Compoziţia în designul grafic (II) Elaborat: lect. superior Tîrşu V.

Regulile şi metodele compoziţiei

1. Contrastul 2. Statica/dinamica 3. Ritmul 4. Regula treimilor 5. Regula diagonale 6. Regula liniilor călăuzitoare 7. Secţiunea de aur

I. Contrastul

Contrastul – reprezintă interacțiunea elementelor opuse din compoziție, cum ar fi culoarea, mărimea, textura, etc. Exemple de contrast: mare - mic, pătrat - cerc, alb – negru…

Scopul contrastului se rezumă în sublinierea diferenţelor dintre obiecte sau accentuarea unui obiect.

Cu ajutorul contrastului nu se poate obţine o compoziţie integră. La elaborarea compoziţiei se va tinde spre combinarea intregului şi contrastului.

a) Contrastul în culoare:

• contrastul în culoare este construit pe diferența dintre culori şi afectează subconştientul;

• Contrastul în culori calde și reci bazat pe diferența dintre culorile "inhibate" și "incitante". Pentru a crea un contrast de culoare termic se aleg culori cu aceiaşi luminozitate.

Exemplu de contrast în culoare:

Exemplu de contrast în culoare:

b) Contrastul în mărime:

Mărimea este una din cele mai bune metode de realizare a contrastului – diferinţa mărimilor dintre aceleaşi figuri geometrice.

Atenţie: o diferenţă mică, spectatorul o percepe ca pe o eroare.

Exemplu de contrast în mărime:

Exemplu de contrast în mărime:

c) Contrastul în forme

Forma, cel mai des, se utilizează la sublinierea integrităţii compoziţiei.

Atenţie: • figurile curbilinii şi rectilinii contractează grosolan şi evident, un astfel de contrast nu este recomandat design-erilor începători. • figurile ce se aseamănă foarte mult una cu alta (de exemplu, pătratul şi triunghiul), combinarea lor provoacă o

senzaţie de o lucrare nefinisată.

Exemplu de contrast în forme:

Exemplu de contrast în forme:

d) Contrastul în font

2. Statica şi dinamica

Compoziţiile pot fi divizate în statice şi dinamice. Sunt obiecte statice cu formă dinamică şi sunt obiecte dinamice cu formă statică. Statică – stare compoziţională echilibrată, calmă, balansată. Compoziţiile statice au intotdeauna un centru evident, o axă in jurul căruia se organizează forma. Statica compoziţională cere linii şi mase vizuale calde, dezmembrarea clară pe orizontală sau verticală. Dinamica - starea compoziţională cu o pronunţare evidentă a direcţiei mişcării obiectelor vizuale. Dinamica face compoziția activă, frapantă, însemnată, vizibilă, evidenţiată din alte stări compoziţionale. Dinamica poate fi aplicată şi in compoziţii statice cu ajutorul impărţirii ritmice.

Obiecte statice

- pătratul; -dreptunghiul amplasat pe cea mai lungă latură; - triunghiul amplasat pe cea mai lungă latură; - cubul; -paralepipedul; -Piramida cu laturi egale.

Obiecte statice cu formă dinamică

Dacă amplasarea elementelor statice în compoziţie sunt percepute în mişcare (în cădere), o astfel de compoziţie este dinamică.

Obiecte dinamice

Triunghiul şi paralelogramul ce stau pe latura scurtă

Elipsa, cercul şi paralepipedul, piramida ce stau pe latura scurtă

Daca figura este o forma asimetrica, atunci dispare statica, în locul ei apare o stare care provoacă dinamica, cu alte cuvinte, abaterea de la statica.

Compoziţie statica şi dinamica

Compoziţie statica

Compoziţie statica

Compoziţie dinamica

Compoziţie dinamica

3. Ritmul

Ritmul (gr. ritmus) - repetare concretă de elemente sau figuri în care rolul de bază îl are tactul. Tactul este compus din 2 componente de bază:

· elemente plastice; · interval.

Ordonarea elementelor e o însușire de bază numită cadență ritmică, care în acest context are sens de dinamică a elementelor. Ritmul este conceput pentru a:

- uni ; - direcţiona; - evidenţia.

Exemplu de ritm în compoziţie

Ritmul se bazează pe repetări. Permite atingerea echilibrului, organizarea, aranjarea și perceperea unei mişcări în compoziţie.

1) Repetarea obiectelor în aceeași culoare duce la integritatea compoziţiei și creează un anumit ritm.

Exemplu de ritm în compoziţie

2) Liniile amplasate cu grijă măreşte ordinea în compoziție. 3) Elementele scalate – reprezintă o altă modalitate de a crea ritmul în compoziţie. Puteți dubla același obiect în mod proporțional: crescător sau descrescător. Această tehnică se aplică pentru a seta direcția de vizualizare a compoziţiei.

Exemplu de ritm în compoziţie

4) Ritmul creat prin forme geometrice, poate să descrie schematic un proces etapizat, fiecare pas poate fi amplasat într-un cerc sau dreptunghi.

Exemplu de ritm în compoziţie

4. Regula treimilor

Regula treimilor este o regulă de bază a compoziției aplicată în fotografie sau în alte arte vizuale precum pictură. Această regulă susține că o imagine poate fi împărțită în nouă părți egale, prin două linii imaginare orizontale echidistante și două linii imaginare verticale echidistante. Cele patru puncte formate la intersecțiile acestor linii imaginare pot fi folosite la alinierea subiectului sau elementelor ce alcătuiesc compoziția imaginei. Adepţii acestei tehnici susțin că alinierea elementelor compoziției după aceste puncte creează mai multă tensiune, energie și interes comparativ cu simpla centrare a subiectului sau elementului în imagine.

Exemplu - regula treimilor

Exemplu - regula treimilor

Exemplu - regula treimilor

Exemplu - regula treimilor

Exemplu - regula treimilor

5. Regula diagonalelor

O altă metodă de a forma o compoziţie este folosirea diagonalelor. Acestea pot fi diagonala puternică sau ascendentă, stânga jos - dreapta sus şi diagonala slabă sau descendentă, stânga sus – dreapta jos. În funcţie de această simbolistică putem să dăm un înţeles aparte imaginii. De foarte multe ori însă cea mai bună metodă de a folosi diagonalele este în combinaţie cu un subiect plasat în cadru într-unul dintre punctele forte. Uneori diagonala nu trebuie să fie perfectă, chiar și o linie oblică în cadru poate fi ascendentă sau descendentă. Combinaţia dintre aceste linii poate deveni deasemenea foarte interesantă, atunci când sunt încadrate corect și armonios.

6. Regula diagonalelor

6. Regula diagonalelor

6. Regula liniilor călăuzitoare

Liniile din imagine călăuzesc privirea în cadru şi constituie o altă metodă clasică de compunere a imaginii. Exemple clasice sunt drumurile, şoselele, calea ferată, etc.

7. Regula liniilor călăuzitoare

7. Secţiunea de aur

7.1. Proportia de Aur

7.2. Dreptunghiul de aur

7.3. Spirala de Aur

7. Secţiunea de aur

Regula secţiunii de aur esre cunoscută din antichitate, care arată că cea mai importantă zonă dintr-o imagine este situată în apropierea colţului dreapta-jos, aproximativ la un sfert pe înălţime şi un sfert pe lăţime. De ce colţul din dreapta jos? Fiindcă lectura imaginii se termină în coltul din dreapta-jos al paginii, această zonă ne reţine atenţia pentru cel mai lung timp. Aceasta regulă nu se aplică însă la chinezi şi la japonezi.

7.1. Proportia de Aur

• Proporţia de aur poate fi găsită în artă, în

arhitectură, în matematică , natură sau în

biologie.

• Numarul phi (), cunoscut şi sub numele de

„proporţia de aur„ este definit de Euclid cu mai

bine de doua mii de ani în urma şi pare prezent

peste tot in natura: cochilii, în constructia

piramidelor , ori în picturile lui Leonardo da

Vinci , Mario Livio...

• = 1,6180339887 - număr care nu se

satisface şi nu se repetă niciodată

7.2. Dreptunghiul de aur

Un dreptunghi de aur este un dreptunghi ale carui laturi sunt in proportie de aur, unu-la-phi, aidica aproximativ 1:1.618.

Formate A

A0 841 × 1189

A1 594 × 841

A2 420 × 594

A3 297 × 420

A4 210 × 297

A5 148 × 210

A6 105 × 148

A7 74 × 105

A8 52 × 74

A9 37 × 52

A10 26 × 37

7.3. Spirala de Aur

În strânsă legătură cu secţiunea de aur se află șirul de numere: 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89,…, numit șirul lui Fibonacci. (primele 3 numere sunt predefinite, iar restul se obţin în mod recursiv, din suma precedentelor două: 2 = 1 + 1 3 = 2 + 1 5 = 3 + 2 8 = 5 + 3 13 = 5 + 8 21 = 13 + 8 ş.a.m.d...

Broccoli 21 de spirale

Conopida 5 spirale

Varza

Fibonacci şi natura

Unele plante au o petală:

cala

Fibonacci şi natura

altele au două:

euphorbia

sau treizeci şi patru

floarea soarelui

Şirul lui Fibonacci şi spirala logaritmică

Punctele succesive care impart un dreptunghi de aur in patrate se afla pe spirala logaritmica.

The Vetruvian Man (Omul în Acţiune de Leonardo Da Vinci)

7.3. Spirala de Aur

Tabloul creează impresia că ochii Mona Lisei parcă urmăreşte spectatorul care se deplasează în jurul tabloului.

Lucrul individual:

1. Din forme geometrice simple sau compuse de dezvoltat 6 compoziţii pe baza următoarele regului şi metode:

a) dinamică pe baza contrastului în culori, mărimi sau forme ; b) statică pe baza contrastului în culori, mărimi sau forme ; c) regula treimilor; d) regula diagonalelor; e) regula liniilor călăuzitoare; f) regula secţiunii de aur.

2. Lucrările vor fi prezentate în formă de raport (.doc) pe platforma MOODLE, unde se vor descrie toate legile aplicate în compoziţii.

3. Lucrarea se prezintă până la data 24.02.15.