Post on 29-Feb-2020
REPREZENTAREA ASAMBLĂRILOR
243
10. REPREZENTAREA ASAMBLĂRILOR
Asamblarea reprezintă îmbinarea de piese, organe de maşini, utilizând diferite pro-
cedee tehnologice, cu scopul de a realiza un produs finit (maşină, mecanism, dispozitiv).
Clasificarea asamblărilor :
1) Asamblări nedemontabile, pentru care piesele asamblate nu pot fi separate decât
prin distrugerea elementelor de asamblare (asamblări prin nituire, prin sudare, prin lipire,
prin încleiere, prin coasere);
2) Asamblări demontabile, pentru care piesele asamblate pot fi montate şi
demontate repetat, fără a se distruge elementul de asamblare (asamblări prin filet, prin
pene, prin caneluri, asamblări elastice sau cu arcuri).
10.1 Asamblări nedemontabile
10.1.1 Asamblări prin nituire
Asamblările prin nituire se aplică pieselor care au una din dimensiuni (grosimea)
redusă în raport cu celelalte, folosind ca organe de legătură niturile.
Nitul este un organ de asamblare nedemontabil, standardizat, alcătuit dintr-o tijă
cilindrică terminată la una din extremităţi cu un cap de formă diferită, cu următoarele
dimensiuni: diametrul tijei d, diametrul capului D, lungimea tijei l şi înălţimea capului h.
Pentru fabricarea niturilor se foloseşte oţel, alamă, aluminiu, cupru, etc.
Nituirea este operaţia tehnologică prin care niturile, de diametre d, sunt introduse în
găurile de diametre d1 (d1 = d + 0,1 1 mm), executate în table şi deformate prin batere,
pe porţiunea ld, formându-se capul de închidere al nitului (fig.10.1).
Notarea niturilor pe desenele de execuţie sau în tabelul de componenţă al desenului
de ansamblu se face prin cuvântul nit urmat de diametrul tijei d x lungimea tijei l şi de
simbolizarea materialului nitului dacă acesta nu este oţel ( Nit 8 x 12 STAS 797 – 80).
Clasificarea niturilor (fig.10.2):
a) după forma geometrică a capului:
- nit cu cap semirotund;
- nit cu cap tronconic;
- nit cu cap semiînecat;
- nit cu cap tronconic înecat;
- nit cu cap înecat;
- nit cu cap plat.
b) după forma tijei:
- nit cu tija plină;
- nit cu tija tubulară;
- nit cu tija găurită.
c) după destinaţie:
- nit de rezistenţă;
- nit de rezistenţă-etanşare;
- nit de rezistenţă şi de rezistenţă-etanşare.
Asamblările prin nituire se reprezintă fie obişnuit, fie simplificat, în două proiecţii:
- o proiecţie principală, dată de o secţiune verticală, considerând planul de
secţionare (plan de front) trecând prin axa nitului ; nitul se reprezintă în vedere (nehaşurat),
fiind corp plin, secţionat longitudinal;
- o vedere orizontală de sus, considerând capul nitului îndepărtat prin secţionarea
transversală făcută prin tijă, cu un plan de nivel.
d
l d
l
ss
d1
ss
D
ss
D
d1
k
d1
k
a b c
Fig.10.1 Realizarea asamblării prin nituire
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
244
Clasificarea asamblărilor
prin nituire:
a) în funcţie de numărul
de rânduri de nituri:
- asamblări prin nituire
cu un singur rând de nituri
(fig.10.3, a);
- asamblări prin nituire
cu două rânduri de nituri
dispuse în paralel (fig.10.3, b);
- asamblări prin nituire
cu două rânduri de nituri
dispuse în zig-zag (fig.10.4, a);
- asamblări prin nituire
ss
e1e
d
AA
t
A - A
a
ss
e
d
AA
t
A - A
b
Fig.10.3 Asamblări prin nituire cu suprapunerea tablelor
s 1s
e1
e2
d
AA
t
A - A
s 2
150 -180
e
s 1s
e2
AA
t
A - A
s 2
150 -180
d
e1
e
a b
Fig.10.4 Asamblări prin nituire cap la cap cu eclise
r
dD
k l
SR d
r
D
k l
d dD
k
lw
r
SR
dD
hlh1
d2
d1
dD
k
l
r
d
rD
k ldD
k l
d4
t
r
SR d
k l
d4
t
rD d
k l
d4
t
D
r
dd4
r
k l
D dd4
r
k l
D
a b c d
e f g h
lki
Fig.10.2 Nituri de uz general
REPREZENTAREA ASAMBLĂRILOR
245
cu mai multe rânduri de nituri dispuse după necesităţi (fig.10.4, b);
b) după modul de montaj (dat de poziţia reciprocă a tablelor) :
- asamblări prin nituire cu suprapunerea tablelor (fig.10.3);
- asamblări prin nituire cap la cap cu eclise (fig.10.4).
Notaţiile din figurile 10.3 şi 10.4 reprezintă e – distanţa de la marginea tablei la
axul nitului, e1 – distanţa dintre şirurile de nituri, e2 – distanţa de la marginea eclisei la axa
nitului, t - pasul nituirii, s – grosimea tablei, s1 – grosimea eclisei, d – diametrul iniţial al
tijei nitului şi pot fi luate empiric astfel: e = 1,5d ; e1 = 3d, pentru nituri dispuse pe două
rânduri şi e1 = (0,5 ÷ 0,6) t, pentru nituri dispuse în zig-zag, e2 = 1,35 d; t = (2 ÷ 3,5)d + (8
÷ 15) mm, s1 = 0,8s.
Reprezentarea simplificată a niturilor în cadrul asamblărilor prin nituire se face
conform STAS 187 -60, prin simboluri şi este redată în tabelul 10.1.
Tabelul 10.1
Dacă nituirea se execută pe şantier,
capul nitului se marchează cu un steguleţ
simplu, iar dacă atât gaura cât şi nituirea se
execută pe şantier, capul nitului se marchează
cu un steguleţ dublu. Această notare se aplică
atât la reprezentarea obişnuită cât şi la
reprezentarea prin simboluri (fig.10.5).
Nit cu cap
semirotund
Reprezentarea
simplificata
Denumire
nit
Reprezentarea
simplificata
Denumire
nit
Reprezentarea
obisnuita
Reprezentarea
obisnuita
Nit cu cap
tronconic
Nit
cu capul
de sus
semiinecat
Nit
cu capul
de jos
semiinecat
Nit
cu capete
semiinecate
Nit
cu capul
de sus
inecat
Nit
cu capul
de jos
inecat
Nit
cu capete
inecate
Fig.10.5 Simboluri utilizate la nituire
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
246
10.1.2 Asamblări prin sudare
Sudarea este operaţia tehnologică prin care se realizează îmbinarea a două piese
metalice cu compoziţii apropiate, utilizând încălzirea locală, presiunea sau ambele, cu sau
fără adaos de material, similar cu metalul pieselor de îmbinat.
Pentru a executa sudarea, piesele de sudat se prelucrează în zona de lucru, rezultând
rosturile. Sudura (cordonul de sudură) sau cusătura reprezintă zona de îmbinare rezultată
prin combinarea şi solidificarea materialului pieselor de asamblat sau a acestora şi a
materialului de adaos din zona rosturilor, în urma procedeului de sudare. Cordonul de
sudură poate să fie continuu sau intermitent.
Clasificarea sudurilor
a) după poziţia pieselor de sudat:
- sudura cap la cap (fig.10.6, a, b);
- sudura în colţ (fig.10.6, c);
- sudura cu margini suprapuse (fig.10.6, d);
- sudura în T (fig.10.6, e);
- sudura cu margini răsfrânte (fig.10.6, f);
b) după continuitatea cordonului de sudură:
- sudură continuă – pe toată lungimea l a
piesei (fig.10.7, a);
- sudură intermitentă – sudura este alcătuită
din n elemente de sudură de lungime l, situate
la o distanţă e unul de altul (fig.10.7, b).
c) după forma exterioară a cordonului de
sudură:
- sudură plană (fig.10.8, a);
- sudură convexă (fig.10.8, b);
- sudură concavă (fig.10.8, c).
d) după forma geometrică a rostului în
secţiune transversală : sudură în I, V, Y, U, X,
K, puncte, găuri alungite sau rotunde, etc.
(tabelul10.2 şi tabelul 10.3).
Reprezentarea asamblărilor prin sudare Pentru ca o asamblare prin sudare să fie
definită, aceasta se reprezintă în două proiecţii :
vedere frontală şi vedere sau secţiune transversală,
respectând recomandările generale care se aplică în
desenul tehnic.
Se utilizează două moduri de reprezentare:
reprezentarea detaliată în plan şi reprezentarea
simbolică, descrisă în standardul SR EN 22553 :
1995.
În reprezentarea detaliată, cordonul de
sudură se trasează, în vedere, cu linii curbe subţiri,
paralele şi echidistante între ele. În secţiune,
cordonul de sudură nu se haşurează, se reprezintă
înnegrit sau rămâne transparent, în cazul desenelor
care au ca scop redarea formei şi dimensiunilor
rostului, înainte de sudare (fig.10.9, a).
a
g
l
g
l
s
g
l
z
a g
l
g
l
l
g
b
c d
e f
Fig.10.6 Tipuri de suduri după poziţia
pieselor de sudat
sg
l
e
l
el
a b
Fig.10.7 Tipuri de suduri după
continuitatea cordonului de sudură
a b c
Fig.10.8 Tipuri de suduri după
forma exterioară a sudurii
REPREZENTAREA ASAMBLĂRILOR
247
În reprezentarea simbolică, cordonul de sudură se reprezintă, atât în vedere cât şi în
secţiune, convenţional printr-o linie continuă groasă, sau după caz, prin axele găurilor sau
punctelor. Reprezentarea simbolică trebuie să ofere toate indicaţiile utile asupra îmbinării
care trebuie obţinută, evitând supraîncărcarea desenului sau reprezentarea de vederi
suplimentare.
Notarea
simplificată a sudu-
rilor reprezentate
simbolic, se face
conform figurii
10.9, b, folosind:
- o linie de
indicaţie 1, a cărei
săgeată se sprijină
pe cordonul de sudură; când una din piese este prelucrată, săgeata trebuie orientată
obligatoriu spre aceasta;
- o linie de referinţă continuă subţire 2, trasată în continuarea liniei de indicaţie;
- o linie de referinţă întreruptă subţire 3, trasată sub linia de referinţă continuă;
- simbolul sudurii 4, desenat pe una dintre liniile de referinţă (fig.10.9, c).
Liniile de referinţă se trasează paralel cu cordonul de sudură sau cu chenarul
formatului. Linia de referinţă întreruptă se omite în cazul sudurilor simetrice (tabelul 10.6,
sudura în X, în K, în Y sau U din ambele părţi) sau în cazul sudurilor între table (tabelul
10.5, sudura în linie sau în puncte).
Reprezentarea simbolică cuprinde un sistem elementar (simbol elementar) care
poate fi însoţit de un simbol suplimentar, o opţiune convenţională şi de indicaţii
complementare. Pentru simplificarea reprezentării asamblărilor prin sudare, precizările
asupra pregătirii marginilor se pot face prin instrucţiuni sau specificaţii particulare anexate
desenelor pieselor sudate. În lipsa acestora cotele referitoare la pregătirea marginilor se pot
menţiona în vecinătatea simbolului.
Simboluri elementare
Simbolurile elementare utilizate în reprezentarea simbolică nu depind de procedeul
de sudare utilizat şi reflectă forma sudurii realizate. Simbolurile elementare folosite în
practică sunt indicate în tabelul 10.2.
Simboluri combinate
În cazul utilizării sudării din ambele părţi, cu realizarea a două cordoane de sudură
simetrice, la reprezentarea simbolică, simbolurile elementare sunt combinate şi se dispun
simetric faţă de linia de referinţă (tabelul 10.3).
Simboluri suplimentare
Pentru caracterizarea formei exterioare a sudurii, simbolurile elementare se
completează cu simboluri suplimentare (tabelul 10.4).
Indicaţii complementare
Indicaţiile complementare se folosesc pentru a se preciza alte caracteristici ale
sudurilor, după cum urmează :
a) sudură pe contur – când sudura se efectuează pe tot conturul piesei, la îmbinarea
dintre linia de indicaţie şi linia de referinţă continuă se desenează un cerc (fig.10.10, a);
b) suduri efectuate la montaj – pe desenul de ansamblu, dacă sudurile se efectuează
la montaj, pe notarea simplificată a sudurilor se adaugă un steguleţ (fig. 10.10, b);
c) indicarea procedeului de sudare – pentru operaţia de sudare care necesită
indicarea procedeului de sudare, linia de referinţă continuă se termină cu o bifurcaţie la
900, în dreptul căreia se scrie o cifră.
1
2
3
4
cordonul sudurii
s l s l
s
lg
s
g
a b c
Fig.10.9 Reprezentarea asamblărilor prin sudare
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
248
Corespondenţa între aceste numere şi procedeele de sudare este dată în standardul
cordonul de sudura
23
cordonul de sudura
111/ISO 5817-D/
ISO 6947-PA/
ISO 2560 E 51 2 RR 22
cordonul de sudura
a b c d
Fig.10.10 Notarea indicaţiilor complementare la reprezentarea simbolică a sudurilor
Tabelul 10.2 – Simboluri elementare
DenumireReprezentare
axonometricaSimb. Denumire
Reprezentare
axonometricaSimb.
1. Sudura
cu margini
rasfrante
2. Sudura cu
margini rasfrante
incomplet
patrunse
3. Sudura
in I
4. Sudura
in V
5. Sudura in
jumatate V
6. Sudura
in Y
7. Sudura in
jumatate Y
8. Sudura
in U
10. Sudura in
colt
11. Sudura in
gauri alungite
(sau rotunde)
12. Sudura in
linie continua
cu suprapunere
9. Sudura in
jumatate U
13. Sudura in
puncte
14. Sudura in V
in rost ingust
15. Sudura
frontala in J
16. Sudura
prin incarcare
17. Imbinare de
suprafata
18. Imbinare
oblica
19. Imbinare
prin
rebordurare
REPREZENTAREA ASAMBLĂRILOR
249
ISO 4063 (fig.10.10, c);
d) alte indicaţii asupra sudurii (completate alături de procedeul de sudare):
- nivel de acceptare (ISO 5817 şi
ISO 10042);
- poziţie de lucru (ISO 6947);
- metal de adaos (ISO 544, ISO 2560,
ISO 3581).
Poziţia simbolurilor
Simbolul sudurii se aşează pe linia de
referinţă continuă sau întreruptă, conform
următoarelor reguli :
1) simbolul se aşează pe partea liniei de
referinţă continue, dacă suprafaţa exterioară a
sudurii este de partea liniei de indicaţie
(fig.10.11, a);
2) simbolul se aşează pe partea liniei de
referinţă întrerupte, dacă suprafaţa exterioară a
sudurii este pe partea opusă liniei de indicaţie
(fig.10.11, b);
3) simbolul se aşează simetric faţă de linia de referinţă continuă, dacă sudura este
simetrică sau se află în planul îmbinării (fig.10.11, c).
Tabelul 10.3 – Simboluri combinate
DenumireReprezentare
axonometricaSimb. Denumire
Reprezentare
axonometricaSimb.
2. Sudura in K
3. Sudura in Y
din ambele parti
4. Sudura in
jumatate Y
din ambele parti
1. Sudura in X5. Sudura in U
din ambele parti
8. Sudura in
colt si sudura
in colt
6. Sudura in
jumatate U
din ambele parti
7. Sudura in V
si sudura in U
partea liniei de indicatie
partea opusaliniei de indicatie
partea liniei de indicatie
partea opusaliniei de indicatie
a b c
Fig.10.11 Poziţia simbolului faţă de linia de referinţă la reprezentarea simbolică a sudurilor
Tabelul 10.4 – Simboluri suplimentare
Forma suprafetei sudurii
sau a suduriiSimbol
2. concava
3. convexa
4. marginile sudurii
netezite prin retopire
superficiala
1. plana
5. suport la radacina
permanent
6. suport la radacina
detasabilMR
M
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
250
Tabelul 10.5 – Exemple de asamblări prin sudare, cu utilizarea simbolurilor elementare
Reprezentare
detaliata in plan
Denumire
simbol
Reprezentare
axonometrica
Reprezentare
simbolica
1. Sudura
cu margini
rasfrante s
l
s
l
2. Sudura cu
margini rasfrante
incomplet
patrunse
l
g
s
g
s
l
s
s
s
l
s
l
3. Sudura in I
4. Sudura in V
s
l
s
l
5. Sudura in
jumatate V
s
l
s
l
g s
gl
s6. Sudura in Y
s
s
7. Sudura in
jumatate Y
s
l
g
s
lg
ss
s s
REPREZENTAREA ASAMBLĂRILOR
251
Tabelul 10.5 – continuare
Reprezentare
detaliata in plan
Denumire
simbol
Reprezentare
axonometrica
Reprezentare
simbolica
10. Sudura in
colt
13. Sudura in
gauri alungite
g s
gl
s8. Sudura in U
s
s
9. Sudura in
jumatate U
s
l
g
s
lg
ss
s s
g
l
zal
gz
a
a
z
l
l
el
e
l e e el l l
a
z
n x l(e)a
n x
l(e
)z
11. Sudura in
colt discontinua
12. Sudura in
colt intermitenta
cu elemente
alternantee
le
e
l
l
l
l
l e e el l l
a
zlll e e
n x l (e)aa n x l (e)
n x
l
(e)
z zn
x l
(e)
c
e
l
c l e l n x l(e)c
n x
l(e
)c
14. Sudura in
gauri rotunde
d
e
e
d
e e n(e)d
n(e
)d
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
252
Tabelul 10.6 –Exemple de asamblări prin sudare, cu utilizarea simbolurilor combinate
Reprezentare
detaliata in plan
Denumire
simbol
Reprezentare
axonometrica
Reprezentare
simbolica
s
l
s
l1. Sudura in I
efectuata din
ambele parti
2. Sudura in V
si completata la
radacina
s
l
s
l
4. Sudura in
jumatate V
din ambele parti
(sudura in K) g
lg
l
g
s
gl
s5. Sudura in Y
din ambele parti
s
s
6. Sudura in
jumatate Y
din ambele parti s
l
g
s
lg
ss
s s
3. Sudura in V
din ambele parti
(sudura in X)
g
l g
l
g s
gl
s7. Sudura in U
din ambele parti
s
s
REPREZENTAREA ASAMBLĂRILOR
253
Cotarea sudurilor
La reprezentarea simbolică, simbolul sudurii poate fi însoţit de un număr de cote,
înscrierea acestora făcându-se astfel:
- în stânga simbolului (în faţa simbolului) se înscriu cotele principale referitoare la
secţiunea transversală a cordonului de sudură;
- în dreapta simbolului (în urma simbolului) se înscriu cotele principale referitoare
la secţiunea longitudinală a cordonului de sudură;
Indicarea acestor cote principale se face în mod specific pentru fiecare tip de
sudură, conform tabelului 10.5, notaţiile fiind următoarele:
- pentru sudură cap la cap în Y, în U, ş. a.: s – distanţa minimă de la suprafaţa piesei
la rădăcina îmbinării sudate;
- pentru sudura în colţ: a – înălţimea celui mai mare triunghi isoscel înscris în
secţiune, z – cateta celui mai mare triunghi isoscel înscris în secţiune;
- pentru sudura în colţ discontinuă sau intermitentă, pentru sudura în găuri alungite
sau rotunde, pentru sudura în linie şi pentru sudura în puncte: l – lungimea sudurii, e –
distanţa dintre două elemente de sudură vecine şi distanţa dintre axele găurilor rotunde sau
a punctelor, n – numărul elementelor de sudură, c – lăţimea găurilor alungite şi lăţimea
sudurii în linie, d – diametrul găurii şi diametrul punctului.
În cazul sudurii de colţ cifra din faţa simbolului trebuie să fie însoţită de litera a sau
z, având în vedere cele două metode de indicare a cotelor (fig.10.12, b, c). Dacă este
necesară indicarea adâncimii de pătrundere, grosimea sudurii va fi s, conform figurii 10.12,
a şi se va indica valoarea acesteia, precedată de litera s (fig.10.12, d).
La notarea simbolică a sudurii în găuri rotunde sau în puncte valoarea numerică a
diametrului este însoţită de simbolul ø.
Tabelul 10.6 – continuare
Reprezentare
detaliata in plan
Denumire
simbol
Reprezentare
axonometrica
Reprezentare
simbolica
10. Sudura in
colt si sudura
in colt
8. Sudura in
jumatate U
din ambele parti s
l
g
s
lg
ss
s s
g
l
z
a
l
gz
aa
z
9. Sudura in V
si sudura in U
g
l g
l
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
254
În afara cotelor principale înscrise în cazul sudurilor din tabelul 10.5, se mai pot
indica şi alte cote auxiliare.
Poziţionarea cordonului de sudură în raport cu marginile piesei nu se notează pe
simbolizare, înscriindu-se direct pe desen.
Tabelul 10.7 – Exemple de asamblări prin sudare, cu utilizarea de combinaţii de simboluri
elementare şi simboluri suplimentare
Reprezentare
detaliata in plan
Denumire
simbol
Reprezentare
axonometrica
Reprezentare
simbolica
1. Sudura in V
plana
s
l s
l
2. Sudura in X
convexa
g
l
g
l
3. Sudura in
colt concava
g
l
z
a
l
gz
a
a
z
5. Sudura in
colt cu marginile
netezite prin reto-
pire superficiala
g
l
z
a
l
gz
a
a
z
4. Sudura in V
cu suport la rada-
cina detasabil
s
l
s
l
MR
MR
MR
lgz
z l
zl
a
as
a l
al
s8a6
60
a b c d
Fig.10.12 Cotarea sudurii de colţ
REPREZENTAREA ASAMBLĂRILOR
255
10.2 Asamblări demontabile
10.2.1 Asamblări prin filet
La asamblarea prin filet a două piese se deosebeşte piesa filetată la exterior, numită
generic şurub, sau piesă pătrunzătoare (fig.10.14, a –
piesa 1 şi 3) şi piesa filetată interior, denumită piuliţă, sau
piesă cuprinzătoare (fig.10.14, a – piesa 2). La realizarea
filetului pe cele două piese trebuie să se ţină seama de
caracteristicile tehnice necesare unei înşurubări normale.
Reprezentarea detaliată a asamblării prin filet,
exemplificată în figura 10.13, este greoaie şi nu se
recomandă să se utilizeze în realizarea desenelor tehnice.
Reprezentarea asamblărilor filetate se face convenţional, respectând regulile de la
reprezentarea filetelor, cu următoarele precizări:
- diametrul cilindrului care înfăşoară vârfurile filetului exterior este egal cu
diametrul cilindrului care înfăşoară fundurile filetului interior;
- regula de reprezentare a asamblărilor prin filet (în secţiune longitudinală) este
stabilită în SR ISO 6410-1 : 1995 şi prevede că filetul exterior acoperă filetul interior şi nu
trebuie să fie acoperit de acesta; adică filetul şurubului se reprezintă întotdeauna ca fiind
singur pe lungimea asamblării, la, iar filetul piuliţei se reprezintă numai pe porţiunea
rămasă liberă (fig.13.2, b);
- piesele filetate pline, secţionate longitudinal, nu se haşurează; se reprezintă în
vedere (fig.10.14 – piesa 3).
Reprezentarea asamblărilor prin şuruburi şi a elementelor acestora
Asamblările prin şuruburi se realizează, în general, prin intermediul a trei elemente
distincte:
- un element pătrunzător (şurub), cu filet exterior;
- un element pătruns (piuliţa sau una din piesele asamblate), cu filet interior;
- un element intermediar (şaibă), care poate să lipsească la unele tipuri de asamblări.
În funcţie de precizia de execuţie şi calitatea suprafeţelor, elementele asamblării
prin şuruburi sunt uzuale, semiprecise şi precise.
Şurubul este un organ de maşină utilizat ca element de fixare sau mişcare. El este
alcătuit din (fig.10.15, a):
- tija şurubului (1), de formă cilindrică sau conică, filetată pe toată lungimea sau
numai pe o porţiune;
surub
piulita
Fig.10.13 Asamblare prin filet
(detaliat)
1 2 3
lala
a b
Fig.10.14 Reprezentarea convenţională a asamblării prin filet
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
256
- capul şurubului (2), care reprezintă o porţiune îngroşată, de formă prismatică,
situată la extremitatea opusă filetului;
- vârful şurubului (3), reprezintă capătul filetat al tijei (teşit), de formă tronconică,
având diametrul terminal mai mic decât diametrul piuliţei pentru o înşurubare uşoară.
Când şurubul nu are cap şi este prevăzut pe capetele tijei cu filet, se numeşte prezon
(fig.10.15, b), iar când nu are cap iar tija este filetată la un capăt şi la celălalt are un locaş
interior pentru strângere, se numeşte ştift filetat (fig.10.15, c). Prezonul are rol de fixare, iar
ştifturile filetate au scopul de a împiedica deplasarea reciprocă a pieselor.
Cotarea şuruburilor, prezoanelor şi ştifturilor
Conform STAS 1450/2 – 89, dimensiunile principale sunt:
- d – diametrul nominal al filetului
- d1 – diametrul părţii nefiletate a tijei
- da – diametrul cercului de trecere
- l – lungimea tijei, b – lungimea filetului
- k – înălţimea capului, r – raza sub cap
- S – deschiderea cheii
- D – diametrul peste vârfuri (diametrul cercului circumscris)
- α – unghiul teşiturii capului
- c, c1, c7 – înălţimea teşiturii (bombării)
- e – lungimea filetului prizonier (pentru prezoane)
- x – ieşirea filetului
- d5 – diametrul conului interior, γ – unghiul conului interior
- c2 – înălţimea vârfului tronconic
- t – adâncimea crestăturii, n – lăţimea crestăturii
Notarea elementelor de asamblare filetate cuprinde:
- denumirea prescurtată, inclusiv simbolul tipului, dacă este cazul;
- simbolul filetului, conform STAS 139 – 79;
- lungimea l (la şuruburi), sau lungimile l/e (pentru prezoane);
- numărul standardului de dimensiuni;
- simbolul grupei de caracteristici mecanice, conform STAS 2700/3,4,7,9 (se omite
la organele de asamblare la care nu se impun caracteristici mecanice şi care sunt executate
din oţel);
Exemplu: Şurub M10x35 STAS 4272-89,
Prezon M10x40/10T- STAS 4551-80 Zn5Sl (prezon cu capete teşite zincuit)
bk l
bd
S
r
da
d1
D
A
TPd1 A
TPc2
Bd
2,5d c
TPd2 B
1
2
3
TPc1 B
a
c
d
l
e bcxxc
d
dh11
l
45
0
tc1
n
d5
c7
d
TPcTPs
Fig.10.15 Reprezentarea şi cotarea şuruburilor, prezoanelor şi ştifturilor filetate
REPREZENTAREA ASAMBLĂRILOR
257
Clasificarea şuruburilor:
a) din punct de vedere al rolului în cadrul asamblării:
- şuruburi de fixare – asigură asamblarea rigidă a pieselor (filetul este metric);
- şuruburi de mişcare – asigură transmiterea şi transformarea mişcării de rotaţie în
mişcare de translaţie; filetul şuruburilor este rotund, trapezoidal, pătrat, cu pas mare,
corespunzător scopului;
- şuruburi de reglare – asigură reglarea distanţelor şi jocurilor mici; filetul
şuruburilor este metric;
- şuruburi de măsurare – se folosesc la diferite aparate de măsură (micrometre);
filetul şuruburilor este metric precis (rectificat);
- şuruburi de închidere – joacă rolul dopurilor pentru închiderea unor orificii; filetul
şuruburilor este metric.
b) după precizia de prelucrare a filetului:
- şuruburi uzuale – şuruburi care au abateri mari de formă a suprafeţei, fără
prelucrări ulterioare, cu excepţia filetului;
- şuruburi semiprecise – şuruburi care au abateri mijlocii de formă şi de poziţie,
suprafeţa de reazem a capului şi vârfului prelucrându-se ulterior;
- şuruburi precise – şuruburi prelucrate prin aşchiere din bare profilate, toate
dimensiunile lor fiind la cote precise.
c) după forma capului şurubului (tabelul 10.8):
Tabelul 10.8 Tipuri de şuruburi, după forma capului
DenumireNr.
crt.Reprezentare si cotare
Standarde
dimensionale
surub cu cap
hexagonal1.
STAS 920 - 69
STAS 4272 - 89
k l
bDd300
x
S
r
STAS 1470 - 802. surub cu cap
patrat
k l
b
e
d300
S
rD
1
STAS 8868 - 803.surub cu cap
triunghiular
k l
b
d
D
r
SD
1D 2
k1
STAS 8423 - 694.surub cu cap
bombat crestat
k l
b
d
D
r x
t
n
l
d
tb
D n5
0
k
r
STAS 3954 - 87
STAS 7517 - 735.surub cu cap
cilindric crestat
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
258
Tabelul 10.8 Tipuri de şuruburi, după forma capului (continuare)
DenumireNr.
crt.Reprezentare si cotare
Standarde
dimensionale
surub cu cap
inecat, crestat6.
STAS 2571 - 90
STAS 7517 - 71
STAS 3167 - 90
STAS 7520 - 71
7. surub cu cap
inecat si gat patrat STAS 1477 - 80
8.surub cu cap
semiinecat crestat
STAS 5302 - 699.surub cu cap
striat
STAS 10295 - 8010.surub cu cap
cilindric bombat si
locas cruciform
l
d90
0
bk
ft
n
D
l
b
d
Dx
90
0
k
d2
v
l
d90
0
bk
t
n
D
r
R
f
d
lk
D
f x 450
STAS 4812 - 8011.
surub cu cap
cilindric, bombat,
crestat si gaurit
in cruce
STAS 5144 - 8012.surub cu cap
cilindric si locas
hexagonal
l
d
k1b
D2
0 30'
k
rR
d2
l
d
b
D
k
r
R
d1
n
d3
m
v
t
45 0
l
d
b
D
k
r
d1
t
120
0
S
REPREZENTAREA ASAMBLĂRILOR
259
Tabelul 10.8 Tipuri de şuruburi, după forma capului (continuare)
DenumireNr.
crt.Reprezentare si cotare
Standarde
dimensionale
surub cu cap
semirotund si nas13. STAS 1470 - 80
STAS 4770 - 79
14.surub cu cap
ciocan si gat patratSTAS 2568 - 85
15.
stif t f iletat
cu crestatura,
cu varf tesit
16.
STAS 4771 - 6917.
STAS 4846 - 6918.
STAS 4851 - 8020.
l
d
b
D
k
d1
g
R
450
l
d
b
k
d1
45
0
H
Bk1==
d
l
e bcxxc
d
dh
11
prezon STAS 4551 - 80
l
45 0
tc
n
d
stif t f iletat
cu crestatura,
cu varf conic
l450
tc1
n
d3
c2
d
c2
stif t f iletat
cu crestatura,
cu con interior
n
STAS 4867/4847
- 6919.
stif t conic, f iletat,
cu cep
stif t f iletat
cu crestatura,
cu cep/cu cep conic l
600t
c1
n
d4
c3
d
c4
r r
d4
600
c3
90
0
r
l
45
0
tc1
d5
c7
d
120
0
lc5
d
r 1
d4
c6
b
d1
r
l1
1:50
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
260
d) după forma vârfului şurubului : (tabelul 10.9)
e) după forma tijei : (tabelul 10.10)
Observaţii :
1. Există şi alte variante de şuruburi a căror cap se încadrează în una din categoriile
de mai sus şi care au dimensiuni standardizate, după cum urmează:
- pentru şuruburi cu cap hexagonal: şurub cu cap hexagonal filetat până sub cap
(STAS 2117 – 85, STAS 4845 - 80), şurub de păsuire cu cap hexagonal (STAS 5930 - 89),
şurub cu cap hexagonal mic (STAS 6403 - 88), şurub cu cap hexagonal mic, filetat până
Tabelul 10.9 Tipuri de şuruburi, după forma vârfului
Denumire / simbolNr.
crt.Reprezentare
varf plat (P)1.
2.
Denumire / simbolNr.
crt.Reprezentare
varf cu con
interior (CI)6.
varf tesit (T)
3. varf plat tesit (PT)
varf bombat (B)4.
5.
varf conic (C)
varf conic tesit
varf cu cep
tronconic
varf cu cep
bombat
varf cu cep
cilindric (CC)
7.
varf cu cep
cilindric mic (CM)8.
varf
autof iletant (A)9.
Tabelul 10.10 Tipuri de şuruburi, după forma tijei
Denumire Nr.
crt.Reprezentare
tija normala1.
2. tija redusa
Denumire Nr.
crt.Reprezentare
3.
4.
tija subtiata
tija ajustabila
REPREZENTAREA ASAMBLĂRILOR
261
sub cap (STAS 6404 - 88), şurub cu cap hexagonal mic şi cep cilindric (STAS 5259 - 69),
şurub cu cap hexagonal mic şi cep tronconic (STAS 4922 - 77), ş. a.;
- pentru şuruburi cu cap pătrat : şurub cu cap pătrat şi guler (STAS 4376 - 87),
şurub cu cap pătrat şi cep (STAS 4461 - 87), şurub cu cap pătrat, guler şi cep bombat
(STAS 4923 - 87);
- pentru şuruburi cu cap înecat : şurub cu cap înecat şi nas (STAS 1474 - 80) ;
- pentru şuruburi cu cap striat : şurub cu cap striat şi guler (STAS 5303 - 80) ;
- pentru şuruburi cu cap cilindric şi locaş hexagonal: şurub cu cap cilindric scund,
cu locaş hexagonal cu ghidaj pentru cheie (SR 9224 : 1993), şurub cu cap cilindric mic, cu
locaş hexagonal (SR 9225 : 1993);
- pentru şuruburi cu cap ciocan: şurub cu cap ciocan, cu nas (STAS 2569 - 87),
şurub cu cap ciocan, cu nas, filetat până sub nas (STAS 6999 - 87), şurub cu cap ciocan şi
gât pătrat filetat până sub gât (STAS 7000 - 87).
2. La reprezentările din tabelul 10.8 la cotarea şuruburilor s-au omis abaterile
geometrice corespunzătoare.
3. În proiecţie verticală, şurubul cu cap hexagonal (respectiv piuliţa hexagonală) se
reprezintă în poziţia de prelucrare, având trei feţe, iar în vedere laterală se reprezintă cu
două feţe, corespunzător deschiderii cheii, fără teşitură (S = 0,7 d).
4. La şuruburile cu cap crestat, în proiecţia frontală a capului, forma crestăturii se
reprezintă convenţional, prin două linii paralele înclinate spre dreapta la 450 faţă de axa
reprezentării.
5. În tabelul 10.8 sunt prezentate şi standardele pentru prezoane şi câteva tipuri de
ştifturi. În cazul prezoanelor, se admite ca filetele de la cele două capete ale acestora să fie
diferite între ele, caz în care la notarea prezoanelor se trece mai întâi filetul prizonier şi
apoi filetul de piuliţă.
Piuliţa este o piesă filetată la interior, care are rolul de a închide o asamblare cu
filet, prin înşurubarea în tija filetată a şurubului sau a prezonului.
Reprezentarea piuliţelor se face în vedere şi secţiune longitudinală, scoţând în
evidenţă detaliile interioare.
Cotarea piuliţelor trebuie să cuprindă,
conform STAS 1450/2 – 89, următoarele
dimensiuni principale:
- diametrul nominal al filetului d,
- diametrul peste vârfuri D,
- deschiderea cheii S,
- înălţimea piuliţei m,
cât şi alte dimensiuni specifice fiecărei forme
în parte. În figura 10.16 este reprezentată o
piuliţă grosolană hexagonală, forma A,
conform STAS 922 – 76.
Notarea piuliţelor standardizate cuprinde, în general, următoarele elemente:
- denumirea prescurtată, inclusiv forma (A sau B), dacă este cazul;
- simbolul filetului, conform STAS 139 – 79;
- numărul standardului de dimensiuni;
- simbolul grupei de caracteristici mecanice, conform STAS 2700/3,4,7,9;
Exemplu de notare: Piulţă hexagonală forma B, cu filet metric 20 şi cu caracteristici
mecanice conform grupei 5:
Piuliţă B - M20 STAS 922 – 75 grupa 5.
d
300
m STPd A
TPl A
TP
cA
A
120
0
Fig. 10.16 Piuliţă grosolană hexagonală,
forma A
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
262
Clasificarea piuliţelor:
a) după precizia de execuţie:
- piuliţe grosolane
- piuliţe semiprecise
- piuliţe precise
b) după înălţime:
- piuliţe obişnuite
- piuliţe înalte
- piuliţe joase
Piuliţele înalte se folosesc la asamblări care necesită înşurubări şi deşurubări
frecvente, fiind supuse şi la forţe de strângere mari.
c) după forma exterioară (tabelul 10.11):
Tabelul 10.11 Tipuri de piuliţe, după forma exterioară
Denumire,
standard dim.Nr.
crt.Reprezentare si cotare
piulita
hexagonala
STAS 922-76
STAS 4071-80
1.
Nr.
crt.
2.
3.
4.
7.
8.
9.
d
300
m S
120
0
=
=
m
forma A forma B
piulita
hexagonala
joasa
STAS 3773-72
STAS 4373-89
d
150...300
m S
120
0
piulita
hexagonala
inalta
STAS 4372-89 d
300
m
e
120
0
S
d
300
m S
120
0
d
300
m
S
12
00
a
D a
piulita
hexagonala
cu guler
STAS 4412-80
piulita
hexagonala
cu o suprafata
de asezare
sferica
STAS 7903-92
d
300
m S
120
0
Sr
5.
piulita
infundata
joasa
STAS 4374-90
6.
Denumire,
standard dim.Reprezentare si cotare
piulita
patrata
STAS 926-90
D
SD
1D 2 d
k1
12
00
k
piulita
triunghiulara
STAS 9478-80
d
300
m S
120
0Sr
m2
=
=
n
d
300
m S
120
0Sr
M5
m2
=
=
forma A
forma B
piulita
rotunda
cu crestatura
STAS 5332-80
D
d
m1
12
00
c x 450
mt
n
REPREZENTAREA ASAMBLĂRILOR
263
Tabelul 10.11 Tipuri de piuliţe, după forma exterioară (continuare)
În practică, cele mai utilizate elemente de
asamblare, şuruburi şi piuliţe, au forma exterioară a
capului, respectiv a corpului piuliţei, hexagonale. Forma
geometrică a acestora rezultă din intersecţia unei prisme
hexagonale drepte cu un con circular drept, coaxial cu
prisma, generatoarea lui de contur aparent făcând un
unghi de 1200.
Curbele rezultate, conform teoremei lui Dandelin
sunt hiperbole. În reprezentările tehnice (fig.10.17),
acestea se înlocuiesc, în mod convenţional, cu arce de
cerc, a căror raze sunt în corelaţie cu diametrul nominal
al filetului, exterior sau interior, d: R1 = 1,5d;
R2 = d;
r = d/2.
Denumire,
standard dim.Nr.
crt.Reprezentare si cotare
piulita
crenelata
STAS 4073-90
10.
Nr.
crt.
11.
12.
forma A
forma B
piulita
rotunda
cu caneluri
STAS 5012-90
Denumire,
standard dim.Reprezentare si cotare
d
300
mS
120
0
n
m1d
300
mS
120
0
n
m1
piulita
crenelata joasa
STAS 4074-90
D
d 120
0
c x 450
mb
h
D1
300
m
D
d 120
0
c x 450 d1 t
= =piulita
rotunda cu
gauri radiale
STAS 5330-80
13.
piulita
rotunda cu
gauri f rontale
STAS 5331-80
d 120
0
c x 450
m
D
d 1
t
D1
D
d
m1
120
0
c x 450
m
d1
14.piulita striata
STAS 5436-80
15.piulita striata
cu guler
STAS 5437-80 d
m1
120
0
c x 450
m
d2
=
=
d1D
m2
16.piulita f luture
SR 3923 : 1993
m
120
0
D1
D2
B2
H
r1
d
r 2
r 2
g1
g2
R 2
r
d
S = 1,7d
120
0
D =
2d
R1
Fig.10.17 Construcţia grafică
a formelor hexagonale pentru
capul şurubului şi piuliţă
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
264
Şaiba (rondeaua) se montează între piesa asamblată şi piuliţă, îndeplinind
următoarele funcţii:
- realizează o suprafaţă de sprijin mai mare a organului de strângere şi implicit o reparti-
zare uniformă a presiunilor de la şurub la piesă, evitând strivirea materialului în contact;
- protejează suprafeţele în contact împotriva uzurii, în cazul montării şi demontării repetate.
Şplintul, şaiba de siguranţă, cuiul spintecat şi contrapiuliţa se utilizează pentru a
împiedica autodeşurubarea elementelor asamblate.
Reprezentarea şi cotarea şaibelor şi a organelor de siguranţă contra autodesfacerii
asamblării sunt date în tabelul 10.12.
Clasificarea şaibelor după forma, execuţia şi destinaţia lor, conform
STAS 3005 – 80, se face în: şaibe plate (obişnuite), şaibe de siguranţă, şaibe pentru profile,
şaibe Grower.
Tabelul 10.12 Reprezentarea şi cotarea şaibelor şi a organelor de siguranţă
Denumire,
standard dim.Nr.
crt.Reprezentare si cotare
saibe plate
pentru metale
STAS 1388-72
STAS 5200-91
1.
Nr.
crt.
2.
5.
form
a A
5.
Denumire,
standard dim.Reprezentare si cotare
D
s
d
d
l
gb
r
saibe
de siguranta
STAS
2241/2-72
form
a B
d
l
gb
r
r 1
D1
l 1
b
gb
1 d
l2
form
a C
form
a D g1
b1 d
l2
D2
h
g
d1
75 0
d 2 m
h1
g
75 0
m
saibe Grower
SR 7666/2:94- varianta N - cu
capete netede
- varianta R - cu
capete rasfrante
cb
a 2
8:100
a1
d
e
0,2
5b
r
r = 0,8b
cb
a2
14:100
a1
d
e
0,2
5b
r
r = 0,8b
saibe de inalta
rezistenta
STAS
10616-72
3.
D
g
d
c 1 c 2450
450
saibe pentru
prof ile U si I
STAS 2242-80
4.
form
a U
form
a I
splinturi
STAS 1991-80
c
b l a
d
a
REPREZENTAREA ASAMBLĂRILOR
265
Notarea şaibelor se face prin indicarea tipului, a diametrului nominal şi a
standardului dimensiunal.
Exemplu de notare: şaibă plată, din seria fină A, pentru un şurub cu cap hexagonal,
cu deschidere de cheie normală, cu filet M8: Şaibă A8 STAS 5200 - 91
Şaibele plate se execută din oţel laminat, şaibele Grower din oţel de arc, şaibele de
siguranţă din tablă prin ştanţare la rece, iar şplinturile din sârmă de oţel trasă, cu secţiune
semirotundă.
Pentru elementele de asamblare standardizate nu se întocmesc desene de execuţie,
acestea îndicându-se în tabelul de componenţă al desenului de ansamblu, cu modul de
notare indicat mai sus pentru fiecare element.
Reprezentarea asamblărilor prin şurub şi piuliţă
Reprezentarea unei asamblări a două piese de grosimi oarecare, cu ajutorul unui
şurub cu cap hexagonal, a unei şaibe plate şi a unei piuliţe hexagonale se face ca în figura
10.18, în trei proiecţii, o vedere şi două secţiuni. Această reprezentare trebuie să respecte
următoarele reguli:
- şurubul, şaiba şi piuliţa se desenează nesecţionate (în vedere), în cazul secţiunilor
longitudinale prin ansamblu;
- haşurarea pieselor asamblate se face în direcţii diferite pentru două piese, iar
pentru mai multe piese în contact, haşurarea se face şi cu echidistanţe diferite;
- piuliţa se reprezintă în contact cu piesa de asamblat, direct sau prin intermediul
şaibei;
- piesele de asamblat au practicate găuri, numite găuri de trecere, al căror diametru
d1 este mai mare decât diametrul nominal al şurubului d, pentru protecţia părţii filetate a
şurubului. Diametrul găurilor de trecere
se recomandă să fie aproximativ:
d1 = 1,1d, sau conform dimensiunilor
date în SR ISO 273 : 1994, în funcţie de
diametrul filetului şi precizia de execuţie
a elementelor asamblării (tabelul 10.13).
Rezultă că între gaura de trecere şi şurub
nu se realizează un ajustaj, ci există joc
şi prin urmare liniile tijei şurubului şi ale
găurii de trecere se desenează distincte.
- tija filetată a şurubului trebuie
să depăşească piuliţa, în poziţie strânsă,
cu aproximativ 0,2 d.
Asamblarea din figura 10.18 se
poate realiza şi cu alte tipuri de şuruburi,
şaibe şi piuliţe, în funcţie de necesităţile
impuse de ansamblul respectiv.
Tabelul 10.13 Găuri de trecere pentru şuruburi (SR ISO 273 : 1994)
Diametrul şurubului d 3 4 5 6 8 10 12 16 20 24 30
Diametrul
găurii de
trecere d1
precise 3,2 4,3 5,3 6,4 8,4 10,5 13 17 21 25 31
semiprecise 3,4 4,5 5,5 6,6 9 11 14 18 22 26 33
grosolane 3,6 4,8 5,8 7 10 12 15 19 24 28 35
A-A B-B
AA
B
B
d d1
Fig.10.18 Asamblare prin şurub, şaibă şi piuliţă
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
266
Reprezentarea asamblărilor prin şurub fără piuliţă
Asamblarea a două piese prin intermediul şuruburilor, fără piuliţă, se face prin
înşurubarea acestora în gaura filetată a uneia dintre piese, aceasta jucând rolul piuliţei.
Şurubul trece prin gaura de trecere din cealaltă piesă, de diametrul d1 şi realizează
strângerea cu ajutorul capului şurubului. Reprezentarea se face în două proiecţii, vedere şi
secţiune longitudinală.
La acest tip de asamblare se folosesc şuruburi cu cap hexagonal (fig.10.19, a),
şuruburi cu cap cilindric (fig.10.19, b), şuruburi cu cap înecat (fig.10.19, c), sau alte tipuri
de şuruburi.
Gaura filetată în care se înşurubează tija filetată a şurubului poate să fie străpunsă
în piesa de asamblat, ca în figura 10.19, a, sau înfundată, ca în figura 10.19, b şi c. În cazul
găurilor înfundate filetul nu este executat pe toată lungimea găurii, lungimea găurii fiind
egală cu 1,25 din lungimea filetului (fig.7.65). Deasemenea, şurubul nu se asamblează în
gaura filetată pe toată lungimea filetului, rămânând o porţiune din filetul găurii neacoperit
de şurub. Filetul şurubului se termină
deasupra planului de separaţie a celor două
piese.
Dacă asamblarea se realizează cu
şuruburi cu cap cilindric sau cu cap înecat, în
piesa prevăzută cu gaura de trecere se
execută şi un locaş care urmăreşte forma
capului şurubului. În acest caz, reprezentarea
capului şurubului se face puţin sub nivelul
piesei, acesta fiind prevăzut cu o crestătură,
în scopul antrenării acestuia cu şurubelniţa,
sau cu locaş hexagonal, pentru cheie.
Reprezentarea asamblărilor prin
prezon şi piuliţă
Asamblarea cu prezoane se foloseşte
la montarea capacelor de cilindru, a cutiilor
de etanşare, a ghidajelor diferiţilor robineţi,
A-A
AA
d
d1
A-A
A A
d1
d
A-A
A A
d1
d
a b c
Fig.10.19 Asamblări prin şurub fără piuliţă
A-A B-B
A
B
B
A
d
d1
Fig.10.20 Asamblare prin prezon cu piuliţă
REPREZENTAREA ASAMBLĂRILOR
267
etc. Reprezentarea acestor asamblări, în cazul utilizării de piuliţe hexagonale, se face în trei
proiecţii, o vedere şi două secţiuni longitudinale, ca în figura 10.20.
În secţiune longitudinală, prezonul se reprezintă nesecţionat, ca şi în vedere.
Deasemenea, acesta se înşurubează pe toată lungimea utilă a filetului prizonier (e) în gaura
filetată din piesa de asamblat. Gaura de trecere din cea de a doua piesă este de diametru d1,
mai mare decât diametrul prezonului, existând joc între acesta şi piesa nefiletată.
Reprezentarea asamblărilor prin şuruburi, asigurate contra autodeşurubării
La asamblările prin şuruburi supuse la sarcini variabile sau la vibraţii, în timp apare
fenomenul autodeşurubării, care duce la slăbirea asamblării şi implicit la defecţiuni sau
accidente. Asigurarea contra deşurubării a asamblărilor se face prin utilizarea de elemente
de asigurare, cum ar fi : contrapiuliţe, şaibe Grower, şplinturi, şaibe de siguranţă, etc.
Contrapiuliţa se dispune prin înşurubare deasupra piuliţei normale, conform figurii
10.21, a, împiedicând desfacerea acesteia şi având rolul de dispozitiv de siguranţă.
În figura 10.21, b este reprezentată o asamblare cu prezon asigurată contra
deşurubării cu o şaibă Grower.
Autodeşurubarea poate fi împiedicată folosind o piuliţă crenelată şi un şplint
(fig.10.21, c). În acest scop tija şurubului este găurită la o distanţă oarecare de capul
şurubului, perpendicular pe axa acestuia. Şplintul se introduce în gaura din tija şurubului,
după strângerea piuliţei şi i se răsfrâng ramurile, care trec printr-un canal al piuliţei, în
jurul acesteia.
Şaiba de siguranţă, folosită în montajul din figura 10.21, d, este de forma B (vezi
tab.10.12). Ea este îndoită pe una din feţele de front ale capului şurubului, iar umărul şaibei
este îndoit pe faţa laterală a uneia din piesele asamblate, împiedicând rotirea şurubului.
Reprezentarea ştifturilor filetate în asamblări
Reprezentarea ştifturilor filetate în secţiune
longitudinală printr-un ansamblu se face ca în
vedere, nehaşurate.
Ştiftul din ansamblul din figura 10.22, a
ajută la desprinderea uşoară a piesei 1 de piesa 2, în
cazul demontării acestora, iar în figura 10.22, b
ştiftul cu vârf conic împiedică deplasarea reciprocă a
pieselor 1 şi 2 din cadrul ansamblului.
A
A-A
A A
A-A
A
a b c d
Fig.10.21 Asamblări prin şuruburi asigurate contra autodeşurubării
1
2
1
2
a b
Fig.10.22 Ştifturi filetate, asamblate
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
268
Pentru asamblările din figurile 10.18 ÷ 10.22, dimensiunile constructive ale
elementelor asamblate sunt date în tabelele 10.14 ÷ 10.20, care reprezintă extrase din
standardele dimensionale în vigoare.
Tabelul 10.14 Şurub cu cap hexagonal STAS 920 - 69 (şurub grosolan)
d M6 M8 M10 M12 M16 M20 M24 M30 M36 M42 M48
S 10 13 17 19 24 30 36 46 55 65 75
D 10,9 14,2 18,7 20,9 26,2 33,0 39,6 50,9 60,8 72,1 83,4
k 4,0 5,5 7,0 8,0 10 13 15 19 23 26 30
b 18 22 26÷32 30÷49 38÷57 46÷65 54÷73 68÷85 78÷97 90÷106 102÷121
l 25÷75 30÷80 35÷200 40÷260 50÷260 60÷260 70÷260 80÷260 100÷260 110÷260 120÷260
Tabelul 10.15 Şurub cu cap cilindric crestat STAS 3954 – 87 (şurub semiprecis)
d M2,5 M3 M4 M5 M6 M8 M10 M12 M16 M20
D 4,5 5,5 7,0 8,5 10,0 13,0 16,0 18,0 24,0 30,0
k 1,6 2,0 2,6 3,3 3,9 5,0 6,0 7,0 9,0 11,0
n 0,6 0,8 1,0 1,2 1,6 2,0 2,5 3,0 4,0 5,0
t 0,7 0,9 1,2 1,5 1,8 2,3 2,7 3,2 4,0 5,0
b 18 19 22 25 28 34 40 46 58 70
l 5÷25 6÷30 8÷35 10÷45 10÷50 14÷55 20÷60 20÷70 30÷90 40÷120
Tabelul 10.16 Şurub cu cap înecat crestat STAS 2571 – 90 (şurub semiprecis)
d M2,5 M3 M4 M5 M6 M8 M10 M12 M16 M20
D 4,45 5,25 7,04 8,64 10,37 13,97 17,57 21,08 28,28 35,38
k min 1,38 1,50 2,00 2,25 2,70 3,60 4,50 5,40 7,20 9,00
max 1,50 1,65 2,20 2,50 3,00 4,00 5,00 6,00 8,00 10,00
f - - 0,3 0,3 0,3 0,4 0,5 0,5 0,5 0,5
n 0,6 0,8 1,0 1,2 1,6 2,0 2,5 3,0 4,0 5,0
t 0,5 0,6 0,8 1,0 1,2 1,6 2,0 2,4 3,2 4,0
b 18 19 22 25 28 34 40 46 58 70
l 5÷25 6÷30 8÷35 10÷45 10÷50 14÷55 20÷60 20÷70 30÷90 40÷120
Tabelul 10.17 a Prezon STAS 4551 - 80 (pentru înşurubat în oţel)
d M3 M4 M5 M6 M8 M10 M12 M16 M20 M24 M30 M36
b1 12 11 16 18 22 26 30 38 46 54 66 78
b2 18 20 22 24 28 32 36 44 52 60 72 84
b3 - - - - - 45 49 57 65 73 85 97
e 3 4 5 6 8 10 12 16 20 24 30 35
l 20÷30 20÷40 25÷50 25÷60 30÷80 35÷100 40÷120 50÷160 60÷200 70÷200 80÷300 100÷360
b1 = b pentru lungimi de cel mult 125mm; b2 = b pentru lungimi peste 125mm, până la cel
mult 200mm; b3 = b pentru lungimi peste 200mm.
REPREZENTAREA ASAMBLĂRILOR
269
Tabelul 10.18 Piuliţă hexagonală STAS 922 - 76 (piuliţă grosolană)
d M6 M8 M10 M12 M16 M20 M24 M30 M36 M42 M48
S 10 13 17 19 24 30 36 46 55 65 75
D 10,9 14,2 18,7 20,9 26,2 33,0 39,6 50,9 60,8 72,1 83,4
m 5,0 6,5 8,0 10,0 13,0 16,0 19,0 24,0 29,0 34,0 38,0
Tabelul 10.19 Şaibă plată pentru metal STAS 1388 - 72 (şaibă grosolană)
M6 M8 M10 M12 M16 M20 M24 M30 M36 M42 M45 M48
d 7 10 12 15 19 24 28 35 42 48 52 56
D 12,5 17 21 21 30 37 44 56 66 78 85 92
s 1,6 1,6 2 2,5 3 3 4 4 5 7 7 8
Tabelul 10.20 Şaibă Grower SR 7666/2 : 94 (şaibă grosolană)
M6 M8 M10 M12 M16 M20 M24 M30 M36 M42 M45 M48
d1 6,1 8,2 10,2 12,2 16,3 20,5 24,5 30,5 36,5 42,5 45,5 48,5
d2 8,9 12,2 15,2 18,2 23,3 29,5 35,5 43,5 52,5 60,5 64,5 68,5
g 1,6 2,0 2,5 3,0 3,5 4,5 5,5 6,5 8,0 9 9,5 10,0
Reprezentarea simplificată şi prin simboluri a asamblărilor prin şuruburi
Reprezentarea simplificată a asamblărilor prin şuruburi se face pentru şuruburile a
căror diametre sunt mai mici de 10 mm, conform STAS 187 – 80. Deasemenea dacă la
scara de execuţie a desenului liniile de trasare a asamblărilor se aglomerează, desenul
devenind neclar, elementele de asamblare se pot înlocui cu simbolurile acestora. Exemple
de astfel de reprezentări sunt date în tabelul 10.21.
Tabelul 10.21 Reprezentarea simplificată şi prin simboluri a asamblărilor prin şuruburi
DenumireNr.
crt.Reprezentare simplif icata
asamblare cu surub
cu cap hexagonal,
piulita hexagonala,
saiba si splint
1.
2.
3.
Reprezentare prin simboluri
asamblare cu prezon,
piulita crenelata,
si splint
asamblare cu surub
cu cap hexagonal
si saiba de siguranta
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
270
10.2.2 Asamblări prin pene
Asamblările prin pene se utilizează des în construcţia de maşini şi servesc pentru
transmiterea momentelor şi a mişcării de rotaţie între două piese, care au axa geometrică
longitudinală comună. Elementul de asamblare îl reprezintă pana, care se montează în
canalele de pană din arbore şi respectiv, butuc (fig.10.23). Canalele de pană sunt nişte
locaşuri (şanţuri) executate în piesele (arbore, butuc) care se asamblează.
Penele sunt, în general, piese de
formă paralelipipedică sau prismatică
având muchiile teşite sau rotunjite,
pentru a fi montate uşor în canalele de
pană. Dimensiunile constructive ale
penelor sunt lungimea l, lăţimea b,
înălţimea h şi înclinarea 1 : k, în cazul
penelor înclinate. Pe direcţie longitu-
dinală, penele au dimensiunea l mult
mai mare decât dimensiunile secţiunii
transversale, b şi h.
Penele sunt elemente standardi-
zate şi dimensiunile lor se aleg în funcţie de diametrul arborelui, în urma unor calcule de
rezistenţă. Nu necesită desene de execuţie şi notarea lor în tabelul de componenţă al unui
desen de ansamblu se face, indicând: denumirea nearticulată (pană), simbolul formei (dacă
este cazul) şi numărul standardului dimensional.
Asamblările prin pene au avantajul unor asamblări simple, uşor de montat/demontat
şi dezavantajul introducerii de concentratori de tensiuni, prin canalele de pană practicate în
organele asamblate. Canalul de pană din arbore se realizează, în general, prin frezare, cu
freză disc sau freză deget, iar cel din butuc prin mortezare, broşare sau rabotare.
După modul de transmitere a momentului de torsiune între arbore şi butuc, penele
realizează:
a) asamblări fără strângere (pene paralele, pene disc);
b) asamblări cu strângere (pene înclinate, pene tangenţiale).
Reprezentarea şi cotarea penelor
Există mai multe tipuri de pene. După poziţia de montare a penelor faţă de axa
longitudinală comună a organelor care se asamblează, acestea se împart în două categorii:
1) pene longitudinale;
2) pene transversale.
Penele longitudinale se utilizează pentru montarea pe arbori a unor roţi dinţate, roţi
de curea, roţi de transmisie, volante, etc.
După forma lor, penele longitudinale se împart în:
a) pene paralele;
b) pene disc;
c) pene înclinate;
d) pene tangenţiale.
În cadrul fiecărei categorii, penele pot avea forme diferite, după cum urmează:
Pene paralele
Penele paralele au formă paralelipipedică, deci feţele longitudinale opuse paralele şi
se montează cu joc radial. Ele sunt definite prin următoarele dimensiuni: înălţimea h,
lăţimea b şi lungimea l (fig.10.24).
butuc
pana
canal de pana
in arbore
canal de pana
in butuc
arbore
Fig.10.23 Asamblare prin pană
REPREZENTAREA ASAMBLĂRILOR
271
Penele paralele sunt standardizate în patru variante constructive:
- pene paralele înalte (STAS 12933 - 91);
- pene paralele obişnuite (STAS 1004 - 81);
- pene paralele subţiri (STAS 9501 - 81);
- pene paralele cu găuri de fixare, figura 10.25 (STAS 1006 - 90).
Pentru fiecare din aceste pene sunt prevăzute trei forme diferite:
- forma A : cu capete rotunjite (fig.10.24, a);
- forma B : cu capete drepte (fig.10.24, b);
- forma C : cu un capăt rotunjit (fig.10.24, c),
mai puţin pentru penele paralele înalte, care nu există decât în forma A şi B.
Penele paralele înalte se
folosesc pentru asamblări în care
butucii sunt executaţi din fontă sau
din alte materiale cu rezistenţă mai
mică decât materialul arborilor.
Penele paralele cu găuri de
fixare (fig.10.25) se utilizează în
cazul unor solicitări mari, care ar
duce la smulgerea penei din canal.
Cele două găuri de la capetele
penei servesc pentru fixarea penei pe
arbori, iar în gaura filetată de la
mijloc se înşurubează un ştift pentru
extragerea penei din canal.
Pene disc
Penele disc au forma unui segment
de disc, fiind definite de diametrul discului
2D, înălţimea h şi lăţimea penei b, aşa cum
se observă în figura 10.26.
Dimensiunile penelor disc şi a
canalelor de pană din arbore şi butuc sunt
standardizate în STAS 1012 – 77.
b
l
h
b/2
c x 450
sau r
b
l
h
b/2
b
lh
A
A
A
A
A
A
A-A
a b c
Fig.10.24 Reprezentarea şi cotarea penelor paralele
bl
h
s x 450
D
Fig.10.26 Reprezentarea şi cotarea penei disc
d2
d1
l
c 2x45
0
h
t
d0
A
A c1 x 450
sau r
A-A
b
l2
l1
l3
R=b/2
Fig.10.25 Reprezentarea şi cotarea penelor
paralele cu găuri de fixare (forma A)
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
272
Pene înclinate
Penele înclinate au o formă prismatică, cu faţa superioară înclinată (1 : 100), astfel
încât să creeze o strângere radială pe feţele inferioară şi superioară, prin apăsarea pe fundul
canalului din butuc şi din arbore. Ele sunt definite dimensional prin înălţimea maximă h,
lăţimea b şi lungimea l.
Penele înclinate sunt standardizate în trei variante constructive:
- pene înclinate (STAS 1007 - 81);
- pene înclinate subţiri (STAS 431 - 81);
- pene înclinate concave (STAS 433 – 73, STAS 9234 – 73, STAS 434 - 73).
Pentru fiecare din aceste pene
sunt prevăzute patru forme diferite :
- forma A: cu capete rotunjite
(fig.10.27, a, 10.29, a);
- forma B: cu capete drepte
(fig.10.27, b, 10.29, b);
- forma C: cu un capăt rotunjit
(fig.10.27, c, 10.29, c);
- cu nas (fig.10.28, 10.29, d).
Penele înclinate cu nas (călcâi)
au la extremitatea mai înaltă a penei o
proeminenţă, numită nas sau călcâi.
Pana concavă este caracterizată
de faţa inferioară concavă după raza arborelui r1 cu care se asamblează.
b
l
h
b/2
c x 450
b
l
h
b/2b
l
hA
A
A-A
a b c
1:100 1:100 1:100A
A
A
A
Fig.10.27 Reprezentarea şi cotarea penelor înclinate
b
l
h
1:100
b
h1
300
c x 450
A
A
A-A
h
h
Fig.10.28 Reprezentarea şi cotarea penelor
înclinate cu nas
b
b/2
1:100
r 1
hf x 450
l
b
l
1:100
b
l
b/2
1:100
b
l
h
1:100
b
h1
300
A
A
A-AA
A
A
A
A
A
h
h
a b c d
Fig.10.29 Reprezentarea şi cotarea penelor înclinate concave
REPREZENTAREA ASAMBLĂRILOR
273
Pene tangenţiale
Pana tangenţială este formată dintr-o pereche de
piese complementare, pană şi contrapană, de formă
prismatică, având una din feţe înclinată (1 : 100). Ele se
montează perechi, cu suprafeţele înclinate în contact şi
realizează transmiterea de momente de răsucire mari
(fig.10.30). Dimensiunile caracteristice ale penei tangen-
ţiale sunt lăţimea b şi înălţimea t. Lungimea l este
dependentă de construcţia asamblării şi se
recomandă să fie cu 10 ÷ 15% mai mare
decât lungimea butucului.
Pene transversale
Penele transversale sunt întâlnite
în două variante: cu ambele feţe înclinate
(fig.10.31, a) şi numai cu o faţă înclinată
(fig.10.31, b). Acestea au o formă
prismatică, cu muchiile rotunjite.
Dimensiunile caracteristice ale penelor
transversale sunt: lungimea l, înălţimile
h1 şi h2, lăţimea b şi unghiul de înclinare
α. Înclinarea dată de acest unghi este cuprinsă între 1 : 20 şi 1 : 100, în funcţie de condiţiile
de lucru ale asamblării.
După scopul lor în cadrul montajului, penele transversale au rolul de elemente de
fixare, de reglare sau de siguranţă. Penele transversale nu sunt standardizate, ele necesitând
desene de execuţie.
Reprezentarea asamblărilor prin pene
Reguli generale de reprezentare:
- în secţiune longitudinală penele se reprezintă ca şi în vedere, nehaşurate; în
secţiune transversală se haşurează;
- arborii, secţionaţi longitudinal, nu se haşurează; pentru a scoate în evidenţă
montarea penei în canalul de pană din arbore, se fac rupturi în acele zone.
Asamblare prin pană paralelă
Pana paralelă se montează para-
lelă cu axa longitudinală a pieselor de
asamblat (fig.10.32), realizând un
montaj cu joc radial în butuc.
Penele paralele pot fi utilizate în
montaje în care butucul roţilor este fix,
sau se deplasează axial pe arbore (roţile
dinţate de la cutiile de viteză).
Transmiterea forţelor se face pe feţele
laterale ale penei, prin presiunea
exercitată de butuc şi arbore pe acestea.
t
1:100
b
l
c x 450
Fig.10.30 Pene tangenţiale
h2t x 450
h1
AA
t x 4
50
l
A-A
b
h2 t x 450
h1
AA
t x 4
50
l
A-A
b
a b
Fig.10.31 Reprezentarea penelor transversale
A
t 1
d
b t 2d
-t1
d+
t 2
A-A
A
h
B
r
r
B 2 :1
Fig.10.32 Asamblare prin pană paralelă
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
274
Lăţimea canalelor de pană în arbore şi butuc, în cazul penelor paralele obişnuite şi
subţiri se execută la dimensiunea b, a penei, astfel încât să realizeze cu aceasta un ajustaj
liber, normal sau presat.
Adâncimea canalului de pană în arbore, t1
şi în butuc, t2, este notată pe asamblarea prin pană
din figura 10.32. Aceste dimensiuni se cotează şi
se măsoară indirect pe desenele de execuţie
(fig.10.33) prin cotele d - t1 şi d + t2, d fiind
diametrul arborelui. Valoarea jocului existent
între pană şi butuc, la fundul canalului din butuc,
este dată de diferenţa dintre suma dimensiunilor
t1 + t2 şi înălţimea penei h.
Pentru o uşoară montare, penele sunt
teşite. Deasemenea, canalele de pană au o mică
rază de racordare r, între feţele acestora, aşa cum
se remarcă în detaliul B din figura 10.32. În
reprezentările obişnuite acestea nu se desenează,
având valori mici.
Montajul din figura 10.32 este realizat cu
o pană paralelă obişnuită de forma A (tabelul 10.22).
Observaţie: La realizarea desenelor de
execuţie, abaterile limită la dimensiunile penei şi
ale canalelor de pană se prevăd conform
standardului. În funcţie de acestea între pană şi
arbore, respectiv butuc se realizează un ajustaj
liber, normal sau presat.
Asamblare prin pană paralelă cu găuri de fixare
În figura 10.34 este reprezentată o asamblare prin pană cu găuri de fixare de forma
B, cu capete drepte, cu dimensiunile conform STAS 1006 – 90.
Pentru montarea penei cu găuri de fixare pe arbore se folosesc şuruburi cu cap
cilindric crestat (STAS 3954 – 87 şi STAS 7517 - 73) pentru d3 M5 şi şuruburi cu cap
cilindric crestat (STAS 3954 – 87 şi SR 9225 : 1993) pentru d3 > M5.
A
A
d-t
1A-A
b
l
b/2
b
d+
t 2
l1
a
b
Fig.10.33 Desen de execuţie :
a) arbore cu canal pentru pană paralelă
b) butuc cu canal pentru pană paralelă
A-AA
A
d-t
1
l 4d
+t 2
b
d3
d
Fig.10.34 Asamblare prin pană paralelă cu găuri de fixare
REPREZENTAREA ASAMBLĂRILOR
275
Tabel 10.22 Dimensiunile penelor paralele şi ale canalelor de pană (STAS 1004 – 81)
d Pană A b x h x l STAS 1004 - 81 Canalul de pană
b h l b t1 t2
6 ÷ 8 2 2 6 ÷ 20 2 1,2 1
8 ÷ 10 3 3 6 ÷ 36 3 1,8 1,4
10 ÷ 12 4 4 8 ÷ 45 4 2,5 1,8
12 ÷ 17 5 5 10 ÷ 56 5 3 2,3
17 ÷ 22 6 6 14 ÷ 70 6 3,5 2,8
22 ÷ 30 8 7 18 ÷ 90 8 4 3,3
30 ÷ 38 10 8 22 ÷ 110 10 5 3,3
38 ÷ 44 12 8 28 ÷ 140 12 5 3,3
44 ÷ 50 14 9 36 ÷ 160 14 5,5 3,8
50 ÷ 58 16 10 45 ÷ 180 16 6 4,3
58 ÷ 65 18 11 50 ÷ 200 18 7 4,4
65 ÷75 20 12 56 ÷ 220 20 7,5 4,9
75 ÷ 85 22 14 63 ÷ 250 22 9 5,4
85 ÷ 95 25 14 70 ÷ 280 25 9 5,4
95 ÷ 110 28 16 80 ÷ 320 28 10 6,4
110 ÷ 130 32 18 90 ÷ 360 32 11 7,4
130 ÷ 150 36 20 100 ÷ 400 36 12 8,4
150 ÷ 170 40 22 100 ÷ 400 40 13 9,4
170 ÷ 200 45 25 110 ÷ 450 45 15 10,4
200 ÷ 230 50 28 125 ÷ 500 50 17 11,4
230 ÷ 260 56 32 140 ÷ 500 56 20 12,4
260 ÷ 290 63 32 160 ÷ 500 63 20 12,4
290 ÷ 330 70 36 180 ÷ 500 70 22 14,4
330 ÷ 380 80 40 200 ÷ 500 80 25 15,4
380 ÷ 440 90 45 220 ÷ 500 90 28 17,4
Asamblare prin pană disc
La asamblarea prin pană disc,
canalul de pană din arbore are aceeaşi
rază de curbură ca şi pana, iar lăţimea
egală cu lăţimea penei. Penele disc au
avantajul că se autocentrează în canalul
din arbore, după eventuala înclinare a
butucului. Aceasta se poate realiza
deoarece există joc între pană şi fundul
canalului din butuc.
Reprezentarea unei asamblări cu
pană disc se face ca şi în desenul din
figura 10.35, utilizând dimensiunile penelor şi a canalelor pentru pene prevăzute în
STAS 1012 – 77, din care dimensiunile caracteristice sunt trecute în tabelul 10.23.
Standardul prevede abateri limită pentru dimensiunile penelor şi canalelor de pană, funcţie
de care se obţin ajustaje intermediare sau cu strângere.
Notarea penei disc se face astfel:
Pană disc b x h STAS 1012 - 77
A
t 1
d
b t 2d
-t1 d
+t 2
A-A
A
h D
B
r
B 2 :1r
Fig.10.35 Asamblare prin pană disc
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
276
Tabel 10.23 Dimensiunile penelor şi canalelor pentru pene disc (STAS 1004 – 81)
d Pană Canalul de pană
pana ca element de
transmitere a
momentelor de
torsiune
pana ca
element de
fixare a
poziţiei
b h D b t1 t2
3 ÷ 4 1 1,4 4 1 1 0,6
4 ÷ 5 4 ÷ 6 1,5 2,6 7 1,5 2 0,8
5 ÷ 6 6 ÷ 8 2 2,6 7 2 1,8 1
6 ÷ 7 8 ÷ 10 2 3,7 10 2 2,9 1
7 ÷ 8 10 ÷ 12 2,5 3,7 10 2,5 2,7 1,2
8 ÷ 10 12 ÷ 15 3 5 13 3 3,8 1,4
10 ÷ 12 15 ÷ 18 3 6,5 16 3 5,3 1,5
12 ÷ 14 18 ÷ 20 4 6,5 16 4 5 1,8
14 ÷ 16 20 ÷ 22 4 7,5 19 4 6 1,8
16 ÷ 18 22 ÷ 25 5 6,5 16 5 4,5 2,3
18 ÷ 20 25 ÷ 28 5 7,5 19 5 5,5 2,3
20 ÷ 22 28 ÷ 32 5 9 22 5 7 2,3
22 ÷ 25 32 ÷ 36 6 9 22 6 6,5 2,8
25 ÷ 28 36 ÷ 40 6 10 25 6 7 3,3
28 ÷ 32 > 40 8 11 28 8 8 3,3
32 ÷ 38 - 10 13 32 10 10 3,3
Asamblare prin pană înclinată
Asamblarea prin pană înclinată este o un montaj rigid. Astfel, butucului îi este
suspendată atât rotirea cât şi deplasarea longitudinală pe arbore. Aceasta se realizează
datorită înclinării feţei superioare a penei, care prin montarea între arbore şi butuc produce
o strângere radială. Între feţele laterale ale penei şi pereţii canalului de pană există joc.
Montarea penelor înclinate se face prin baterea penei din direcţia longitudinală x,
până la crearea strângerii între elementele asamblate, iar demontarea, prin baterea penei din
direcţia y, tot longitudinal.
În cazul penelor înclinate de forma A (fig.10.36, a), canalul de pană are forma şi
dimensiunile penei şi adâncimea t1. Pana se montează fix în canal, după care butucul se
montează peste pană prin baterea pe butuc, din direcţia x. Demontarea ansamblului are loc
prin baterea tot pe butuc, din direcţia y.
A A
1:100 1:100
t 1
d
b t 2d
-t1
d+
t 2
A-A
A Ar
B 2 :1r
B
xyx y
a b
Fig.10.36 Asamblare prin pană înclinată forma A (a) şi forma B (b)
REPREZENTAREA ASAMBLĂRILOR
277
Pentru pana cu nas, nasul
ajută la montarea şi demontarea
penei, mai ales când nu se poate
acţiona pentru demontare la
extremitatea fără nas, din direcţia
y şi se acţionează din direcţia z
(fig.10.37).
Dimensiunile penelor
înclinate şi a canalelor de pană
corespunzătoare sunt date în
tabelul 10.24, conform STAS
1007 – 81.
Tabel 10.24 Dimensiunile penelor şi canalelor pentru pene înclinate (STAS 1007 – 81)
d Pană A b x h x l STAS 1007 - 81 Canalul de pană
b h h1 l c b t1 t2 r
6 ÷ 8 2 2 - 6 ÷ 20 0,25 2 1,2 0,5 0,16
8 ÷ 10 3 3 - 6 ÷ 36 0,25 3 1,8 0,9 0,16
10 ÷ 12 4 4 7 8 ÷ 45 0,25 4 2,5 1,2 0,16
12 ÷ 17 5 5 8 10 ÷ 56 0,40 5 3,0 1,7 0,25
17 ÷ 22 6 6 10 14 ÷ 70 0,40 6 3,5 2,2 0,25
22 ÷ 30 8 7 11 18 ÷ 90 0,40 8 4,0 2,4 0,25
30 ÷ 38 10 8 12 22 ÷ 110 0,60 10 5,0 2,4 0,40
38 ÷ 44 12 8 12 28 ÷ 140 0,60 12 5,0 2,4 0,40
44 ÷ 50 14 9 14 36 ÷ 160 0,60 14 5,5 2,9 0,40
50 ÷ 58 16 10 16 45 ÷ 180 0,60 16 6,0 3,4 0,40
58 ÷ 65 18 11 18 50 ÷ 200 0,60 18 7,0 3,4 0,40
65 ÷ 75 20 12 20 56 ÷ 220 0,80 20 7,5 3,9 1,00
75 ÷ 85 22 14 22 63 ÷ 250 0,80 22 9,0 4,4 1,00
85 ÷ 95 25 14 22 70 ÷ 280 0,80 25 9,0 4,4 1,00
95 ÷ 110 28 16 25 80 ÷ 320 0,80 28 10,0 5,4 1,00
110 ÷ 130 32 18 28 90 ÷ 360 0,80 32 11,0 6,4 1,00
130 ÷ 150 36 20 32 100 ÷ 400 1,20 36 12,0 7,1 1,00
150 ÷ 170 40 22 36 100 ÷ 400 1,20 40 13,0 8,1 1,00
170 ÷ 200 45 25 40 110 ÷ 450 1,20 45 15,0 9,1 1,00
230 ÷ 260 55 32 50 140 ÷ 500 2,00 55 20,0 11,1 1,60
La asamblarea prin pană
înclinată subţire, canalul de pană
din arbore se înlocuieşte cu o
suprafaţă plană a arborelui,
executată la o distanţă t1 de
circumferinţa arborelui. Pana se
aşează pe această suprafaţă cu faţa
inferioară, iar faţa superioară se
introduce în canalul de pană din
butuc, de adâncime t2. Montarea şi
demontarea se face similar cu
penele înclinate (fig.10.38).
A
1:100
t 1
d
b t 2d-t
1
d+
t 2
A-A
A
x yz
Fig.10.37 Asamblare prin pană înclinată cu nas
1:100
t 1
d
b t 2d
-t1
d+
t 2
A-AA
A
x y
B
B 2 :1r
Fig.10.38 Asamblare prin pană înclinată subţire
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
278
La asamblarea cu pană
înclinată concavă, pana se aşază cu faţa
inferioară, concavă după raza arborelui,
pe arbore, faţa superioară fiind
îngropată în canalul practicat în butuc,
la o adâncime t2 (fig.10.39). Aceste
asamblări au avantajul că nu se slăbesc
secţiunea arborelui în dreptul penei, dar
ele nu pot transmite momente de
răsucire mari. Calarea butucului pe
arbore se face prin frecare şi se pot
utiliza până la diametre de 150 mm.
Asamblări prin pene tangenţiale
Asamblările prin pene tangenţiale se utilizează des pentru asamblarea pe arbori a
organelor circulare de dimensiuni mari, realizate din două părţi (prin turnare) şi asamblate
prin diferite elemente (şuruburi, prezoane).
Pentru ca arborele să se poată roti în orice sens, la realizarea asamblării se folosesc,
în general, două perechi de pene tangenţiale decalate între ele cu 1200 (fig.10.40).
Canalul de pană tangenţială în butuc şi în arbore se realizează pentru câte două feţe
ale cuplului pană contrapană, la dimensiunile t1, b1 şi respectiv t2, b2, cu o rază de racordare
R între ele (fig.10.40, b). Penele tangenţiale se folosesc pentru arbori cu diametre de până
la 630 mm, dimensiunile penelor şi a canalelor pentru acestea fiind date în
STAS 1010 – 80.
Notarea penei tangenţiale se face astfel :
Pană tangenţială t x b x l STAS 1010 – 80
Asamblarea prin pană transversală
Asamblarea prin pană transversală este caracterizată prin faptul că pana se
montează perpendicular pe axa geometrică comună a pieselor de asamblat, preluând
eforturi a căror direcţie este perpendiculară pe axa longitudinală a acestora.
În figura 10.41 este exemplificată asamblarea prin pană transversală a unui tirant
(a) şi a unei manivele (b).
A
1:100
d
b t 2d
+t 2
A-A
A
x y
Fig.10.39 Asamblare prin pană înclinată concavă
dA
A 5 : 1
t1
b1 b
2
t2
l
R
R
ba
Fig.10.40 Asamblare prin pană tangenţială
REPREZENTAREA ASAMBLĂRILOR
279
Această asamblare se foloseşte pentru a împiedica alunecarea sau rotirea pieselor
una faţă de alta, fenomenul realizându-se prin contactul strâns între feţele celor trei piese în
contact (piesele de asamblat şi pana).
10.2.3 Asamblări prin caneluri
Asamblarea prin caneluri reprezintă o îmbinare de elemente coaxiale care transmite
un moment de torsiune prin angajarea simultană a proeminenţelor (caneluri) egal distanţate
pe circumferinţa unui element exterior cilindric (arbore) în golurile corespunzătoare,
dispuse în mod identic pe suprafaţa interioară a elementului cilindric asociat (butuc)
(fig.10.42, a). Se folosesc pentru transmiterea momentelor de răsucire mari, sarcina
repartizându-se uniform pe mai multe „pene” simultan, reducând astfel adâncimea
canalelor în arbore şi butuc, şi implicit slăbirea secţiunii acestora.
Elementele asamblării prin caneluri se numesc arbori canelaţi şi butuci canelaţi.
Canelurile sunt nervurile prismatice executate pe exteriorul arborelui, respectiv pe
interiorul alezajului butucului. Suprafeţele laterale ale canelurilor se numesc flancuri.
Dimensiunile caracteristice ale asamblărilor prin caneluri sunt (fig.10.42, b):
- d – diametrul interior;
- D – diametrul exterior;
- b – lăţimea plinului pentru arbore, respectiv a golului pentru butuc;
- z – numărul de caneluri.
Condiţia de funcţionare a unei asamblări prin caneluri este ca arborele şi butucul să
aibă caracteristicile canelurilor şi orientarea acestora identice. Deasemenea, coaxialitatea
între arbore şi butuc trebuie să fie corespunzătoare. Realizarea canelurilor pe arbore se face
prin frezare sau prin rulare, iar pe alezajul butucului, prin mortezare sau broşare.
A
A
A-A
A A-A
A
a b
Fig.10.41 Asamblare prin pană transversală
arbore canelat
butuc canelat
A
A
B-BB
A-A
B
D
d
b
a b
Fig.10.42 Asamblare prin caneluri
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
280
Clasificarea asamblărilor prin caneluri se face după mai multe criterii:
1) în funcţie de scopul montajului realizat:
a) asamblări prin caneluri fixe: la care butucul este fix pe arbore;
b) asamblări prin caneluri mobile: la care pe arbore se montează elemente
care se rotesc şi se deplasează axial (roţile baladoare din cutiile de viteză ale
autovehiculelor şi ale maşinilor unelte, cuplaje, etc.).
2) în funcţie de profilul canelurii (secţiunea transversală):
a) asamblări prin caneluri cu flancuri paralele (cu profil dreptunghiular):
la care flancurile sunt paralele şi cu planul diametral median al plinului (fig.10.43, a);
b) asamblări prin caneluri cu flancuri în evolventă (cu profil în evolventă):
la care flancurile sunt arce de evolventă (fig.10.43, b);
c) asamblări prin caneluri cu flancuri neparalele (cu profil triunghiular sau
trapezoidal): la care flancurile sunt dispuse sub un unghi de presiune de 600 (fig.10.43, c).
Canelurile dreptunghiulare sunt standardizate în trei categorii:
- seria uşoară (STAS 1768 - 86) – se utilizează pentru asamblări fixe;
- seria mijlocie (STAS 1769 – 86) - se utilizează pentru asamblări fixe sau mobile
fără sarcini;
- seria grea (STAS 1770 -
86) - se utilizează pentru
asamblări mobile, sub sarcină.
Canelurile în evolventă
(STAS 6858 - 85) sunt
standardizate în două variante:
- cu centrare pe flancuri,
simbolizate CEF;
- cu centrare pe diametrul
maxim, simbolizate CED.
Canelurile CED au
avantajul unei capacităţi portante
mai mari, se autocentrează sub
sarcină şi introduc concentratori
de tensiune mai mici.
3) după modul de centrare
a butucului pe arbore:
a) asamblare prin caneluri cu centrare interioară – când contactul de
centraj se realizează pe diametrul interior d; este cea mai precisă, dar necesită costuri mari
de fabricaţie (fig.10.44, a);
b) asamblare prin caneluri cu centrare exterioară - când contactul de
centraj se realizează pe diametrul exterior D (fig.10.44, b);
c) asamblare prin caneluri cu centrare laterală - când contactul de centraj
se realizează pe flancurile canelurilor (fig.10.44, c).
Reprezentarea şi cotarea arborilor şi butucilor canelaţi este specificată în
SR EN ISO 6413 : 1997. Există două metode de reprezentare :
a) reprezentare completă;
b) reprezentare simplificată.
Reprezentarea completă a arborilor şi butucilor canelaţi, cât şi a asamblărilor prin
caneluri nu este necesară, în general. Aceasta se evită pe cât posibil. Dacă totuşi este
necesară, ea se face ca în figura 10.42, b, conform regulilor generale de reprezentare.
Reprezentare simplificată a arborilor canelaţi (fig.10.45) se face astfel:
a b c
Fig.10.43 Forme ale profilului canelurii
d D
b
a b c
Fig.10.44 Centrarea asamblărilor prin caneluri
REPREZENTAREA ASAMBLĂRILOR
281
- în vedere longitudinală arborele canelat se reprezintă ca un arbore necanelat
(cilindrul vârfurilor cu linie continuă groasă), la care se adaugă o linie continuă subţire,
care marchează cilindrul fundurilor (suprafaţa de picior), pe lungimea utilă. Lungimea utilă
se reprezintă printr-o linie continuă groasă trasată perpendicular pe linia de axă;
- în secţiune longitudinală arborele canelat se reprezintă ca un arbore cu două
caneluri diametral opuse (reprezentate nesecţionate), oricare ar fi numărul canelurilor şi
spaţiul dintre acestea; Atât în vedere cât şi în secţiune, dacă este necesar, degajarea pentru
sculă se poate reprezenta printr-o linie oblică (fig.10.45, c), sau o rază de rotunjire
(fig.10.45, d), folosind linie continuă subţire, pentru vedere şi linie continuă groasă, pentru
secţiune.
- în vedere frontală arborele canelat se reprezintă prin cercul vârfurilor (suprafaţa
de cap), trasat cu linie continuă groasă şi concentric cu acesta cercul fundurilor, trasată cu
linie continuă subţire.
Reprezentare simplificată a butucilor canelaţi (fig.10.46) se face astfel:
- pe vederea longitudinală a butucului canelat se reprezintă cilindrul vârfurilor
(suprafaţa de cap) şi cilindrul fundurilor (suprafaţa de picior) cu linie întreruptă subţire;
- în secţiune longitudinală butucul canelat se reprezintă ca un butuc cu două
caneluri diametral opuse (reprezentate nesecţionate), oricare ar fi numărul canelurilor şi
spaţiul dintre acestea;
- în vedere frontală
butucul canelat se
reprezintă prin cercul
vârfurilor (suprafaţa
de cap), trasat cu
linie continuă groasă
şi concentric cu
acesta cercul fundu-
rilor, trasată cu linie
continuă subţire.
Observaţie : - dacă este necesar să se indice
poziţia canelurilor faţă de un plan axial dat, se pot
reprezenta pe vederea frontală, una sau două caneluri,
cu linie continuă groasă (fig.10.47, a – pentru arbore şi
fig.10.47, b – pentru butuc).
- în cazul canelurilor în evolventă şi neparalele, se
trasează şi suprafaţa primitivă, cu linie punct subţire pe
toate reprezentările (fig. 10.45, b, fig.10.46, b).
A
A-A
A A
A-A
A
ba
Rc
d
Fig.10.45 Reprezentarea simplificată a arborilor canelaţi
a – caneluri cu flancuri paralele, b – caneluri cu flancuri în evolventă şi neparalele
ba
Fig.10.46 Reprezentarea simplificată a butucilor canelaţi
a – caneluri cu flancuri paralele,
b – caneluri cu flancuri în evolventă şi neparalele
ba
Fig.10.47 Poziţia canelurilor
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
282
Cotarea arborilor şi butucilor canelaţi se face în mod obişnuit, ca orice piesă, cu
observaţia că tipul canelurii se notează pe o linie de referinţă terminată cu o linie de
indicaţie, a cărei săgeată se sprijină pe
conturul canelurii (fig.10.48).
Notarea canelurii cuprinde
simbolul grafic al tipului de canelură şi
dimensiunile secţiunii transversale ale
acesteia.
Starea suprafeţelor flancurilor,
dacă este necesar, poate fi specificată
prin simbolul grafic al rugozităţii care
se indică în continuarea notării
canelurii, pe aceeaşi linie de indicaţie.
Reprezentarea şi cotarea asamblărilor prin caneluri
Reprezentarea asamblărilor prin caneluri se face respectând regulile stabilite la
reprezentarea arborilor şi butucilor canelaţi, cu observaţia că în cadrul asamblării se
reprezintă convenţional numai arborele, care acoperă canelurile butucului.
Reprezentarea se face în două proiecţii, secţiune longitudinală şi vedere laterală
(fig.10.49, a) sau secţiune transversală (fig.10.49, b), după necesităţi.
Cotarea asamblărilor prin caneluri se face prin notarea celor două piese ale
asamblării (butuc şi arbore), combinat, ca în figura 10.49, a.
Arborii şi butucii canelaţi sunt standardizaţi.
Notarea arborilor şi butucilor canelaţi cu profil dreptunghiular cuprinde:
denumirea (arbore canelat sau butuc canelat), simbolul suprafeţei de centrare (d, D sau b),
numărul de caneluri z, dimensiunile nominale d, D şi b, simbolul câmpului de toleranţă
pentru dimensiunile d şi b, numărul standardului.
Exemplu:
Arbore canelat d – 6 x 28f7 x 32 x 7f8 STAS 1768 – 86
Butuc canelat d - 6 x 28H7 x 32 x 7D9 STAS 1768 – 86
Notarea arborilor şi butucilor canelaţi în evolventă cuprinde: denumirea (arbore
sau butuc), simbolul tipului de centrare (CEF sau CED), valoarea diametrului nominal D,
valoarea modulului m, simbolul câmpului de toleranţă al diametrului de centrare D şi al
grosimii dintelui, respectiv al lărgimii golului şi numărul standardului.
Exemplu:
Arbore CEF 60 x 2 9g STAS 6858 – 85
Butuc CED 200 H7 x 8 9H STAS 6858 – 85
ba
ISO 14 - 6x23f7x26
ISO 4156 - 200H7x8
Fig.10.48 Cotarea arborilor şi butucilor canelaţi
A-A
ba
A
A
ISO 14 - 6x23H7/f7x26
Fig.10.49 Reprezentarea asamblărilor prin caneluri
REPREZENTAREA ASAMBLĂRILOR
283
10.2.4 Asamblări elastice
Asamblările elastice se realizează prin intermediul arcurilor, care datorită formei şi
materialului din care sunt executate, asigură o legătură elastică între diferite piese.
Arcurile se utilizează pe scară largă în industrie. Astfel, acestea se folosesc pentru
crearea unor forţe elastice în cadrul unor ansamble, cum ar fi supape, cuplaje, frâne sau alte
dispozitive de siguranţă, ca elemente de acţionare la relee, pentru amortizarea vibraţiilor şi
preluarea şocurilor la autovehicule şi vagoane, pentru măsurarea forţelor la unele aparate
de măsură şi control, etc. Cele mai utilizate arcuri sunt arcurile elicoidale cilindrice,
dimensiunile principale ale acestora fiind standardizate, în STAS 12243/1,2 – 86 şi STAS
12243/3 – 84, pentru arcuri elicoidale cilindrice de compresiune, cu diametrul sârmei:
0,02 30 mm şi în STAS 12508/1,2 – 86 pentru arcuri elicoidale cilindrice de tracţiune, cu
diametrul sârmei: 0,20 14 mm.
Materialele pentru arcuri trebuie să aibă proprietăţi elastice superioare şi rezistenţă
la rupere şi la oboseală mare. Aceste materiale sunt oţelurile pentru arcuri şi sunt
standardizate în STAS 795 – 87. Dintre acestea se amintesc: OLC 55A şi OLC 65A (arcuri
spirale şi în foi, pentru solicitări mici), OLC 75A şi OLC 85A (arcuri elicoidale, spirale şi
în foi, pentru solicitări medii), 51 Si 17A (arcuri elicoidale sau în foi, pentru solicitări
medii la vehicule de cale ferată), 51 VCr 11A (arcuri elicoidale, spirale şi în foi, pentru
solicitări mari), etc. Există şi arcuri executate din materiale neferoase (alamă, bronz cu
crom, bronz cu alamă, cupru) sau din materiale nemetalice, cum sunt masele plastice.
Clasificarea arcurilor se face după mai multe criterii, cum sunt:
a) după forma constructivă a arcului: arcuri elicoidale (cilindrice sau conice),
arcuri spirale, arcuri disc, arcuri foi, arcuri inelare, bare de torsiune şi arcuri speciale;
b) după modul de solicitare a arcului: arcuri de compresiune, arcuri de tracţiune,
arcuri de torsiune şi arcuri de încovoiere;
c) după forma secţiunii semifabricatului: secţiune rotundă, secţiune dreptun-
ghiulară, secţiune pătrată şi secţiune profilată;
d) după rolul funcţional al arcului: arcuri de amortizare, arcuri pentru acumulare de
energie, arcuri pentru exercitarea unei forţe, arcuri de reglare şi arcuri de măsurare
Reprezentarea arcurilor
În desenele tehnice, arcurile se reprezintă obişnuit sau schematic, conform regulilor
stabilite în STAS 700 – 79 şi a regulilor generale de reprezentare în desenul tehnic.
Reprezentarea obişnuită a arcurilor
Reprezentarea arcurilor în desenele de execuţie se face în vedere sau în secţiune,
conform reprezentărilor date în figurile 10.50, a şi b 10.63, a.
Reguli de reprezentare a arcurilor
- spirele arcurilor elicoidale a căror reprezentarea reală ar fi prin linii elicoidale, se
înlocuiesc cu linii drepte;
- spirele active se reprezintă paralele, indiferent dacă pas arcului este constant sau
variabil;
- arcurile elicoidale cu mai mult de 4 spire se pot reprezenta la ambele capete cu
câte una-două spire complete, restul spirelor înlocuindu-se cu axele ce trec prin centrul
secţiunii sârmei. Pentru cotarea pe o singură proiecţie arcul se poate reprezenta în vedere
cu spira secţionată, ca în figurile 10.64 şi 10.65;
- arcurile elicoidale de compresiune, de tracţiune şi de torsiune se reprezintă,
indiferent de sensul înfăşurării, cu sensul de înfăşurare dreapta, sensul de înfăşurare stânga,
când este cazul, rezultând din tabelul care însoţeşte desenul de execuţie;
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
284
- capetele de prindere şi de fixare ale arcurilor se reprezintă conform regulilor
generale de reprezentare în desenul tehnic şi cu prevederile standardelor de produs
respective. Capetele arcurilor elicoidale de compresiune se reprezintă ca în figurile
10.50 10.63, indiferent de numărul spirelor active sau inactive;
- când diametrul sârmei este mai mic de 2 mm, secţiunile se pot înnegri (fig.10.69).
Pentru realizarea arcurilor nestandardizate, se întocmesc desene de execuţie,
conform STAS 2102-85, pe care se indică următoarele elemente:
ba c
Fig.10.50 Arc cilindric elicoidal de
compresiune cu secţiune rotundă
ba c
Fig.10.51 Arc cilindric elicoidal de
compresiune cu secţiune pătrată
ba c
Fig.10.52 Arc conic elicoidal de compresiune cu
secţiune rotundă
ba c
Fig.10.53 Arc cilindric elicoidal de
tracţiune cu secţiune rotundă
ba c
Fig.10.54 Arc conic elicoidal de compresiune cu
secţiune dreptunghiulară
a c
Fig.10.55 Arc spiral
ba c
Fig.10.56 Arc disc simplu
ba c
Fig.10.57 Arc disc multiplu
ba c
Fig.10.58 Arc disc grupat simplu
REPREZENTAREA ASAMBLĂRILOR
285
- dimensiunile sârmei, ds (sau barei);
- pasul arcului, t (pentru arcurile cu pas
variabil se cotează fiecare pas);
- diametrul exterior sau interior, de sau
di;
- diametrul mediu, dm (se înscrie în
paranteză, fiind o dimensiune
informativă);
a c
Fig.10.60 Arc în foi deschis fără ochi
a c
Fig.10.61 Arc în foi deschis cu ochi
a c
Fig.10.62 Arc în foi deschis fără ochi, cu bridă
a c
Fig.10.63 Arc în foi deschis cu ochi şi cu bridă
ba c
Fig.10.59 Arc cilindric elicoidal de
torsiune
Indicator
(dm)
di
dmax
ds
H0
H1
H2
A
A
H3
p1[daN]
p2[daN]
p3[daN]
A
t
Ra1,6
Ra1,6
20
Denumirea parametrului ValoareNumar de spire activeNumar total de spire
Sensul infasurariiLungimea desfasurata
Diam.bucsei de ghidare
tijei de ghidare
90
20 20
Fig.10.64 Desen de execuţie arc cilindric
elicoidal de compresiune
(dm)
de
H0
H1
H2
p1[daN]
td
s
p2[daN]
Indicator
Denumirea parametrului ValoareNumar de spire activeSensul infasurariiLungimea desfasurata
Fig.10.65 Desen de execuţie arc cilindric
elicoidal de tracţiune
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
286
- lungimea (înălţimea) arcului în stare liberă H0;
- diametrul maxim al tijei de ghidare, dmax;
- parametrii funcţionali (tabelar): numărul de spire active, numărul total de spire, sensul
înfăşurării, lungimea desfăşurată a sârmei sau barei din care este confecţionat arcul, clasa
de precizie şi constanta arcului. Aceste informaţii se înscriu într-un tabel, ale cărui
dimensiuni sunt date în figura 10.64 şi care se amplasează, de obicei, în partea dreaptă sus,
la 20 mm de chenar.
- caracteristicile mecanice, sub forma diagramei de forţe sau momente (forţele aplicate la
arcurile de compresiune şi de tracţiune, sau momentele la arcurile de torsine) ; exemplu, în
figura 10.64 notaţiile reprezintă : H0 – lungimea (înălţimea) arcului în stare liberă, H1 –
lungimea (înălţimea) arcului în stare montată corespunzătoare sarcinii iniţiale P1, H2 –
lungimea (înălţimea) arcului sub sarcina normală de lucru P2, H3 – lungimea (înălţimea)
arcului sub sarcina maximă de încărcare P3 (spirele se ating între ele, pentru arcurile de
compresiune).
Se mai pot indica şi unele condiţii tehnice cum ar fi : diametrul dornului sau a
bucşei de control, eventuale tratamente termice sau de suprafaţă, acoperiri, etc.
În figurile 10.64 şi 10.65 sunt prezentate desenele de execuţie pentru arcuri
cilindrice elicoidale de compresiune şi de tracţiune.
Reprezentarea schematică a arcurilor
Reprezentarea schematică se utilizează atunci când este necesară o simplificare şi
mai mare a reprezentării arcului şi numai în desenele de ansamblu.
La trasarea reprezentărilor schematice a arcurilor se utilizează linia continuă cu
lăţimea de 1,2 1,5 ori mai mare decât lăţimea liniei continue groase utilizată în realizarea
ansamblului. Excepţie fac arcurile cu foi, la a căror reprezentare schematică se foloseşte
linia continuă groasă de desenare a ansamblului. Reprezentarea schematică a diferitelor
tipuri de arcuri este prezentată în figurile 10.50 c 10.63, c. Pentru arcurile elicoidale
cilindrice, dacă este necesar, se poate indica forma secţiunii spirei prin simboluri
corespunzătoare, aşa cum este exemplificat în figurile 10.50, c şi 10.51, c.
Reprezentarea asamblărilor elastice
În cadrul asamblărilor elastice arcurile se pot reprezenta în vedere, în secţiune sau
simbolic. Arcurile cilindrice elicoidale de tracţiune se reprezintă, de obicei în vedere.
Exemple de utilizare a arcurilor în cadrul unor ansamble sunt date în figurile
10.66 10.69. În desenul de ansamblu arcurile cilindrice şi conice secţionate se pot
reprezenta şi numai în secţiune propriu-zisă, dacă planul de secţionare conţine axa arcului
(fig.10.68).
Fig.10.66
Fig.10.67
REPREZENTAREA ASAMBLĂRILOR
287
10.3 Teme propuse
1. Să se reprezinte detaliat şi simbolic asamblările prin sudură din figura 10.70,
după cum urmează:
a - flanşa 1 şi ţeava2, aplicând o sudură în V convexă;
b – profilul U 1 şi placa 2, aplicând două cordoane de sudură în colţ concavă;
c – piesa 1 şi inelul 2, aplicând o sudură în X plană.
2. Să se reprezinte detaliat şi simbolic asamblările prin sudură dintre piesele din
figura 10.71 a ÷ d, aplicând sudurile menţionate.
3. Să se reprezinte ansamblele din figura 10.72 (secţiune longitudinală şi vedere) şi
să se realizeze desenele de execuţie pentru fiecare piesă, respectând corelaţia de
dimensiuni dintre ele.
Fig.10.68
Fig.10.69
2
1
21 2
1
a b c
Fig.10.70
sudura in colt cu margini netezite
prin retopire superficiala
1
2
sudura in V convexa
2
1
sudura in
colt concava
2
1
sudura
in X
plana
2
1
a b c d
Fig.10.71
REPREZENTĂRI GRAFICE INGINEREŞTI
288
4. Să se reprezinte piesele asamblate (două proiecţii), utilizând elementele de
asamblare menţionate în figura 10.73. Să se realizeze desenele de execuţie pentru fiecare
piesă în parte.
5. Să se reprezinte asamblarea prin pană dintre arbore şi butuc, pentru fiecare
variantă din figura 10.74 (două proiecţii), cu soluţia de fixare împotriva deplasării axiale a
roţii, propusă. Să se întocmească şi desenul de execuţie pentru arbore şi butuc cu canal de
pană.
M16
M35
M16
M35
M12
M16
M12
M16
M16
M12
M16
M12
M16
M16
M20
M20
a b c d
Fig.10.72
pana paralela pana inclinatapana
disc
a b c
Fig.10.74
M6
20
20
Surub M6x10
Prezon M5x15/5Saiba 5Piulita A M5
Saiba Grower N 6
M6
14
Surub M6x15
Surub cu cap inecat
crestat M6x15
Piulita B M6
14
M14
Surub cu cap cilindric
crestat M5x10
Piulita B M14
20
20
10
10
16
a b c
Fig.10.73