frontului Rena§terii Nationale se va bucura de sprijinul
poporului, totu§i Gerstenberg era de parere ca, „in absenta unei
opozitii organizate, «raul cel mai mic» este eolaborarea cu
105Cf. vol. de fata, p. 115.
106A mai durat inca un timp dupa incheierea Tratatului economic
din 23 martie 1939, pana cand distinctiile au putut fi din nou primite de
cei carora le fusesera conferite.
107Acest fapt a fost trecut in darea de seama cu privire la pozitia
Comisiei Dunarii legata de aceasta problema specials.
108AUBURTIN, p. 329. GR. GAFENCU: „Speram ca cercul prie-tenilor de nadejde sa fie curand largit prin intrarea unei noi mari puteri,
care joaca un rol important pe Dunare: Reichul german."
109AdtAPol D, vol. 5, p. 320, nota 3.
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 25/64
90 RELAJIILE GERMANO-ROMANE (1930-1940)
regimul. Prin faptul ca Germania ar raspunde zeluiui regimului
de a realiza o mai stransa colaborarc economica, el §i-ar asigura
acest sprijin; in caz contrar, altemativa ar fi haosul in interior
§i imixtiunea din afara.“
Odata cu convorbirea Gafencu-Fabricius §i trimiterea conco-
mitenta in Germania a lui Gheorghe Bratianu, care, din insarci-
narea regelui, urma sa apeleze la guvernul Reichului pentru
„continuarea §i adancirea colaborarii cu Romania41’10, criza
putea fi considerata ca depa§ita, cu atat mai mult cu cat, in
cuvantarea rostita in Reichstag, la 30 ianuarie 1939, Hitler
evitase orice aluzie la tensiunile politice din relatiile cu Romania,
rclevand in schimb, in mod deosebit, importanta relatiilor
economice. El a aratat ca baza pentru dezvoltarea relatiilor eco
nomice ale Germaniei cu Sud-Estul Europei trebuie cautata m
posibilitatea fireasca de a se completa reciproc.111 La aceste
cuvinte ale lui Hitler s-a referit ministrul roman de extemeGafencu intr-o declaratie facuta la inceputul lui februarie 1939,
dupa vizita la Belgrad. Pe langa acordul de principiu, cl a
exprimat §i rezcrve fata de o „politica realista“ in scnsul dat
de Hitler, insistand asupra „intereselor proprii“ §i asupra „priete-
niilor traditionale".112
In aceasta perioada, tendinta de baza a politicii exteme
romane§ti era de a-§i pastra toate u$ile deschise §i de a nu se
lega unilateral de un singur grup de puteri .113Pe de alta parte,Gafencu a incereat sa impulsioneze alianta cu Polonia §i sa
largeasca zona de influenta a Intelegerii Balcanice.
Din octombrie 1938, cand, cu prilejul vizitei ministrului
polon de exteme J ozef Beck la Galati (la 19 octombrie), regele
110AdtAPol D, vol. 5, p. 318, nota 1.
111Monatshefte fur auswartige Politik, 1939, p. 205.
112AUBURTIN, p. 330.113S-au facut incercari de apropiere §i fata de Italia. Cf. CIANO,vol. 1, p. 260: nota din 22 octombrie 1938, precum §i cuvantarea luiGafencu din 29 decembrie 1938, care scotea in evidenta „deosebitele
simpatii fata de Italia“ (SCHULTHESS, 1938, p. 505).
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 26/64
DIN 1930 PANA LA CRIZA DIN MARTIE 1939 91
Carol §i Petrescu-Comnen au refuzat sa participe la planurile
polono-ungare privitoare la impartirea Ucrainei subcaqiaticc"4,
in relatiile cu Polonia au existat unele tensiuni. Motivele
invocate de Comnen fata de Beck — mentinerea unei legaturi
feroviare „libere“ spre Praga115— i s-au parut ciudate ministru
lui polon de exteme, totu§i trebuie avut in vedere ca Petrescu-Comnen era mca dominat de ideile Ligii Natiunilor §i ale Micii
Antante. In plus, alaturandu-se planurilor lui Beck, guvernul
roman s-ar fi abatut de la linia urmata consecvent de la 1920
incoace de a nu aspira la expansiune teritoriala. A ceasta n-ar
fi facut decat sa dauneze relatiilor cu puterile occidentale, fara
a aduce vreun avantaj esential. Mult mai flexibil, nou! ministm
dc externe Gafencu a subliniat, inca din prima sa cuvantare,
la 29 decembrie 1939, evident pentru a mlatura tensiunea, ca
alianta cu Polonia se afla in centrul politicii exteme a Romaniei .116
La 10 februarie 1939, el a declarat ministrului plenipotentiar
german ca „Romania §i-a modificat pozitia, mtrucat, dupa dcs-
chiderea dmmului direct prin Cehoslovacia spre Praga §i
Germania, interesul pentru mentinerea impracticabilei fa§ii de
teritoriu denumite Ucraina subcarpatica nu mai este atat de
mare“.117Astfel s-a creat premisa pentm deplina clarificare. arelatiilor polono-romane, afi§ata §i in exterior, prin vizita lui
Gafencu la Var§ovia, intre 4 §i 6 martie.118
114PETRESCU-COMNEN, vol. 2, pp. 283 §i urm.; GR. GAFENCU,
vol. 2, pp. 46-47; BECK , pp. 172 §i urm.; SZEMBEK, pp. 356 §i urm.;
AdtAPol D, vol. 5, pp. 85-86, doc. 79: ambasadorul german la Var ovia
catre Ministerul de Externe, 22 octombrie 1938; pp. 86-87, doc. 80:
insemnarile subsecretarului de stat Woennann, 22 octombrie 1938; idem, pp. 87-89, doc. 81: insemnarile consilierului de legatie Hewels cu privire
la convorbirile dintre Ribbentrop §i J osef L ipski, 24 octombrie 1938.
115PETRESCU-COM NEN, vol. 2, p. 287; BECK , p. 172.
116AUBURTIN, p. 113.
117AdtAPol D, vol. 5, pp. 323-324, doc. 289: Fabricius catre Minis
terul german de Exteme, 10 februarie 1939.
118 Aceste convorbiri sunt in legatura cu tratativele polo-
no ungaro-romane cu privire la ocuparea Ucrainei subcarpatice, pp. 77-78.
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 27/64
92 RELA TII LE GERM A NO-ROM A NE (1930-1940)
In tot cursul iernii, relatiile dintre Romania §i Ungaria au
fost foarte ineordate. Deoarece Cehoslovacia fusese exclusa
ca factor de putere, iar pretentiile tcritoriale ungare in Slovacia
puteau fi considerate in esenta ca satisfacute, Ungaria gasea
ca ar fi timpul sa ridice in mod energic pretentii revizioniste
si fata de Romania. Cu prilejul vizitei ministrului italian de
externe, contele Galeazzo Ciano, la Budapesta, la 19-20 decem
brie 1938, Horthy, regentul ungar, a vorbit deschis despre „posi-
bilitatea unui atac impotriva Romaniei11, afirmand totodata cael are asentimentul ducelui pentru aceasta actiune.119Ministrul
italian de exteme s-a straduit, de comun acord cu guvernul
Reichului, sa-i tempereze pe oamenii de stat maghiari, sfatui-
ndu-i sa se inteleaga cu Romania pe cale pasnica120. Pe de alta
parte, contele Istvan Csaky, ministml dc exteme al Ungariei,
intr-o convorbire avuta cu ministml de exteme al Reichului,
la Berlin, pe 16 ianuarie 1939, a dezvoltat o idee fata de care
Ribbentrop nu §i-a defmit pozitia, si anume „crearea unui stat
transilvanean separat, in care germanii, ungurii si romanii saconduca impreuna, cu drepturi egale. Anexarea la Ungaria nu
intra in discutie, deoarece elementele ostile acestei idei sunt mult
prea numeroase pentru ca Ungaria sa le poata contracara".121
In noua situatie politica, nu numai Ungaria, ci §i Bulgaria
ridica pretentii teritoriale fata de Romania. Pretentiile Bulgariei
asupra Dobrogei au fost formulate de tarul Boris III pentru
prima oara la20 noiembrie 1938 fata de ministml plenipotentiar
german Eugen Riimelin, in momentul cand s-a anuntat vizita
regelui Carol la Hitler.122 In convorbirea cu contele Ciano, la
119CIANO, vol. 1, pp. 299-300: nota din 19-20 decembrie 1938.
120Idem si CIANO, vol. 2, p. 28: nota din 25 ianuarie 1939; idem,
p. 32: nota din 2 februarie 1939.
121AdtAPol D, vol. 5, p. 308, doc. 273: insemnarile ministrului de
exteme german cu privire la convorbirile cu ministrul de exteme ungar,
contele Csaky, din 16 ianuarie 1939.
122AdtAPol D, vol. 5, pp. 279-280, doc. 251: Riimelin catre Minis
terul de Externe, 20 noiembrie 1938. La 2 februarie 1939, ambasadorul
italian la Berlin, Bernardo Attolico, i-a declarat secretarului de stat,
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 28/64
DIN 1930 PANA LA CRIZA DIN MARTIE 1939 93
26 ianuarie 1939, Boris III a cerut din nou cedarea Dobrogei.123
In general insa, data fiind politica prudenta a suveranului ei,
Bulgaria era mai retinuta decat Ungaria.
La sesiunea Consiliului Permanent al Antantei Balcanice
care a avut loc la Bucuresti intre 20 §i 22 februarie 1939, reprc-
zentantii celor patru state balcanice au respins pretentiile
revizioniste ale Bulgariei.124Dar aceasta a fost singura problema
asupra careia s-a cazut de acord. Proiectul, mai vechi, de largire
a Antantei Balcanice printr-un pact general contra omnes nu
s-a realizat, dat fiind ca interesele celor patru tari erau prea
diferite in toate celelalte probleme.
in general, incercarile Romaniei de a dezvolta vechiul sistem
de tratate, adaptandu-1raspunderilor mai mari impuse de noua
situatie, au esuat. S-a dovedit ca nu era posibil ca, prin stabilirea
unor legaturi regionale, sa se contracareze influenta germana
in sud-estul Europei. De aceea, Romania a revenit la vechiul
obiectiv al politicii ei externe: de a interesa puterile occidentale
si, in primul rand, M area Britanie in Sud-Estul european si de
a realiza legaturi cat mai stranse intre acestea si Romania.
Evenimentele din martie 1939 au oferit prilejul pentru inain-
tarca spectaculoasa a Romaniei in aceasta directie.
baron von Weizsacker, ca ar fi observat „anumite incercari de apropiere
a Bulgariei de Axa, insa bulgarii ar vrea sa lege de aceasta sprijinirea
pretentii lor lor revizioniste. Weizsacker a raspuns ca pozitia Germaniei
e conditional de faptul daca pretentiile revizioniste ale Bulgariei se
orienteaza impotriva Romaniei sau impotriva Greciei si daca sunt de
natura pasnica sau violenta. Dupa parerea sa, n-ar trebui ca statele balca
nice sa provoace crize care sa puna apoi Italia si Germania in fata faptuluiimplinit“. AdtAPol D, vol. 5, p. 301, nota 1.
123CIANO, vol. 2, p. 29: nota din 26 ianuarie 1939.
124AUBURTIN, p. 322.
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 29/64
•aCordul economic0_roman
Tratativele degal an*‘‘
;tul culminant al crizei de la
;trul plenipotentiar roman la
la ForeignOffice, pentru a-$it spunea el, §i nu ca ministrurijorarea cu privire la evolutia
plenipotentiar al Romaniei - ^^to a tc W e l e ce rcunescsituatici dm Cehoslovacm. fi a a pc^ lugoslavia>
in sanul lor ditcn e na.io __ , amcnin ate cu destramarea,in primul rand Romania ■ Cehoslovaciei. Romania
similar cu ceea ce sc PctrGL 1 ga spcra Ca Marea Britaniesc tcme de pierderca J ransiWame^ dg succcs ?1ca
nu va accepta tacit actiunea g t sens ei a faCut propuncrisc va hotari la un gest umvoc. In aocs i i
_________________ ■c[ Hans Schiefer: Deutschland' Cu privire la desfa?urarea crizei, ■ ^ m g disertatie
und die Tscheko.slowakei vonSeptembe 1952, cap. VI: „Die
(dactilograma) la Facultatea e 1ozo tes uncj Errichtung desA uflosung des tscheko-slowakischen *
Protektorats Bohmen und Mahren . Halifax catre Hoare, 16 martie
2BFP, seria 3, vol. 4, p. 283, doc. 29'-1939. i eeneral al Frontului Romanesc
3V.V. Tilea fusese inainte secretary » ^^ ^ ^ ^ ^
al lui Al. Vaida-V oievod Demersun colT1portat ca pneten al Germaniei
surprinzatoare, cu cat in 19- - ^ plenipotentiar german la Bucu-si a fumizat in repetate randun minis ru mjnjstru a) Romaniei la Londra
facuta
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 30/64
concrete. Intre altele, guvernul britanie trebuia sa faca publica
trimiterea misiunii sale comerciale in Romania, tinuta in secret
pana atunci, §i sa ridice la rangul de ambasada legatiile sale
din Romania, Iugpslavia §i Grecia.
In dupa-amiaza zilei de 16 martie, Tilea s-a prezentat din
nou la Foreign Office, pentru a discuta situatia dupa desfiintarea
defmitiva a Cehoslovaciei.4 Pe baza unor informatii secrete,
guvernul roman are motive sa presupuna ca Germania va desfi-
inta §i Cehoslovacia, transformand-o intr-un protectorat. De§i
vorbe te ca „particular“, el e sigur ca guvernul roman ar dori
sa §tie in ce masura poate conta Romania pe ajutorul Marii
Britanii in cazul unei amenintari germane. Guvernul roman este
preocupat in cel mai inalt grad de problema comenzilor dearmament facute in Cehoslovacia, care acum, probabil, nu vor
mai fi onorate. De aceea, Romania are nevoie de un imprumut
britanie pentru achizitionarea de material de razboi. Sir Onne
Sargent, subsecretar de stat, interlocutorul lui Tilea, a promis
sa-1 informeze pe ministrul de exteme Halifax despre aceasta
convorbire.
A doua zi, la 17 martie dupa-amiaza, Tilea s-a adresat directministrului britanie de exteme. Mai intai, el a repetat cele
afirmate in ziua precedents lui Sir Orme Sargent, adaugand ca
in ultimele zile guvernul german a adresat guvernului roman
ccrereaultimativa de a acorda Germaniei monopolul exportului
si de a restrange in interesul germanilor productia industrials
a Romaniei. In schimbul acceptarii acestor conditii, Germania
va garanta frontierele Romaniei. Avand in vedere aceastasituatie, este imperios ca guvernul britanie sa-§i precizeze pozi-
(ia fata de o eventuala agresiune germana impotriva Romaniei.
Nu mai poate fi vorba decat de zile.5
Alarmat in cel mai inalt grad in urma acestor repetate
dcmersuri ale reprezentantului roman, Foreign Office a expediat
GARANTIIL E ANGLO-FRANCEZE PENTRU ROMANIA 95
4BFP, seria 3, vol. 4, p. 284, doc. 298: nota lui Sir Orme Sargentdm 16 martie 1939.
5BFP, seria 3, vol. 4, pp. 366-367, doc. 395: Halifax catre Hoare,
17 martie 1939.
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 31/64
96 RELATIILE GERMANO-ROMANE (1930-1940)
chiar In seara zilei de 17 martie 1939 misiunilor britanice din
Paris, Moscova, Varsovia, Ankara, A tena §i Belgrad telegrame
in care §efii misiunilor erau invitati sa afle parerile guvemelor
respective in legatura cu „amenintarea“ germana la adresa
Romaniei. Guvernul britanie si-a rezervat dreptul dc a hotari
inainte de primirea raspunsurilor.6
Astfel, datorita impulsului dat de ministrul roman la Londra,
„marea politica“ a fost pusa in mi§care. Intrebarea ce anume
se ascundea in realitate in spatele acestui „caz Tilea" a provocatmulte discutii. Herbert von Dirksen, ambasadorul german la
Londra, presupunea ca in spatele demersului lui Tilea se afla
„o intriga particular^ a unor capitalistic7 Probabil insa ca
demersul ministrului plenipotentiar roman se datora unei indi-
catii date chiar de regele Carol .8 Insusi faptul ca Tilea §i-a
mentinut postul dovedeste ca el n-a actionat din proprie initia
tive. M inistrul plenipotentiar britanie la Bucuresti, Sir Reginald
Hoare, presupune ca, inainte de a pleca la Londra9, Tilea a primit
din partea regelui indicatia generala de a convinge guvernulbritanie despre situatia grava din sud-estul Europei §i ca el
6BFP, seria 3, vol. 4, p. 360, doc. 388: Halifax catre ambasadorulbritanie la Paris, 17 martie 1939, ora 21.10; idem, p. 360, doc. 389; Halifax
catre ambasadorul britanie la Moscova, 17 martie 1939, ora 21.35; idem,
p. 361, doc. 390: propunerea lui Halifax catre ambasadorul britanie la
Varsovia, catre ambasadorul britanie la Ankara, catre ministrul plenipo
tentiar britanie la Atena §i catre ministrul plenipotentiar britanie la
Belgrad, 17 martie 1939, ora 22: statele Intelegerii Balcanice sa-si garan-
teze reciproc frontierele. Aceasta propunere a fost respinsa, in urmatoa-rele zile, de fiecare guvem in parte, intr-o forma mai mult sau mai putin
limitata de clauze.
7DuM, vol. 2, p. 176, doc. 29: insemnarile ambasadorului german la
Londra, von Herbert Dirksen, septembrie 1939. V. si DIRKSEN, p. 242.
8Dr. Fabricius nu e pe deplin convins ca Tilea ar fi actionat din
insarcinarea regelui Carol (comunicare facuta autorului de dr. Fabricius,
la 8 octombrie 1952).
9V.V. Tilea a fost numit la 9 ianuarie 1939 ministru plenipotentiar
al Romaniei la Londra, in locul lui Vasile Grigorcea, care fusese mutat
la Vatican (SCHULTHESS, 1939, p. 588).
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 32/64
§i-a indeplinit misiunea in acest fel destul de ciudat.10De aceea§i
parere era §i principele regent Paul al Iugoslaviei.11
Dupa acordul de la Miinchen, obiectivul urmarit de regele
Carol a fost strangerea legaturilor dintre Marea Britanie §i
Romania. Acum, actiunea germana in Boemia §i M oravia §i,ca urmare, schimbarea atmosferei in Marea Britanie ii ofereau
posibilitatea de a realiza acest obiectiv; e semnificativ ca Tilea
a intreprins primul sau demers inca la 14 martie, deci inainte
de intrarea trupelor germane in Cehoslovacia. Nu incape indoiala
ca pe atunci nici nu putea fi vorba de o amenintare germana
la adresa Romaniei.12
Faptul ca guvernul britanie — fara a se informa la Bucuresti§i fara a examina mai indeaproape lucrurile — a contactat
imediat Uniunea Sovietica §i Franta, facand astfel din acest caz
o chestiune de „mare politica", dovede§te confuzia provocata
dc actiunea germana in Cehoslovacia. In ziua de 18 martie 1939,
la pranz, cand a sosit la Foreign Office telegrama ministrului
plenipotentiar britanie la Bucure§ti13, in care Sir Reginald Hoare
10 BFP, seria 3, vol. 4, p. 398, doc. 443: Hoare catre Halifax, 20 martie
1939.
11. BFP, seria 3, vol. 4, p. 494, doc. 511: ambasadorul britanie la
Belgrad catre Halifax, 24 martie 1939.
12Apare ca foarte surprinzator faptul ca in memoriile sale Grigore
Gafencu da drept realitate zvonurile cu privire la o amenintare militara
germana la adresa Romaniei. El se sprijina in aceasta afirmatie pe o comu-
nicare cam vaga a ambasadorului francez la Berlin, Robert Coulondre,
catre ministrul afacerilor exteme, Bonnet, din 19 martie 1939, care i-ar
fi fost transmisa chiar de Bonnet (Gelbbuch derfranzdsischen Regierung,
p. 113, doc. 80: Coulondre catre Bonnet, 19 martie 1939; Gafencu, vol.
2, p. 33). Cert este ca lui Gafencu nu i-a fost frica deloc, in criticele zile
din martie 1939, de actiuni militare germane. In discutiile sale cu ministrul
plenipotentiar german, Fabricius, pe care in acea perioada il vedea aproape
zilnic, acest lucru n-a fost luat niciodata in discutie (comunicare facuta
autorului de dr. Fabricius, la 8 octombrie 1952).
13BFP, seria 3, vol. 4, p. 369, doc. 397: Hoare catre Halifax, 18 martie
1939, primit la Foreign Office la ora 12.30.
GARA NJ I IL E ANGL O-FRANCEZE PENTRU ROMA NIA 97
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 33/64
98 RELATIILE GERMANO-ROMANE (1930-1940)
cerea revocarea telegramelor expediate in seara zilei de 17 martie
la Moscova si Varsovia, era de-acum prea tarziu pentru a opri
mersul evenimentelor.
Intre timp, Hoare vorbise la telefon cu ministrul de exteme
Gafencu.14Acesta i-a comunicat ca §tirile privitoare la un ulti
matum german, publicate in ziarele Times §i Daily Telegraph,
nu corespund catu§i de putin realitatii.15 Tratativele cu delegatia
economica germana condusa de directorul ministerial Helmuth
Wohlthat16se desfa§oara cat se poate de normal, fara a se atingeteme politice. Gafencu 1-a asigurat pe Hoare ca, pentru moment,
nu exista nici o amenintare la adresa independentei politice §i
economice a Romaniei.
De§i aceasta §tire din Bucure ti contrazicea total afirmatiile
lui Tilea, la Paris se incearca totu§i sa se salveze intentia ce se
ascundca in spatele demersului acestuia. Intr-o informare
trimisa, la 18 martie17, de ambasadorul britanie la Paris minis
trului de externe Halifax, sc arata ca ambasadorul Romaniei
la Paris, Gh. Tatarescu, s-ar fi exprimat intr-o convorbire cu
ministrul de exteme Bonnet ca „pretentiile“ germane fata de
Romania, despre care vorbise Tilea, fusesera formulate cu
saptamani in urma §i, intre timp, se perimasera. Chiar in
momentul de fata, guvernul roman examineaza o propunere
germana „mai rezonabila“. Pentra Romania, e totu§i de impor
tanta vitala sa se §tie daca in cazul unei agresiuni germane se
14BFP, seria 3, vol. 4, p. 369, doc. 399: Hoare catre Halifax, 18 martie1939, ora 15.40.
15Monatshefte fur auswdrtige Politik, 1939, p. 381. La cererea minis
trului plenipotentiar german Fabricius, agenda de presa din Romania,
Rador, a dat la 18 martie o dezmintire a guvernului roman (comunicare
facuta autorului de dr. Fabricius, la 8octombrie 1952). Cf, de asemenea,
AA2, p. 183, doc. 270: Insarcinatul cu afaceri german la Londra catre
Ministerul de Externe, 19 martie 1939.
16Detalii in capitolul urmator al volumului de fata.
17BFP, seria 3, vol. 4, p. 375, doc. 408: ambasadorul britanie la Paris
catre Halifax, 18 martie 1939, primit la Foreign Office la 19 martie,ora 9.25.
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 34/64
poate eonta pe sprijinul britanie §i francez.18Dupa aceasta, in
seara zilei de 18 martie, Sir A lexander Cadogan, subsecretar
dc stat in Foreign Office, 1-a supus pe Tilea unui adevarat intero-
gatoriu. Deoarece Tilea §i-a mentinut, in general, afirmatiile,
Cadogan a crezut, in cele din urma, ca trebuie sa fie „ceva ade-varat“ in aceasta chestiune.19
Pentru a face deplina lumina in problema „amenintarii“
germane la adresa Romaniei, guvemul britanie a cerut la 19 martie
1939 ministrului sau plenipotentiar la Bucure ti sa se adreseze
direct regelui Carol, pentru a lamuri situatia.20Regele, care 1-a
primit pe ministrul britanie a doua zi21, 1-a asigurat ca nu a
existat niciodata vreun ultimatum german. In cazul unei amenin-(ari militare sau al unei agresiuni din partea Germaniei, Romania
va opune rezistenta cu toate fortele sale. Pentru aceasta, are insa
nevoie dc sprijin.
Intre timp, Franta a raspuns la intrebarea britanica din seara
zilei de 17 martie.22Avand in vedere „pericolul comun“, guver
nul francez s-a declarat gata sa acorde ajutor Romaniei in cazul
unei agresiuni germane.23 Dar evenimentele se precipitau.Guvemul britanie a respins propunerea sovietica de a se tine
la Bucurcsti o conferinta cu participarea Marii Britanii, Frantei,
18Cf. §i BONNET, vol. 3, p. 186: telegrama lui Bonnet catre amba
sadorul francez la Bucure ti, 19 martie 1939, ora 23.00. Descrierea eveni-
mentelor la BONNET, vol. 3, p. 187 nu concorda msa intru totul cu BFP,
seria 3, vol. 4 $i, de aceea, nu e luata in considerate in expunerea noastra.19BFP, seria 3, vol. 4, p. 389, doc. 428: Halifax catre Hoare, 19 mar
tie 1939.
20BFP, seria 3, vol. 4, p. 390, doc. 429: Halifax catre Hoare, la19 martie 1939, ora 16.
21 BFP, seria 3, vol. 4, p. 398, doc. 443: Hoare catre Halifax,20 martie 1939.
22BFP, seria 3, vol. 4, p. 360, doc. 388: Halifax catre ambasadorul
britanie la Paris, 17 martie 1939, ora 21.10.23BFP, seria 3, vol. 4, p. 410, doc. 451: notele Ministerului de Externe
francez catre Ambasada britanica de la Paris, 20 martie 1939; idem,
pp. 396-397, doc. 440: dl Campbell (Paris) catre Halifax la 20 martie 1939.
GARA NJ I IL E ANGL O-FRANCEZE PENTRU ROMA NIA 99
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 35/64
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 36/64
Intrucat proiectele unui pact general au e§uat, guvernului
britanie nu i-a ramas decat o solutie partiala, sub forma unor
conventii directc cu Polonia si Romania. Suspiciunea §i aver-
siunea prim-ministrukji Chamberlain fata de Uniunea Sovietica
au determinat in mare masura sprijinirea tendintelor politicii
Romaniei §i Poloniei.28 Dupa ce guvernul Poloniei a respins
la 26 martie propunerile germane din 21 martie29, centrul de
greutate al eforturilor britanice s-a deplasat spre Polonia. Roma
nia a trecut pe planul al doilea.
La 27 martie 1939, guvemul britanie a hotarat sa duca
tratative directe cu Polonia §i Romania. In aceeasi zi, ministrul
de externe Halifax a trimis §efilor misiunilor britanice de la
Varsovia §i Bucuresti propunerile guvernului sau, insa demer-
surile corespunzatoare pe langa guvernele respective le-a facutabia la 30 martie.30 In aceste propuneri, se spunea ca Marea
Britanie §i Franta31vor sprijini Polonia si Romania, daca aceste
GARANJ I1LE ANGL O-FRANCEZE PENTRU ROMA NIA 101
28Feiling Keith, The Life of Neville Chamberlain, Londra, 1947,p. 403: scrisoarea particulars a lui Chamberlain din 26 martie 1939. Cf.
§i BFP, seria 3, vol. 4, p. 515, doc. 528: Halifax catre Hoare, 27 martie
1939, punctele 1si 2.
29La 21 martie 1939, Ribbentrop, reiterand ofertele germane din24 octombrie 1938 §i 5 ianuarie 1939, i-a propus ambasadorului polonez
Lipski ca, printr-un acord intre Germania siPolonia, sa se rezolve „defi-
nitiv“ problema germano-polona: Danzig (Gdansk) sa fie retrocedat
Germaniei, iar Germania sa primeasca drept de extrateritorialitate pentru
o cale ferata si una rutiera care s-o lege de Prusia Orientals.
30BFP, seria 3, vol. 4, p. 515, doc. 528: Halifax catre ambasadorul
britanie la Varsovia §i catre ministrul plenipotentiar la Bucuresti, la
27 martie 1939; idem, p. 541, doc. 561: Halifax catre ambasadorul britaniela Varsovia si catre ministrul plenipotentiar britanie la Bucuresti, 29 martie
1939, ora 21: aceasta telegrama s-a incrucisat cu un document al
ministrului plenipotentiar britanie la Bucuresti, adresat lui Halifax la
29 martie 1939, ora 21, in care Hoare i§i exprima anumite rezerve cu
privire la valoarea unei garantii britanice pentru Romania (idem, p. 542,
doc. 562). Cf. §i NAMIER, vol. 1, p. 128.31Guvemul francez le-a trimis la 29 martie, ora 23, ambasadorilor sai
de la Varsovia si Bucuresti propuneri corespunzatoare (BONNET, vol. 2,
p. 171). ’
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 37/64
state se vor hotari sa opuna o rezistenta activa in cazul unei
amenintari. La randul sau, Polonia arurma sa dea ajutor Marii
Britanii §i Frantei in cazul unui atac din partea Germaniei, in
timp ce, pentru Romania, avand in vedere fortele ei militare
limitate, nu se prevedea acest lucru.
Gafencu, ministrul de exteme al Romaniei, era in principiu
de acord cu aceste propuneri britanice32, dar n-a fost de acord
ca ele sa fie facute publice §i, invocand obligatiile Romaniei
fata de Antanta Balcanica, a exprimat 51unele rezerve. Mai ales,nu voia sa largeasca pactul de asistenta dintre Polonia §i
Romania, indreptat de fapt numai impotriva Uniunii Sovietice,
pana la o alianta impotriva oricarui atac. De altfel, in urma
manifestarilor de prietenie polono-ungare prilejuite de ocupa-
rea Ucrainei subcarpatice de catre Ungaria, relatiile polono-ro-
mane erau la 0 cota foarte scazuta. De aceea, guvernul roman
se temea ca, in cazul unui conflict romano-ungar, daca nu va
interveni de partea ungara, Polonia va ramane cel mult neutra.
Pe dc alta parte, in faza aceasta a tratativelor era evidenta stra-
dania Romaniei de a ramane neutra in cazul unui conflict ger-
mano-polon.
Si raspunsul oficial, din 2 aprilie 1939, al Romaniei reco-
manda guvernului britanie sa renunte la orice precizare referi-
toare la un ajutor mutual intre Polonia §i Romania.33In schimb,
32Din cuvintele lui Grigore Gafencu, se poate constata tonul rece
adoptat de guvernul roman in tratativele cu Marea Britanie. Deoareceintre timp a fost mcheiat acordul economic germano-roman din 23 martie
1939 §i presiunea germana se concentra in mod deschis asupra Poloniei,
aceasta schimbare era lesne de rnteles. Cf. si BFP, seria 3, vol. 4, p. 576,
doc. 599: nota lui Sir Orme Sargent, 1aprilie 1939; in continuare, a se
vedea: AA2, p. 195, doc. 291: Fabricius catre Ministerul german de
Exteme, 15 aprilie 1939; idem, p. 212, doc. 317: Rumanien und die
englische Einkreisungsaktion, insemnarile Sectiei Politice a Ministerului
de Externe, la 10 iulie 1939.33BFP, seria 3, vol. 4, pp. 579-580, doc. 602: Hoare catre Halifax,
2 aprilie 1939, ora 18.10; idem, pp. 577-578, doc. 601: Hoare catre
Halifax, 2 aprilie, ora 14.
102 RELA TI IL E GER MA NO-ROM ANE (1930-1940)
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 38/64
la 1aprilie, regele Carol i-a comunicat confidential ministrului
plenipotentiar britanie ca, in caz de nevoie, Romania ar accepta
..ajutorul sovietic"; dar, avand in vedere opinia publica din
Romania, el spera ca „apropierile“ de Uniunea Sovietica vor
fi linute in cel mai strict secret.34In timp ce mai era in curs schimbul de vederi dintre guvemul
britanie §i cel roman, prim-ministrul Chamberlain, in baza unor
mformatii care vorbeau despre un pcricol iminent pentru
Polonia35, s-a considerat obligat sa anunte in Camera Comu-
nclor, la 31 martie, garantiile date de Marea Britanie Poloniei.36
Ministml plenipotentiar britanie a asigurat guvernul roman ca
planul de garantii privitor la Romania nu se va modifica prinaceasta actiune intervenita intre timp.37
GAR A NJ I I L E A NGLO-FRANCEZE PENTRU ROMA NIA 103
34BFP, seria 3, vol. 4, pp. 578-579, doc. 602: Hoare catre Halifax,
aprilie 1939. Cf. §i BONNET, vol. 3, p. 218, nota 1. Declaratia regelui
( 'arol surprinde daca se are in vedere pozitia romaneasca din vara anului
1938; ea aminteste de acordul de principiu pentru trecerea trupelor
■.ovietice prin Romania in cazul unei agresiuni germane impotriva
( 'dioslovaciei in 1936-1937 §i poate fi probabil explicata prin faptul ca
i cgele Carol n-a mai luat in considerate posibilitatea unui atac german,
•i jn ca aprobarea lui ar fi fost fara urmari practice. Declaratia lui Carol
inseamna sfar§itul indelungatei politici romano-polone comune fata de
1Iniunea Sovietica.
35 Despre iminenta unui atac german impotriva Poloniei era
prematur sa se vorbeasca, deoarece abia dupa ce guvemul polonez a
a-spins propunerile germane din 21 martie, Hitler s-a gandit la un atacI'mnan impotriva Poloniei in toamna (cf. GREINER, p. 30). In Directi va
din 3 aprilie cu privire la pregatirea unitara a fortelor armate in 1939—
1940, Hitler a ordonat, in partea a doua, pregatirea unui atac impotriva
Poloniei, care sa poata fi pus oricand in practica, incepand de la data de
I septembrie 1939 (Planul Alb) (C-120).
36BFP, seria 3, vol. 4, p. 553, doc. 583; Halifax catre Hoare, 31 martie
1939, ora 15.50; idem, pp. 578-579, doc. 602: Hoare catre Halifax,
’ aprilie 1939. NAMIER, vol. 1, p. 129: presa engleza astepta la 31 martie>1o declaratie de garantie a Marii Britanii pentru Romania.
17 BFP, seria 3, vol. 4, p. 553, doc. 583: Halifax catre Hoare, 31 martie
1939, ora 15.50.
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 39/64
104 REL ATII LE GERM A NO-ROM A NE (1930-1940)
Dar, in zilele urmatoare, doua evenimente au facut ca partea
britanica sa ezite in privinta acordarii de garantii Romaniei.
Cu prilejul vizitei sale la Londra, Beck, ministrul de externe
al Poloniei, a obiectat, chiar in cursul primei convorbiri din
dimineata zilei de 4 aprilie38 cu Halifax, ministrul de exteme
britanie, impotriva unui sprijin unilateral acordat Romaniei in
toate problemele. Aceasta ar pune Ungaria in totala dependents
de Germania. Pana in prezent, nici Ungaria, §i nici Italia nupot fi considerate partizane neconditionate ale Germaniei. In
dupa-amiaza aceleia§i zile, Beck i-a sugerat prim-ministrului
Chamberlain39 ca ar fi bine sa se poarte mai intai tratative
polono-romane asupra celui mai avantajos mijloc pentru toti
participants de a ajuta Romania. El avea, in primul rand, in
vedere un sprijin economic din partea puterilor occidentale,
urmand ca problema garantiei politice pentru Romania sa ramana
pentru moment deschisa. Guvemul [de la Varsovia] va informacabinetul britanie despre mersul convorbirilor polono- romane
preconizate.
In cursul convorbirilor cu Beck, la oamenii de stat brita-
nici aparusera indoieli serioase cu privire la oportunita-
tea unei garantii acordate Romaniei, iar evenimentele din
spatiul mediteraneean care au urmat imediat au facut ca Roma
nia sa iasa din preocuparile guvernului englez. La 7 aprilie
1939, dupa multe ezitari, M ussolini a dat curs unei actiuniplanuite inca din primavara anului 1938, §i anume ocuparea
38BFP, seria 3, vol. 5, pp. 2-3, doc. 1: insemnari cu privire la con-
vorbirea dintre Halifax §i Beck, 4 aprilie 1939, ora 11.
39BFP, seria 3, vol. 5, p. 15, doc. 11: insemnari cu privire la con-
vorbirea dintre Chamberlain ?i Beck, 4 aprilie 1939, ora 17; idem, p. 32,
doc. 10: insemnari cu privire la convorbirea dintre Chamberlain si Beck,
5 aprilie 1939, ora 17; idem, pp. 36 §i urm., doc. 11: scrisoarea lui
Anthony Eden catre Halifax cu privire la convorbirea dintre Eden $iBeck, 5 aprilie 1939; idem, p. 48, doc. 16: insemnari cu privire la
hotararile luate in convorbirile britano-polone din 4-6 aprilie 1939,
partea a Ill-a, punctul 6.
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 40/64
Albaniei.40Prin aceasta, Grecia §i, implicit, interesele britanice
pareau amenintate.
Pentru a-§i atinge totusi tinta, regele Carol 1-a trimis in
misiune secreta la bondra41pe A lexandru Cretzianu, secretar
general in M inisterul de Externe al Romaniei. El a fost primit
la 10 aprilie de ministrul de exteme Halifax, caruia i-a prezentatdin nou cererea insistenta a Romaniei de a i se da imediat garan-
(iile britanice §i franceze, fara a se astepta rezultatul convor
birilor romano-polone. In continuare, el a subliniat ca declaratia
din 31 martie 1939, prin care Marea Britanie da garantii Poloniei,
a provocat confuzie in Romania, pentru ca in aceasta decla
rable se vorbe§te despre independent Poloniei, §i nu despre
integritatea frontierelor ei. Dar tocmai aceasta din urma ar fi
esentiala pentru Romania. Tinand seama de o eventuala reactie
germana, guvemul Romaniei nu se poate ralia, in nici un caz,
unui sistem de securitate colectiva la care participa Uniunea
Sovietica. De aceea, el sprijina, ca §i in trecut, declarative unila
teral britanica si franceza.42
In ciuda primirii politicoase facute lui Cretzianu de catre
ministml de exteme Halifax, misiunea sa la Londra n-a avut
succes. In schimb, in vizita pe care a facut-o in continuare inFranta, el a reusit sa-1convinga cu argumentele sale pe prim-mi-
nistrul Edouard Daladier.43La 12 aprilie 1939, cabinetul francez
a hotarat sa acorde Romaniei acelasi sprijin ca si Poloniei, adica
sa dea garantii acestei tari.44
40 Enno von Rintelen: Mussolini als Bundesgenosse, Tubingen ?iStuttgart, 1951, pp. 52 ?i 59; KORDT, p. 150; SCHMIDT, p. 434;
WEIZSACK ER, p. 221.41BFP, seria 3, p. 74, doc. 17: Halifax catre Hoare, 10 aprilie 1939.42Acelea i argumente le-a adus Gr. Gafencu ministrului plenipotentiar
britanie la 11 aprilie (BFP, seria 3, vol. 5, p. 84, doc. 41: Hoare catre
Halifax, 11 aprilie 1939).
43Acest lucru reiese din BFP, seria 3, vol. 5, pp. 91-92, doc. 44: Hoare
catre Halifax, 12 aprilie 1939, ora 20 (comunicare facuta de Gafencu
lui Hoare).44BFP, seria 3, vol. 5, pp. 96-97, doc. 59: aide-memoire din 12 aprilie
1939 al ambasadorului francez la Londra.
GARA NJ HL E AN GLO-FRANCEZE PENTRU ROMA NIA 105
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 41/64
In dimineata aceleia§i zile, ambasadorul britanie la Paris a
prezentat eabinetului francez declaratia premierului britanie, potri-
vit careia Marea Britanie intentiona sa garanteze la 13 aprilie
integritatea Greciei. Chamberlain a propus guvernului francez
sa se alature declaratiei de garantie pentru Grecia. Fara a-§i
consulta cabinetul45, Daladier s-a declarat de acord, propunand,
la randul sau, guvernului britanie sa includa §i Romania in garantii.
Cabinetul britanie insa, in ciuda reinnoitei cereri a Romaniei46,
la inceput a refuzat47§i, dupa multe ezitari §i cu mari rezerve,§i-a dat asentimentul abia in dupa-amiaza zilei de 13 aprilie:
de.si guvemul britanie isi mentine punctul sau de vedere48, totu§i
in „interesul solidaritatii“ nu poate ramane indiferent fata de apc-
lul staruitor al prim-ministrului Daladier dc a include, dupa-a
miaza, Romania In planuita declaratic publica49, tinand seama
§i de faptul ca in trecut guvemul Frantei a venit deseori in
intampinarea eabinetului britanie.
Declaratiilc publice facute de premieml britanie In Camera
Comunelor In dupa-amiaza zilei de 13 aprilie §i concomitent
dc prcmierul francez in fata presei erau concepute in tcrmeni
gencrali, deci nu sc refereau concret numai la Germania. Pentru
acordarea proiectatului ajutor anglo-francez, se punea conditia
45BFP, seria 3, vol. 5, p. 105, doc. 53: ambasadorul britanie la Paris
catre Halifax, 13 aprilie 1939.
46 BFP, seria 3, vol. 5, pp. 105-106, doc. 54: Hoare catre Halifax,
13 aprilie 1939 (primit la ora 11.15).
47BFP, seria 3, vol. 5, pp. 96-97, doc. 49: aide-memoire din 12 aprilie1939 al ambasadorului francez la Londra.
48BFP, seria 3, vol. 5, pp. 107, doc. 57: Halifax catre ambasadorul
britanie la Paris, 13 aprilie 1939.
49BFP, seria 3, vol. 5, pp. 108, doc. 58: ambasadorul britanie la Paris
catre Halifax, 13 aprilie 1939 (Daladier adreseaza multumiri guvernului
britanie). Deosebirea dintre pozitia franceza §i cea britanica a fost rezu-
mata de ambasadorul francez la Londra in felul urmator: Daladier consi
dera ca principalul obiectiv al Germaniei ar fi Romania, pe cand partea
britanica era de parere ca principalul pericol venea din partea Italiei
(p. 113, doc. 66).
106 RELAJIILE GERMANO-ROMANE (1930-1940)
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 42/64
ca guvernul roman sau cel grec sa declare ca este „in interesul
lor vital“ sa „opuna rezistenta cu toate fortele militare nationale“
unei „actiuni care ameninta in mod vadit independenta Romaniei
sau a Greciei“.50Din tsatativele purtate, reie§ea insa clar ca se
va avea in vedere numai o eventuala agresiune germana, respec-
tiv, in cazul Greciei — o agresiune italiana.Prin acordul anglo-turc din 12 mai 1939, valoarea garan-
(iei pentru Romania a mai crescut, deoarece prin acest acord
Turcia i§i asuma obligatia de a se alatura Marii Britanii §i
Frantei, daca acestea ar considera ca este cazul ca garantia sa
fie pusa in practica §i sa intervina ele insele.51Inca la 8 aprilie,
Gafencu §i ministrul turc de exteme, $iikru Sara oglu, au
convenit, in cadrul unei convorbiri purtate la [stanbul, ca, „dacaevenimentele vor obliga fie Romania sau Turcia, fie ambele
state impreuna sau Antanta Balcanica in ansamblul ei sa aleaga
si sa adopte o pozitie ferma intre cele doua grupari care stau
astazi fata in fata..., Romania §i Turcia se vor alatura acelei
gmpari care se une§te si se organizeaza pentru a opune in
comun rezistenta tendintelor de hegemonie care le ameninta
independenta §i securitatea11.52
GARANTI IL E A NGL O-FRANCEZE PENTRU ROMA NIA 107
50Textul declaratiei britanice si franceze de garantie in PV, vol. 3,
2, pp. 1046-1048.
51GR. GAFENCU, vol. 1, p. 372. Textul declaratiei este mai putin
echivoc (cf. AA2, p. 212). In aceasta privinta, cf. BFP, seria 3, vol. 6,
pp. 17-18, doc. 12. Hoare catre Halifax, 19 iunie 1939; idem, pp. 18-19.
Doc. 13: Hoare catre Halifax, 9 iunie 1939; idem, pp. 78-79, doc. 59:
Hoare catre Halifax, 15iunie 1939; idem, pp. 146-147.doc. 131: Hoarecatre Halifax, 22 iunie 1939; idem, p. 166, doc. 144: Halifax catre Hoare,
24 iunie 1939.52GR. GAFENCU, vol. 2, pp. 135-136: note secrete la protocolul
secret cu privire la convorbirea Gafencu-Sara90glu din 8 aprilie 1939,
punctul 3. $i BFP, seria 3, vol. 5, p. 295, doc. 278: insemnari cu privire
In convorbirea Halifax-Gafencu din 24 aprilie 1939, ora 11, in care
( iafencu i-a expus ministrului englez de exteme continutul acestor note,
in timp ce in cursul vizitei facute la Berlin la 18 aprilie 1939 a raspunsevaziv la o intrebare a ministrului de exteme al Reichului in legatura cu
convorbirea sa cu ministrul de externe al Turciei (PS-1872, p. 8).
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 43/64
Garantia anglo-franceza a fost primita de Romania „cu vie
satisfaetie“, dupa cum a declarat, la 16 aprilie, in fata presei
Armand Calinescu53, noul prim-ministru roman.54 Intr-adevar,
datorita conditiilor favorabile, politica Romaniei a reu§it sa
obtina tocmai acea alianta anglo-franceza spre care nazuise de
la bun inceput.
Din partea Germaniei, s-a incercat o contraactiune55la 12 apri
lie 1939, cu o zi inaintca declaratii lor facute de guvemul bri-
tanic §i dc cel francez. Intr-o nota adresata §efilor misiunilor
germane din diverse state, intre care §i Romania, ministml de
exteme al Reichului a cemt ca, in cadml convorbirilor pe care
le vor purta cu oamenii de stat straini, diplomatii germani sa
exprime dorinta „ca alte state sa nu se mai lase pacalite de
§arlatania engleza [...]. Vom considera orice participare sau
legatura cu asemenea combinatii ca indreptate impotriva
noastra §i ne vom pregati in mod corespunzator“.56Dar Ger
mania a renuntat la un demers oficial. A ceasta incercare de ainfluenta in ultimul ceas guvemul roman nu s-a soldat cu
rezultatul dorit.
Pretinsa amenintare a Romaniei de catre Germania a servit,
dupa cum am vazut, exclusiv obiectivelor politice ale guver
nului roman. Aceste zvonuri erau insa legate de o amenintare
efectiva, existenta, pana la un anumit grad, din partea Ungariei
§i care aproape ca a acutizat criza. In sine, ocuparea Ucrainei
53La 8 martie 1939, regele Carol 1-a numit pe Armand Calinescu —
vicepre?edintele Consiliului de Mini tri si ministrul afacerilor interne —
succesor al defunctului pre§edinte al Consiliului de Mini?tri, Miron Cristea
(Monatshefte fur auswdrtige Politik, 1939, pp. 336-337).
54PV, vol. 3,2, pp. 1046-1047, reprodus dupa: L 'Independance rou-
maine din 16 aprilie 1939.
55AA2, p. 193, doc. 28: ministrul de exteme al Reichului catre dife-
rite misiuni diplomatice germane din Europa, 12 aprilie 1939. Cf. si
GR. GAFENCU, vol. 2, p. 131.
56AA2, p. 193, doc. 28: ministrul de exteme al Reichului catre diferite
misiuni diplomatice germane din Europa, 12 aprilie 1939.
108 RELATIILE GERMANO -ROMANE (1930-1940)
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 44/64
subcarpatice de catre trupele ungare era bine-venita pentru
guvemul roman, in primul rand pentm ca Romania era astfel
scutita de o vecinatate directa cu sfera de extindere a puterii
germane.57in plus, tlupa vizita ministmlui de exteme Gafencu
la Var§ovia, la 4-6 martie, pentru Romania58nu mai putea fivorba de a ft luata prin surprindere.
in cursul convorbirilor purtate in capitala Poloniei, Beck
a ridicat problema impartirii intre Ungaria §i Romania a
Ucrainei subcarpatice, discutata inca in octombrie 1938 la
Galati §i respinsa atunci de partea romana.59Acum, spunea
Beck, Ungaria ar fi dispusa sa cedeze Romaniei coltul de sud-
est, locuit de romani, al teritoriului respectiv. Gafencu a respinspropunerea.
Cand, la 14 martie, maghiarii au intrat In Ucraina subcarpa-
tica, guvernul polon a propus Romaniei sa procedeze la fel.
Guvemul roman a raspuns insa ca va interveni numai daca va
intra §i Polonia, care sa preia un teritoriu intre zona de ocupatie
ungara si cea romana. Avand in vedere ca Polonia nu a acceptat
aceasta sugestie, guvemul roman a cemt Ungariei sa renunte
la ocuparea coltului de sud-est al Ucrainei subcarpatice. La
raspunsul guvernului ungar ca, „din motive tehnice“, tmpele
nu mai pot fi retinute, Romania a conpentrat trupe la frontiera.60
Contramasurilc ungare au avut drept urmare noi concentrari de
GARANTI IL E A NGL O-FRAN CEZE PENTRU ROMA NIA 109
57BFP, seria 3, vol. 4, anexa 4, p. 615: „Memorandum al ForeignOffice cu privire la situatia creata dupa ocuparea Cehoslovaciei §i cu
privire la politica guvernului britanie", 29 martie 1939; la aceasta, anexa 2:
„Situatia in tarile din Europa centrala §i de est“, p. 618: capitolul cu privire
la Romania.
58SZEMBEK, p. 425: nota din 8 martie 1939.
59In legatura cu aceasta §i cu ce urmeaza: BFP, seria 3, vol. 5, p. 62,
doc. 28: ministrul plenipotentiar britanie la Budapesta catre Halifax, 7 apri
lie 1939: punctul 6.60 BFP, seria 3, vol. 4, p. 280, doc. 294: Hoare catre Halifax,
16 martie 1939; idem, p. 291, doc. 307: Hoare catre Halifax, 17 martie
1939.
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 45/64
110 RELA TIIL E GERM A NO-ROM A NE (1930-1940)
trupe romanesti61 si, in cele din urma, masuri de mobilizare
intr-un cadru mai larg.62
Diplomatia britanica a depus, impreuna cu guvemul polon
§i cu cel francez, eforturi de mediere §i au recomandat ambelor
parti moderatie.63E posibil insa ca presiunea germana sa fi fost
factorul care a detcnninat realmente guvemul ungar sa-si schimbe
atitudinea, prilejuind astfel calmarea situatiei.64
Acordul economic germano-roman din 23 martie 1939
Acordul economic germano-roman care, la izbucnirea crizei
europene de la mijlocul lui martie 1939, era pe punctul de a
fi incheiat, apartinea, in ce prive§te premiselc politice, unei
perioade anterioare, adica perioadei de aparenta intelegere intre
marile puteri europene, drept care era de a§teptat o evolutie
calma.
61SCHULTHESS, 1939, pp. 590-591: cuvantarea presedintelui Consi
liului de Mini§tri, Armand Calinescu, din 27 martie 1939 in fata Con
siliului National Superior al Frontului Renasterii Nationale; se pare ca,
la 14 martie, cinci corpuri de armata ungare erau deja masate la granita
cu Romania. Ministrul de exteme Gafencu a spus intr-o cuvantare tinuta
in aceea i zi ca trupele ungare nu vor trece in Ucraina subcarpatica impo
triva vointei Romaniei. La Varsovia, el declarase ca ar prefera sa-i vada
mai degraba pe unguri in Ucraina subcarpatica, decat pe oricine altcineva
(SZEMBEK, p. 425, nota din 8 martie 1939).62BFP, seria 3, vol. 4, p. 443, doc. 467: Hoare catre Halifax, 21 martie
1939; BONNET, vol. 3, pp. 187-188.
63BFP, seria 3, vol. 4, pp. 362-363, doc. 392: ambasadorul britanie
la Var§ovia catre Halifax, 17 martie 1939; idem, p. 389, doc. 427: Halifax
catre ambasadorul britanie la Varsovia §i catre ministrul plenipotentiar
britanie la Budapesta, 19 martie 1939; idem, p. 433, doc. 467: Hoare catre
Halifax, 21 martie 1939; idem, p. 484, doc. 502: Halifax catre Hoare si
catre ministrul plenipotentiar britanie la Budapesta, 23 martie 1939; idem,
p. 484, doc. 503: Halifax catre Hoare, 23 martie 1939.
64Acest fapt este mentionat in BFP, seria 3, vol. 4, p. 511, doc. 530:ministrul plenipotentiar la Budapestaa catre Halifax, 26 martie 1939.
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 46/64
Astfel, de partea germana a aparut ideea largirii relatiilor
economice ale Reichului cu tarile din Sud-Est printr-un gen
cu totul nou de acorduri economice.65Dupa anexarea Austriei,
Helmuth Wohlthat, director ministerial la Departamentul
planului cvadrienal, a propus, intr-un memoriu adresat sefului
sau, Hermann Goring, „sa se uneasca din nou pe plan economic,
din initiativa germana, statele succesoare ale monarhiei
austro-ungare, care sa fie treptat incluse intr-o uniune vamala.
Totodata, sa se extinda legatura economica dintre Germania
§i statele succesoare, respectandu-se independenta lor politica41.
La intalnirea de la Leipzig dintre regele Carol §i Goring,
la 26 noiembrie 1938, Wohlthat a avut prilejul sa-si expuna
ideile in fata regelui Romaniei.66Carol s-a declarat de acord
„sa sprijine colaborarea sistematica pentru extinderea relatiilor
economice“.67 Pentru a face posibila planificarea pe termen
lung, urma ca, pe langa acordul comercial din 23 martie 193568,
in vigoare, cele doua guveme sa elaboreze un plan pe cinci sau
zece ani. Regele a manifestat interes deosebit pentru largirea
industriei romane§ti de armament. Prin extinderea fabricii de
avioane Junkers de la Brasov, urma sa fie intens stimulata fiinarmarea aeriana, neglijata pana atunci.69 Regele a apreciat
foarte mult §i scurtarea cu doua luni a termenului dc livrare a
utilajelor pentru producerea tunurilor antiaeriene de 2 cm. La
GARANTI IL E A NGL O-FRA NCEZE PENTRU ROMA NIA 111
65 Cele ce urmeaza se bazeaza mai ales pe comunicarea facuta
autorului de directorul ministerial Helmuth Wohlthat, la 6 ianuarie 1953.
66AdtAPol D, vol. 5, pp. 288-290, doc. 257: insemnarile lui Wohlthatcu privire la convorbirea dintre regele Carol §i Goring la Eilenburg (langa
Leipzig), 26 noiembrie 1938.
67 Consiliul de Ministri, in §edinta care a avut loc sub presedintia
regelui Carol, se declarase deja, la 3 octombrie 1938, pentru extinderea
relatiilor economice germano-romane (AdtAPol D, vol. 5, pp. 262-264,
doc. 231: Fabricius catre Ministerul de Exteme, 7 octombrie 1938).
68Amanunte in capitolul consacrat relatiilor economice germano-ro-
mane din prezenta carte.69 Cf. ?i: AdtAPol D, vol. 5, pp. 259-260, doc. 228: Fabricius catre
Ministerul german de Externe, 30 septembrie 1938; idem, pp. 262-264,
doc. 231: Fabricius catre Ministerul de Externe, 7 octombrie 1938.
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 47/64
112 RELATI IL E GERM A NO-ROM A NE (1930-1940)
incheierea convorbirilor, s-a convenit ca Wohlthat sa vina cat
mai curand posibil la Bucuresti, pentru a purta tratative pre-
liminare cu ministrii romani de resort, indeosebi cu Mitita
Constantinescu, guvernator al Bancii Nationale §i ministru al
economiei nationale. Dupa uciderea lui C. Zelea Codreanu70,
contactul a fost intrerupt temporar. Abia in lunga convorbire
dintre Gafencu §i Fabricius, din noaptea de 30 spre 31 ianuarie
1939, ministrul de exteme a transmis incuviintarea guvernului
sau de a se Tncepe tratativele preliminare. Cu acordul regelui,la 31 ianuarie, Gheorghe Bratianu a plecat la Berlin, pentm a
sonda opinia lui Goring privind posibilitatea de a se relua
convorbirile.71 In discutiile purtate la 1febmarie cu Goring §i
Wohlthat, Bratianu a promis „sa decida cat mai curand la
Bucuresti daca de partea romana exista disponibilitate pentm
tratative economice intr-un cadm mai larg, asa incat acestea
sa poata avea §anse de succes. Daca, dupa cum spera, exista
premise pentm succesul convorbirilor, atunci, dupa parerea sa,
ar ft bine ca, imediat dupa sosirea sa, domnul director ministerial Wohlthat sa poata avea o intrevedere cu regele §i sa ia
apoi legatura cu mini§trii respectivi“.
Astfel, la mijlocul lunii febmarie 1939, Wohlthat a putut pleca
la Bucuresti, pentm a incepe tratativele. Pentm a crea o atmosfera
favorabila, regele Carol a remaniat, la 2 febmarie, ministerele
mai importante. Noul ministm al economiei nationale era Ion
Bujoiu, in timp ce ministml de pana atunci al economiei, Mitita
Constantinescu, guvematorul Bancii Nationale, care avusese o
atitudine rezervata fata de cererile germane, era ministm de
finante; ministml inzestrarii armatei era tot V ictor Slavescu.72
La 14 febmarie, Wohlthat §i Fabricius au raportat, intr-o
telegrama comuna adresata ministmlui de externe german,
70 C f vol. de fata, pp. 90-91.
71AdtAPol D, vol. 5, pp. 318-319, doc. 282: insemnari ale consi-
lierului de legatie Heinburg, 3 febmarie 1939.
72Ministrul aerului si marinei a ramas generalul Paul Teodorescu,
ministm de interne $i vicepre edinte al Consiliului de Mini tri (care afost numit §i ad-interim la Ministerul de Razboi) — Armand Calinescu.
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 48/64
rezultatele primelor convorbiri73: „Imediat dupa sosirea sa,
directorul ministerial Wohlthat a fost primit de rege, care a
evocat convorbirea avuta cu feldmaresalul Goring la Leipzig.
S-a discutat pe larg osibilitatea unei stranse colaborari eco
nomice. Regele s-a pronuntat pentru legarea intr-o larga masura
a economiei romane§ti de Germania. A reie§it ca bazele pentru
programul economic au fost pregatite de ministrul de exteme
Gafencu, ministml economiei nationale Bujoiu, ministml inzes-
trarii armatei Slavescu §i ministml de fmante Constantinescu,
sub conducerea directa a regelui.
Intr-o alta convorbire intre Wohlthat, ministml de exteme
§i ministml economiei, s-a confirmat inca o data intentia de a
se stabili o apropiere pe termen lung de Germania: «In general,
Germania va trcbui sa-§i reia pozitia economica dominanta in
Romania, detinuta inainte de 1914.» Avand in vedere bunavo-
inta Romaniei, e necesar sa se stabileasca printr-o conventie
urmatorul program de promovare a relatiilor economice dintre
cele doua tari:
I. Pentm stimularea §i asigurarea livrarilor de marfuri
romane§ti catre Germania, sunt necesare urmatoarele:
1. Autoritatile §i organizatiile economice ale ambelor parti
sa stabileasca intre ele legaturi sistematice, in vederea adap-
tarii productiei romane§ti la necesitatile germane, indeosebi in
domeniul agriculturii;
2. Investitii §i participari de capital, m vederea crearii unei
industrii petroliere romano-gennane;
3. Prospectarea §i exploatarea in comun a bogatiilor naturale
ale Romaniei;
4. Elaborarea unui plan pentm industria lemnului §i partici-
parea Germaniei la exploatarea forestiera (inlaturarea evreilor
din industria lemnului).
II. Romania este de acord cu:
GARANTIIL E A NGL O-FRANCEZE PENTRU ROMA NIA 113
73 AdtAPol D, vol. 5, p. 327, doc. 293: Wohlthat §i Fabricius catre
Ministerul de Exteme, 14 februarie 1939.
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 49/64
114 RELA TII L E GER M A NO-ROM A NE (1930-1940)
1. Coordonarea reciproca §i colaborarea industriei romane §i
germane, cu luarea in considerate a intereselor germane de export;
2. Completarea §i standardizarea armamentului armatei
romane, indeosebi a aviatiei militare, cu ajutor german;
3. Construirea industriei de armament pe baza germana;
4. Colaborarea in transporturi, indeosebi constructia de
§osele §i de cai navigabile74 [...].Daca acest obiectiv va fi atins, Germania va ocupa intr-ade-
var o pozitie dominanta in Romania. Intrucat comisia guvema-mentala e con§tienta de acest fapt §i considera ca atingerea
acestui obiectiv este in interesul tarii sale, avem convingerea
ca ar trebui folosit un prilej atat de favorabil pentru a lega de
noi aceasta tara.“Loctiitorul §efului sectiei de politica economica din Minis
terul dc Exteme, ministml plenipotentiar dr. Carl Clodius, nu
era chiar atat de optimist75: „Consider corect sa se dea curs
propunerilor romanilor de a se incheia o conventie dc larga
colaborare economica cu Germania. De§i nu trebuie sa ne facemiluzii, ci sa fim con§tienti ca, in unele privinte, in aceasta con
ventie vor fi mai degraba vorbe fmmoase decat succese efective,
totusi n-ar fi indicat sa lasam sa ne scape prilejul oferit de partea
romana. Slavescu §i Bujoiu §i, intr-o oarecare masura, ministmlde exteme Gafencu pot fi considerati adepti ai colaborarii
economice cu Germania. Exista temerea ca o constelatie dc
personalitati atat de favorabila, care se deosebe§te fundamental
de aceea din decembrie 1938, sa nu se mai iveasca chiar atat
de curand.76Aprecierea ca, prin aceasta conventie, Germania ar
74Grupul s-a scindat.
75AdtAPol D, vol. 5, pp. 328-329, doc. 294: insemnarile ministrului
plenipotentiar, dr. Clodius, 15 februarie 1939.76La fiecare dintre puncte, Clodius a luat pozitie in felul urmator:
„La I, 1: Cultivarea soiei a dat rezultate bune, ea e insa pentru noi
deosebit de costisitoare, deoarece preturile sunt inca mult peste cele de
pe piata mondial! La alte incercari de felul acesta, va trebui sa ne gandim
ca, daca vreodata cultivarea va fi pornita pe o baza mult mai larga, nuva putea fi abandonata fara pierderea prestigiului. Cheltuielile trebuie,
asadar, calculate pentru o perioada mai indelungata.
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 50/64
obtine o pozitie economica dominanta in Romania nu e tocmai
exacta, intrucat ea detine de cativa ani aceasta pozitie domi
nanta. Pe baza ultimelor intelegeri, din 10 decembrie 1938,
comertul cu Germania reprezinta deja aproape 50% din
comertul exterior al Romaniei. O cre§tere mult mai importanta
a acestei cifre nu va putea fi atinsa probabil nici in cadrul unuiprogram special de constructii. In plus, avand in vedere
comportarea partenerilor romani la tratative, a§a cum s-a spus
§i mai sus, in unele probleme vor fi, probabil, doar vorbe fru-
moase §i constatari teoretice. Oricum, este de a§teptat un nou
impuls; chiar motivele politice mentionate mai sus pledeaza
pentru acceptarea propunerilor romane§ti.“
Dupa reintoarcerea in capitala Reichului, la 22 februarie,Wohlthat a intocmit o nota77despre rezultatul convorbirilor §i,
GA RA NJ II L E ANGL O-FRANCEZE PENTRU ROMA NIA 115
La I, 2: Investitiile de capital in industria petroliera nu vor mai putea
sa fie finantate, mai ales la inceput, prin livrari relativ mici. Viramente
de capital sunt inevitabile, dar efectuarea lor prin cliring este greoaie.
E indoielnic daca vreuna dintre societatile romane$ti existente ar puteafi preluata in mod avantajos.
La I, 3: Prospectiunile geologice vizand eventuale zacaminte dediferite minereuri sunt, desigur, foarte interesante.
La I, 4: In ceea ce prive§te lemnul, planul nu va avea rezultate mari,
deoarece §i in momentul de fata cumparam deja pana la limita superioara
a posibilitatilor. Tot1151, excluderea evreilor din comertul cu lemne prezinta
interes.
La II, 1: E vorba numai despre un principiu, practic livram de pe
acum utilaje industriale oriunde ni se ofera posibilitatea §i in masura in
care putem livra. Situatia va ramane neschimbata §i in viitor.La II, 2: Foarte interesant §i important, deoarece compensatia prin
cliring trebuie neaparat intarita prin exportul german in Romania.
La II, 3: O atitudine oarecum rezervata ar ft indicata. Sa nu livram
mai mult decat ar putea cumpara Romania din alte tari.
La II, 4: Intr-o oarecare masura, e greu, deoarece preturile sunt
calculate In lei, iar costul ma§inilor si al celorlalte articole este relativ
scazut. Cu toate acestea, ar fi, desigur, interesant sa incheiem o tranzactie
in ceea ce prive$te ma§inile necesare pentru constructia de $osele.“77AdtAPol D, vol. 5, pp. 336-339, doc. 306: Wohlthat catre Wiehl,
27 februarie 1939, cu o Nota cu privire la convorbirile avute cu guvemul
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 51/64
impreuna cu sectia juridica a Ministerului de Externe, a stabilit
cadrul formal al acordului, intr-o prima forma.
La 8 martie 1939, Wohlthat a plecat din nou la Bucuresti,
investit cu depline puteri de guvemul Reichului pentm inche-
ierea acordului78, fara instructiuni definitive din partea minis
trului german de exteme.79 Intr-un raport catre M inisteml de
Exteme, directoml ministerial a subliniat cat de importanta era
sosirea sa tocmai in acel moment, intrucat, „sub presiunea mereucrescanda exercitata de Franta §i Anglia impotriva incheierii
acordului, exista pericolul ca membrii eabinetului favorabil
colaborarii cu Germania sa fie demi§i“.80
Interventia germana in Cehoslovacia, care a dus, la 15 martie,
la instituirea Protectoratului Cehiei §i Moraviei, a ingreunat mult
tratativele81, cu atat mai mult cu cat trebuiau invinse importante
reticente de ordin economic ale partenerului roman. Critica partii
romane se referea, in primul rand, la planificarea pe termcnlung, de cinci ani, §i la supravegherea indeplinirii acesteia din
partea consiliului guvemamental german §i roman. Planificarea
§i repartizarea pe termen lung urmau sa se aplice numai la
116 RELA TI IL E GERM A NO-ROM A NE (1930-1940)
roman la 13-22 februarie 1939, la Bucuresti. „Rezultatul convorbirilor
poate fi cuprins in urmatoarele: Romania e gata sa semneze «un acord
cu privire la stimularea relatiilor economice dintre Reichul german §i
Regatul Romaniei». A cest acord ar ft trebuit sa se aplice, impreuna cuacordul comercial din 1935 §i acordul cu privire la schimbul de marfuri
§i plati din 1935-1937 §i sa constituie baza pentru o colaborare stransa
$i sistematica de lunga durata."
78 in general, inainte §i in timpul razboiului, Ministerul de Exteme
era cel care incheia acordurile economice sau comerciale, in numele
tuturor partilor interesate (M inisterul Economiei, Ministerul Finantelor,
Ministerul A liinentatiei, Planul cvadrienal; Banca Nationala Germana,
OKW, mai tarziu §i pentru Ministerul Armamentului §i Productiei de
Razboi si Planificarea Centrala).
79AdtAPol D, vol. 5, p. 341, nota 1.
80 Ibidem.
81Cu privire la dificultatile politice aparute de mai inainte, cf:.AdtAPol
D, vol. 5, pp. 340-341, doc. 309: Fabricius catre Ministerul german de
Exteme, 3 martie 1939; idem, p. 341, nota 1.
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 52/64
marile proiecte de dezvoltare. Problema cea mai dificila era
cererea germana de a se crea o zona libera in portul Galati82,
a carci amenajare viza dirijarea pe Dunare, intr-o masura mai
mare ca pana atunci, a comertului german cu tarile riverane la
Marea Neagra §i cu tarile Orientului. Cauza reala a opozitiei
Romaniei trebuia cautata in teama cercurilor conducatoare ale
economiei romane§ti ca acordarea unor concesii atat de mariin domeniul economiei ar putea avea in timp consecinte contrare
politicii exteme traditionale a Romaniei.
Teza lui Tilea — in intregime inventata — despre un ultima
tum german a fost combatuta fara dificultate de delegatia econo
mica germana. La 18 martie, Fabricius a reu§it sa determine
agenda romana de presa „Rador“ sa dea o dezmintire.83Totu i,
tocmai in acele zile, atitudinea negociatorilor romani a devenit
mai rigida. Abia in noaptea de 22 spre 23 martie, ministmlplenipotentiar german si delegatia economica germana au reus it
sa inlature ultimele dificultati, astfel incat, in dimineata zilei
de 23 martie, acordul a putut fi semnat §i dat publicitatii .84/85
In afara de cei doi conducatori ai tratativelor, Wohlthat,
directoml ministerial, §i Bujoiu, ministml economiei, acordul
82Comunicare facuta autorului de dr. Fabricius, la 8octombrie 1952.
83 Idem.84Tratativele cu privire la acordul economic erau secrete — a$a cum
se si obi§nuieste in cazul tratativelor economice. Chiar §i formele initiale
purtau mentiunea „secret“. Regele Carol a procedat pe deplin corect cand
a refuzat sa dea, la 21 martie 1939, vreo informatie ministrului plenipo
tentiar britanie (BFP, seria 3, vol. 4, p. 419, doc. 453: Hoare catre Halifax,21 martie 1939). Cand afirmatiile nesabuite ale lui Tilea au devenit
cunoscute, Wohlthat a propus guvernului Germaniei $i delegatilor romani
sa dea publicitatii textul acordului. Ambele guveme s-au declarat de acord
(comunicare facuta autorului de directorul ministerial Wohlthat, la 6 ianuarie 1953).
85In mai 1939, guvernul spaniol a cerut guvernului german incheierea
unui acord asemanator mtre Germania §i Spania. Wohlthat a fost m mai
?i octombrie 1939 la Madrid pentru tratative. In vara anului 1939, a
incheiat acorduri asemanatoare cu Japonia §i cu Manchuko (comunicare
facuta autorului de directorul ministerial Wohlthat, la 6 ianuarie 1953).
GARANTII LE ANGL O-FRANCEZE PENTRU ROMA NIA 117
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 53/64
118 REL A J I IL E GERM A NO-ROM A NE (1930-1940)
a mai fost semnat de Gafencu, ministrul de externe, §i de
dr. Fabricius, ministrul plenipotentiar german la Bucuresti.86
Considerat din punctul de vedere al intereselor Romaniei,
acordul venea foarte mult in intampinarea cererilor germane.87
„Daca ar fi fost aplicat, inca de pe atunci economia Romaniei
s-ar fi adaptat in intregime Germaniei."88Dat fiind ca era vorba
numai de un acord-cadru, ale carui prevederi trebuiau specificate
detaliat in contracte separate, „acordul Wohlthat" n-a putut —inainte de izbucnirea razboiului — sa aiba efectul scontat. Nu
s-au mai semnat decat doua protocoale separate; unui dintre ele
reglementa colaborarea romano-germana in domeniul silvicul-
turii si agriculturii, celalalt se referea la dezvoltarea agriculturii
Romaniei „m toate ramurile ei“.89Fire§te, in timpul razboiului,
86Textul in Monatshefte fur auswartige Politik, 1939, pp. 371-373.
Declaratia ministrului afacerilor exteme al Romaniei, GrigoreGafencu, cu privire la semnarea acordului sublinia telurile pa§nice ale
ambelor state.
Motivele pe care Gafencu le specifics in memoriile sale (vol. 1, p. 310)
ca ar fi stat la baza incheierii de catre guvemul roman a acordului econo
mic cu Germania sunt simple nSscociri, deoarece tensiunea care apS-
ruse dupa asasinarea lui C. Zelea Codreanu fusese depS§ita incS de la
30-31 ianuarie 1939, in urma discutiilor dintre Gafencu $i Fabricius §i
in urma trimiterii lui Gheorghe BrStianu la Berlin. Afirmatia cS pe atunci
Romania ar fi fost amenintata de o „expeditie germana de pedepsire"
nu corespunde realitatii; probabil cS afirmatia aceasta e folositS de
Gafencu pentru a-§i scuza interventia in favoarea acordului Wohlthat.
87O interpretare detaliatS a acordului se gase te in insemnSrile Socie-
tatii germane de credit SA Romania. Situatia economica din primavara
anului 1939, cu referire specials la noul acord economic germano-roman,
este tratatS in studiul lui J osef Marz, Der deutsch-rumdnische
Wirtschaftsplan, publicata in 1939 la Berlin, in Osteuropa nr. 14 (1938—
1939), pp. 647-656. Cu privire la insemnStatea generala a acordului,
cf ?i HAGEN, pp. 275-276.
88KORDT, p. 151.89Aceste acorduri separate au fost incheiate la 15 mai si 20 iulie 1939.
(PV, vol. Ill, 2, pp. 1279-1280; Archiv fur Aussenpolitik und Lander-
kunde, 1939, pp. 467-468).
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 54/64
GARANTII LE A NGL O-FRANCEZE PENTRU ROMANIA 119
pc primul plan in relatiile economice au fost probleme nepre-
vazute la incheierea acordului. Ele vor fi abordate ulterior.90
Noul acord economic a lasat neatins „tratatul de comert,
stabilire si navigatie“, inch&at, la 23 martie 1935, intre Reichul
german si Regatul Romaniei91, dupa ale carui prevederi §i
acorduri aditionale se stabilea in continuare, prin protocoaleanuale, schimbul de marfuri romano-german. Noutatea o con-
stituia „elaborarea unui plan economic pe mai multi ani“. Intre
altele, acesta prevedea §i infiintarea de societati mixte roma-
no-germane pentru exploatarea §i valorificarea piritei cuproase,
precum si a minereului de crom §i mangan. De asemenea, se
prevedea infiintarea unei societati mixte romano-germane, care
sa se ocupe de exploatarea petrolului si de elaborarea §i indepli-
nirea unui program de forari.92Germania se declara de acord cu „livrarea de material de
razboi si echipament pentru armata romana, pentru marina si
aviatia militara, precum si pentru industria de armament11.93Prin
aceasta, se inlaturau temerile Romaniei, exprimate de Tilea la
16 martie la Foreign Office, cu privire la comenzile de arma
ment ale Romaniei in Cehoslovacia.94Astfel, Romania se afla
in situatia caracterizata de Gafencu prin cuvintele: ,,Garantata
tic Londra §i inarmata de Berlin".95
90 Cf. capitolul consacrat relatiilor economice germano-romane dinvolumul de fata.
91Reichgesetzblatt 1935, partea a Il-a, pp. 311-338.
92Articolul 1, punctele 3 b si 4. Aici si in continuare, renuntandu-se
la o relatare amanuntita, se releva numai punctele cele mai importante.
93Articolul 1, punctul 7. Cf. §i R-100: nota cu privire la informarea
de catre Fiihrer a comandantului trupelor de uscat, la 25 martie 1939: J 'iihrerul vrea sa faca comert cu arme cu tarile balcanice, insa numai con-
tra devize sau contra unor marfuri echivalente ca valoare cu devizele." —
OR. GAFENCU, vol. 2, pp. 95-96. in cursul vizitei la Berlin la 18-19 apri-
lie 1939, lui Gafencu i-au fost promise livrari ulterioare de munitii §iarme din Protectorat.
94BFP, seria 3, vol. IV, p. 284, doc. 298: nota lui Sir Orme Sargent,16 martie 1939.
95GR. GAFENCU, vol. 2, p. 142.
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 55/64
120 RELA TI IL E GER M A NO-R OM A NE (1930- 1940)
Noutatea §i deosebita importanta a acordului constau —
abstractie facand de planificarea sa pe termen lung (cel putin
cinci ani) — in primul rand in faptul ca stabilea urmatoarele:
1. Coordonarea reciproca a productiei celor doua tari in toate
domeniile.
2. Pentru a finanta dezvoltarea economiei nationale romane,
Germania punea la dispozitie capital §i valori reale. Sumele
investite trebuiau restituite din surplusul de productie astfel
realizat.Dar acordul mai stipula ca principiu ca planul economic
„trebuia sa tina seama de nevoile interne ale Romaniei, precum
§i de necesitatile relatiilor economice ale Romaniei cu celelalte
tari11.96Conventiile economice dintre Romania si Franta §i dintre
Romania si Marea Britanie, semnate — la scurt timp dupa
incheierea acordului romano-german — la 31 martie, rcspectiv
la 11 mai 193 997, corespundeau insa mai putin „necesitatilor
relatiilor economice ale Romaniei". Ele erau, in primul rand,
contramasuri politice ale Frantei §i Marii Britanii in intelegere
cu guvemul roman98, desi Bujoiu, ministml economiei in guver
nul Romaniei, a vorbit la 11 mai despre natura pur economica
a conventiilor." La acelasi nivel se situau si creditele acordate
de Marea Britanie, ce urmau sa fie folosite pentm achizitionarea
de material de razboi pentm armata romana.100
Astfel, in pofida marii importance economice a „acordului
Wohlthat11, Romania a ramas, pana in timpul razboiului, intre
marile fronturi politice care se conturau.
96Articolul 1— GR. GA FENCU, vol. 1, p. 310.
97Datele sunt luate dinZeitschriftfur auslandisches offentliches Recht
und Volkerrecht, nr. 10 (1940), p. 493.
98BFT, seria 3, vol. IV, anexa IV, pp. 615 $i urm.: capitolul despre
Romania, p. 618, punctul 20. Inca in noiembrie 1938, guvernul roman
a cerut sa se trimita o misiune comerciala britanica §i una franceza. Abia
la aceasta data a fost semnat acordul.
99SCHULTHESS, 1939, p. 591.
100DIRKSEN, p. 244: SCHULTHESS, 1939, p. 592.
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 56/64
GARANTJILE ANGLO-FRANCEZE PENTRU ROMANIA 121
Vizita ministrului de externe Gafencu la Berlin
La scurt timp dupa intrarea m functie, noul ministru de exteme,
Grigore Gafencu, a\nuntat intr-o convorbire cu insarcinatul
cu afaceri germane dr. Stelzer ca, mainte de a vizita alte tari,se va duce la Berlin.101Gafencu a spus acelasi lucru la 7 februa
rie ministrului plenipotentiar Fabricius.102Deci, desi initiativa
unei calatorii in Germania ii apartinea, Gafencu a comunicat
la 2 aprilie ministrului plenipotentiar britanie la Bucuresti ca
ministrul plenipotentiar german i-ar fi remis o invitatie a guver
nului Reichului de a face o vizita la Berlin. Invocand tensiunile
cu Ungaria, Gafencu pretindea ca initial ar fi refuzat, insa invi-tatia a fost repetata pentru 18 sau 19 aprilie, iar acum, dupa ce
a discutat cu regele, a acceptat-o.103In raspunsul adresat guver
nului Reichului, el ar fi adaugat ca, dupa vizita la Berlin, va
pleca la Bruxelles, Londra, Paris si M ilano.
Foreign Office a acceptat, dupa o oarecare ezitare, aceasta
initiativa a lui Gafencu de a vizita Anglia si, prin intermediul
ministrului plenipotentiar britanie la Bucuresti, i-a comunicat,la 10 aprilie, ministrului de exteme al Romaniei ca guvemul
britanie va fi bucuros sa-1 poata saluta la L ondra.104
Cu multa abilitate, Gafencu — mergand nu numai la Berlin,
ci §i la Londra §i la Paris — §i-a adaptat planul la noua situatie
creata dupa criza din martie 1939. In felul acesta, el a putut
101AdtAPol D, vol. 5, p. 317, nota 2.102AdtAPol D, vol. 5, pp. 321-322, doc. 286: Fabricius catre Minis
terul german de Exteme, 7 februarie 1933.
103 serja 3, vol. IV, pp. 580-581, doc. 604: Hoare catre Halifax,
2 aprilie 1939. Cf. si GR. GAFENCU, vol. 1, pp. 320-321. Invitatia
guvernului Germaniei a urmat in ziua de31 martie 1939, a?a cum reiese
dintr-o telegrama nepublicata, redata numai pe scurt, a ministrului britanie
la Bucuresti catre Foreign Office din31 martie 1939 (BFP, seria3, vol. IV,
pp. 580-581). Ea a fost discutata, probabil, cu ocazia prezentarii scrisorilorde acreditare de catre noul ministru plenipotentiar roman la Berlin, Radu
(Yutescu.
104 Idem, nota 2.
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 57/64
da vizitei sale la Berlin un caracter pur diplomatic105, succesul
politic scontat de partea germana devenind astfel discutabil.106
Pe de alta parte, aceasta vizita ca§tigase, ce-i drept, o impor
tanta ce nu fiisese intentionata, coincizand in timp cu un demers
diplomatic al presedintelui american. In ziua plecarii lui Gafencu,
la 15 aprilie, pre§edintele Franklin Roosevelt le-a adresat lui Hitler
§i lui Mussolini un mesaj in care le cerea sa dea asigurari ca nu
intentioneaza sa ia masuri militare impotriva unor state. Statele
respective erau enumerate §i, mtre ele, figura §i Romania.107Ca urmare, la 17 aprilie 1939, guvemul Reichului a adresat
majoritatii statelor mentionate, inclusiv Romaniei, „intrebarea
verbala, dar formala11„daca se simt amenintate de Germania11
§i daca guvernele lor ,,1-au autorizat pe pre§edintele Roosevelt
sa faca acest demers sau daca au determinat acest demers11.108
In ceea ce o privea, Romania dadea un raspuns clar, prin calato-
ria lui Gafencu la Berlin.
In timp ce Grigorc Gafencu a raspuns verbal la cele doua
intrebari cu un „nu“ categoric109, A lexandm Cretzianu, secretargeneral in Ministerul de Exteme, i-a dat insarcinatului cu afaceri
german la Bucuresti, dr. Stelzer, „un raspuns destul de ambi-gUUti 110DUpa cum rczulta din nota din 29 aprilie 1939 a consi-
lierului de legatie german von Schubert (Ministerul de Exteme),
Cretzianu a raspuns ca „guvemul Reichului insu§i este in masura
sa §tie daca se poate ivi o amenintare11; la partea a doua a intre-
barii, a raspuns §i el negativ.111In cuvantarea rostita la 28 aprilie
122 REL A J II L E GERM A NO-ROMA NE (1930-1940)
105GR. GAFENCU, vol. 2, pp. 92-93, ministrul de exteme al Reichului 1-a invitat pe Gafencu ca „oaspetele sau oficial“.
106KORDT, pp. 152-153.
107NG-1429, pp. 15-18: Mesajul presedintelui Roosevelt catre Hitler
?i Mussolini, 15 aprilie 1939.108NG-1429j, p. 3.
109Probabil ca acesta a fost raspunsul dat de Gafencu ministrului
german de externe cu ocazia vizitei sale la Berlin. Acela§i raspuns 1-adat §i ministrul plenipotentiar german (comunicare facuta autorului de
dr. Fabricius, la 8 octombrie 1952).
110NG-1429, p. 1.111NG-1429, p. 10.
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 58/64
I ‘>39 in Reichstag, Hitler nici macar n-a mentionat acest raspuns
.imbiguu al lui Cretzianu; el a facut doar constatarea ca in tarile
respective raspunsul dat la intrebarea germana „a fost categoric
iicgativ, iar in parte chiar'brutal negativ“.112
In acel moment, Gafencu se afla la Roma, penultima etapa
a calatoriei. El plecase din Bucuresti spre Germania in ziua de
16 aprilie, la pranz, insotit de Fabricius, §i urma sa treaca prin
I ,vov §i Cracovia.113
Cu doua zile inainte de plecare, Fabricius a aflat prin oame-
nii sai de incredere ca, in drum spre Berlin, Gafencu inten-
(lona sa se opreasca §i la Var§ovia, pentru a se intalni cu Beck,
ministrul polonez de exteme.”4 Daca anuntarea vizitelor la
Bruxelles, Londra si Paris nu era de natura sa influenteze favo-
i abil atmosfera apropiatelor convorbiri la Berlin, o intalnire la
Varsovia, avand in vedere tensiunile polono-germane, reducea
si mai mult speranta unei convorbiri fara idei prcconcepute.
I )e aceea, ministml plenipotentiar a insistat sa se renunte la
acest plan.
La Lvov, s-a ata§at totu§i un vagon-salon la trenul ministru
lui roman de exteme, in care se aflau Beck §i Richard Franasovici,
ministml plenipotentiar roman la Varsovia. Afirmatia lui Gafencu
ca aceasta s-ar fi intamplat fara stirea sa n-a fost luata in serios.
La prima parte, fonnala, a convorbirii dintre cei doi mini§tri
tie exteme a participat si ministml plenipotentiar german, dar
despre convorbirea propriu-zisa, care a<lurat doua ore, el a fost
pus in tema de Gafencu. Ministml roman de exteme a mentionat
ca a insistat pe langa Beck sa accepte oferta germana facuta
I’oloniei la 21 martie.115
GARA NJ I I LE ANGL O-FRANCEZE PENTRU ROMA NIA 123
112AA2, pp. 229-230, doc. 343: extras din cuvantarea lui Hitler in
fa(a Reichstagului, la 28 aprilie 1939.
113GR. GAFENCU, vol. 2, p. 35.
114Expunerea se bazeaza aici pe comunicarea facuta autorului de
dr. Fabricius, la 8 octombrie 1952.
115Acest lucru a fost trecut sub tacere de Grigore Gafencu in memo-
riile sale.
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 59/64
Subiectul principal al convorbirii1161-a constituit largirea
aliantei polono-romane contra omnes sugerata de guvernul
britanie §i indicata initial ca o conditie prealabila a garantiilor
pentru Romania. Cu prilejul vizitei sale la Londra, la 4-5
aprilie117, Beck a fost evaziv fata de propunerea engleza de a
adera la aceasta idee, afirmand ca, inainte de a lua o hotararc,
trebuie sa discute cu aliatul sau. Gafencu ii atragea atentia
colegului asupra faptului ca acordul existent este general. Acumse pune problema de a i se da o interpretare mai larga. Cele
doua guveme ar putea ca, in ocaziile ce vor aparea in viitor,
sa-i insarcineze pe militarii lor sa incheie conventii privitoare
la o colaborare in cazul unui atac ungar sau german. Beck s-a
declarat de acord. In cele din urma, s-a mai convenit ca guvemul
britanie sa fie informat despre toate acestea §i despre toate
eventualele demersuri ulterioare. Dar aceasta intelegere n-a
insemnat decat un gest formal fata de guvernul britanie, fara
ca partea polona sau cea romana sa se fi gandit vreodata salargeasca efectiv, pentm orice eventualitate, alianta.
La 18 aprilie 1939, trenul special al ministrului roman de
exteme a ajuns la Berlin §i, in aceea§i zi, a avut loc o prima
convorbire cu Ribbentrop, ministml de exteme al Reichului .118
Dupa o privire de ansamblu asupra „conceptici germane despre
evolutia politica de dupa Versailles §i indeosebi din ultima
116BFP, seria 3, vol. 5, pp. 298-299, doc. 278: Insemnarile cu privire
la convorbirea dintre Halifax fi Gafencu, la 24 aprilie 1939, ora 11.C f §i SZEM BEK , p. 446.
117BFP, seria 3, vol. V, pp. 1fi urm., doc. 1: Insemnari cu privire la
convorbirea Halifax-Beck din 4 aprilie 1939, ora 11; idem, p. 9, doc. 2:
insemnari cu privire la convorbirea Chamberlain-Beck din 4 aprilie 1939,
ora 17; idem, pp. 30 fi urm., doc. 3: insemnari cu privire la convorbirea
Chamberlain-Beck din 4 aprilie 1939, ora 17. In special: idem, p. 48,
doc. 16, III, punctul 6: insemnari cu privire la concluziile convorbirilor
din 4-6 aprilie 1939.
118PS-1872 (microfilm): insemnarile ministrului plenipotentiar Paul
Otto Schmidt cu privire la convorbirea dintre ministrul german de externe
fi ministrul roman de externe Gafencu, din 18 aprilie 1939.
124 RELA TII LE GERM A NO-R OM A NE (1930-1940)
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 60/64
perioada", Ribbentrop a declarat ca „vrea [...] sa spuna foarte
deschis ca in Germania atitudinea Romaniei fata de garantia
engleza este considerata cel putin ca o acceptare pasiva a
politicii engleze de mcercuire [...]. Daca Romania se va lasa
antrenata §i mai mult in aceasta politica, partea germana nu
va manifesta catu§i de putin intelegere.“119Ministrul de extemeal Reichului a subliniat ca „Germania nu urmare§te interese
de natura teritoriala in sud-estul Europei §i nu are asemenea
aspiratii. Interesele sale sunt, fireste, de natura pur economica
$i vizeaza obtinerea din tarile Sud-Estului european a produselor
ce-i lipsesc, pe baza de schimb cu propriile ei produse.“120
La intrebarea lui Ribbentrop „despre tratativele cu Anglia,
I’olonia §i Rusia“, Gafencu a raspuns evaziv121ca Romania nudore§te „un pact cu Rusia §i nimic ce ar putea-o lega, dat fiind
ca Romania nu are nici forta, §i nici dorinta de a garanta, la
randul ei, Imperiul britanie. Romania a declarat ca nu va
participa la nimic ce se bazeaza pe reciprocitate §i la nimic la
care ar participa §i Rusia“.122 „Romania este, de asemenea,
dispusa sa accepte o garantie din partea oricarei alte tari [...].“
„Se intelege ca, la momentul potrivit, intre Romania §i Germaniasc va face un schimb de declaratii, a§a cum a procedat Germania
cu Polonia §i cu Franta.“123
„In ceea ce prive te problema politicii de mcercuire, Gafencu
a declarat ca nu este vorba dc domeniul militar §i politic, ci
mai curand de domeniul psihologic.“ Germania „este o putere
dc prim rang in Europa §i, ca atare, are si datoria sa adreseze
celor mai slabi cuvinte de natura sa-i lini§teasca“. Teama de
Germania nu este la nivelul guvernelor, ci „la nivelul maselor
largi ale poporului". „Oamenii se tem de Germania."124 La
aceasta, ministml de exteme al Reichului a asigurat ca „nu
GARANTI IL E A NGL O-FRANC EZE PENTRU ROMA NIA 125
119Idem, p. 3.
120 Idem, p. 4.121 Idem, pp. 4-5.
122 Idem, p. 5.123Idem, p. 6.
124 Idem, pp. 8-9.
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 61/64
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 62/64
tensiunile existcnte intre Ungaria §i Romania. Dupa cateva
observatii referitoare la acordul economic romano-german,
Hitler a abordat problema relatiilor dintre Romania §i Ungaria.
El a respins categoric afirmatia ca ar voi sa readuca Ungaria
la vechile ei granite. „0 Ungarie mare ar putea deveni stanjeni-
toare pentru Reich.“ Cum pentru el determinants este vointaminoritatilor germane din Romania §i Jugoslavia, care nu vor sa
revina la Ungaria, Romania nu trebuie sa se teama ca Germania
va sprijini in vreun fel pretentiile Ungariei, cel putin atata timp
cat el, Hitler, poate conta pe „prietenia“ Romaniei.131
Cu aceasta abila manevra, H itler §i-a pastrat libertatea de
actiune in viitor. Faptul ca Romania a primit garantiile anglo-fran-
ceze nu era privit de el — a§a cum a subliniat in mod expres —
ca un act ostil fata de Germania. „M a bizui pe declaratia dum-
neavoastra ca aceste garantii au un caracter pasnic §i unilateral14,
a declarat el textual, conform insemnarilor lui Gafencu. A titu-
dinea lui Hitler s-ar schimba insa daca Romania ar incerca sa
transforme aceste garantii In acorduri bilaterale sau daca Romania
ar face eforturi sa obtina sprijinul Rusiei Sovietice.132In general,
Gafencu a ramas cu impresia ca Hitler n-ar dori razboiul. lata
de ce, in convorbirea sa din 24 aprilie 1939 cu Halifax, ministrulbritanie de exteme, el a declarat ca ideile lui Hitler pot fi
cuprinse in formula: „L umea pentm Anglia, Europa pentm
mine.44133Hitler nu vrea un conflict, ci noi succese.134
GARANTI IL E ANGLO- I RANCEZE PENTRU ROMA NIA 127
( lafencu privind convorbirile sale de la Bruxelles §i Londra si cea din
memoriile sale (BFP, seria 3, vol. V, pp. 271-272, doc. 249. Ambasadorul
britanie la Bruxelles catre Halifax, 21 aprilie 1939; idem, pp. 301 §i urm.,
doc. 278: insemnarile cu privire la convorbirea Halifax-Gafencu din
24 aprilie 1939, ora 11; idem, pp. 309 §i urm., doc. 279: insemnarile cu
I ii i vire la convorbirea Chamberlain-Gafencu, din 24 aprilie 1939, ora 16;
( IK. GAFENCU, vol. 2, pp. 78-79 §i 95-96).
131GR. GAFENCU, vol. 2, pp. 78-79.
132GR. GAFENCU, vol. 2, p. 96.
1,3 BFP, seria 3, vol. V, p. 303, doc. 278: insemnari cu privire la
i nnvorbirea dintre Halifax §i Gafencu, din 24 aprilie 1939, ora 11.
134Idem, p. 306.
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 63/64
128 RELA TIIL E GERM A NO-ROM A NE (1930-1940)
Cu vizita la feldmare§alul Goring, la 19 aprilie, in cadrul
careia n-au fost abordate teme noi135, partea oficiala a calatoriei
lui Gafencu in capitala Reichului s-a incheiat. Dar ministrul
roman de externe a ramas §i in ziua urmatoare la Berlin, asis-
tand, la invitatia lui Ribbentrop §i a lui Goring, la marea parada
militara cu prilejul celei de-a cincizecea aniversari a lui Hitler.
Cu aceasta ocazie — spre deosebire de descrierea dramatica
a acestor evenimente in memoriile lui Gafencu136— , de la bun
inceput fusese stabilit prin protocol ca Gafencu nu va sta intribuna oficiala a lui Hitler, ci in cea a diplomajilor. Plasarea
lui Gafencu in spatele pre§edintelui Emil Hacha era, e drept,
un lucru incorect, dar ministrul plenipotentiar german Fabricius
a sesizat gre§eala de protocol §i ea a fost indreptata.
In general, vizita ministrului roman de externe, care a facut
o buna impresie asupra lui Hitler, a decurs intr-o atmosfera de
deplina intelegere. Hitler, care in acea perioada nu avea in
vedere decat dezvoltarea relatiilor economice cu Romania, s-a
resemnat in privinta garantiilor anglo-franceze §i a venit multin mtampinarea dorintelor romane$ti referitoare la livrarile
de arme §i munitii. O contribute importanta in acest sens au
avut-o rapoartele ministrului plenipotentiar german la Bucuresti.
Acesta, necunoscand adevaratul joe al diplomatiei romane§ti,
raportase M inisterului german de Exteme ca guvemul roman
n-a facut decat sa dea urmare dorintelor engleze§ti, atunci cand
s-a declarat de acord cu garantarea independentei Romaniei.137
Data fiind conceptia politica fundamentals a guvernului
roman, care punea cel mai mare pret pe pastrarea libertatii de
135 gpp serja 3 VQj y p 301, doc. 278: insemnari cu privire la
convorbirea dintre Halifax §i Gafencu, din 24 aprilie 1939, ora 11.
GR. GAFENCU, vol. 2, p. 73. Gafencu a remarcat ca Goring era vehement impotriva acceptarii garantiilor franco-britanice, cu toate ca Hitler§i Ribbentrop pastrau, in general, o atitudine rezervata.
136Comunicare facuta autorului de dr. Fabricius la 8 octombrie 1952,in care ia atitudine impotriva raportului lui Gafencu care induce in eroarecu privire la evenimentele din 20 aprilie 1939 de la Berlin (GR. GAFENCU,vol. 2, pp. 92-93).
137Comunicare facuta autorului de dr. Fabricius, la 13 ianuarie 1953.
7/28/2019 Andreas Hilligruber,Hitler, Regela Carol Si Maresalul Antonescu
http://slidepdf.com/reader/full/andreas-hilligruberhitler-regela-carol-si-maresalul-antonescu 64/64
actiune in politica externa, Gafencu a trebuit, in pofida desfa§u-
rarii favorabile a convorbirilor de la Berlin §i a promisiunilor
germane destul de mari in domeniul economic — sau tocmai
de aceea — , sa incercfe tot ce-i statea in putinta pentru a impie-
dica dependent unilateral a Romaniei fata de Reich in dome
niul inarmarii. Dar tocmai in aceasta privinta vizita sa la Londradin 24-26 aprilie 1939 a fost o crunta deceptie.138 Halifax,
ministrul britanie de exteme, a declarat ca, date fiind necesitatile
proprii, Marea Britanie nu poate satisface nici pe departe nevoile
de armament ale Romaniei.139
Atat la Londra, cat §i cu ocazia vizitei ce a urmat imediat
la Paris, Gafencu a precizat inca o data pozitia Romaniei, dupa
criza din martie 1939, fata de includerea Uniunii Sovietice insistemul de securitate proiectat de Marea Britanie §i de Franta:
Romania nu dore§te sa se implice in tratativele anglo-fran-
co-sovietice, dar ar fi dispusa sa accepte, in caz de razboi, un
ajutor sovietic, in baza unui acord. La Londra insa, Gafencu
a exprimat rezerve serioase140atat fata de politica Uniunii Sovi
etice in general, cat §i, mai ales, fata de aderarea acesteia la
sistemul de securitate. Iar la Paris, la intrebarea pusa de Bonnet,
ministml francez de exteme, daca, in cazul unui atac german,
Romania „ar accepta ajutorul infanteriei §i aviatiei ruse“, Gafencu
ar fi raspuns (confonn relatarilor lui Bonnet): „Fire§te, in timp
de razboi, se accepta orice ajutor, iar Romania nu uita ca, de facto, Rusia a luptat totdeauna de partea ei.“141Daca Gafencu
138BFP, seria 3, vol. V, pp. 295 $i urm., doc. 278: insemnari cu privire
la convorbirea Halifax-Gafencu, din 24 aprilie 1939, ora 11; idem, pp. 309 §i urm., doc. 279: insemnari cu privire la convorbirea dintre
Chamberlain ?i Gafencu, din 24 aprilie 1939, ora 16; idem, p. 321 §i urm.,
doc. 285: insemnari cu privire la convorbirea Halifax-Gafencu, 25 aprilie
1939, ora 15.45; idem, pp. 342 si urm., doc. 295: insemnari cu privire
GARANTIIL E ANGL O-FRA NCEZE PENTRU ROMA NIA 129