Post on 05-Jul-2015
Referat la Oftalmologie
1
Referat la Oftalmologie
Anatomia globului ocular si a anexelor
Anexele globului ocular sunt:
Cele doua pleoape, terminate printr-o margine ciliară unde se inseră 1-2 rânduri de cili
– care au rol de protectie a GO
Conjunctiva
Conjunctiva: care are două porțiuni:
bulbară
palpebrală – de la marginea pleoapei, ea căptușește fața internă a pleoapelor,
răsfrângându-se printr-un spațiu virtual (fundul de sac conjunctival superior și inferior) cu
conjunctiva care iși termină inserția la nivelul limbului sclero-cornean pe GO.
Patologia infecțioasă inflamatorie a conjunctivei = Conjunctivita
La nivelul conjunctivei se poate întâlni hiperemia conjunctivala care poate avea două
localizări:
a. În periferie, în fundurile de sac = periferica, semn obiectiv major al unei conjunctivite
b. În vecinătatea limbului sclero-cornean = hiperemia conjunctivală perilimbică
perikeratică – semnul obiectiv major al unei iridociclite sau atac de glaucom
c. Aparatul lacrimal, care este format din:
aparatul de producere a lacrimilor = glandele lacrimale principale si 30-40 de
glande lacrimale accesorii. Glandele accesorii asigură secreția continuă de
lacrimi, glandele principale au o secreție intermitentă. Lacrimile umectează
corneea și se elimină prin aparatul de drenaj al lacrimilor, format din:
punctele lacrimale – superior și inferior
canaliculele lacrimale
sacul lacrimal
canalul lacrimo-nazal care drenează lacrimile în nas
d. Sistemul muscular extrinsec, este format din:
4 mușchi drepți: superior, inferior, intern, extern
2 mușchi oblici: mare (superior), mic (inferior)
e. Orbita – cavitate osoasă care adăpostește GO
2
Referat la Oftalmologie
Globul ocular
Din punct de vedere anatomic este format din trei straturi:
1. Stratul extern - Corneea = membrană transparentă, avasculară, foarte bine inervată, cu
rol de protecție și de mediu refringent.
Corneea are principalul rol optic de a permite pătrunderea radiaţiilor luminoase şi, prin
puterea ei de refracţie de 40 de dioptrii, de a devia traiectoria luminii, pentru a ajunge
la retină.
2/3 posterioare – corneea se continuă cu sclerotica, de culoare albă sidefie, fibroasă şi
rezistentă, inextensibilă la adult, dar uşor extensibilă în prima copilărie, este numită şi
scoica sclerală, deoarece menţine forma globului ocular şi a fost asemuită cu sistemul
osos din alte părţi ale organismului. Este formată din fibre conjunctive-elastice,
împletite în patru straturi, în sistem de reţea de balon, care îi dă rezistenţa şi starea
opacă, netransparentă. Aceste fibre iau naştere prin secretarea de substanţe colagene şi
mucopolizaharizi a unor celule numite fibrocite. Dacă genetic aceste celule nu au
mesaj normal de sintetizare a acestor substanţe, apar fibre cu rezistenţă redusă, care
prin presiunea conţinutului globului ocular se alungesc sau îşi modifică forma, putând
să ducă la tulburări de refracţie cum este miopia, astigmatismul, cheratoconul.
Rolul fiziologic al scleroticei este de a proteja celelalte componente oculare.
Membrana externă, sclerotica, în 1/6 anterioară, la polul anterior îşi modifică structura
prin plasarea fibrelor în sistem paralel, ceea ce face ca această porţiune să devină
transparentă.
Trecerea intre cornee si scleră se face la nivelul unei zone de condensare conjunctivală
= limb sclero-cornean, zonă extrem de importantă din punct de vedere anatomic,
pentru ca aici drenează umorul apos din ochi, în aparatul conjunctival, acesta fiind
locul de abordare chirurgical în intervențiile pe globul ocular deschis.
Procesele infecțioase:
Cornee - Keratite
Sclera - Sclerite
3
Referat la Oftalmologie
2. Tunica vasculară - Uveea, este formată din trei elemente:
irisul, anterior, care în partea centrală are un spațiu liber – orificiul pupilar prin care
camera posterioară comunică cu camera anetrioară și prin care circulă umorul apos
pe fața internă a limbului sclero-cornean se află corpul ciliat, format din:
procesele ciliare, cu rol în secreția umorului apos, Procesele ciliare, bogat
vascularizate, secretă umoarea apoasă necesară menţinerii presiunii normale
intraoculare, precum şi nutriţiei formaţiunilor care nu au vase, cum sunt corneea şi
cristalinul.
mușchiul ciliar care se leagă prin Zonula lui Zinn de cristalin și asigură acomodația
cristalină. Muşchii ciliari sunt netezi, nesupuşi voinţei şi funcţionează reflex, având
legături foarte fine cu lentila cristaliniană transparentă. Îndeplinesc cea mai importantă
funcţie optică oculară şi anume punerea la punct a imaginii pe care o fixăm de la orice
distanţă. Aceasta este funcţia de acomodaţie vizuală, necesară unei vederi clare în
privirea de la orice distanţă dorim. Muşchii acţionează prin contracţie sau relaxare
asupra cristalinului
2/3 posterioare din uvee sunt reprezentate de coroidă, care este tunica vasculară a
polului posterior și care prin bogăția ei de pigment are rol de cameră obscură pentru
imaginea vizuală.
Procesele infecțioase ale uveei – uveite (irido-ciclo-coroidite)
Cele mai frecvente inflamatii ale uveei sunt:
uveita anterioară – Iridociclita
uveita posterioară – Coroidita
Există o continuitate între structura coroidei și a retinei – inflamațiile se transmit rarisim
(de aceea nu se știe dacă o boală este chorio-retinită sau retino-coroidită).
Prin contactul retinei cu vitrosul, retina se confruntă cu afecțiuni inflamatorii ale corpului
vitros.
4
Referat la Oftalmologie
3. Tunica nervoasă – Retina
se inseră la nivelul Orei Serrata de corpul ciliar; la acest nivel, în miopia forte și
fortissima se produc leziuni prodispozante dezlipirii de retină – complicația cea mai
gravă a miopiei;
retina are 10 structuri, din care stratul funcțional cu conuri și bastonașe. Există o
reprezentare simetrică a acestora pe suprafața retinei, conurile fiind maxim concentrate
la nivelul maculei lutea (pata galbenă);
prin existența celor trei tipuri de conuri – adaptarea celor trei culori fundamentale
(roșu, verde, albastru), dupa teoria tricromă a lui Young – macula asigură vederea
diurnă, colorată. Pe masură ce ne îndepărtăm de maculă, spre periferie, numărul de
celule cu conuri scade și crește numărul celulelor cu bastonașe, astfel încât la periferia
retiniană există numai celule cu bastonașe, aici existând cantitatea maximă a vederii
nocturne, care apreciază diferențele de: alb, negru, cenușiu;
La nivelul retinei, in partea centrală - papila nervului optic – care corespunde locului
de ieșire a acestuia, locul de intrare și de ieșire a arterei și venei centrale a ochiului;
Trunchiurile vasculare centrale, la emergența în papilă, se divid în 4 ramuri: temporale
(superioare și inferioare) și nazale (superioare și inferioare), pentru a asigura
vascularizația retinei în totalitatea ei ;
Temporal de papilă se află macula lutea, care oferă valoare maximă funcției vizuale;
În structura anatomică a globului ocular există o lentilă biconvexă – Cristalinul, care
prin turtire și bombare, micșorat de către mușchii ciliari, aduce imaginea vizuală pe
suprafața retiniană, indiferent de poziția obiectului în spațiu;
În structura anatomică a globului ocular există trei spații libere:
1. Anterior
Camera anterioară – un spațiu mare între fața posterioară a corneei și fața anterioară a
irisului, limbul sclero-cornean, iar în mijloc – orificiul pupilar;
Camera posterioară – un spațiu extrem de mic și practic inexistent, în partea centrală
când cristalinul este bombat și orificiul pupilar este în mioza. În mod normal este liber
în partea centrală prin orificiul pupilar, dar într-o irido-ciclită, când se formează
sinechii iriene posterioare (aderența între marginea posterioară a irisului și marginea
anterioară a cristalinului) umorul apos secretat în camera posterioară de procesul ciliar
5
Referat la Oftalmologie
nu se mai poate elimina în camera anterioară și acumulându-se duce la formarea de
glaucom secundar.
2. Posterior
Corpul vitros, a cărui structură este constantă toată viața. Funcția principală a
analizatorului vizual este percepția vizuală
Pentru a fi perceput un obiect este nevoie de impulsul extern – lumina care acționează
printr-un proces fotochimic cu descărcarea pigmentului vizual, Rodopsina (retinen +
opsina). Acest proces fotochimic transformă potențialul de repaos al celulelor
nervoase în potențial de acțiune – unda care se transmite la cortex unde imaginea
vizuală este percepută și analizată și apoi se retransmite o undă la retină pentru
percepția finala a imaginii vizuale.
Materializarea funcției vizuale – acuitatea vizuală care este maximă la nivelul maculei
și este modificată practic în toată patologia oftalmologică, scăderea de vedere fiind
semnul subiectiv major pentru care pacientul se adresează medicului oftalmolog.
3. Refracția oculară
GO este un mediu refringent total de 60 de dioptrii
Medii refringente:
a) Corneea 45 d
b) Umorul apos (refringenta minimă)
c) Cristalinul 15 d
d) Corpul vitros (refringenta minimă)
Anexele globului ocular6
Referat la Oftalmologie
Ca să funcţioneze în condiţii bune, globul ocular sau aparatul de luat vederi are aparate
ajutătoare sau anexele.
Orbita este o cavitate de formă piramidală, patruunghiulară, cu vârful îndreptat
posterior şi uşor oblic din afară înăuntru. La vârf se află gaura optică, pe unde pătrunde nervul
optic în craniu şi trece în creier prin căile optice.
Baza acestei piramide se află anterior la nivelul feţei, de o parte şi de alta a liniei
mediane a craniului.
Orbita protejează globul ocular împotriva diferitelor agresiuni externe. Pe baza orbitei
este aşezat globul ocular, iar în rest orbita conţine cei 6 muşchi extrinseci care determină
mişcările ochiului, vase, nervi şi ţesut adipos (grăsos).
A doua anexă importantă sunt cele două pleoape formaţiuni cutaneo-musculo-
membranoase, care protejează globul ocular împotriva agresiunilor (praf, fum, corpi străini
etc.).
Aparatul lacrimal este anexa necesară lubrefierii corneei şi conjunctivei prin secreţia
lacrimilor, care participă şi la unele schimburi nutritive şi la oxigenarea polului anterior al
ochiului. Lacrimile conţin şi o substanţă numită lizozim, care este un bacteriostatic ce menţine
echilibrul bacteriologic la polul anterior al ochiului.
Conjunctiva este o foiţă foarte fină, roz-transparentă, care tapetează faţa posterioară a
pleoapelor apoi la baza lor se reflectă, formează un fund de sac şi trece pe 1/3 anterioară a
globului până la cornee.
Este o membrană bogat vascularizată şi inervată, care protejează globul ocular contra
oricărui corp străin, praf, fum etc. Muşchii extrinseci ai ochiului sunt 4 drepţi (superior,
inferior şi externi) şi 2 muşchi oblici, care toţi participă la mişcările ochilor.
Ochiul astfel organizat, transmite prin nervul optic mesajul de la retină prin căile
optice, care se încrucişează parţial în chiasma optică şi trec în bandeletele optice, corpii
geniculaţi extern, apoi în radiaţiile optice, care se termină în scoarţa cerebrală în scizura
calcarină în zonele 17, 18, 19 Brodmann.
7
Referat la Oftalmologie
Bibliografie:
1. Benton, William. Ed. Encyclopedia Britannica. Vol. 6. Chicago. 1961.
54“Choosing Color: Guidelines to Give You Bright Ideas.” Yahoo. 20 November
1998.
2. Morton, J.L. “Color and Appetite Matters.” Yahoo. 6 November 1998. Morton, J.L.
“Color and Culture Matters.” Yahoo. 6 November 1998.
3. Nassau, Kurt. Experimenting with Color. New York. 1997.
4. The Science of Light and Color. Yahoo. 20 November 1998.
5. Van De Water, Ana. “Moody Blues: Room Colors Affect Emotions.”
6. Microsoft® Encarta® 99 Encyclopedia
8