RAPORT

LA STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA ASUPRA OBIECTIVULUI DE INVESTITII

“EXPLOATAREA AGREGATELOR MINERALE DIN PERIMETRUL TUPILATI, CURS DE APA RAUL MOLDOVA, ALBIA MINORA PENTRU REPROFILARE ALBIE SI REGULARIZARE

SCURGERE” COMUNA TUPILATI, JUDETUL NEAMT

Autor studiu,

Dr. COSTICA Mihai

Beneficiar, SC CAIUS SRLTupilati, NEAMT

- 2012 –

2

CUPRINS

I. INFORMATII PRIVIND PROIECTUL DE INVESTITII 4

1.1. Date generale 4

1.1.1 Informatii relevante privind proiectul 4

1.1 2. Caracteristici tehnice principale 6

1.1. 3. Informatii despre materii prime si substante utilizate 6

1.2. Localizarea geografica si administrativa 6

1.3. Modificari fizice induse de proiect 7

1.4. Resurse naturale exploatate 7

1.5.Emisii si deseuri generate de proiect 8

1.5.1. Emisii in apa 8

1.5.2 Emisii in aer 8

1.5.3 Emisii sonore 8

1.5.4 Consideratii privind deseurile 9

1.6 Cerinte legate de utilizarea terenului 9

1.7 Servicii suplimentare solicitate 9

1.8 Durata construcţiei, funcţionării şi eşalonarea perioadei de implementare a proiectului 9

II. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR 10

2.1. Date privind aria naturală de interes comunitar 10

2.2.Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor 13

2.3. Descrierea tipului de habitat 14

2.4. Statutul de conservare al speciilor şi habitatelor 14

2.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor 15

2.6. Obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate 15

2.7. Starea actuală de conservare a ariei naturale protejate 16

III. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI 16

3.1. Caracterizarea generala a impactului potential 16

3.2. Impact asupra speciilor de importanta comunitara 17

3.3. Metodologie de evaluare a impactului 18

3.3.1. Colectarea datelor de baza 19

3.3.2.Determinarea sensibiltatii speciilor /populatiilor si a importantei lor pentru conservare 19

3.3.3.Evaluarea marimii/amplitudinii efectelor 19

3.3.4.Evaluarea de ansamblu a impactului 20

3.3.5. Evaluarea semnificaţiei impactului 21

IV. MĂSURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI 22

V. METODELE SPECIFICE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR 23

REFERINTE BIBLIOGRAFICE 24

3

Introducere Problematica Lumii Contemporane (PLC), caracterizată prin universalitate, complexitate şi caracter emergent, încorporează tendinţe ce apar în toate zonele lumii (evoluţia rapidă a cunoaşterii şi tehnologiei, explozia demografică, amplificarea fenomenelor de sărăcie, foamete, şomaj, excludere socială, degradarea mediului înconjurător, proliferarea conflictelor etnice, religioase etc). Civilizaţia este total dependentă de fundamentul său ecologic, grav afectat de expansiunea efectivelor umane, supraexploatarea resurselor naturale, urbanizare, dezvoltare economică nesustenabilă, deteriorarea calităţii tuturor factorilor de mediu (apă, aer, sol), schimbări climatice globale, reducerea biodiversităţii, ameninţări la adresa stării de sănătate a populaţiei.

Singura alternativă în faţa acestor provocari este dezvoltarea durabilă, a cărei implementare presupune că umanitatea, în dezvoltarea ei socio-economică, trebuie să respecte o serie de criterii şi rigori (Cairns, 2004a) si anume: sa protejeaze şi sa dezvolte capitalul natural; sa înlocuiasca sistemele pur industriale cu sisteme hibride, eco-industriale; sa foloseasca materiale reciclabile şi biodegradabile; sa monitorizeze sistematic integritatea şi sănătatea ecosistemelor; sa realizeze reconstrucţia ecologică a ariilor deteriorate; sa promoveze un mod de viaţă care să fie compatibil cu conservarea biosferei.

De la Conferinţa Naţiunilor Unite asupra Mediului şi Dezvoltării (UN Conference on Environment and Development) – Sammitul Pământului (Earth Summit) care avut loc la Rio de Janeiro, în 1992, dezvoltarea durabilă a devenit o temă frecventă în agenda politică a lumii. Tranziţia la dezvoltarea durabilă se poate realiza prin: coeziune socială, instituţii eficiente, tehnologii inovative şi educaţie. Puţinătatea actuală a progreselor în implementarea sustenabilităţii se datorează, în mare parte, lipsei instrumentelor instituţionale (Dasgupta et al., 2000).

Din imaginea de mai sus se poate intelege raportul dintre dezvoltarea socio-economica si protectia mediului. Sistemele biologice sustin dezvoltarea sistemelor socio-economice. Cu alte cuvinte, dezvoltarea ce are atributele durabilitatii trebuie sa se incadreaza in limitele de sustinere oferite de ecosisteme. Crearea conditiilor pentru dezvoltarea durabila este conditionata de evaluarea atenta a totalitatii efectelor posibile, cu referire la estimarea impactului de mediu, economic si social. Toate deciziile trebuie sa contina in miezul lor preocupari pentru dezvoltarea durabila.

Economie Societate

Biosfera

4

Activitatea de elaborare a studiilor de evaluare a impactului de mediu pentru planuri si programe are ca scop principal evaluarea problemelor de mediu in vederea ameliorarii si conservarii mediului inconjurator, precum si analiza modului in care, la nivelul PUG, se va actiona pentru implementarea strategiilor europene si nationale de protectia mediului, acestea fiind prioritare si conditionand prevederile de dezvoltare economica si sociala locala. I. INFORMATII PRIVIND PROIECTUL DE INVESTITII 1.1. Date generale Denumire : “EXPLOATAREA AGREGATELOR MINERALE DIN PERIMETRUL TUPILATI, CURS DE APA RAUL MOLDOVA, ALBIA MINORA PENTRU REPROFILARE ALBIE SI REGULARIZARE SCURGERE” Amplasament: Extravilanul teritoriului administrativ al comunei Tupilati, jud Neamt Proiectant: SC TCH Proiect SRL Piatra Neamt, jud. Neamt Beneficiar: SC Caius SRL Tupilati, Jud. Neamt Căi de acces: Amplasamentul este racordat la un drum de exploatare de 3 km racordat la randul lui la un drum comunal situat in extravilanul satului Tupilati. Suprafaţa: 6,68 ha Scop: Exploatarea agregatelor minerale din albia minora a raului Moldova. Obiectivul general al proiectului: reprofilare, regularizare scurgere in albia minora a raului Moldova 1.1.1.Informatii relevante privind proiectul Fazele procesului tehnologic de exploatare:

- extragerea balastrului prin sapare cu excavatorul cu cupa de 0,6 mc in camp continuu din aval spre amonte si la firul apei spre mal; - materialul neexploatabil mal, bolovani, va fi carat cu autobasculanta si depozitat ca material de umplutura in zonele indicate de primaria boteni; - materialul extras va fi incarcat direct in autobasculanta si transportat la beneficiari sau la statia de sortare Tupilati ; daca debitul de apa creste si este pericol de inundatie, utilajele se retrag in afara zonei inundabile si se intrerupe exploatarea in perimetru Utilajele folosite vor fi verificate şi întreţinute încât să nu existe pierderi de carburanţi sau lubrifianţi care pot polua apele din vecinătatea exploatării. În cazul apariţiei de astfel de defecţiuni utilajele vor fi retrase cât mai departe de apă şi se vor lua măsuri imediat de remediere. Dacă se constată poluarea apei, se va acţiona pentru recuperarea poluanţilor în vederea limitării dispresiei acestuia şi se va anunţa imediat dispecereatul SGA Piatra Neamt aupra evenimentului şi măsurile luate.

Justificarea proiectului Oportunitatea investiţiei constă în excavarea agragatelor minerale în vederea comercializării şi totodată regularizarea curgerii in zona. Terenul pe care se va realiza exploatarea agregatelor minerale este în extravilan, în bazinul hidrografic al raului Siret, curs de apa rau Moldova cod cadastral XII- 10400000000. Amplasarea investiţiei este compatibilă cu folosinţele din Planul Urbanistic General, cu regulamentul local de urbanism şi cu cerinţele amenajării hidrotehnice pe râul Moldova. Lucrări de construcții În cadrul proiectului vor fi lucrări minime care constau în amplasarea buldo excavatorului si a Wolei.

5

Caracteristicile balastierei: Perimetrul propus pentru exploatarea agregatelor de balastiera reprezinta o plaja naturala, inundabila la ape mari de pe malul stang al raului Moldova. Forma perimetrului de exploatare este aproximativ a unui paralelogram cu dimensiunile L=1050m, l=80m, S= 66760mp. Excavatiile se fac la o adancime minima de 0,3 m si o adancime medie de 1 m fara a depasi nivelul talvegului. Volum material propus a se exploata este de 20000mc / an. Regimul de exploatare Lucrările de extragere a balastului se vor executa 8 ore/zi, 5 zile/saptamana, 8 luni/ an. Nu seface exploatare în lunile ianuarie, februarie, noiembrie şi decembrie ; în această perioadă sunt prevăzute lucrări de revizie şi reparaţii la utilajele din dotare (la apariţia îngheţului, activitatea de exploatare se sistează şi utilajele se retrag la baza de producţie a societăţii pentru revizii şi reparaţii). La terminarea programului, zilnic sau săptămănal, utilajele şi mijloacele de transport vor fi retrase în zone cât mai puţin expuse inundaţiilor sau altor fenomene meteorologice periculoase. Beneficiarul va întocmi pentru fiecare perioadâ de exploatare comandamentul local pentru apărarea împotriva inundatiilor si planul de măsuri de apârare împotriva inundatiilor. Fazele procesului de exploatare sunt: Extragerea balastrului se face cu excavatorul cu capacitatea cupei de 0,6 mc. Tehnologia de exploatare este prin fasii paralele cu cursul apei, din aval inspre amonte si dinspre firul apei inspre mal si deasupra talvegului natural al cursului de apa din zona de excavare. Exploatarea consta din:

- excavare - incarcare - transport

Transportul materilului la locul de destinatie se face cu autobasculanta cu capacitatea maxima de 16 tone. Racordarea la reţelele utilitare existente in zonă Drumuri de acces- accesul la balastiera se amenajeaza drumul de exploatare existent, pe lungimea si s-a obtinut Acordul de Reabilitare enis de Primaria Tupilati. Alimentarea cu apa potabila- apa potabila pentru salariati (max. 5 pers.) se va asigura din comert. Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare Resursa naturala utilizata este reprezentata de agregatele de minerale Folosirea ulterioară Planul de execuţie constă în realizarea exploatarii agregatelor minerale, reprofilarea albiei, regularizarea scurgerii si reducerea fenomenului de eroziune a malurilor raului Moldova. La expirarea autorizaţiei sau retragerea utilajelor ca urmare a întreruperii activităţii, perimetrul exploatării va fi predat delegatului SGA Piatra Neamt pe bază de proces verbal de predare-primire, fără denivelări, depozite de materiale, etc.

6

Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate Aceste excavaţii se realizează pentru reprofilarea albiei, regularizarea scurgerii si reducerea fenomenului de eroziune a malurilor raului Moldova. Proiectul propus se va amplasa într-o zonă în care se mai desfăşoara astfel de activităţi. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare Reprofilarea albiei, regularizarea scurgerii si reducerea fenomenului de eroziune a malurilor sunt necesare datorita volumului anual de suspensii depuse in perimetru. Pentru reducerea eroziunii malurilor s-a ales varianta exploatarii puntiforme care controleaza eroziunea malurilor. Alte activitati care pot apărea ca urmare a proiectului

Nu este cazul Alte autorizaţii cerute pentru proiect S-au obţinut următoarele: - Aviz de Gospodărire a Apelor nr 80/18.04.2011. - Acordului de Reabilitare Nr. 406/03.02.2012 eliberat de Primaria Tupilati 1.1.2. Caracteristici tehnice principale Utilajele care vor funcţiona în balastieră Dotarea firmei cu utilaje destinate activitatii, pentru care se solicita autorizarea, este urmatoarea: - autobasculanta: 1 buc. - buldozer S 1800 : 1buc. - buldo-excavator Caterpilar : 1 buc. - incarcator frontal WOLA :1 buc. - autogreder :1buc Tehnologia de exploatare este urmatoarea : trasarea fasiilor de exploatare conform planului de situatie si materializarea lor in teren ; deplasarea prin autopropulsie si fixarea excavatorului in prima fasie deexploatare ; excavarea in cadrul fasiei din aval catre amonte si dinspre firul apei spre malul stang ; incarcarea materialului in autobasculanta de 16 t ; nivelarea cu buldozerul S1800 daca situatia o impune ; transportul nisipului si pietrisului direct la beneficiar sau la statia de sortare ( in incinta de exploatare nu se vor lasa depozite intermediare. 1.1.3. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate in constructie/functioanre si dezafectare (resurse de apa, materiale de constructie si prezenta umana) Exploatarea se refera la agregatele minerale din perimetru reprezentate de aluviunile influentate de debitele lichide ale raului Moldova. Volumul total de agregate din perimetrul Tupilati inchiriat de SC Caius SRL cuprins in perimetrul avizat, calculat pe baza elementelor din Planul de Situatie si a Profilelor transversale, la data februarie 2012 este de 61.830mc, iar volumul total de agregate exploatabile cuprins in toata latimea albiei minore, la aceeasi data este de 117050mc Nu se utilizeaza apa in procesul tehnologic.

Nr. persoanelor care vor isi vor desfasura activitatea in aria de implementare a proiectului: 6 angajati dupa cum urmeaza: 5 muncitori si un sef de statie

7

1.2.Localizarea geografică şi administrativă cu precizarea coordonatelor stereo 70; Obiectivul este amplasat in extravilanul comunei Tupilati, sat Tupilati, jud. Neamt, pe malul stang al raului Moldova avand urmatoarele vecinatati:

- la N: teren neproductiv albia majora rau Moldova - la E: Rau Moldova - la S: Rau Moldova - la V: Rau Moldova

Amplasamentul are codul cadastral XII-1.0400000000. Reprezinta primul perimetru exploatabil la 2 km in aval de podul la DJ 208 G Tupilati- Hanu Ancutei si se afla intre bornele CSA 35-36. Contractul de inchiriere a acestui perimetru de catre SC CAIUS SRL are Nr. 12/28.01.2011. Accesul la perimetru ( conform Acordului de Reabilitare Nr. 406/03.02.2012 eliberat de Primaria Tupilati) se face pe un drum comunal din extravilanul satului Tupilati si mai departe pe un drum de exploatare cu L = 3 km catre balastiera.

Coordonatele perimetrului de exploatare in sistem Stereo sunt urmatoarele:

X Y

621331 627162

621229 627252

620829 627314

620646 627344

620384 627406

620310 627365

620644 627270

620989 627216

1.3. Modificările fizice induse de proiect care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a PP;

Pe durata exploatarii se vor executa lucrari de intretinere cai acces, se vor trasa fasiile de exploatare si se va nivela cu buldozerul daca situatia o impune. Modificări fizice induse de proiect

Etapa de lucru/activitate

Detalii descriptive Modificari fizice propriu-zise

Observatii

Intretinere cai de acces Amenajarea exploatarii

Trasarea fasiilor de exploatare Deplasarea prin autopropulsie a excavatorului

Stabilirea panoului din care se face extractia Stabilizarea marginilor drumului.

Exploatarea Excavarea cu ajutorul excavatorului. Amestecul compozitiei granulometrice

Scaderea cantitatii de aluviuni din perimetru Modificarea pantei de expunere a organismelor vii

Incheierea exploatarii Nivelarea cu ajutorul buldozerului S1800

Uniformizarea pantei de expunere

8

In ansamblu, proiectul va produce modificarea fizica a peisajului prin: - excavare aluviuni pe 6,68 ha - inlaturare vegetatie pioniera de pe aluviuni si accidental a faunei hipogee / epigee pe 6,68 ha - modificare estetica a peisajului initial prin prezenta utilajelor in perimetru si scimbarea pantei in amplasament

1.4. Resursele naturale exploatate din cadrul ariei naturale de interes comunitar pentru implementarea proiectului Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare sunt reprezentate de agregatele de minerale. Aportul de aluviuni este influentat de debitul raului Moldova. Prin depunerea aluviunilor pe amplasament se asigura o regenerare naturala a balastierei. Planul de execuţie constă în realizarea exploatarii agregatelor minerale, reprofilarea albiei, regularizarea scurgerii si reducerea fenomenului de eroziune a malurilor raului Moldova. La expirarea autorizaţiei sau retragerea utilajelor ca urmare a întreruperii activităţii, perimetrul exploatării va fi predat delegatului SGA Piatra Neamt pe bază de proces verbal de predare-primire, fără denivelări, depozite de materiale, etc.

1.5. Emisii şi deşeuri generate de proiect (în apă, aer, unde depozitează deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora; De remarcat sunt emisiile de gaze in aer si lipsa emisiilor in apa si sol. In incinta balastierei pot fi identificate deseuri de tip menajer. Aceste deseuri menajere, sunt indepartate din incinta zilnic, de catre cei care isi desfasoara activitatea de productie in perimetrul balastierei. Balastiera nu utilizeaza in procesul de productie substante si preparate periculoase. Nu se utilizeaza ambalaje nici la aprovizionare cu materii prime, nici la livrarea produsului finit.

1.5.1. Emisii in apa Nu sunt surse generatoare de poluanti in cadrul balastierei nici in perioada de pregatire a exploatarii nici in perioada de exploatare. Doar accidental ar putea fi scapari de carburanti sau uleiuri care indirect pot afecta apa din rau. Apele meteorice din zona amplasamentului balastierei se vor infiltra in aluviuni si vor contine suspensiii pamantoase specifice compozitiei aluviunilor depuse pe amplasament. Nu se utilizeaza apa in procesul tehnologic, ceea ce nu conduce la aparitia de ape uzate. 1.5.2. Emisii in aer Ca emisii in aer mentionam praful care se ridica in timpul transportului agregatelor de la amplasament la statia de sortare sau la beneficiar. Particulele de praf sunt sedimentabile. Alte emisii in aer sunt gazele de esapament care apar in urma functionarii utilajelor de extractie incarcare si transport a agregatelor minerale. Avand in vedere faptul ca obiectivul este amplasat intr-o zona deschisa, cu un trafic auto redus, concentratiile noxelor rezultate din circulatia auto vor fi minime. In ceea ce privesc emisiile atmosferice in zona amplasamentului, acestea vor trebui sa se incadreze in limitele admise conform Ord. 592/2002 pentru poluantii CO, SO2, NOx, COV, standard de calitate ce stabileste valorile limita a valorilor de prag pentru NOx, SO2, pulberi in suspensie, CO in cazul poluantilor evacuati in atmosfera.

9

1.5.3.Emisii sonore In imediata apropiere a utilajelor care realizeaza activitatea de extractie nivelul de zgomot este de cca. 75 dB (A). Pentru a se aprecia impactul zgomotului produs in afara amplasamentului, s-au luat in considerare:

- nivelul de zgomot la sursa = cca. 75 dB(A); - nivelul de zgomot la limita incintei = cca. 45 dB(A); Conform STAS 10009/86, valorile maxim admise ale nivelului de zgomot sunt: - 65 dB(A) la limita incintei - 50 dB(A) la limita receptorilor protejati; In timpul procesului de productie nu se produc vibratii care sa afecteze negativ factorii de mediu si nu sunt necesare masuri speciale de combatere.

1.5.4. Consideratii privind deseurile Deseurile de tip menajer se estimeaza cantitativ astfel:

- 5 pers. x 0,5 kg/zi = 2,5 kg/zi - 2,5 kg/zi x 160 zile/an = 400 kg/an Din activitatea balastierei nu rezulta deseuri care sa puna in pericol factorii de mediu.

Cantitatile prezentate sunt estimative functie de volumul de activitate ce se va desfasura pe amplasamentul analizat. Personalul de exploatare are obligaţia ca în timpul lucrărilor de revizie, întreţinere, reparaţii să ia toate măsurile să nu polueze mediul (solul, subsolul, aerul, apele de suprafaţă şi subterane etc.) cu carburanti si uleiuri.

1.6. Cerinţele legate de utilizarea terenului pentru execuţia proiectului La amplasarea balastierei se va tine seama de urmatoarele aspecte : -natura terenului de amplasament -exploatarea in balastiera pe fasii, cu nivelarea suprafetei eliberate de aluviuni - drumurile existente vor fi amenajate astfel incat latimea stratului de rulare sa permita transportul materialului exploatat. 1.7. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului (dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune etc., mijloacele de construcţie necesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor servici suplimentare poate afecta integritatea ariei narurale de interes comunitar)

Nu este cazul 1.8. Durata construcţiei, funcţionării şi eşalonarea perioadei de implementare a proiectului Perioada de executie propusa: 3 ani cate 8 luni / an Regimul de functionare al obiectivului va fi de: 8 ore/zi;5 zile/saptamana; 8 luni/an Durata de functionare a investitiei va fi corelata cu rentabilitatea si evolutia cererii si ofertei. Esalonarea perioadei de dezafectare: la sfarsitul perioadei de executie se vor efectua lucrarile: a)retragerea utilajelor de extractie si transport b)nivelarea suprafetei din amplasament cu ajutorul buldozerului S1800

10

1.9. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului

Activitatea de extractie a agregatelor minerale din perimetrul Tupilati va sustine industria de constructii cladiri si drumuri servind ca baza de dezvoltare durabila in zona.

II. Informaţii privind ariile naturale protejate de interes comunitar Amplasamentul in care se implementeaza PP se afla in situl ROSCI0364 - Râul Moldova între Tupilaţi

şi Roman (art. 8 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor

naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011) 2.1. Date privind ariile naturale de interes comunitar: suprafaţa, structura peisajului, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea proiectului, factorii biotici şi abiotici cu rol în menţinerea pe termen lung a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară etc

LOCALIZAREA SITULUI ROSCI0364 - Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman

Coordonatele sitului Latitudine

Coordonatele sitului Longitudine

Suprafaţa sitului (ha)

Altitudine (m) Min.

Altitudine Max.

Altitudine Med.

Regiunea biogeografică

Regiunea biogeografică

N 47º 2' 13'' E 26º 45' 16''

4720 330 175 247 Continentală

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie: Rezidentă

Reproducere

Iernat

Pasaj

Sit Pop.

Conserv.

Izolare

Global

1355 Lutra lutra C C B C B

1324 Myotis myotis P D

1335 Spermophyllus citellus

C C B C B

1323 Myotis blechsteini

P C B C C

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie: Rezidentă

Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop.

Conserv. Izolare Global

1193 Bombina variegata

C C B C B

2001 Triturus cristatus

C C B C B

1188 Bombina bombina

P C C C C

11

Specii de pesti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie: Rezidentă

Reproducere

Iernat

Pasaj

Sit Pop.

Conserv.

Izolare

Global

1149 Cobitis taenia C C B C C

1138 Barbus meridionalis

C C B C C

1146 Sabanejewia aurata

C C B C C

Caracteristici generale ale sitului: clase de habitate

Cod % CLC Clase de habitate

N09 6 321 Pajişti naturale, stepe

N14 26 231 Păşuni

N16 37 311 Păduri de foioase

N12 11 211-213 Culturi,teren arabil

N06 18 511 Rauri,lacuri

N15 2 242, 243 Alte terenuri arabile

Alte caracteristici ale sitului Zona umeda care reprezinta habitatul specific pentru 4 specii de vertebrate, 4 specii de amfibieni si 3 specii de pesti de interes conservativ Vulnerabilitate Pierderea si distrugerea habitatului ca rezultat al activitatilor de agricultura, a suprapasunatului, exploatare forestiera, dragarea si drenarea habitatului umed, depozite de deseuri. Prezentarea speciilor Lutra lutra- Lungimea corpului este de 70-90 cm, inaltimea de 30 cm, coada este de 35-40 cm si greutatea intre 8-15 kg. Capul este mic, turtit si lat, urechile rotunjite, scurte, putin iesite din blana, acoperite de un opercul membranos. Ochii sunt mici, aproape de colturile gurii, cu pupila rotunda. Buzele groase, cea superioara cu mustati. Nasul este golas. Blana de culoare cafeniu-intunecat, cu peri moi, matasosi si stralucitori. Pe barbie, laturi si pe mijlocul buzei superioare cateva pete neregulate de culoare alba. In raport cu corpul, picioarele sunt scurte, au cate 5 degete unite prin membrana de inot. Femela naste o data pe an, intre 1-5 pui. Se hraneste cu pesti, broaste, raci, mamifere mici, acvatice. Localizata in Delta Dunarii si pe langa raurile de munte bogate in pastravi. Traieste in apa si pe uscat, avand vizuina cu doua intrari. Spermophilus citellus - este destul de comun pentru zona, singurul reprezentant european al genului Spermophilus. Adultul are lungimea de aproximativ 20 cm, greutatea de 250 g, culoarea galben-cenuşie pe partea dorsală şi galben-ruginie pe partea ventrală şi sub bărbie. Trăieşte în galerii săpate în pământ în sisteme complicate, cu mai multe ieşiri. Hibernează în perioada septembrie-martie. Împerecherea are loc în martie sau aprilie, imediat după hibernare. Gestaţia este de

Spermophilus citellus (popândăul, şuiţa) Foto: Carol Cristof

12

30 de zile, femela naşte 4-6 pui. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de un an. Longevitatea este diferită : 10-11 ani femelele şi 5-6 ani masculii.Duşmani naturali : păsările de pradă, vulpile. Myotis myotis – este una dintre cele mai mari specii de Myotis din Europa. Urechile sunt lungi (îndoite înainte depăşesc nările cu cel mult 5 mm) şi largi, cu 7–8 pliuri transversale; marginea anterioară este convexă şi cu extremitatea largă; botul este scurt şi larg. Blana deasă, este gri-brună (uneori roşcată) dorsal şi albă sau cenuşie ventral; botul, urechile şi patagiul sunt brune-gri. Este o specie termofilă, predominant sinantropă în nordul arealului unde se adăposteşte în clădiri, garduri vii, parcuri; a fost observată vara până la 2000 m şi iarna până la 1500 m. Coloniile de maternitate se formează în N în poduri foarte calde, mari, nelambrisate şi compartimentate în care indivizii pot pătrunde în zbor prin ferestre sau lucarnă sau prin târâre printre ţigle sau prin fante, şi mai rar în cavităţi subterane; se pot asocia cu indivizi de rinolofi şi alţi miotişi şi în special cu M.schreibersii- Hibernează preferenţial, din octombrie până în martie/aprilie în cavităţi subterane naturale şi artificiale, la o temperatură de 7–12◦C şi umiditate crescută (dar au fost găsiţi indivizi şi la –4◦ C şi 50% UR), izolaţi sau în grupuri; în trecut existau colonii formate şi din 4500 indivizi, dar astăzi acestea numără numai câteva sute. Myotis blechsteini -Specie de mărime medie are pavilionul urechii foarte mare, de peste 20 mm, îndoit înainte, aproape jumătate depăşeşte nasul iar marginea externă cu 9 pliuri transversale. Aripile sunt foarte late şi scurte. Blana dorsală de culoare brună pal spre brun roşcat iar partea ventrală este cenuşie deschisă. Lungimea este de 45-55 mm, anvergura aripilor de 250-300 mm iar greutate de 7- 14 g. Ecologie şi comportament: Adăposturile de vară sunt scorburile copacilor, fisurile stâncăriilor. Adăposturile de hibernare sunt peşterile cu 3-7°C şi umiditate relativă foarte mare. Preferă pădurile de amestec, dar este prezentă şi în pădurea de conifere. Vara urcă până la 800 m altitudine, iar adăposturile de iarnă ajung până la 1100 m. Specie solitară în perioada de hibernare, vara formează colonii foarte mici sau este solitară. În repaus nu-şi lipesc aripile şi pavilioanele mari ale urechilor la corp ci le proiectează liber în mod caracteristic. Zborul este lent, jos şi greoi din cauza conformaţiei aripilor. Se hrăneşte cu fluturi, ţânţari, lepidoptere nocturne, pe care le prinde din zbor sau de pe ramuri. Bombina bombina- aceasta broasca are pete negre si rosii pe partea inferioara a corpului. Sunetul scos de mascul este, de asemenea, similar, dar mai incet si mai tanguitor. Acolo unde aria de raspandire a acestor broaste coincide, broasca cu pete rosii tinde sa ocupe mai mult regiunile joase. Atunci cand este atacata, sare de jos in sus, expunandu-si abdomenul, pentru a-i preveni pe dusmani ca pielea sa contine substante otravitoare. Habitat: la fel ca si broasca cu burta galbena, dar la altitudini mai mici. Marime: pana la 5 cm. Hrana: de obicei, nevertrebate. Raspandire: din estul Europei pana in vestul Germaniei si al Sloveniei. Specii similare: broasca cu burta galbena. Bombina variegata - corpul este aplatizat, capul mare, mai lat decât lung, botul rotunjit. Pupila triunghiulară sau în formă de inimă. Cuta gulară slab conturată. Negii de pe partea dorsală, la masculi, au un spin cornos negru puternic, înconjurat de numeroşi spini mici şi ascuţiţi. Negii nu sunt grupaţi sau dispuşi simetric. Pielea pe abdomen aproape netedă. Pori mici, izolaţi, răspândiţi şi pe partea inferioară a membrelor şi foarte numeroşi pe talpa piciorului. Secreţia glandulară este extrem de toxică. Este o specie cu activitate atât diurnă cât şi nocturnă, preponderent acvatică, euritropă. Este sociabilă, foarte mulţi indivizi de vârste diferite putând convieţui în bălţi mici. Răspândită în vestul şi centru Europei cu excepţia peninsulei Iberice, Marii Britanii şi Scandinaviei. Limita estică a arealului este reprezentată de Polonia, vestul Ucrainei, România, Bulgaria şi Grecia. În România este prezentă pretutindeni în zona de deal şi munte (mai frecventă în M. Apuseni şi podişul Transilvaniei). Semnalări neconfirmate în Dobrogea

13

Triturus cristatus – este cea mai mare specie de triton din România. Masculii se pot recunoaşte uşor după coloraţia vie specifică dorsal cafenie-măslinie cu pete de negru intens. Trăieşte în bălţile şi lacurile din zona de câmpie până în cea montană. Stă ascuns printre tulpinile plantelor acvatice. Întră în apă în martie şi în funcţie de nivelul acesteia poate rămâne până în mai – iunie Barbus meridionalis- este foarte asemănătoare cu mreana mare, deosebindu-se totuşi de aceasta prin lipsa dintelui la spinul înotătoarei dorsale şi prin înotătoarea anală mult mai lungă, ajungând până la inserţia înotătoarei caudale. Ea este mult mai mică decât mreana obişnuită, dimensiunile curente fiind de 15-20 cm, maximum 25 cm. Corpul este aproape cilindric şi acoperit de un mucus abundent. Gura este inferioară, cu buze cărnoase, cu patru mustăţi. Culoarea generală este vânătă (de unde şi denumirea), având pe spate, pe flancuri şi pe cap numeroase pete mări, de culoare închisă. Burta este de culoare gălbuie. Hrana este formată din vegetale, precum şi din animale mărunte, ca : viermişori, moluşte şi larve de insecte. Trăieşte în cârduri. Reproducerea are loc în lunile mai-iunie. Icrele nu sunt otrăvitoare, ca la mreana mare. Dimensiunea minimă admisă la pescuit este de 15 cm. Cobitis taenia- Zvarluga are lungimea intre 8 si 11 cm. Corpul sau este foarte turtit lateral, avand aspect de pandglica. Inaltimea sa maxima cuprinzandu-se de 5-8 ori in lungime fara coada. Solzii zvarlugii sunt, foarte mici, si se acopera unii pe altii, dar lipsesc in lungul liniei laterale, care se observa numai in parte anterioara a corpului. Pe penduculul codal, se observa o muchie adipoasa. Are gura mica, pe cea inferioara are 6 mustati scurte din care 4 pe bot si doua la colturile gurii. Buza inferioara este bilobata, fiecare lob fiind divizat in 2 lobuli foarte mici . Ochii zvarlugii sunt mici si asezati catre ceafa. Sub ochi are cate un spin tare, bifid. Narile anterioare sunt prelungite intr-un tubusor scurt. Coloratia zvarlugii este în general, cafenie-cenusie sau galbuie. Spatele are 21-29 de pete cafenii, mici, formand o linie mediana continua. De o parte si de alta a acestei linii medianeare doua linii mai inguste, formate dintr-o serie de pete mici, aproape contopite. Pe mijlocul laturilor se vad clar 12-20 de pete mari, alungite longitudianal, care uneori sunt unite intr-o singura dunga continua care uneori e si intrerupta. Acest peste traieste in ape statatoare sau lin curgatoare, cu funduri maloase si se hraneste cu viermi, larve de insecte si cu icrele altor pesti. Reproducerea apare in lunile aprilie-iulie cand femelele lipesc icrele de plantele acvatice. Este raspandita în toate raurile si afluentii lor, in delta si bsltile ei. Sabanejewia aurata –Dunariţă, este o specie endemica in Dunare la peste 20 m adancime, la Cazane, Corabia, Oltenita, Silistra, Calarasi si în Cerna, Beloreca, Nera, Arges, Olt. Se mai intalneste pe funduri pietroase, si se hraneste cu insecte si larvele acestora. Se reproduce in lunile aprilie-iunie, in rauri mici, repezi si pietroase. 2.2. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor aflate sub influenta proiectului Funcţionarea sistemelor naturale este necesară pentru susţinerea comunităţilor biologice. Astfel, speciile de plante şi animale care sunt integrate in comunitatea biotica, depind de anumite condiţii fizice, de procese ecologice care sunt necesare supravieţuirii lor. Condiţiile fizice includ apa, temperatura, tipul de sol, iar procesele ecologice includ circuitul apei, al nutrienţilor şi relaţiile de nutriţie. Condiţiile fizice şi procesele ecologice sunt parte din modelul de funcţionare al unui sistem ecologic şi împreună alcătuiesc funcţia ecologică. Modificarea sau pierderea unui anumit tip de habitat duce la pierderea speciilor care depind de acel tip de habitat specific.

Funcţii ecologice ale speciilor şi habitatelor din aria de implementare a proiectului In jurul amplasamentului sunt urmatoarele clase de habitate cu functii ecologice

14

Habitate/specii Functii ecologice

Râuri

reprezintă spatiu de reproducere, de adăpost şi de hrănire pentru animale, medii de dezvoltare pentru unele specii de plante.

Culturi (teren arabil)

Alte terenuri arabile

reprezinta medii de viata pentru specii de mamifere si pasari care se hranesc cu fructe/seminte din terenurile agricole.

Păşuni Pajişti naturale, stepe

reprezinta medii de viata pentru rozatoare, amfibieni, reptile. reprezinta medii de hranire, pasaj, cuibarit pentru pasari.

2.3.Descrierea tipului de habitat in care se implementeaza proiectul Proiectul se implementeaza in albia raului Moldova pe un amplasament care a fost exploatat de mai multi ani in regim de balastiera. Tinand cont de ritmul de refacere a aluviunilor s-a calculat ca in urmatorii 3 ani exista o cantitate suficienta de agregate materiale pentru a putea exploata 20000mc/an. Biocenoza pe un astfel de habitat nu este structurata si din aceasta cauza plantele si animalele posibil intalnite sunt din categoria speciilor pioniere 2.4.Statutul de conservare al speciilor şi habitatelor aflate sub impactul proiectului O specie este considerata a avea statut favorabil de conservare atunci când: dinamica populaţiei speciilor analizate indică faptul că se pot automenţine pe termen lung; arealul natural al speciei nu se reduce sau nu este prognozat a se reduce; dispune şi va dispune de habitate suficient de largi pentru a se menţine populaţiile pe termen lung. Statutul de conservare al speciilor

Legislatie nationala Statut de conservare

Conform OUG 57/2007 speciile alaturate sunt incluse pe lista speciilor de animale a caror conservare necesita

desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala.

Lutra lutra – distrugerea vegetatiei de pe maluri si lunca raurilor, costructii de baraje sau drenarea zonelor umede din lunca rau, activitati artificiale sunt nefavorabile pentru populatiile de vidra- NT Spermophyllus citellus - Amenințările principale sunt conversia pasunilor in teren arabil sau schimbarea modului de exploatre a pajistilor- VU Myotis myotis- este o specie comuna in habitate agricole afectata de utilizarea pesticidelor- LC Myotis blechsteini - Ameninţări sunt reprezentate de utilizarea pesticidelor in agricultura si pierdera copacilor batrani. NT Bombina variegata -specia nu este semnificativ afectata. Populațiile din această specie ar putea fi amenintata la nivel local LC Bombina bombina- amenintarea consta in distrugerea zonelor umede, poluarea industrială şi activităţi recreative Această specie nu este semnificativ ameninţată.LC Triturus cristatus -Specia este foarte sensibilă la variațiile în calitatea apei. Fragmentarea habitatului este o ameninţare pentru specie LC. Cobitis taenia –nu sunt cunoscute amenintari LC Barbus meridionalis -barajele, extragerea apei și poluarea sunt

15

principalii factori de pericol pentru specie. NT Sabanejewia aurata- nu sunt cunoscute date suficiente DD

Explicatia abrevierilor, conform U.I.C.N.: Ex- dispărută, CR – în marea pericol, EN – ameninţată, NT – potenţial ameninţată, VU – vulnerabilă, R – rară, LR:nt – risc redus: aproape ameninţată, LR:lc – risc redus:cea mai mică preocupare, LC – fără interes pentru lista roşie – neameninţată. DD- nu sunt date suficiente Dintre speciile de importanta comunitara din sit nici una nu are ecologia stricta pe aluviunile exploatabile. Speciile pentru care s-a declarat situl (si mai ales speciile potential amenintate si vulnerabile) au o ecologie care implica habitate diferite de amplasamentul balastierei Tupilati. Starea de conservare a speciilor sitului este favorabila deoarece: - dinamica populatiilor speciilor ramane in limite relativ nemodificate fiindca amplasamentul nu este ocupat de vegetatie sau de ochiuri de apa ceea ce sugereaza ca populatiile speciilor sunt masate in alte zone ale habitatelor din sit. Prin implentarea PP arealul natural al speciilor de importanta comunitara nu se reduce; o perturbare poate fi produsa pe aproximativ 0,25% din suprafata luncii inundabile a raului Moldova inclusa in sit (nesemnificativ) - habitatul este destul de vast pentru ca speciile sa se mentina pe termen lung.

2.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de importanţă comunitară; mărimea populaţiei (numărul de exemplare, perechi, colonii etc. estimativ al populaţiei la fiecare specie posibil afectată de implementarea PP), cât şi procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea PP; date privind faptul că numărul populaţiei de speciiafectatenuvafiredus prin implementarea PP; suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung) Prin implementarea proiectului sunt afectate specii de plante si de animale pioniere pe pietrisurile din lunca raului. Dintre plante, pot fi afectati indivizi izolati de Agropyron stolonifera, Setaria glauca, Herniaria glabra, briofite, iar dintre animale Formica rufa, oligochete, miriapode. Nu sunt specii de importanta comunitara; aceste specii contribuie la dezvoltarea unor biocenoze doar in conditiile lipsei inundatiilor si a lipsei totale de activitate de extractie pe amplasament. In consecinta, nu sunt populatii (specii) afectate de extragerea de agregate minerale din perimetrul Tupilati. 2.6. Obiectivele/masurile de conservare ale ariei naturale protejate de interes comunitar Pentru realizarea protectiei si conservarii habitatelor de interes comunitar, se impun unele masuri generale de management pentru mentinerea la un nivel optim al habitatelor Astfel, se pot mentiona urmatoarele masuri: - interzicerea/limitarea tratamentelor chimice in ariile invecinate - interzicerea/limitarea folosirii de ierbicide, îngrăşăminte chimice sau ale altor amendamente în habitatele de pajişti din ariile invecinate - interzicerea arderii vegetaţiei in ariile invecinate

16

- educarea şi conştientizarea continuă a oamenilor asupra necesităţii ocrotirii specilor şi a habitatelor în care vieţuiesc - interzicerea/limitare intervenţiilor asupra habitatelor umede (desecare, drenare) - asigurarea diversitatii structurale generale a habitatului. 2.7. Starea actuală de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor Situl ROSCI0364 - Râul Moldova între Tupilaţi şi Roman are o relativ buna stare de conservare. Presiunea antropica ce influenteaza negativ acest sit este reprezentata de pasunat, araturi si extractia agregatelor minerale. Intreruperea exploatarii balastrului este urmata de acumulare de aluviuni si apoi eroziuni ale malurilor.

III. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI 3.1. Caracterizare generală a impactului potential Tipuri de impact potential/ etape de realizare a investitiei

Direct Indirect Rezidual Cumulat Cu efecte temporare /izolate

Etapa-intretinere cai de acces; amenajarea exploatarii. Efecte de poluare a atmosferei datorat arderilor combustibililor din motoarele utilajelor, echipamentelor. Poluarea are impact redus fiindca amplasamentul este in camp deschis Impact fizic negativ nesemnificativ

Nu este cazul

Nu este cazul Nu este cazul Poluare punctuala cu gaze de esapament si numai accidental cu combustibili, uleiuri.

Etapa - exploatarea agregatelor minerale. excavare, modificarea piesajului initial, eliminarea unor induvizi din specii pioniere de flora si fauna hipogee. Efecte de poluare a atmosferei datorate arderilor combustibililor din motoarele utilajelor, echipamentelor. Poluarea are impact redus fiindca amplasamentul este in camp deschis

Modificarea albedoului in timpul zilelor insorite. Retragerea speciilor de animale din perimetrul exploatat

Nu este cazul Exploatarea agregatelor minerale din perimetru balastierei se produce intr-o zona invecinata localitatii Tupilati, cu influenta antropica permanenta. De aceea, efectul

Generare de praf, zgomot. Emisii de gaze de esapament. Poluare accidentala cu combustibil, ulei de motor

17

Impact fizic negativ nesemnificativ

exploatarii se cumuleaza cu efectul activitatilor antropice cu caracter comun desfasurate de populatia localitatii. Deoarece pe amplasament nu sunt populatii din specii de importanta comunitara efectul cumulativ este nesemnificativ

Etapa- nivelarea suprafetei de exploatare, retragerea utilajelor si predarea amplasamentului. Efecte de poluare a atmosferei datorate arderii combustibiliului utilajului de nivelare. Refacerea relativa a peisajului Impact fizic negativ nesemnificativ

Nu este cazul

Nu este cazul Nu este cazul Poluare punctuala cu gaze de esapament si numai accidental cu combustibili, uleiuri

3.2. Impact asupra speciilor de importanta comunitara

Specia Pierderea directa / deteriorarea habitatului

Riscuri de mortalitate

Deranjarea/tulburarea speciilor

Lutra lutra Pe amplasament nu s-a inventariat nici un exemplar, iar vegetatia lipseste de pe maluri si din lunca. In concluzie PP nu produce pierdere de habitat.

Nu este cazul Datorita lipsei speciei de pe amplasament sau din apropiere, PP nu produce deranj asupra speciei.

Spermophyllus citellus Specie caracteristica pasunilor . Exploatarea de agregate minerale este amplasata in albia raului. PP nu produce pierderea de habitat

Nu este cazul Datorita lipsei speciei de pe amplasament sau din apropiere, PP nu produce deranj asupra speciei

Myotis myotis Specie comuna in habitate agricole. PP nu produce

Nu este cazul Specie activa in crepuscular si in timpul noptii.. PP nu

18

pierderea de habitat produce deranj asupra speciei

Myotis blechsteini Specie intalnita in habitate agricole si in zone cu arbori batrani.

Nu este cazul Specie activa in crepuscular si in timpul noptii.. PP nu produce deranj asupra speciei

Bombina variegata In general specia nu este semnificativ afectata. Deoarece pe amplasament nu sunt balti sau ochiuri de apa apreciem ca probabilitatea de a produce pierdere de habitat este minima. PP nu produce pierderea de habitat

Nu este cazul Exista posibilitatea de a intalni indivizi langa amplasament sau la limita amplasamentului; pentru acesti indivizi se ia in calcul un deranj fizic. Activitatea este strict in amplasament si in concluzie PP nu produce deranj asupra speciei

Bombina bombina Pe amplasament un sunt zone umede si un se produce poluare. Această specie nu este semnificativ ameninţată. PP nu produce pierderea de habitat

Nu este cazul Exista posibilitatea de a intalni indivizi langa amplasament sau la limita amplasamentului; pentru acesti indivizi se ia in calcul un deranj fizic. Activitatea este strict in amplasament si in concluzie PP nu produce deranj asupra speciei

Triturus cristatus Specia este foarte sensibilă la variațiile în calitatea apei. Traieste in balti si iazuri. Acestea lipsesc din perimetrul in discutie. Deci, PP nu produce pierderea de habitat

Nu este cazul Datorita lipsei speciei de pe amplasament sau din apropiere, PP nu produce deranj asupra speciei.

Cobitis taenia Nu este cazul Exploatarea se executa in afara ecosistemunlui acvatic rau Moldoca.

Nu este cazul Nu este cazul

Barbus meridionalis Exploatarea se executa in afara ecosistemunlui acvatic rau Moldoca. Nu este cazul

Nu este cazul Nu este cazul

Sabanejewia aurata Exploatarea se executa in afara ecosistemunlui acvatic rau Moldoca. Nu este cazul

Nu este cazul Nu este cazul

3.3. Metodologie de evaluare a impactului (dupa Percinal Steve M, 2003)

19

3.3.1.Colectarea datelor de baza – sondaj/observatii in teren pentru a determina populatiile de animale care pot fi afectate ; se vor avea in vedere ariile care ar putea fi potential afectate de exploatarea agregatelor minerale, respectiv pe o distanta de 50 m de la locul de amplasare a balastierei. Cerinta cheie, in termeni de riscuri de deranjare, este cuantificarea numarului de indivizi si totalul duratei cand speciile se afla in aria in care pot fi afectate.. 3.3.2. Determinarea sensibilitatii populatiilor de animale si a importantei lor pentru conservare Sensibilitatea unei specii poate fi definita sub forma importantei si interesului pentru conservare. Aceasta este determinata de o serie de considerente, precum:

- este in mod particular, sensibila din punct de vedere ecologic - situl include animale de importanat nationala in numar mare ( 1 % din populatiile din tara) - situl include animale de importanta regionala in numar mare ( 1 % din populatiile din regiunile

tarii) - specia este subiectul unor masuri speciale de conservare.

Sensibilitatea este, in continuare, determinata de natura obiectivelor de conservare ale sitului. Pentru ariile de protectie speciala SCI este necesar sa se ia in considerare daca specia contribuie la integritatea sitului. Determinarea sensibilitatii este rezumata in tabelul urmator: Estimarea sensibilitatii speciilor

SENSIBILITATE FACTOR DETERMINANT

FOARTE MARE Specii citate in SCI,SPA si in alte arii de protectie; citat inseamna ca se afla in textul pentru care situl a fost desemnat.

MARE Specii care contribuie la integritatea SCI,SPA, dar care nu sunt citate ca specii pentru care situl a fost desemnat.

Specii prezente la nivel national in numar important.

MEDIE

Alte specii de importanta nationala.

Specii prezente la nivel regional in numar mare.

REDUSA

Orice alta specie de interes pentru conservare, inclusa pe liste de protectie nationala care nu a fost citata mai sus.

3.3.3.Evaluarea marimii/amplitudinii efectelor care pot sa apara la nivelul acestor populatii Aceasta presupune cuantificarea efectelor si exprimarea marimii unui efect, in raport cu conditiile de start existente.

Estimarea marimii sau amplitudinii efectelor

AMPLI TUDINE

CARACTERISTICI

FOARTE MARE

Pierderea totala sau alterari majore ale elementelor cheie sau caracteristicilor de baza, astfel incat atributele,

caracteristicile post proiect vor fi fundamental schimbate si pot fi pierdute odata cu situl.

Ghidare < 20% din populatie / habitat raman neschimbate

MARE Pierderea majora sau alterarea elementelor cheie

20

sau caracteristicilor de baza (predezvoltare proiect) asfel incat atributele, caracteristicile, compozitia post dezvoltare vor fi fundamental schimbate.

Ghidare < 20 – 80 % din populatie / habitate pierdute

MEDIU Pierderea sau alterarea unuia sau mai multor elemente, caractere cheie ale situatiei de baza asftfel incat

atributele, caracteristicile, compozitia post dezvoltare vor fi partial schimbate. Ghidare < 5 - 8 % din populatie / habitate pierdute

SCAZUT Schimbari minore ale conditiilor de baza. Modificarile aparute din pierdere, alterare sunt decelabile dar atributele, caracteristicile, compozitia de baza vor fi similare cu

circumstantele pre dezvoltare.

Ghidare 1-5% din populatie / habitate pierdute

NEGLI JABIL

Schimbari ale conditiilor de baza foarte reduse. Schimbarile sunt greu perceptibile, modificarile nu se fac simtite.

Ghidare: < 1% din populatie / habitate pierdute

3.3.4 Evaluarea de ansamblu a impactului

Estimarea impactului

Tip de impact initial/ cai de cumulare

Sensibilitatea speciilor

Amplitudine Durata Cuantificarea impactului

Pierderea directa / deteriorarea habitatului

foarte mare

Neglijabil (aproximativ 0,25 puncte procentuale din suprafata luncii inundabile sunt afectate de exploatare - impact asupra speciilor pioniere)

3 ani cate 8 luni/an

impact nesemnificativ

Deranjarea/tulburarea speciilor (Sunt deranjate speciile cu areal de hranire, reproducere in apropiere Deranjarae se face prin zgomot, vibratii produse de utilaje)

foarte mare

Neglijabil (pot fi intalniti pe amplasament indivizi din specii pioniere si numai accidental indivizi de amfibieni)

3 ani cate 8 luni/an

impact nesemnificativ

Accidental poate aparea efectul de

foarte mare

Neglijabil 3 ani cate 8 luni/an

impact nesemnificativ

21

bariera (amplasamentul reprezinta un camp compact care cu probabilitate mica impiedica miscarea amfibienilor din si spre ecosistemul acvativ rau Moldova)

varf de actiune in perioada de reproducere a amfibienilor

Cuantificarea impactului s-a realizat utilizand matricea semnificatiei prin combinarea marimii/amplitudinii cu sensibilitatea, rezultand urmatoarele categorii de impact de previzionat: Foarte slab si slab/nesemnificativ: ar trebui, in mod normal sa nu fie de interes; grija pentru proiectare ar trebui sa minimalizeze impactul.. Foarte puternic si puternic reprezinta un impact semnificativ asupra populatiilor de plante si animale si propunerea de proiect ar trebui refuzata. Mediu reprezinta un impact potential semnificativ care solicita o evaluare atenta. Asemenea impact ar presupune refuzarea proiectului, dar se poate sugera revizuirea acestuia sau masuri de atenuare adecvate. 3.3.5. Evaluarea semnificaţiei impactului Prezenta muncitorilor si a utilajelor pe durata exploatarii, precum si a zgomotului, vibratiilor, radiatiilor generate vor putea deranja speciile din ariile invecinate.

Exista potential pentru impact punctiform prin mortalitate cauzata de coliziunea animalelor cu utilajele. Va putea exista o probabilitate de mortalitate, evitare sau deranj, dar aceste efecte vor afecta un numar redus de indivizi de specii de animale .

Luand in considerare partilcularitatile zonei de implementare (topografia terenului) nu se estimeaza efecte de bariera semnificative si nici o poluare persistenta a aerului.

IV. Măsurile de reducere a impactului pe termen scurt mediu si lung Decurgand din consideratiiile de mai sus, se impun urmatoarele masuri: 4.1. Masuri pe termen scurt: masuri tehnice pe perioada derularii lucrarilor de amenajare Responsabil pentru implementarea masurilor de reducere a impactului: SC Caius SRL, sub controlul autoritatilor de mediu.

22

-Se recomanda inspectarea amplasamentului inainte de a trasa fasia de exploatare si de deplasare a excavatorului pentru a pune in evidenta prezenta animalelor si inlesnirea retragerii acestora pentru a evita uciderea lor.

4.2 Masuri pe termen mediu si lung Colectarea si eliminarea deseurilor, construirea unui WC uscat, Functionarea in parametri normali a tuturor echipamentelor de excavare si transport • Pentru exploatarea agregatelor minerale Respectarea perimetrului de exploarae; Evitarea scurgerilor de carburanti si lubrifianti; Intretinerea drumurilor tehnologice; Verificarea starii tehnice a autobasculantei pentru a elimina imprastierea materialelor pe drumurile de acces.

Monitorizarea populatiilor de animale din aria de implementare a proiectului

Faza de lucru

Criterii de analiza/monitorizare

Faza amenajare - exploatare

Monitozarea faunei pe amplasamentul balastierei Tupilati pe perioada de amenajare-exploatare. Calendar de implementare: la fiecare stabilire a fasiei de exploatare, de catre seful de statie.

Compozitia in specii; Alternanta specilor functie de sezon; Densitatea si distributia populatiilor;

Responsabil pentru implementarea masurilor de reducere a impactului: SC Caius SRL sub controlul autoritatilor de mediu.

4.4. Alte masuri tehnice pe durata functionarii investitiei

Instruirea lucratorilor pentru o conduita nederanjata fata de animalele din sit; Executarea excavarii si transportului materialelor se va face conform programului stabilit, dar care se va modifica incat activitatea sa nu interfereze negativ cu speciile avute in atentie (sa nu fie ucise animale) ; Un biolog trbuie sa examineze terenul care inconjoara amplasamentul pentru a identifica indivizi din speciile de interes. Rezultatele acestei monitorizari vor fi raportate catre APM Neamt si vor servi la stabilirea unui program de lucru adaptat situatiiei locale. Monitorizarea va continua timp de 3 ani pana la inchiderea balastierei. Se estimeaza ca, in combinatie cu masurile de reducere a impactului detaliate mai sus, rezultatele monitorizarilor vor confirma ca nu sunt efecte semnificative asupra faunei. Concluzii Punand in balanta efectele nesemnificative asupra speciilor cu interesul economic prin exploatarea agregatelor de minerale, putem concluziona, din perspectiva principiilor dezvoltarii durabile, ca proiectul in discutie poate fi implementat fara a afecta conditiile de baza din sit.

23

Ecosistemul avut in atentie are capacitatea de a sustine activitatea din balastiera fara a produce schimbari perceptibile; modificarile care se produc nu se fac simtite in amplasamentul balastierei Tupilati. V. METODELE SPECIFICE DE TEREN FOLOSITE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR PRIVIND SPECIILE ŞI HABITATELE DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ AFECTATE 1. Pentru studiul speciilor de plante: analiza pe itinerar si analiza in stationar 2. Pentru studiul animalelor terestre: Metoda transectelor vizuale, metoda patratelor si metoda capcanelor Metoda itinerariilor sau a traseelor: consta in numararea indivizilor vazuti sau auziti de catre un observator care se deplaseaza cu viteza constanta pe un teren. 5.1. Organizaţiile/instituţiile/specialişti consultate pentru a obţine informaţia privind speciile şi habitatele de importanţă comunitară afectate de implementarea PP. FACULTATEA DE BIOLOGIE, UNIVERSITATEA Al.I.CUZA - IASI AGENTIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI - NEAMT SC CAIUS SRL TUPILATI

24

REFERINTE BIBLIOGRAFICE

Dunning JB, Groon MJ, Pullian HR (2006) Species and landscape approaches to conservation. In: Groon MJ, MeVe GK, Carroll CR (eds) Principles of conservation biology. Sinauer Associates, Sunderland, pp 419–465 Oltean, M., (1994) Lista rosie a plantelor superioare din România, Studii, sinteze, documentatii de ecologie. Petrescu, M. et al (2001) Flora and fauna, in Monitoring of European drainage basins, Final Report, Europrint - Rovigo – Italy