ARHITECTURA ROMEI ANTICE_______________________________________________

1. Premergatorii; influente2. Aparitia civilizatiei romane3. Evolutia civilizatiei romane4. Procedee si tehnici utilizate in arhitectura5. Conceptii spatiale si compozitionale6. Urbanism: Orasele7. Programele de arhitectura: TEMPLUL

Civilizatia Etrusca•Pozitionare geografica:

•Aparitie: sec. VIII ien. (Sfarsitul etapei Homerice). Contacte comerciale si culturale cu grecii si fenicienii.

•Perioada de maxima inflorire: sec VII- VI ien. (Perioada Arhaica in cazul Greciei Antice)

•Inceputul declinului: sec V ien. (Grecia: perioada arhaica)Sec. II ien: etruscii sunt asimilati de republica romana.

Roma monarhicaEtruria

Orasul Etrusc

Locuinta: Pompei

Templul etrusc:_________________________________________________________

Templul etrusc:_________________________________________________________

Arhitectura funerara:• Necropolele se afla in afara zidurilor, in afara

incintei sacre. Mormantul etrusc similar cu cel egiptean = reeditarea cadrului de viata al defunctului

• Din perspectiva complexitatii cultului funerar, etruscii sunt a doua mare civilizatie a lumii antice, dupa egipteni.

• Arhitectura funerara reproduce arhitectura locuintelor – defunctul continua sa “traiasca” in acelasi mod, si are acelasi “stil de viata” si dupa moarte.

• Necropolele sunt grupate pe traseul drumurilor principale, in preajma portilor orasului.

• Morminte de tip tumulus: colina artificiala de pamant, soclu inelar de piatra cu mai multe morminte.

• Morminte subterane sau rupestre: reconstituie o arhitectura avand pilastri, cupole false – mormantul din Cerveteri.

• Morminte-edicul – Cerveteri, Orvieto;• Mormintele construite din piatra;

Arhitectura funerara:__________________________________________________________ CERVETERI

ROMA ANTICA• Perioada monarhica (sec VIII- VI): de la fondarea Romei si pana la intemeierea

republicii: Roma Quadrata. Preluarea elementelor religioase si de rit de la greci si Etrusci: cultul zeilor casei, cultul zeitatilor in triade, imaginea antropomorfa a zeitatilor. Perioada dominata de mostenirea etrusca.

ROMA ANTICA• Perioada republicii aristocratice:

(sec. VI ien – I ien): teritoriul Italiei centrale; diferentiere sociala intre patricieni si plebei; sclavi din pauperizarea plebei. Aparat administrativ paramilitar care mentine autoritatea romana in provinciile ocupate. Geneza culturii originale romane (sinteza de elemente acumulate pe masura expansiunii, asociate traditiilor locale).

ROMA ANTICA• Perioada Imperiului roman:

– Prima perioada imperiala(I ien-I dc): 31 ien Augustus declarat imperator perpetuus. Proces accelerat de expansiune. Mari diferentieri intre clase sociale, intre provincii si Roma. Monarhie absoluta prin anularea institutiilor democratice. “Perioada de aur” a culturii romane. Vitruviu.

– Perioada medie a imperiului (69 dc – 235 dc): Imperiul atinge apogeul expansiunii sale. Atacuri externe. Schimburi culturale intre Roma si provinciile ocupate.

– Perioada tarzie a imperiului (235- 476 dc) Caderea Romei 476 en: accentuarea contradictiilor sociale si economice, descompunerea societatii sclavagiste. Patrunderea crestinismului dinspre lumea orientala. Crestinismul raspunde unor deziderate si necesitati de ordin social. Edictul de la Milan 313 - toleranta religioasa. Crestinismul – instrument de control ideologic al maselor de catre stat, continutul sau fiind alterat in acest scop. Rascoale si revolte interne, atacuri ale populatiilor migratoare, nesiguranta interna si externa => regresul imperiului.

Caracteristici generale:• Civilizatie avand caracter prevalent urban.• Perioada imperiala: comanda sociala; exprimarea fortei si autoritatii imperiului prin arhitectura.• Inclinatie catre ratiune, echilibru, ordine riguroasa, simt practic (in relatie cu un puternic fond latino-etrusc)• Raportarea intregului spatiu construit la cele doua axe majore: cardo si decumanus.• Spatii reprezentative si expresive atat la exterior (ca si in cazul Greciei) cat si la interior: monumnetalitate,

reprezentativitate, forta, stabilitate.• Spatiul construit este o negare a celui natural: for obturat, locuinta introvertita, orientata catre interior, denivelarile

naturale sunt “urbanizate” prin trepte, gradini amenajate peisagistic.• Forme definibile geometric: ordine si rigoare => volume simple, statice, perceptibile global in imagini monumentale.• Simetria spatiilor, ordonate si echilibrate.• Principiul frontalitatii aplicat la majoritatea ob. de arhitectura.• Capete de perspectiva marcate de constructiile cele mai importante si reprezentative• Evolutia si compunerea volumelor pe masura trecerii timpului => in etape istorice diferite. Succesiunea spatiilor de obicei

in lungul unui ax major de compozitie.• Constructiile sunt elemente constitutive ale orasului – abordare sistemica a orasului. Imaginea oferita, fatadele principale

se afla in dialog cu orasul si sunt construite in raport cu acesta.• Fatade simple fara decrosuri. Volume geometrice simple.

Caracteristici generale:• Tehnica de constructie , gama extinsa de forme si spatii arhitecturale: utilizarea rationala a formelor curbe: arc, bolta;

zidarie opus caementicium (beton roman).• Sisteme de acoperire: sistem trilitic – grec; plansee de lemn; boltire de piatra sau caramida. Arce cu boltari radiali de piatra

(etrusci); Bolti cilindrice simple sau inelare, bolti rampante, intersectii de bolti; cupola. Apar nervurile casetate la cupole de beton (Pantheon); cupole umbrelare, sisteme de trecere de la planul patrat sau poligonal al incaperilor la cel circular al cupolei.

• Curbe si contracurbe apar ca urmare a influentelor civilizatiilor orientale.

Bazilica lui Constantin

Urbanismul roman• Preluarea si dezvoltarea mostenirii etrusce. Roma fondata “etrusco-ritu”• Castre, colonii, orase; Orase cu o existenta si continuitate neintrerupte.• Stiinta urbanismului: legislatie si normative: “Lex de urbe augenda”, “Lex Julia

Municipalis”• Abordare sistemica a urbanismului: caracterul unitar al oraselor si coerenta dezvoltarii

lor. Caracterul unitar al oraselor romane.• Administratie urbana de o amploare si eficienta de neegalat.• Servicii publice complexe: dotari – programe publice.• Intensa sistematizare a intreg teritoriului controlat: drumuri care leaga centrul

administrativ de ORICE provincie: “Toate drumurile duc la Roma”, castre si colonii pentru asigurarea controlului in teritoriu.

• Orientarea sistematizarii orasului dupa doua axe majore ordonatoare: Cardo si decumanus. Centurizarea orasului (impartirea teritoriului si distribuirea sa functionala)

• Relatia opozanta a teritoriului natural cu cel construit. Pomerium (zona non-edificandi). Teritoriul asezarii aflat sub protectie zeilor.

• Forul sau pretoriul asezat la intersectia cardo-decumanus.• Ocupare intensiva a teritoriului• Prevalenta cladirilor cu functiune administrativa / publica

CIVILIZATIA ROMANA ANTICADEZVOLTAREA UNEI CIVILIZARII URBANE

MARZABOTO (ITALIA) – SEC. V. I.E.N. TIMGAD (ALGERIA) – 100 E.N.

Urbanismul roman: Forul• Forul ( agora Greaca): concentrarea

vietii publice, religioase, comerciale. Manifestarea autoritatii imperiului in oras => programul majoritar al arhitecturii romane. Nucleul orasului.

• Program major al arhitecturii romane.• Functiune predominant publica – de

reprezentare - dublata de cea religioasa: caracterul oficial, dirijat de stat al religiei romane. Tratarea decorativa a forului, prezenta arcelor de triumf, a statuilor sustin ideea de reprezentativitate.

• Forul: piata publica, templul principal al asezarii – Capitoliul - , baziliza pentru judecati, adunari, tranzactii comerciale, curii, alte temple si sanctuare, spatii comerciale, biblioteci.

Urbanismul roman: ForulFor inchis, introvertit, “centralitate”?

AMPLASAREA TEMPLELOR - FORUL ROMAN

FORUL DIN POMPEII FORUL DIN ROMA

AMPLASAREA TEMPLELOR

SANCTUARUL SI TEMPLUL FORTUNEI PRIMIGENIA

PALESTRINA (SEC. II-I I.E.N.)

TEMPLUL ROMAN

RELATIA CU CONTEXTUL URBAN

Forum Iulium si Forul lui Augustrus, Roma (sec. I i.e.n.)

Forum Holitorium

Roma (sec. III, î.e.n.)

Programe de arhitectura / urbanism

• Forul• Teatrul roman• Amfiteatrul• Circuri• Hipodromuri• Biblioteci• Constructii religioase: temple, sanctuare, baptisterii, biserici crestine• Locuinta: urbana – rurala (villa); palate impariale• Poduri, apeducte si cisterne• Constructii monumentale: arcul de triumf• Bai / Terme / palestre .• Piete comerciale; emporium (pravalii), macella (alimentare)• Horrea - depozite• Bazilica• Atelierul de productie / mestesugaresc.

Templul roman• Element principal in cadrul forului. Templul perceptibil frontal in cadrul forului, de-a lungul traseului marcat de axul principal

de compozitie.• Preluat de la civilizatia etrusca.• Se pastreaza intr-o prima faza templul dedicat unei triade de zei.• Templul = limita sacra, protejata, casa zeului.• Se pastreaza diviziunea templului in pars antica (ritual public) si pars postica (cella ionchisa dedicata zeilor). Exista exemple

de temple romane cu celle trinavate (triada divina).• Ritualul este static• Ax longitudinal de compozitie = ax de simetrie la nivelul fatadei principale. AXIALITATE• Fatade diferentiate, tratate diferentiat.• Templul este incadrat, asimilat tesutului urban (sau forului) in care se integreaza si din care se detasaza.• Templul nu mai este ierarhic dominant, centrul spatiului din jurul sau.• Templul ridicat pe un podium, accesibil printr-o scara monumentala• Caracterul urban al constructiei – neaga raportarea la contextul, mediul natural in care este plasat.• Pteroma nu mai este exprimata printr-un peristil, ci printr-o colonada partiala. Deseori coloanele laterale si cele asociate

fatadei dosnice (unde este cazul) sunt angajate zidului cellei. (procedeu specific perioadei republicane si imperiale timpurii)• PICNOSTYL 1 ½• SISTYL 2• DIASTYL 3• AREOSTYL• EUSTYL 2 ¼

ORIGINILE TEMPLULUI ROMAN

TEMPLUL ETRUSC

• TEMPLUL “TOSCAN” (DUPA VITRUVIUS)• TEMPLUL LUI JUPITER CAPITOLINUL

(CCA. 580-509 I.E.N.)

Templul Capitolin din Roma

• Perioada monarhica• Dedicat lui Jupiter, Juno, Minerva• Templul dominant al Romei monarhice.

PERIOADA MONARHICA - Templul lui Jupiter Optimus Maximus (sf. sec. VI i.e.n.)

ORIGINILE TEMPLULUI ROMAN

PERIOADA REPUBLICANA

TEMPLUL LUI HERCULES (CORI) – SF. SEC. II - INC. SEC. I, I.E.N.

PERIOADA REPUBLICANA

TEMPLUL FORTUNEI VIRILIS (ROMA) – SF. SEC. II, I.E.N.Primul pseudoperipter ionic complet dezvoltat cunoscut.

Pseudo peripter ionic tetrastyl.

PERIOADA REPUBLICANA TARZIE

FORUM IULIUM, ROMA (54-46, I.E.N.)

TEMPLUL ZEITEI VESTA (TIVOLI) TEMPLUL LUI HERCULES DIN FORUM BOARIUM (ROMA) SEC. I, I.E.N.

PERIOADA REPUBLICANA TARZIE

TEMPLUL CIRCULAR – DE TIP “THOLOS”

Roma republicana

peripter corintic circular

TEMPLUL ZEITEI VESTA (TIVOLI) :Acces: scari monumentaleAcoperis conic: grosimea zidurilorCapitel particular

PERIOADA IMPERIALA

TEMPLE DEDICATE CULTULUI IMPERIAL

TEMPLUL LUI MARTE ULTORFORUL LUI AUGUSTUS – ROMAImperiul Roman timpuriu

Templul zeului Mars Ultor

DimensiuniOrdin colosal corinticModel romano-corinticMaterialul folosit: marmuraPicnostylOctostylTemplu dinastic

• Imperiul roman timpuriu• Pseudoperipter hexastyl corintic• Picnostyl• Macheta la scara mare a templului Mars Ultor• Lipsa de scara• Perfectiune rece, rationala.

Templul din Nimes – Maison Carrée (casa patrata)

PERIOADA IMPERIALA

MAISON CARREE (NIMES) – INC. SEC. I, E.N.

• Imperiul roman tarziu.• “Templul tuturor zeilor”• Principiul rotondei cu o cupola si ochulus, intalnit anterior la terme.• Portic cu 16 coloane corintice. Octostil• Al doilea fronton vizibil pe fatada principala: inaltimea porticului a fost modificata in timpul

executiei.• Lipsa de corespondenta si de armonie intre detalii compensata de policromia si bogatia

materialelor.• Cupola emisferica, cu 5 randuri de casetoane ce descresc odata cu inaltimea. Inaltimea

zidului suport egala cu raza cupolei. Primul sistem structural nervurat

Pantheonul

PERIOADA IMPERIALA TARZIE

PANTHEONUL DIN ROMA (118-128 D. HR.)

PERIOADA IMPERIALA TARZIE

PANTHEONUL DIN ROMA (118-128 D. HR.)

PERIOADA IMPERIALA TARZIE

PANTHEONUL DIN ROMA (118-128 D. HR.)

Ansambluri romane orientale

• Palmira -Siria• Bosra - Siria• Baalbak – Heliopolis - Liban

Palmira

Palmira: templul lui Bel

Bosra

Ansamblul de la Baalbek- Heliopolis

• Imperiul roman de mijloc• Scara monumentala: “ordin

colosal”• Complexul deserveste mai

multe orase: reprezinta centrul religios al unei mari regiuni agricole.

• Templul mare al lui Jupiter (A)• Templul Mic al lui Bachus(B)• Templul Rotund al lui Venus• Altarul – Turn (D)• Curte hexagonala si propilee

(C)• Curbarea antablamentelor• Amplasarea templelor pe

terase• Existenta propileelor

Ansamblul de la Baalbek- Heliopolis

Ansamblul de la Baalbek- Heliopolis

Ansamblul de la Baalbek- Heliopolis

Ansamblul de la Baalbek- Heliopolis

Temple de forme centrale – mult mai des intalnite, derivate din tholosurile grecesti, definesc in intregime o arie sacra care adaposteste focul sacru al cetatii (prin grija vestalelor) sau alte forme de cult.

• TEMPLUL GREC • TEMPLUL ROMAN

CONCEPTIA ARHITECTURALA

• TEMPLUL GREC

• LOCUINTA PRINCIARA DE TIP MEGARON

ORIGINEA SI ORGANIZAREA TEMPLULUI GREC – COMPOZITII CU AX LONGITUDINAL

TEMPLUL ETRUSC TEMPLUL ROMANORIGINEA SI ORGANIZAREA TEMPLULUI ROMAN – COMPOZITII CU AX LONGITUDINAL

Materiale si tehnici; Principii de compozitie__________________________________________________

Ordinul roman• Nu pastreaza ideea de ordin grec. Pastreaza manifestarea plastica si principiul de

compunere a elementelor, nu si rapoartele si proportiile stabilite in baza moduluilui grec.

• “Ordinul” este mai rigid, mai putin subtil ca forme si proportii, mai bogat decorat, tratare mai fastuoasa.

• Doricul sever si ionicul au fost folosite in perioada republicana, corinticul si compozitul preferate ca manifestare arhitectural-reprezentativa in perioada imperiala.

• Ordinul este folosit in majoritatea programelor de arhitectura si nu se limiteaza doar la programele religioase; “Ordinul pe sistem trilitic” – portice in foruri, pteromele templelor, elemente de separatie intre spatii (navele bazilicilor, exedrele forurilor); “Ordinul cu arcade” – coloane angajate pilelor de zidarie => ordinul devine element decorativ si isi pierde rolul structural. Se practica suprapunerea ordinelor in registre la majoritatea programelor unde aceasta este posibil.

UTILIZAREA ORDINULUI DE ARHITECTURA

COLOSSEUM, ROMA PALATL LUI DIOCLETIAN, SPLIT VILLA LUI HADRIAN, TIVOLI