Hazardurilenaturale şi accidentale tehnologice.

Hazardele naturale sunt manifestări extreme ale unor fenomene naturale, precum cutremurele, furtunile, inundatiile, secetele,etc.. care au o influenţă directă asupra vieţii fiecarei persoane, asupra societăţii şi a mediului înconjurător, în ansamblu.

• Producerea unor asemenea fenomene face

posibilă atingerea unor anumite praguri de adaptare a societăţii la condiţiile mediului. Atunci cînd hazardele produc distrugeri de mare amploare şi pierderi de vieţi omeneşti, ele sunt numite dezastre şi catastrofe naturale. Efectele acestor fenomene sunt atăt de puternice încăt sunt necesare intervenţii rapide din partea unor echipe special antrenate la nivel naţional si internaţional. Un fenomen natural extrem poate fi numit un dezastru daca sunt înregistrate cel puţin 10 pierderi de vieţi omeneşti sau 50 de persoane rănite şi daca se produc pierderi materiale de peste un milion de dolari.

Hazardele naturale se clasifica astfel: (in functie de geneza):

-Hazarde endogene a caror acţiune este generată de energia provenită din interiorul planetei(cutremure, eruptii vulcanice etc…).

-Hazarde exogene, generate de factori climatici, hidrologici, biologici.

Cutremurele de pămînt sunt mişcări bruşte ale scoarţei care produc unde elastice reflectate în trepitaţii cu un impact puternic asupra asezărilor umane. Anual se produc pe Glob peste 1 milion de cutremure, dar numai o mica parte din acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate hazarde naturale .

În Romănia, cele mai puternice cutremure se

înregistrează in zona seismica Vrancea, situată in regiunea de curbura a Carpaţilor. Astfel de cutremure s-au înregistrat la 26 noiembrie 1802, 10 noiembrie 1940 şi 4 martie 1977. Alte regiuni seismice cunoscute în ţara sunt: Aria Banatică(Danubiana), Aria de Nord-Vest, Aria Transilvaneană şi Aria Pontică, dar unde cutremurele sunt rare şi au o intensitate redusa.

4 martie 1977-Romania

22 septembrie 1999-Taiwan

20 martie 2005- Japonia

Majoritatea cutremurelor durează doar căteva secunde, dar sunt unele care ţin pănă la un minut sau mai mult. Cutremurul din San Francisco din 1906 de exemplu a durat doar 40 de secunde, iar cel din Alaska din 24 ianuarie 1964 peste 7 minute.

Cutremurul principal este urmat de altele cu intensitate din ce in ce mai mica. Acestea sunt provocate de faptul ca rocile dislocate incep sa se reaseze intr-o pozitie stabilă, ceea ce poate din nou provoca distrugeri enorme.

Tsunami reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se propagă prin apa

oceanelor, ca urmare a producerii unor eruptii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau de coasta foarte puternice

(7-9 grade pe scara Richter).

Inundaţiile sunt hazarde hidrografice

cu o largă raspandire pe Terra care produc mari pagube materiale şi pierderi de vieţi omeneşti. (Fluviul Huang He a provocat cele mai catastrofale inundaţii cunoscute in istorie. În anul 1887 a fost acoperita cu apa o suprafata de 130000 de kmp, au murit circa 1 mil de persoane şi a pierit ulterior prin foamete un numar şi mai mare).

Inundatii pe teritoriul Romaniei-2005

Inundatii in Moldova -2005

Vulcanismul• Este reprezentat prin gama fenomenelor

legate de ivirile de lavă (erupţii, explozii, cutremure) şi are o mare răspândire pe glob. Pe Pământ există cca. 1300 vulcani activi, adică erup cu regularitate, sau au erupt cel puţin o dată în ultimii zece mii de ani. Dacă nu s-a întâmplat acest lucru, vulcanul este numit adormit, iar dacă

nu a erupt de peste 25.000 ani, se poate considera stins.

• Vulcanii activi prezintă un pericol permanent pentru localităţile din apropiere, pentru căile de comunicaţie şi terenurile agricole de pe versanţii acestora. Pe Terra se înregistrează anual circa 50 de erupţii vulcanice, dintre care 5% produc victime şi mari distrugeri materiale.

• Cel mai eficient mod de apărare împotriva efectelor erupţiilor vulcanice constă în luarea unor măsuri pentru evitarea concentrării aşezărilor omeneşti pe conurile vulcanilor activi sau în apropierea lor.

AVALANŞELE • Sunt deplasări bruşte, cu viteze mari (300

km/oră) ale maselor de zăpadă, pe versanţii foarte înclinaţi (30-500) ai munţilor, declanşate de vibraţii. Arealele afectate de aceste hazarde sunt Munţii Alpi, Anzii, Stâncoşii Nordici, Munţii Scandinavici, Carpaţii etc.

• Avalanşele de zăpadă şi de gheaţă se produc brusc în zonele montane, acolo unde zăpada, în cantitate mai mare, persistă vreme îndelungată şi unde prezenţa pantelor şi văilor uşurează alunecarea, datorită gravitaţiei, prăvălindu-se cu mare vitază şi distrugând totul în calea lor.

ALUNECĂRILE DE TEREN • Reprezintă procese de mişcare ale unor

mase de pământ sub acţiunea gravitaţiei, în lungul unor suprafeţe de alunecare, care le separă de partea stabilă a versantului. Cele mai numeroase alunecări se înregistrează pe versanţii cu înclinări moderate, constituiţi din argile şi din alternanţe de argile, marne, gresii şi nisipuri. Un rol nu mai puţin important îl au şi cauzele antropice, legate mai ales de despăduriri.

Concluzie• Modificările globale climatice, considerate o prioritate

de cercetare în Strategia europeană pentru dezvoltare durabilă, generează incertitudini noi și apariția sau intensificarea unor hazarde complexe. Modificarea condițiilor de mediu prin despăduriri, distrugeri ale perdelelor forestiere, ale sistemelor de irigații și alte acțiuni antropice generează o accentuare a impactului hazardelor. În aceste condiții, activitățile de cercetare necesită abordări interdisciplinare și inițierea unor sisteme geografice informaționale (GIS) performante care să fie permanent actualizate.

MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE!